Sunteți pe pagina 1din 13

Structurata pe 10 titluri principale si cuprinznd 105 articole,

Constitutia de la 1948 introducea pentru prima data n evolutia vietii


noastre constitutionale, o serie de principii considerate revolutionare de
catre elaboratorii ei, care ntrerupeau, brusc si total, traditiile constitutionale
romnesti !ntre aceste principii, cele mai importante se re"ereau la#
suveranitatea populara, unicitatea puterilor n stat, reprezentarea poporului
printr$un sin%ur or%an ales, responsabil si oricnd revocabil n "ata
poporului, rolul conducator al clasei muncitoare n "runte cu &artidul
'uncitoresc (devenit ulterior comunist), centralismul democratic,
le%alitatea populara, %arantarea populara a drepturilor "undamentale
cetatenesti
!nca din primul titlu erau detaliate principiile de or%anizare a statului
democrat popular, considerat a "i rezultatul ,,luptei duse de popor n "runte
cu clasa muncitoare mpotriva "ascismului, reactiunii si imperialismului,,
(art* , ne%ndu$se ast"el orice "el de continuitate istorica si nationala a
societatii si statului romn +enirea la putere a dat putinta poporului
muncitor n "runte cu clasa muncitoare condusa de &artidul Comunist sa
nimiceasca puterea claselor e,ploatatoare si sa "aureasca ,,Statul de
democratie populara
1
-11.,,
/rdinea constitutionala initial "inisata prin Constitutia din 1948, nu s$
a concretizat printr$un asezamnt, ci, n conceptia mar,ist$leninismului
printr$un sistem normativ n mers o constitutie nereprezentnd dect
e,presia 0uridica a raportului de "orte n lupta de clasa e,istenta n
momentul istoric dat
*
-1*.
1
*
1nstituind "orma de %uvernare republicana, le%iuitorul de la 1948 a
omis, cu buna stiinta, "aptul ca, desi speci"ica caracterul unitar si
independent al statului romn, acesta nu mai era considerat si indivizibil, al
carui teritoriu era inalienabil, asa cum era prevazut n constitutiile
anterioare din 1822, 19*3 si 1938 4ceasta omisiune intentionata era dictata
de considerentele politice ale momentului de atunci si anume acceptarea
recunoasterii tacite a pactului 5ibbentropp $ 'olotov si,implicit a ane,arii
"ortate de catre 65SS a unor teritorii apartinnd statului romn (7asarabia,
7ucovina de 8ord, 9inutul :ertei si, ulterior 1nsula serpilor din 'area
8ea%ra) ;a desc<idea totodata posibilitatea e"ectuarii unor ,,retusuri
teritoriale
3
-13. ntre tarile apartinnd sistemului socialist, n "unctie de
interesele %eopolitice si economice ale 'oscovei (cum va "i de pilda &lanul
+alev din 1924 privind zonarea economica a tarilor socialiste)
&roclamnd solemn ca puterea de stat emana de la popor si apartine
poporului (si nu natiunii cum se preciza n constitutiile anterioare),
Constitutia din 1948 prevedea e,ercitarea acesteia de catre or%anele
reprezentative alese de catre popor, ai caror reprezentanti erau raspunzatori
n "ata poporului, putnd "i revocati prin vointa ale%atorilor, n conditiile
stabilite de le%e 4cest principiu va ramne pur "ormal, ne"iind niciodata
aplicat n practica vietii parlamentare din perioada totalitarismului =in
acest punct de vedere, actul constitutional adoptat n 1948 reprezinta, n
esenta, vointa &artidului Comunist ridicata la ran%ul de le%e "undamentala
de or%anizare a statului si de conducere a societatii, prin monopolizarea
puterii politice si instaurarea ordinii democratice a clasei muncitoare
3
>undamentnd bazele structurii social$economice de tip socialist,
Constitutia din 1948 desi recunostea e,istenta a 3 cate%orii de proprietate
(de stat, cooperatista si particulara, proclama principiul suprematiei
proprietatii de stat si cooperatiste "ata de cea privat$particulara, precum si
protectia speciala a proprietatii de stat constituita din bo%atiile subsolului,
padurile, apele, izvoarele de ener%ie naturala, caile de comunicatie si
transmisiuni ;le erau decretate "ormal ca "iind bunuri comune ale
poporului, apararea si dezvoltarea lor constituind o ndatorire a "iecarui
cetatean =eoarece n momentul elaborarii Constitutiei o parte din aceste
bunuri se a"lau n proprietate particulara se propunea de le%e ca ele sa "ie
trecute ulterior n proprietatea statului, ceea ce va constitui temeiul 0uridic
