ROMANTISMUL

Definind curentele literare drept grupari largi de scriitori si opere care

se inrudesc prin trasaturi comune de ordin ideologic si artistic, prin apetenta
pentru anumite teme, motive ori formule stilistice, cercetatorii au evidentiat si
caracterul complex al acestor fenomene istorice, care nu se detaseaza categoric
nici de miscarile pe care le inlocuiesc sau le neaga, nici de acelea pe care le
prefigureaza in timp. Printre acestia, G. Calinescu afirma: Clasicism -
Romantism sunt doua tipuri ideale, inexistente practic in stare genuina,
reperabile numai la analiza in retorta, demonstrand astfel apartenenta marilor
creatori la mai multe viziuni estetice deopotriva.
Receptat sub raport teoretic, romantismul se defineste ca o miscare
europeana de anvergura, manifestata in prima !umatate a secolului al "l"-lea,
dar care cunoaste in evolutia sa mai multe etape, specifice concretizarilor sale in
toate spatiile europene. #avorizat de destramarea societatii feudale si de
revolutiile burg$eze din %&'( si %')(, dar si de perimarea doctrinei clasice,
romantismul se configureaza ca reactie impotriva clasicismului, asigurand
literaturii libertate de exprimare prin inlaturarea tuturor normelor.
*n prefata dramei Crom+ell, manifestul literar al romantismului
francez, ,ictor -ugo proclama ca nu exista reguli, nici modele, caci noua
doctrina este liberalismul literaturii. .cest liberalism fusese insa anticipat de
manifestari culturale preromantice precum /turm und Drang sau estetica lui
/c$iller, unde se face distinctia clara intre artistul clasic, expresie a naturii insesi,
si cel romantic, ce aspira spre natura pierduta, dar traieste in dezacord cu sine si
cu umanitatea in genere. 0lterior, fratii .ugust 1il$elm si #riedric$ von
/c$legel impun termenul romantic si definesc artistul si spiritul romantic,
primul fiind insetat de infinit, cel de-al doilea fiind caracterizat prin melancolie.
*n primele decenii ale secolului al "l"-lea, principala preocupare a
romantismului va fi sa isi configureze doctrina, in opozitie cu principiile
clasicismului. .stfel, in vreme ce clasicismul dezvaluie o lume ideala, statica,
obiectiva, structurata in categorii ideale si tipuri eterne, in care fiinteaza un
persona! abstract, ec$ilibrat si dominat de morala, romantismul propune, in
replica, un univers determinat de miscarile istoriei, fantastic, subiectiv, cu o
natura care il copleseste pe individ, in care se profileaza un erou dinamic,
sentimental, anga!at intr-o continua cautare a absolutului. /pre deosebire de
clasici, romanticii nu se anga!eaza intr-o simpla observatie a naturii, ci intr-o
reinterpretare a ei, prin prisma propriei lor subiectivitati.
Ratiunea propovaduita de clasici este inlocuita de sentimente si
pasiuni, iar noul mi!loc de a sonda orizonturile cunoasterii este imaginatia. De
aceea, romanticii sunt spirite indraznete, dornice de aventura pe care o
presupun evaziunea in pitoresc, exotic, fantastic, retragerea in spatiul oniric sau
refugiul in trecut. 2roii romantici au sentimentul istoriei, pe care o percep in
evolutie, in devenire, definindu-si fata de sensurile deprinse din intelegerea ei
adanca o atitudine activa si constructiva sau, dimpotriva, una pesimista,
determinata de sentimentul neputintei.
Persona!ul romantic se defineste in impre!urari exceptionale, este
framantat, nemultumit, intr-o continua lupta cu sine si cu limitele. 3u
intamplator, romantismul promoveaza constructiile antitetice, contrastele,
extremele, evidentiind valori artistice si in zonele mai putin estetice ale realitatii
si anticipand astfel simbolismul, care va fundamenta o adevarata estetica a
uratului4 romanticul descopera natura abisala, fascinantele spatii infinite,
marele cosmos, pe care il concretizeaza in detalii sugestive, devenite simboluri -
cerul, stelele, oceanul, marea, lacul, izvorul, codrul, variatele forme ale
vegetalului -, dar este preocupat si de abisurile sufletesti, caci omul insusi este un
microunivers care fiinteaza in comuniune deplina cu marea natura.
Printre alte merite ale romantismului, e necesar sa se evidentieze si
redescoperirea creatiei folclorice, care poate sa ofere modelul viu al unor valori
capabile sa inlocuiasca estetica de imitare a modelelor antic$itatii. 5oate aceste
atitudini de viata isi gasesc cea mai potrivita forma de manifestare in lirismul
abundent, in invectiva incendiara, in ironie si in sarcasm, dar si in strigatul de
durere, in cantecul de iubire sau in meditatia adanca.
