Sunteți pe pagina 1din 7

Cele noua planete ale Sistemului Solar au foarte multe aspecte in comun.

Toate au orbita eliptica in jurul Soarelui si toate au luat nastere din praful si
gazele care au ramas dupa formarea acestuia. Insa planetele au dimensiuni si
structuri diferite. Cele patru, mai apropiate de Soare, printre care se afla si
Pamantul, sunt sfere din piatra. Ele sunt minuscule in comparatie cu cei patru
giganti, care par sa fie sfere de gaz, insa sunt solide si lichide sub
atmosferele lor subtiri. Cea mai indepartata, Pluto, este o sfera de roca de
mici dimeniuni.
Planetele din piatra
Cele patru planete de langa Soare, sunt, in ordine crescatoare: Mercur,
enus, Pamant si Marte. Sunt mase de roca, insa au trasaturi distincte. !oar
doua dintre acestea, Pamantul si Marte, au sateliti naturali. Cea mai mica si
cea mai indepartata dintre planetele Sistemului Solar este Pluto. Si aceasta
este o planeta de roca, insa, din cauza distantei mari fata de Soare, este o
lume inghetata. Este foarte diferita de "ecinii sai, gigantii de gaz si
reprezinta inca un mister.
Planetele din gaze
E#ista patru planete din gaze. !e la Soare, in ordinea marimii sunt: $upiter,
Saturn, %ranus si &eptun. 'cestea sunt cele mai mari planete, gigantii
Sistemului Solar. Este "izibil doar in"elisul e#terior de gaze al acestora.
(iecare are o atmosfera densa, adanca, acesta fiind moti"ul pentru care sunt
numite planete de gaze, dar nu este singurul. Chiar sub stratul de gaze e#ista
un strat de lichid, iar miezul planetelor este solid. Toate patru au inele si mai
multi sateliti naturali
Pluto
'ceasta planeta din roca si gheata este o
lume intunecata si rece. %nii astronomi
cred ca este un asteroid de mari
dimensiuni. &ici o na"eta spatiala nu a
"izitat Pluto, dar astronomii au construit o
imagine a sa pe baza obser"atiilor. Cea mai
clara imagine a lui Pluto si a lunii sale a fost realizata de telescopul spatial
)ubble in *++,.

Mercur
Cea mai apropiata de Soare, a doua planeta ca
marime si cea care se misca cel mai repede este
Mercur, care face o rotatie completa in jurul
Soarelui in -- de zile.Este o planeta arida si
lipsita de forme de "iata, acoperita cu cratere.
In adanc, sub suprafata, are un miez de fier.
.ra"itatia planetei este prea slaba pentru a
mentine atmosfera, prin urmare, caldura se pierde noaptea. !iferentele
dintre zi si noapte pot fi si de /,,0 C.
'tmosfera planetei este foarte rarefiata
alcatuita in special din particulele de praf de
pe suprafata lui, spulberate de "antul solar.
'cesti atomi sunt in continuare spulberati in
spatiu, atmosfera fiind astfel inlocuita in
permanenta, in contrast cu Pamantul si enus,
cei mai apropiati "ecini.
Cea mai mare parte a craterelor lui Mercur s1au format cu 2.3 miliarde
de ani in urma, cand planeta a fost bombardata de meteoriti.
Craterele "ariaza in diametru de la * m la peste * ,,, 4m.
Venus
5umina reflectata de suprafata norilor face din enus o planeta stralucitoare
pe cerul Pamantului. In miscarea sa, pare ca trece
prin faze similare cu cele ale 5unii. &orii grosi
inmagazineaza caldura Soarelui, facand din enus
cea mai fierbinte planeta.
&orii acizi si presiunea de nesuportat o fac
e#traordinar de neospitaliera. Sub nori, e#ista
campii "ulcanice, cu deserturi fierbinti, care
acopera aproape doua treimi din planeta.

Pamant
Cea mai mare dintre cele patru planete din apropierea Soarelui, Pamantul,
este singura care intretine "iata si care are apa din abundenta.
Pamantul s1a schimbat enorm din momentul
aparitiei sale, cu 6,/ miliarde de ani in urma. In
jurul sau s1a format o atmosfera, iar planeta a
trecut prin schimbari climatice si structurale.
Curentii termici interni imping masele de uscat
cate 7 cm pe an.