al le%ilor de nationalizare abuziva a marii ma0oritati a ntreprinderilor
industriale, bancare, miniere, de transport si asi%urari precum si crearea pe
aceasta cale a economiei si industriei socialiste 5ecunoscnd si %arantnd
"ormal proprietatea particulara si dreptul de mostenire, Constitutia de la
1948 introduce o distinctie arti"iciala n cadrul drepturilor reale si
patrimoniale,n sensul ca pamntul este considerat ca apartinnd celor cel
muncesc
4
-14., statul prote0nd proprietatea de munca taraneasca si
an%a0ndu$se sa spri0ine cooperatia sateasca
4ceste prevederi vor constitui baza politico$0uridica a nceputului de
cooperativizare socialista a a%riculturii, de n%radire treptata si, ulterior de
des"iintare a proprietatii si %ospodariei taranesti individuale
&reocupat de introducerea si promovarea unor valori colectiviste, n
detrimentul celor individuale, le%iuitorul de la 1948 a proclamat principiul
revolutionar con"orm caruia ,,munca este "actorul de baza al vietii
4
economice al statului,,(art1*), ea reprezentnd, totodata o datorie a "iecarui
cetatean, statul acordnd c<iar spri0in celor ce muncesc pentru a$i apara
mpotriva e,ploatarii si a le ridica nivelul lor de trai &e aceasta baza se
introducea n mod voit con"uzia ntre munca, ca principiu de e,istenta
universala n toate societatile si rationalitatea muncii ca mod de actiune
instrumentala prin care indivizii si realizeaza interesele si scopurile lor n
"unctie de mi0loacele e,istente Se promovau ast"el valorile colectivismului
social, n numele carora munca reprezenta o onoare n societatea socialista,
desi ea va deveni si o sanctiune pentru cei care se vor opune acestor
principii 1%nornd c<iar de la nceputurile sale principiul rationalitatii
muncii,societatea socialista, ca si economia pe care ea se va ntemeia vor "i
impre%nate de irationalitate si ine"icienta economica,situndu$se n cele din
urma, ,,n a"ara cursului normal al e,istentei,,
5
-15.
Constitutia din 1948 introducea n viata statului principiul plani"icarii
economiei nationale care se va concretiza prin planurile anuale si cincinale
adoptate n comun de catre 'area 4dunare 8ationala, ?uvernul si
Comitetul Central al &artidului Comunist
!n "elul acesta se realiza o simbioza "ortata ntre s"era 0uridica si cea
politica ,le%ile si decretele "iind dublate de <otarri politice si ideolo%ice ale
&artidului Comunist n vederea realizarii economiei socialiste plani"icate
=e asemenea, desi comertul intern si e,tern nu devenisera nca
monopol de stat, se speci"ica ca el va "i spri0init si diri0at de stat ,care
devine principalul si,ulterior unicul partener de a"aceri el "iind totodata
5
principalul e,ponent care plani"ica economia nationala,n vederea
dezvoltarii puterii economice a tarii
&entru prima data n istoria vietii politice si parlamentare din
5omnia, prin actul constitutional din 1948 este nlaturat principiul
separatiei puterilor n stat si nlocuit cu cel al ,,unitatii depline a puterii de
stat,, or%anul suprem al puterii de stat devenind 'area 4dunare 8ationala
"ata de care raspund toate celelalte or%ane ale statului ;a reprezinta o
institutie unicamerala (prin des"iintarea Senatului), devenind sin%urul or%an
le%islativ si avnd o serie de competente si atributii e,trem de ntinse n
privinta "ormarii %uvernului,votarii bu%etului,n"iintarii,contopirii sau
des"iintarii unor ministere,adoptarii deciziilor privind problemele razboiului
si pacii,acordarii amnistiei etc !n realitate,rolul 'arii 4dunari 8ationale
era "ormal, deoarece ma0oritatea actelor administrative si le%islative vor "i
elaborate si aplicate de catre %uvern, care ,n calitate de or%an suprem
e,ecutiv si administrativ,era desemnat sa plani"ice si sa coordoneze
economia nationala,sa realizeze bu%etul statului si sa asi%ure ordinea
publica si securitatea statului @otodata %uvernul era abilitat sa conduca
politica %enerala a statului n domeniul relatiilor internationale !n "elul
acesta n evolutia vietii politice si statale din 5omnia, puterea e,ecutiva va
deveni,treptat sin%ura putere reala dobndind o suprematie "ata de cea
le%islativa si 0udecatoreasca, mai ales n urma dublarii institutiilor statului
de cele politice si prin cumularea "unctiilor de stat cu cele de partid
2
-12.