6iberalismul impus in planul viziunii este secondat de o maxima
libertate la nivelul formei, scriitorii romantici promovand amestecul de stiluri,
de genuri, de moduri de expunere si preferand dintre specii meditatia, elegia,
satira, oda, fabula, drama istorica, nuvela romantica, romanul. Categoriile
estetice pe care se articuleaza doctrina romantismului sunt si ele diverse:
grotescul, fantasticul, macabrul, tragicul, frumosul, uratul sau pateticul. 7 data
cu fixarea si asumarea doctrinei, romantismul intra intr-o alta etapa de evolutie,
determinata si de miscarile revolutionare din prea!ma anului %'8'. 9arii
romantici ai !umatatii secolului al "l"-lea sunt individualizati si prin trasaturile
nationale, variabile de la un spatiu european la altul.
*n perimetrul german, aparitia romantismului a fost favorizata de
viziunea artistica promovata de Goet$e, /c$iller, -olderin ori von :leist, iar
impunerea si raspandirea acestuia a avut ca suport cele trei mari scoli de la *ena,
-eidelberg si ;erlin. Daca scoala de la *ena ii aduna pe marii vizionari
precum 6ud+ig 5iec< =cel care va extrage din formula basmului o realitate
miraculoasa, generatoare de substrat liric> sau 3ovalis =visatorul cautator al
absolutului imaginat in ipostaza florii albastre din romanul -einric$ von
7fterdingen>, scoala de la -eidelberg are meritul de a valorifica literatura
populara, prin prelucrarile autorilor Clemens ;rentano si .c$im von .rnim.
.laturi de aceste centre literar--romantice, scoala de la ;erlin il
promoveaza pe 2.5... -offman, initiatorul umorului grotesc proiectat in
fantastic. Declinul romantismului german aduce insa in orizontul literar opera
lirica a lui -einric$ -eine, in al carui volum Cartea cantecelor, fondul popular
se transfigureaza in materia lirica a poeziei erotice.
*n .nglia, prima manifestare a romantismului este marcata de poetii
lacurilor =/amuel 5a?lor Coleridge, 1alter /cott, 1illiam 1ords+ort$ si @o$n
:eats>, care preiau din doctrina romantica intoarcerea spre natura patriar$ala.
9arii exponenti ai romantismului raman insa ;?ron si /$elle?, primul
impunand prin Peregrinarile lui C$ilde -arold prototipul eroului romantic,
eroul b?ronian, cel de-al doilea sintetizand in Prometeu imaginea geniului
revoltat impotriva tiraniei si care se defineste prin idealuri de bine, dreptate si
dragoste.
2uropa 7ccidentala devine si prin #ranta o arena larga a noului
curent. ,ictor -ugo este in acest context nu numai teoreticianul care a
fundamentat principiile romantismului in prefata la Crom+ell, ci si poetul,
prozatorul si dramaturgul care a experimentat idealurile romantice in toate
genurile literare, oferind posteritatii modelul unei personalitati titanice, in
planul liric, prin 6egenda secolelor, el se impune drept cronicar al vremii lui, dar
si al marilor etape istorice. Drama sa romantica =-emani sau Ru? ;las>
reprezinta nu doar o replica la teatrul clasic, ci si o sinteza a marilor valori
istorice si umane personificate intr-o mare valoare estetica. Prin roman, -ugo
desc$ide seria marilor constructii epice in proza franceza si universala, ale caror
ecouri se vor recunoaste in romanul secolului al ""-lea.
9arii lirici, .lp$onse de 6amartine, .lfred de ,ign? si .lfred de
9usset, revigoreaza poezia prin abordarea sensibila a temelor romantice -
iubirea, natura, timpul, geniul, viata si moartea - in formula unor specii ca
meditatia, pastelul sau elegia. *n *talia si Rusia, curentul se dezvolta pe fundalul
framantat al luptelor de eliberare nationala sau sociala, reprezentantii sai fiind
preocupati si de problema omului in angrena!ul vremii lui, dar si in lupta cu
limitele, pentru atingerea unui ideal. 6eopardi mediteaza pe tema conditiei
umane, prefigurand lirica moderna existentialista, Pus<in observa istoria si
societatea cu interesul poetului-cetatean al carui destin este puternic marcat de
iubirea de patrie, iar 6ermontov se dovedeste liricul sensibil in a carui acceptie
geniul poate fi salvat de blestemul singuratatii prin iubire.