Marte
Planeta cea mai asemanatoare cu
Pamantul,
Marte are
putin peste
jumatate din
suprafata
Pamantului si
calote
glaciale. Culoarea sa rosie "ine de la rocile bogate in fier si de la praful care
acopera cea mai mare parte a acesteia. 'proape 6,8 din suprafata sa este
desert de piatra.
Trasatura cea mai dinamica este reprezentata de canioanele enorme.
alees Marineris are 6.3,, 4m lungime si pana la 7 4m adancime. Marte este
o planeta rece si lipsita de forme de "iata, cu o atmosfera foarte subtire.
9l:mpus Mons este cel mai mare "ulcan din Sistemul Solar. '"and o inaltime
de ;/.6 4m, este de trei ori mai inalt decat cel mai inalt munte al Pamantului,
muntele E"erest.
Jupiter
%neori numit regele planetelor, $upiter este cea
mai mare si mai masi"a dintre acestea, a"and /*
de luni. 're un miez solid, de *,1;, de ori mai
masi" decat Pamantul.
Suprafata este din hidrogen metalic lichid,
peste care e#ista apro#imati" *.,,, 4m de
atmosfera, -/8 din acesta fiind hidrogen si *68
heliu. Sistemul de inele inguste ale lui $upiter,
descoperit in *+7+, este format din trei inele de
particule de praf.
!aca ar fi fost de 3, de ori mai masi", miezul sau ar fi fost destul de
fierbinte pentru a topi hidrogenul, iar $upiter s1ar fi transformat intr1o
stea.
Lunile Galileene
Cele patru mai luni ale lui $upiter sunt numite dupa astronomul italian care le1
a descoperit,.alileo .alilei. 'cestea sunt, in
ordinea marimii
lor, .an:mede, Callisto, Io
si Europa..an:mede este
cea mai mare luna a
Sistemului Solar, fiind mai
mare decat planetele Pluto
si Mercur. Cele 37 de luni
ale lui $upiter sunt
minuscule in comparatie cu aceasta, majoritatea a"and doar cate"a zeci de
4m in diametru.
<otatiile rapide ale lui
$upiter sau nastere unor
curenti de aer puternici,
care despart atmosfera in
benzi. =enzile sunt alcatuite
din centuri si din zone
paralele cu Ecuatorul.
Centurile maroniu1
roscate sunt gaze descendente, iar zonele alb1
galbui sunt gazele ascendente. Punctele, o"alurile si dungile de pe nori sunt
tulburari meteorologice produse acolo unde se intalnesc conturile si zonele.
Marea pata rosie
9 furtuna din norii superiori ai lui $upiter a fost obser"ata timp de mai bine
de 2,, de ani. In timp, si1a schimbat dimensiunea si forma.
In perioada in care a a"ut cea mai mare
dimensiune, a"ea de trei roi diametrul
Pamantului. Este o zona cu presiune foarte
ridicata, la inaltime mare, fiind mai rece decat
atmosfera din jur.
'ceasta furtuna gigantica se roteste deasupra
atmosferei, realizand cate o rotatie in sensul
in"ers acelor de ceasornic, o data la cate"a luni.
Saturn
' doua planeta ca marime si a sasea planeta de la
Soare este Saturn.
Ca si $upiter, este alcatuita mai ales din hidrogen,
care acopera un miez de piatra.
=enzile sale sunt mai putin e"idente si au mai
putine trasaturi caracteristice, cu e#ceptia
punctelor albe cauzate de furtuni.
Este planeta cu cea mai scazuta densitate.
Saturn are un sistem de inele e#tins la 22 de luni.
.alilei a descris inelele lui Saturn ca pe niste
>urechi?, cand le1a obser"at pentru prima data, in
*/*,. (orma lor de >inele? nu a fost e#plicata pana in anul */3/.
Sistemul de inele are pana la ; 4m grosime,
acestea fiind alcatuite din mii de roci acoperite de
gheata si particule de nisip.'stazi e#ista sapte
inele principale. Particulele "ariaza in diametru de
la cate"a miimi de centimetru la cati"a metri.
Peste jumatate din lunile lui Saturn sunt mici si au
forma neregulata. !e departe, cea mai mare
este Titan, care il depaseste in dimensiune si pe
Mercur. Este una dintre cele 2 luni ale Sistemului
Solar care au atmosfera. Titan este o sfera din piatra si gheata, inconjurata
de o mantie groasa de azot.
Uranus
'ceasta planea a fost descoperita in *7-*. !e doua ori mai departe de Soare
decat Saturn, este greu de obser"at de pe Pamant.
Primele imagini >in prim1plan? ale planetei au "enit in
*+-/, de la sonda o:ager ;.
'tmosfera este alcatuita mai ales din hidrogen, insa
metanul din norii superiori este cel care ii confera
culoarea distincti"a "erde1albastruie. 're un sistem
de inele si ;/ de luni.
'#a lui %ranus este inclinata in orbita sa in jurul
Soarelui. 'cest lucru daca ca planeta sa para >pe o
parte?, iar lunile si inelele sale par a se roti in "arful si la baza planetei.
&imeni nu stie moti"ul acestei inclinatii @ poate a
fost rezultatul unei coleziuni. &orii de metan
inghetat sunt singurele trasaturi "izibile la
%ranus.Miranda, a cincea luna ca dimensiune, a
fost descoperita de pe Pamant, iar cu o sonda
spatiala s1a dez"aluit suprafata sa comple#a: relief
di"ers, cu campii, faleze si canioane adanci. Pare ca
Miranda a fost lo"ita cand"a, in trecutul sau, si s1a
reasamblat.
Neptu
Ca si %ranus, &eptun este o lume rece si indepartata. Este asemanator cu
acesta ca dimensiune si are aceeasi culoare "erde1
albastruie, datorita atmosferei bogate in metan si in
hidrogen.Canturile si zonele sunt "izibile doar la
suprafata acoperita de nori.
'lte trasaturi "izibile sunt norii albi si Pata &eagra.
&eptun a fost descoperita in *-6/, insa inelele intunecate @ doua mai largi si
doua mai inguste @ si sase dintre cele *2 luni ale sale au fost descoperite de
o:ager ;, in *+-+. &eptun pare albastru pentru ca atmosfera superioara
absoarbe lumina rosie si o reflecta pe cea albastra.
&eptun este planeta cu cei mai puternici curenti de aer din Sistemul Solar.
'u fost inregistrate "iteze ale "antului de pana la ; ;,, 4mAh. anturile bat
spre "est @ directia opusa rotirii planetei.
Triton este cea mai mare luna a lui &eptun, fiind
cel mai rece spatiu din Sistemul Solar, cu temperaturi
de 1;230 C.
Triton are o atmosfera subtire, alcatuita mai ales din
azot, fiind una dintre cele trei luni cu atmosfera.
Suprafata sa isi modifica relieful, "ulcanii aruncand in
afara azot si praf negru, descriind dungi pe suprafata
crapata si incretita a planetei.

Marea Pata &eagra este o furtuna uriasa de "anturi e#trem de puternice.
Este intinsa pe o suprafata o"ala cu presiune imensa si cu diametrul de *;
,,, 4m.