&olitizarea "unctiilor administrative la nivel central este multiplicata
si la nivel local, unde sunt n"iintate consiliile populare ca or%ane locale ale
puterii de stat, in"uzate permanent cu elemente ale &artidului Comunist,
2
care vor aplica politica acestuia n toate domeniile social politice si
economice =esi Constitutia din 1948 mentinea nca vec<ea mpartire
administrativ $ teritoriala a 5omniei n comune , plasi si 0udete ,ea
prevedea introducerea unei noi unitati administrative, re%iunea (si ,ulterior,
raionul), ceea ce va constitui preambulul suprimarii totale a traditiilor
istorice si nationale n domeniul administrativ Ateritorial, precum si punerea
n practica a centralismului si diri0ismului politic al &artidului Comunist
&rin Constitutia din 1948 se creau a e,ecutivului n realizarea 0ustitiei
si le%alitatii , n"iintndu$se institutia asesorilor populari,care "unctionau la
toate instantele(cu e,ceptia Curtii Supreme) , alesi sau numiti de catre
&artidul Comunist si desemnati sa aplice 0ustitia si sa n"aptuiasca ,,
le%alitatea populara,,
B
-1B. =esi se stipula subordonarea 0udecatorilor numai
le%ii ca si obli%ativitatea de a aplica le%ile e%al "ata de toti
cetatenii,le%iuitorul din 1948 nu a mentinut principiul inamovibilitatii
0udecatorilor e,istent n constitutiile anterioare, ceea ce va reprezenta o
%rava lovitura data nsusi actului de 0ustitie
=e asemenea, Constitutia din 1948 nu mai re%lementa contenciosul
administrativ, ast"el nct persoanele pre0udiciate n dreptul lor printr$un act
administrativ abuziv sau ile%al sa se poata adresa 0ustitiei n vederea
repararii morale si materiale, ceea ce va desc<ide calea arbitrariului si
abuzurilor din partea autoritatilor administrative
8
-18.
5e"eritor la drepturile si libertatile
"undamentale ale indivizilor,desi acestea erau recunoscute si %arantate
"ormal prin Constitutia de la 1948,erau introduse numeroase restrictii si
B
8
interdictii n privinta e,ercitarii lor,crendu$se o discrepanta vizibila ntre
principii si realitatile politice si 0uridice 4st"el,n timp ce era prevazut si
%arantat dreptul tuturor cetatenilor,"ara deosebire de se,,nationalitate,%rad
de cultura si pro"esie de a ale%e si de a "i alesi n or%anele statului(art 18),
erau prevazute o serie de interdictii si incompatibilitati electorale si elective
"ata de persoanele interzise,lipsite de drepturi civile si politice si
nedemne,considerate ca atare de institutiile abilitate n acest sens ;le
reprezentau o "orma le%ala utilizata de evaluatorul socialist,de izolare si
mar%inalizare politica a unor indivizi pe criterii politice si ideolo%ice =esi
prin constitutie era prevazuta libertatea individuala,nicio persoana neputnd
"i arestata sau detinuta mai mult de 48 de ore "ara mandat de arestare si nici
condamnata "ara sentinta 0udecatoreasca,ea a ramas pur "ormala si
declarativa n lipsa unor %arantii 0uridice procedurale &revaznd si
%arantnd libertatea presei,cuvntului,ntrunirilor,mitin%urilor si
mani"estatiilor,actul constitutional prevedea e,pres ca e,ercitarea acestor
drepturi este asi%urata prin "aptul ca mi0loacele de tiparire,<rtia si locurile
de ntrunire sunt puse la dispozitia celor ce muncesc(art31),evident de
catre partidul si statul socialist &rin structura si
"undamentarea sa politica si ideolo%ica, Constitutia din 1948 a reprezentat
principalul instrument 0uridic e realizare a ordinii politice si constitutionale
socialiste si de trecere abuziva a economiei sub controlul statului,crend
premisele instaurarii tot mai pre%nante a dictaturii partidului n toate
domeniile vietii sociale
Constitutia din 1948 a marcat trecerea spre un re%im %uvernamental
ntemeiat pe monopartidism si autoritarism statal,precum si spre o
economie centralizata si diri0ata politic,avnd ca "inalitate practica limitarea
si eliminarea "ormelor capitaliste din economia romneasca,prin
ntreprinderea unor re"orme cu caracter revolutionar
9
-19. 'a0oritatea
prevederilor sale vor constitui temeiul 0uridic al le%ilor de nationalizare
adoptate ulterior si,n primul rnd,al le%ii nationalizarii principalelor
ntreprinderi industriale,bancare,miniere,de transport si asi%urari din 11
