Mihai Eminescu

Freamt de codru

Tresrind scnteie lacul
i se leagn sub soare;
Eu, privindu-l din pdure,
Las aleanul s m fure
i ascult de la rcoare
Pitpalacul.

Din izvoare i din grle
Apa sun somnoroas;
Unde soarele ptrunde
Printre ramuri a ei unde,
Ea n valuri sperioase
Se azvrle.

Cucul cnt, mierle, presuri -
Cine tie s le-asculte?
Ale psrilor neamuri
Ciripesc pitite-n ramuri
i vorbesc cu-att de multe
nelesuri.

Cucu-ntreab: - Unde-i sora
Viselor noastre de var?
Mldioas i iubit,
Cu privirea ostenit,
Ca o zn s rsar
Tuturora.

Teiul vechi un ram ntins-a,
Ea s poat s-l ndoaie,
Ramul tnr vnt s-i deie
i de brae-n sus s-o ieie,
Iar florile s ploaie
Peste dnsa.

Se ntreab trist izvorul:
- Unde mi-i criasa oare?
Prul moale despletindu-i,
Faa-n apa mea privindu-i
S m-ating vistoare
Cu piciorul?

Am rspuns: - Pdure drag,
Ea nu vine, nu mai vine!
Singuri, voi, stejari, rmnei
De visai la ochii vinei,
Ce lucir pentru mine
Vara-ntreag.

Ce frumos era n crnguri,
Cnd cu ea m-am prins tovar!
O poveste ncntat
Care azi e-ntunecat...
De-unde eti revino iari,
S fim singuri!