ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

PROGRAMUL DE MASTER ANALIZA FINANCIARA SI EVALUARE




ANALIZA FINANCIARA A GRUPULUI
LOREAL












1.PREZENTAREA GRUPULUI LOREAL

Istoricul grulului LOreal

Un tnr chimist francez pe nume Eugne Schuller a inventat vopseaua de pr n
1907.Aceast vopsea s-a numit Aurole. Astfel, ncepe istoria LOral. Eugene Schuller,
creeaz i produce propriile sale produse care erau vndute n saloanele de nfrumuseare din
Paris din aceavreme. Doi ani mai trziu Schuller a nregistrat compania sa sub numele de
Societatea Francezde Vopsea Inofensiv pentru Pr,viitoarea firm LOreal.
Principiile dup care se ghida compania lui Schuller sunt aceleai principia ale
firmeiLOrealdin ziua de azi, si anume cercetare i inovare
n interesul frumuseii. n anul 1920compania lui Schuller avea 3 chimiti, n anul 1950 echipa
de cercetare a companiei numra 100de chimiti iar n prezent numrul lor este peste 2000.
Dup cinci ani de cnd Eugene Schuller a creat produsele pentru colorarea prului,
anceput s exporte produsele n 3 ri din Europa, i anume Olanda, Austria i Italia.
Civa ani mai trziu prin intermediul agenilor pe care firma i avea n lume
produseleacesteia au fost introduse i pe pieele din SUA, America de Sud, Rusia i Orientul
ndeprtat.Azi Grupul LOreal este prezent peste tot n lume prin intermediul sucursalelor i
filialelor pecare le are n lume.
LOreal a nceput cu produse pentru colorarea prului, dar n anul 1934 LOreal a
nceputs pun la dispoziia consumatorilor i produse pentru curarea i nfrumusearea
tenului.Grupul LOreal cuprinde peste 500 de brand-uri i mai mult de 2000 de produse care fac
partedin industria frumuseii, cum ar fi: vopsea de pr, produse de styling, produse pentru
ngrijireacorpului, produse de parfumerie, cosmetice etc. Produsele LOreal pot fi gsite n
saloanele denfrumuseare i parfumerii pn la supermarketuri i hipermarketuri.
Comunicarea este cuvntul cheie n istoria Grupului LOreal. Atunci cnd publicitatea
eranc la nceput LOreal a nceput s-i fac cunoscut numele prin postere promoionale, care
suntfaimoase i n ziua de azi, realizate de graficieni ca Loupot, Colin, Sanvignat care au ajutat
firmaLOreal s-i pun n atenia consumatorilor produsele pe care le producea.n anul 1933
Schuller a deschis primul magazin al companiei LOreal care s-a numitVotre Beaute, un magazin
care era devotat femeilor.n anul 1950 cnd a aprut publicitatea prin intermediul filmului,
LOreal a profitat deaceast oportunitate i a debutat n aceast form de publicitate cu o
companie pentru AmbreSolaire, produs care a fost reintrodus pe pia dup cel de-al doilea
rzboi mondial. Trei ani maitrziu firma LOreal ctig primul premiu Oscar pentru
publicitate.n 2002 Grupul a continuat s se extind n afara Europei i n America de
Nord.Pentru aface posibil acest lucru, n fiecare zon s-au concentrat, extins i specializat
capaciti de producie:
AMERICA LATIN odat cu nchiderea fabricii din Argentina, producia s-a concentrat
nBrazilia;
AFRICA n Africa de Sud, fabrica LOreal s-a nchis, iar Carson s-a reorganizat,
devenindcentrul de producie SOFTSHEEN CARSON pentru Africa i Europa;
EUROPA DE EST Capacitatea fabricii din Polonia s-a dublat, pentru asigurarea
pieelor Rusiei i Europei de Est;
ASIA PACIFIC Fabrica Suzhou a devenit cel mai mare centru de producie
pentruAsia.Fabrica din Australia s-a nchis, datorit preurilor mari ale materiei prime.Inovaia i
mbuntirea continu a produselor vor asigura progresul n viitor;



Clientii
Segmentul de consumatori cu cel mai mare potenial pentru piaa produselor de
machiajLOreal este cel al femeilor foarte active, cu o sensibilitate deosebit la produsele
originale i demarc, cu varsta cuprins ntre 17- 40 de ani din mediul urban.
Concureni
Principalii concureni ai L'Oreal sunt: Wella, Henkel, Schwarzkopf i Londa, pesegmentul
produselor de colorare a prului, Nivea pe segmentul cremelor i Max Factor pentru produsele de
machiaj, Eucerin, Clinique, Chanel.Fata de ceilalti competitori, LOreal are avantajul ca acopera
multe puncte de vanzare, fiindcamajoritatea produselor sale au preturi accesibile iar produsele
sunt de calitate superioar.