6iteratura romana se desc$ide valorilor romantice prin poetii
pasoptisti, dar isi gaseste deplina ilustrare in lirica eminesciana, caci poetul
contemporan cu marii romantici europeni va sintetiza temele si motivele
romantice intr-o forma unica, de valoare universala.
2 important de remarcat ca romantismul este si primul curent ce
depaseste marginile batranului continent, pentru a-si gasi dincolo de ocean un
adept unic, 2dgar .llan Poe, si un univers artistic in care stau alaturi comicul si
tragicul, absurdul si fantasticul, frumosul si uratul.
Complexitatea romantismului ca atitudine estetica a facut posibila
receptarea lui in pictura =Delacroix>, in sculptura =Rude> sau in muzica
=/c$ubert, Carl 9aria von 1eber, /c$umann, C$opin sau 6izst>. #ireste ca
marea miscare literara a secolului trecut a beneficiat de numeroase definiri,
dintre care citam cuvintele lui 2dgar Papu: Romantismul cuprinde, asadar,
ec$ipa de sacrificiu care a cucerit vastul teren presarat cu mine explozive, unde
se va instala lumea moderna ca sa-l fructifice si sa-l sporeasca in deplina
siguranta.
Curentul literar este greu de definit el desemnAnd o realitate =cea
artisticB> de o complexitate uriaCB Dn continuB prefacere Ci reaCezare Dn primul
rAnd recalcitrantB la etic$etBri Ci delimitBri stricte definitive. Curentul literar
este o miCcare literarB de o anumitB amploare Ci duratB4 convergentB a unor
principii generale de naturB complexB =artisticB, ideologicB, filozoficB> exprimate
Dn literaturB, care se pot subsuma unor viziuni comune Dntr-o anumitB perioadB
istoricB Ci rezultanta generalB a tendinEelor unei epoci.
Fn funcEie de perioada Dn care s-au desfBCurat curentele literare se
Dmpart Dn zece mari epoci ale literaturii: umanismul, clasicismul, iluminismul,
romantismul, realismul, naturalismul, parnasianismul, simbolismul,
expresionismul, postmodernismul.
.stfel, distingem un romantism avAntat, vizionar Ci revoluEionar4 un altul
caracterizat prin regretul faEB de trecutul patriar$al Ci rezistenEB la procesul de
Dnnoiri4 Dn sfArCit, o a treia categorie de romantici manifestB decepEia urmatB
dupB consolidarea burg$eziei care a trBdat interesele poporului. Cu toate aceste
diversificBri, romantismul apare ca un curent literar omogen, cu trBsBturi si o
metoda de creaEie proprie.
Romantismul romAnesc prezintB caractere proprii, specifice condiEiilor
sociale Ci politice din Eara noastrB. 9ai DntAi trebuie remarcat faptul cB la noi,
romantismul, cu toate ca predominB, coexistB alBturi de clasicism Ci realism. 6a
scriitori ca .lexandrescu, 3egruzzi, .lecsandri, gBsim, alBturi de atmosfera
romanticB dominantB Ci elemente clasice sau realiste. Fn al doilea rAnd,
romantismul, Dn Eara noastrB, este stimulatorul luptei pentru eliberare Ci al
deCteptBrii conCtiinEei naEionale. 6iteratura romanticB din perioada paCoptistB
nu se pierde Dn zugrBvirea zbuciumului Ci a cButBrilor intime, ea este o literaturB
anga!atB, pusB Dn slu!ba idealului naEional. Romantismul romAnesc apare ca o
miCcare unitarB, cu un program bine definit, care ridicB literatura noastrB de la
DncercBrile minore ale ,BcBreCtilor, la geniul universal al lui 2minescu.
Fn evoluEia miCcBrii romantice din Eara noastrB, se pot distinge mai
multe etape. Fntr-o prima etapB, preromanticB, scriitori cum sunt ,asile CArlova,
-eliade RBdulescu sau G$. .sac$i prezintB o literaturB a ruinelor cu un uCor
regret faEB de un trecut eroic care poate servi ca exemplu al luptei prezentate Dn
care visul, fantasticul Ci meditaEia primeazB.
7 a doua etapB, momentul paCoptist propriu-zis, aduce o poezie liricB,
militantB, patrioticB Ci vizionarB, de evocare istoricB, cu rBdBcini adAnci Dn
bogatul filon folcloric, aCa cum apare la scriitori ca ;Blcescu, ;olintineanu,
.lexandrescu, Russo, :ogBlniceanu, .lecsandri sau la ardeleanul .ndrei
9ureCianu.