Analiza SWOT LOreal Paris

Punctele forte
Principalul punct forte al companiei este continuarea cercetarii i inovarii n interes
defrumusee care asigur c L'Oreal Cosmetics ofer ce e mai bun pentru consumatorii
lor.Daruirea lor continua pentru cercetare face posibila pozitia de lider n industria
cosmetic carese afla n cretere n ciuda concurenei de pe pia.
Un alt punct forte al grupului L'Oreal este dezvoltat de activiti n domeniul
produselor cosmetice, precum i n boli dermatologice si domeniul farmaceutic in vederea
obtinerii unei mai bune concentrari asupra activitatilor.Activitatile cosmetice ale grupului L
Oreal sunt impartite in5 grupuri. n primul rnd este divizia de produse de consum care cuprinde
toate marciledistribuite prin supermaketuri, asigurandu-se ca produsele vor putea fi la indemana
a cat
maimultor oameni. Divizia de produse de lux includ mrci de prestigiu distribuite la nivelinterna
ional prin intermediul perfumeriilor, magazinelor normale i magazinele de tip duty-free. Divizia
produselor profesionale ofera anuminte produse de ingrijire a parului folosite inspecial de catre
coafori iar produsele sunt vandute exclusive in saloane de coafura.
Departamenutul de produse cometice active sunt create si vandute in special farmaciilor si
saloanelor de infrumusetare. Activitatile dermatologice ale grupului LOreal sunt legate
deGALERMA, care e o firma dermatologica care contribuie la inovatia grului mai
sus mentionat.Activitatile farmaceutice ale lui LOreal sunt de asemenea ajutate de catre Sanofi-
Aventis.Aceste diviziuni i subdiviziuni asigura calitatea pe care L'Oreal Group ofer clienilor
si.
Pentru a aduga ulterior la nenumaratele punctele forte ale companiei, strategie
de publicitate alui L'Oreal's joac deasemenea, un rol mare la cretere. Prin adaptarea la cultura
lor int de pia, ca principal instrument de publicitate, a adus companiei L'Oreal produse n raza
de aciunea altor femei din diferite pri ale lumii.Prin adaptarea la cultura lor int de pia, ca
principal instrument de publicitate, a aduscompaniei L'Oreal produse n raza de aciune a altor
femei din diferite pri ale lumii.
Puncte slabe
Poate c unul dintre punctele slabe cu care se confrunt cu o mare companie
estestructura organizatoricea descentralizata. Aceasta este, de asemenea, o parte
din dificultile pecare L'Oreal se confrunt. Datorit faptului c multe subdiviziuni ale companie
i, este, deasemenea si dificultatea de control de la L'Oreal. Acest lucru reduce
producia companiei dincauza necesitii de a-i da trimitere la celelalte i membrii consiliului
director al companiei.L'Oreal va avea, de asemenea, o dificultate n a afla ce divizie este
responsabil pentru eventualecapcane ale companiei. Un alt punct slab, cu care se confrunt
L'Oreal este profitul lor. Marja de profit de L'Oreal este comparabil mic fata de cea a altor rivali
mai mici. n timp ce anumite proiecte L'Oreal i-au natere n cifre ca profitul lor, rezultatul de
obicei, nu satisface
ateptrilor (Sang, 2003). Probabil, aceasta este, de asemenea, ca urmare a publicitatii ridicate i
marketingului, precum i marimea de companie. n cele din urm, controlul i
coordonareaactivitilor i a imaginii n ntreaga piaa din lumea larga, sunt de asemenea, privite
ca oslbiciune n acea parte a L'Oral. Datorit strategia de marketing la nivel mondial, exist,
deasemenea dissimilarities aduse n campania de produse L'Oral ca imagine a ceea ce sunt.

Oportunitati
Compania L'Oreal se concentreaz pe produsele cosmetice, care ajuta femei de
toatevrstele. Cererea crescuta de produse de frumusete ofer posibilitatea de a se concentra
ndomeniul lor de specializare, n special pe culoarea i stylingul prului, ingrijirea pielii si
produsecosmetice. Fiind brandul de top al cosmeticelor este ceea ce da conturul imaginii lor
binecunoscute. Oportunitati de asemenea, provin de pe piaa lor n cretere, care variaz de la
bogate,de imbatranire, precum i a maselor de rile dezvoltate. O alta oportunitate de care
trebuie sa profite LOreal este faptul ca au cota de piata mai mare, din cauza numeroaselor
brevete nregistrate de ctre companie. Acest lucru le permite acestora s aib gama de top a
liniei de produse doar pentru numele lor i, prin urmare, ar duce clienti doar pentru ei pentru
c nu s-au putut gsi alte branduri de cosmetic.
Ameninri
O ameninare la adresa grupului L'Oreal este, de asemenea, creterea concurenei
ndomeniul de branduri cosmetice. Datorit, adaugarii in contiunuu fa de domeniul de
cosmetice,mai exist pericolul ca alte branduri ar putea depasi profitul lui L'Oreal. O alt
ameninare laadresa companiei este criza economic, care este destul de evident n alte ri.
Astfel ar puteaexista posibilitatea de a suferi pierderi mai mari de profit pentru companie Cele
mai multe produse de L'Oreal sunt destinate cetenilor din rile dezvoltate, dar L'Oreal ar putea
avea probleme ajungnd chiar cu media de oameni de la rile subdezvoltate. De asemenea,
oameninare la adresa L'Oreal Group este de cheltuieli de consumatorului obisnuite i de
crizaeconomica cu care se confrunt cele mai multe ri din present. n timp ce
L'Oreal Group poate produce cele mai bune produse de pe piata, oamenii pot afla c produsele
lor nu se gasescin nevoile lor de baz i nu ar mai sri s cumpere produse L'Oral. Cu toate
acestea, cucreterea pieei, prejudiciul ar putea fi departe de a se intampla.





2. ANALIZA POZITIEI FINANCIARE LA NIVELUL GRUPULUI DE SOCIETATI
Pentru a putea analiza pozitia fianciara a grupului avem nevoie de un bilant consolidat.


ACTIV PASIV
2010 2009 2010 2009
Imobilizari necorporale 7907000 2589000 Capital propriu 14862900 13595200
Imobilizari corporale 2677500 2599000
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
>1an 1129000 1021400
Imobilizari financiare >1
an 5837500 6672200 Datorii >1an 2596600 4306600
ACTIVE
IMOBILIZATE 16422000 11860200 Capital permanent 1486580 1359830
Imobilizari financiare <1
an 8506393 7386895
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
<1an 181300 125600
Creante 7391888 7073125 Datorii pe termen scurt 546456 565555
Stocuri 2807699 3651650
Disponibilitati 1550400 1173100
ACTIVE
CIRCULANTE 20256380 20408630
TOTAL DATORII PE TERMEN
LUNG 20256380 20408630
TOTAL ACTIV 36678380 20974185 TOTAL PASIV 36678380 20974185


Analiza ratelor de structura financiara

Ratele de structura a bilantului reflecta structura financiara a intreprinderii si se
defineste prin proportiile posturilor din activul si pasivul bilantului in raport cu totalul acestuia.
Rate;e de structura a activului reflecta apartenenta sectoriala si depend de natura activitatii
intreprinderii, astfel:

Nr crt Rate de structura ale activului Formula 2010 ( 2009 (%)
%)
1 Rata activelor imobilizate Rai Rai=(Ai/At)*100 44.77 56.55
1.1 Rata imobilizarilor corporale Ric Ric=(Ic/Ai)*100 16.30 21.91
1.2 Rata imobilizarilor necorporale Rin Rinc = (Inc/ Ai)*100 48.15 21.83
1.3 Rata imobilizarilor financiare Rif Rif= (If/Ai)*100 35.55 56.26
2 Rata activelor circulante Rac=(Ac/At)*100 55.23 97.30
2.1 Rata stocuri Rst Rst = (St/Ac)*100 13.86 17.89
2.2 Rata creante Rcr Rcr =(Cr/Ac)*100 36.49 34.66
2.3 Rata disponimilitati R disp = (Disp/Ac)*100 7.65 5.75