7 a treia etapB postpaCoptistB cAnd burg$ezia realizeazB monstruoasa
coaliEie trBdAnd masele populare, duce la maturizarea esteticB a romantismului,
dar Ci la o reacEie criticB Ci pamfletarB faEB de societate sau platitudini elegiace,
pesimiste c$iar, de refugiu Dn naturB Ci mitologie, aCa cum se manifestB la
genialul nostru poet 9i$ai 2minescu.
#ilonul romantic, ca manierB de creaEie Ci atitudine faEB de viaEB, se
prelungeCte apoi Ci mai tArziu prin opera lui 7bodescu, -asdeu, 9acedons<i,
Goga, /adoveanu.
Principalele caracteristici ale romantismului romAnesc paCoptist rBmAn
patriotismul Ci lupta pentru realizarea idealului naEional, o conCtiinEB militarB
cetBEeneascB, o inimoasB dBruire Ci slu!ire a poporului.
/pecificitatea romantismului romAnesc se exprimB Dn specii literare ca
doina Ci balada de inspiraEie popularB, meditaEia Ci elegia, drama, legenda
istoricB Ci poemul Dn versuri sau Dn prozB Ci se concretizeazB Dn opere de aparte
EinutB esteticB.
TIPURI DE ROMANTISM
Global privind romantismul a fost o miCcare conCtienta de ea DnsBCi
Ci mai cu seamB de ceea ce opunea sistemului de idei estetice pAnB atunci Dn
vigoare.
/ub semnul romantismului ca o particularitate apare drama
romantic. /e afirmB cB ,ictor -ugo este teoreticianul ei tumultos. Drama
romanticB apare Dn urma unei evoluEii lente cu origini Dn tragedia clasicB. Pe
parcursul acestei evoluEii DntAlnim drama burg$ezB, comedia lacrimogena Ci
melodrama. ,isul, viziunile, DntAmplBrile supranaturale, atracEia pentru
elementul ocult DCi gBseCte locul Dn producEia dramaticB, sfidAnd uneori legile
teatrului care pretinde persona!e cu existenEB proprie, antrenate Dn acEiuni
obiectiv !ustificabile. Fn domeniul dramei romantice se remarcB Dn Germania
Gac$arias 1erner, -einric$ von :leist, Dn #ranEa se remarcB ,. -ugo care are ca
model pe /$a<espere.
0n alt model care are la bazB romantismul este romanul epocii
romantice Dn care istoria poate fi obiectul unei negBri sau dimpotrivB aCa cum se
DntAmplB Dn romanul lui "alter /cott o realitate fundamentalB, generatoare de
conflicte sociale si psi$ologice.
Dintre speciile literare care se afirmB, se dezvoltB Ci cunosc apogeul
avAnd o grandioasB rBspAndire Dn romantism, romantismul istoric este Dn cel mai
Dnalt grad ilustrativ pentru specificul istorismului romantic. Creatorul lui a fost
1alter /cott. 9ulte dintre evocBrile istorice ale romantismului se $rBnesc din
sistemele filozofice dominate de ideile transformiste, sisteme elaborate de-a
lungul Dntregului sec al ",***-lea Ci mai ales Dn prea!ma Ci Dn perioada imediat
urmBtoare revoluEiei din #ranEa.
Pe lAnga romantismul de tip istoric existB Ci un romantismul
antichizat . .titudinea romanticilor faEB de antic$itate depBCeCte sfera
istorismului romantic, pentru ca mai mult decAt valorificarea dintr-un punct de
vedere modern a unei epoci trecute el oferB numeroase implicaEii de ordin etic Ci
estetic. CAteva dintre cele mai decisive tendinEe ale curentului care au conlucrat
la prodigioasa inflorescenEB a fantasticului Dn literaturB romanticB sunt: atracEia
pentru folclor, viziunea miticB, sonda!ele Dn straturile profunde ale conCtiinEei,
fascinaEia tenebrelor interioare, predilecEia pentru expresia simbolicB.
/criitorii romantici au aspirat cu toEii la o fericire idealB.
Romantismul apare ca un avAnt al genului individual Dn cButarea .bsolutului.
;*;6*7GR.#*2
9ic dicEionar H antologie pentru elevi..utor : 2lena PetraC. 2ditura
Demiurg ;ucuresti %IIJ. Romantismul, pagina 'J.
Romantismul. .utor : ,era CBlin. 2ditura 0nivers ;ucuresti %I&( paginile &,
8K, L), K8, &%, I(.
2lemente de teorie literarB pentru elevi. .utor: *oan .ndrBu. 2ditura Dacia
Clu!-3apoca ,%I'K paginile )%), )%I.
*ntroducere in toria literaturii-note de curs. .utor : .lina ;uzatu.2ditura
ovidius universit? press, J((%