1. Rata activelor imobilizate Rai = Rai=(Ai/At)*100 reflecta indirect intensitatea
capitalistica si a relatiilor financiare cu alte unitati.
Rata activelor imobilizate masoara gradul de investire a capitalului fix. Rata activelor
imobilizate scade in 2010 la 44.77 % fata de 56.55 % in 2009.
1.1 Rata imobilizarilor corporale Ric=(Ic/Ai)*100 scade de la 21.91% in 2009 la 16.30 %
in 2010.
1.2 Rata imobilizarilor necorporale arata ponderea activelor in total imobilizari. Rinc =
(Inc/ Ai)*100
Aceasta rata prezinta o crestere de la 21.83 % in 2009 la 48.15 % in anul 2010.
1.2 Rata imobilizarilor financiare Rif= (If/Ai)*100 scade semnificativ, de la 56.26 % in
2009 la 35.55 % in anul 2010.
Rata imobilizarilor financiare reflecta intensitatea legaturilor si relatiilor financiare pe care le
stabileste unitatea cu alti agenti economici ca urmare a politicii de investitii financiare.
2. Rata activelor circulante = Rac=(Ac/At)*100 depinde de sectorul de actiivtate si durata
ciclului de productie, de durata termenelor de plata convenite cu clientele si reflecta esenta
trezoreriei (prin ponderea lichiditatilor in patrimoniu).
Rata activelor circulante exprima ponderea in totalul activului a capitalului circulant. Rata
activelor circulante scade semnificativ in 2010 la 55.23 % fata de 97.30 % in 2009, datorita
scaderii semnificative a ponderii disponibilitatilor banesti in 2010 fata de 2009 si a scaderii
ponderii creantelor in 2010 fata de 2009.
2.3 Rata stocurilor Rst = (St/Ac)*100 reflecta ponderea stocurilor in total activ, are o usoara
scadere in anul 2010 fata de 2009, de la 17.89% la 13.86 %.

2.4 Rata creantelor Rcr =(Cr/Ac)*100 are o usoara crestere de la 34.66 % in anul 2009 la
36.49 % in anul 2010.

2.5 Rata disponibilitatilor R disp = (Disp/Ac)*100 este influentata de raportul dintre durata
medie de incasare a creantelor si durata medie de achitare a obligatiilor, care este usor
favorabila: creste de la 5.75 % in anul 2009 la 7.365 % in 2010.
Structura pasivului degaja politica de finantare a grupului, evidentiind gradul de
stabilitate a finantarii si autonomia financiara pe care le asigura grupului combinatia de resurse
avand maturitati si origini diverse (capitaluri proprii, datorii pe termen lung, mediu sau scurt).

Nr
crt Rate de structura ale pasivului Formula
2010 (
%)
2009
(%)
1 Rata stabilitatii financiare (Capital permanent/Pasiv total)*100 4.05 6.48
2
Rata autonomiei financiare
globale
(Capital propriu inclusiv provizioane <1an/ Total
pasiv)*100 41.02 65.42
3
Rata autonomiei financiare la
termen
(Capital propriu inclusiv provizioane >1an/ Total
pasiv)*100 43.60 69.69
4 Rata de indatorare globala (Datorii totale/Pasiv total)*100 8.57 23.23


Ratele de structura a pasivului reflecta autonomia financiara si gradul de indatorare a
grupului, astfel:
1. Rata stabilitatii financiare- capitalul permanent reflecta toate sursele de finantare pe termen
lung, indifferent de sursa acestora (capital pripriu sau credite pe termen lung). Acest indicator
evidentiaza importanta relative a surselor de finantare pe termen lung si trebuie corelata cu
marimea activelor pe termen lung.

2. Rata autonomiei globale reprezinta o masura mai conservatoare de analiza a finantarii
activelor intrepriderii, evidentiind ponderea surselor proprii pe termen lung in totalul
activelor. Aprecierea generala este ca un nivel de peste 33 % reprezinta o situatie de
normalitate, insa trebuie tinut cont de faptul ca indicatorul este influientat sensibil de
specificul firmei si de politicaa financiara promovata de management. In cazul nostru avem
in anul 2010 un procent de 41.02 %, ceea ce produce o situatie favorabila, capitalul propriu
avand o pondere destul de mare in totalul pasivului.

3. Rata autonomiei financiare la termen, exprima dependent fata de creditori, fiind afectata
de inflatie Acest indiator reprezinta proportia in care capitalurile proprii participa la formarea
capitalurilor permanente.

4. Rata de indatorare globala sau rata datoriilor totale este indicatorul care masoara
importanta relative a datoriilor indifferent de perioada de exigibilitate. Rata este influientata
de specificul activitatii, cat si de structura de finantare a intreprinderii. In cazul nostru rata
exprima dependent grupului de diversi creditori si sansele de rambursare a datoriilor care
sunt foarte mici.




Analiza corelatiei Fond de rulment, Nevoia de fond de rulment si Trezoreria neta ( FR-
NFR-TN)
Fondul de rulment reprezinta o marja de securitate financiara care permite companiei sa
faca fata riscurilor pe termen scurt.
Fond de rulment =Surse Permanente - Alocari Permanente
Fondul de rulment poate avea mai multe formulari, printre care:
- Capitaluri permanente - Active imobilizate
Nevoia de fond de rulment este un indicator de echilibru financiar care se calculeaza ca
diferenta intre nevoile temporare si resursele temporare.
NFR =Alocari ciclice - Surse Ciclice
NFR =(Stocuri +Creante) - Datorii de exploatare

Nr
crt Formula 2010 2009
1 FR FR= Capitaluri permanente - Active imobilizate 7622500 15665215
FR FR= Active imobilizate - Datoriii pe termen scurt 9839900 2239685
2 NFR NFR= Active circulante- Disponibilitati - Datorii curente

Stocuri + Creante - (Datorii pe termen scurt - Obligatiuni pe termen
scurt) 3617487 -1164050
3 TN TN= FR - NFR 4005013 16829265

In anul 2010, nevoia de fond de rulment este pozitiva: 3,617,487, ea semnifica un
surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporale posibile de mobilizat. Situatia in
care nevoia de fond de rulment este pozitiva, poate fi considerata normala numai daca este
rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare,
adica daca firma isi extinde operatiunile si are nevoie temporara de surse de finantare pe termen
scurt pentru capitalul de lucru. In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia un
decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de-o parte, si exigibilitatea
datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.
Acest lucru semnifica o iesire a numerarului din companie iar daca aceasta tendinta este
constanta, firma se va confrunta cu probleme de lichiditate.
In anul 2009, nevoia de fond de rulment este negative: -1,164,050 Ea semnifica un
surplus de resurse temporare sau necesitati temporare mai mici decat sursele temporare posibile
de mobilizat. Asemenea situatie poate fi apreciata favorabil, daca e rezultatul accelerarii rotatiei
activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai mari. Totusi, o finantare a
capitalului de lucru din datorii pe termen lung este nesanatoasa; in general, companiile au nevoi
de fond de rulment pozitive in cursul operatiunilor normale.
Trezoreria neta reprezinta diferenta dintre fondul de rulment financiar si nevoia de fond
de rulment.
Trezoreria =Fondul de rulment permanent Necesarul de fond de rulment
Rezultatele trezoreriei nete, atat pentru anul 2010, cat si pentru anul 2009, sunt pozitive:
4,005,013 pentru anul 2010 si 16,829,265 pentru anul 2009.

Trezoreria neta pozitiva e rezultatul intregului echilibru financiar al intreprinderii. Daca
trezoreria neta e pozitiva (valoarea fondului de rulment financiar este superioara valorii nevoii de
fond de rulment), atunci excedentul de finantare se va regasi sub forma disponibilitatilor banesti
in conturi bancare si in casa sau altfel spus, compania va genera fluxuri pozitive de numerar din
operatiunile efectuate pana la urma, acesta este scopul final al activitatii unei companii, alaturi
de obtinerea de profit din activitatea curenta.

4.CONCLUZII
Consolidarea este procesul prin care datele financiare a doua sau mai multe companii
sunt combinate intr-un singir set de rapoarte financiare. Multe companii sunt diversificate si au
mai mult ramurii ale afecerii, fiecare ramura reprezinta o companie de sine statatoare. Daca
managerii, investitorii si proprietarii ar analiza fiecare companie, din grup, individual ar aparea
riscul unor greselii. Este de preferat sa existe un system care sa consolideze date companiilor din
grup.
Functie
Situatiile financiare consolidate sunt folosite de managerii, proprietarii si investitorii
pentru a obtine o imagine clar si corecta asupra pozitiei financiare a corporatie. Spre exemplu se
pot genera situatii financiare consolidate tinandu-se cont de datele tuturor diviziilor corporatiei,
vanzari, service, productie.
Interval
Situatiile financiare consolidate pot fi generate lunar, trimestrial, semestrial si anual.
Pentru a produce situatii finaciare consolidate corecte este necesar ca fiecare companie sa aibe
datele contabile la zi si fiecare luna sa fie inchisa.
Precautii
Situatiile finaciare consolidate arata o imagine completa asupra fiecarei companii
detinute de corporatie, dar nu evidentiaza datele pentru fiecare societate in parte. De multe ori
sunt cateva divizii profitabile care acopera pierderile celorlalte divizii. Daca corporatia se axeaza
pe firmele neprofitabile este posibil sa genereze pierderii masive are grupului ce vor duce la
falimentul grupului.
Avertizari
Este posibil ca in grupurile mari managementul sa stie destul de putine despre operatii.
Situatiile finaciare sunt usor de modificat, si fara un audit intern si extern riguros corporatia este
supusa unui risc in una sau mai multe divizii. In cazul unor complicitati care pot genera fraude,
se sugereaza schimbarea auditorilor in fiecare an.