iunie 1948 ,care a condus la crearea sectorului de stat n economia
nationala si a proprietatii de stat ,care se vor bucura de un re%im 0uridic
privile%iat n comparatie cu sectorul individual si cu proprietatea
individuala ;le vor "i urmate de acte normative,prin care vor "i trecute n
proprietatea statului ntreprinderile de cale "erata particulare,
cinemato%ra"ele,"armaciile si laboratoarele c<imico$"armaceutice,
institutiile sanitare particulare precum si imobilele de locuit apartinnd
persoanelor particulare(e"ectuate n perioada 1949$1950)
5ealizarea,prin nationalizare, a sectorului de stat
n economie a reprezentat primul pas spre trecerea la dezvoltarea
plani"icata si diri0ata a acestui sector, crendu$se institutii specializate n
acest scop(Comisia de Stat a &lani"icarii) si "iind elaborate si aplicate
primele planuri anuale(1949 si 19509 si cincinale (1951$1955,plan aprobat
anterior de &lenara CC a &'5 din 1*$13 decembrie 1950),concomitent cu
des"asurarea unui amplu pro%ram de electri"icare a tarii pe timp de zece ani
6rmarind prioritar omo%enizarea economica dintre di"eritele re%iuni si
zone ale tarii,aceste planuri(realizate prin munca si sacri"iciul cetatenilor,
nevoiti sa suporte numeroase privatiuni),desi revolutionare n "orma ,se
vor dovedi nerealiste n "ond,trans"ormndu$se treptat n contrariul lor, prin
ncercarile de cosmetizare si %on"lare a datelor statistice privind
adevarata realitate si rentabilitate a economiei socialiste
10
-*0. !n vederea
9
10
realizarii n a%ricultura a sectorului de stat si cooperatist, &lenara CC al
&'5 din 3$5 martie a pus problema dezvoltarii de cooperative si
ntovarasirii a%ricole la sate,precum si n"iintarea unor statiuni de masini si
tractoare(S'4) si de %ospodarii a%ricole de stat(?4S) ca "orme de
or%anizare a relatiilor socialiste in zonele rurale C<iar n rezolutia plenarei
era speci"icat ca trans"ormarea socialista a a%riculturii are ca
"inalitaten%radirea posibilitatilor de e,ploatare a c<iaburimii si
des"asurarea unei lar%i activitati politice pentru a convin%e taranimea
muncitoare sa treaca,pe baza liberului consimtamnt,la a%ricultura
socialista
11
-*1. 4ceasta decizie politica a partidului comunist a "ost
imediat urmata de o serie de acte normative privind n"iintarea de
%ospodarii a%ricole la sate si de %ospodarii si "erme de stat ,care practic au
anulat re"orma a%rara din 1945 ;le au condus la sc<imbarea tipului si a
re%imului de proprietate n a%ricultura romneasca,sc<imbare 0usti"icata de
re%im prin ratiuni economice si politice,dar care au i%norat pe cele
sociale si, mai ales, umane !n consecinta,strate%ia deposedarii de pamnt
a taranimii a cuprins un arsenal de mi0loace si metode, n care prevalau
"orta,intimidarea si retorsiunile
1*
-**. 1ntensi"icnd asocierea "ortata,prin
constrn%erea "izica si morala a taranimii,statul socialist or%anizeaza
primele institutii specializate de control pentru colectarea "ortata a
produselor a%ricole (Comitetul de stat pentru colectarea produselor a%ricole
n"iintat n "ebruarie 1950), introducnd,totodata , sanctiuni severe
mpotriva taranilor individuali care nu predau la termen produsele a%ricole
supuse colectarii 5e"uzul taranimii de asociere benevola n %ospodarii
colective este urmat de adoptarea pro%resiva a unor masuri "inanciare si de
11
1*
constrn%ere pe linie de partid si de stat,cum ar "i# consolidarea
economico$or%anizatorica a ?4C$urilor (&lenarele CC al &'5 din 1 martie
si 18 septembrie 1951), sanctionarea unor re%ionale &'5 care nu au
mani"estat interes n accelerarea ritmului cooperativizarii (Clu0, 'ures,
?alati, 4r%es), arestarea taranilor care se opuneau colectivizarii
,introducerea unor masuri de urmarire silita "ata de taranii restantieri la
predarea cotelor obli%atorii de produse a%ricole etc Consecinta ne%ativa a
procesului de cooperativizare "ortata a a%riculturii a "ost aceea ca , n 1989,
sectorul socialist (de stat si cooperatist) reprezenta 90,BC din supra"ata
a%ricola a tarii ,5omnia "iind sin%urul stat socialist n care s$a aplicat
aproape inte%ral politica partidului comunist de trecere abuziva a
pamntului n proprietatea statului 1mi,tiunea
directa si brutala a partidului si statului nu s$a limitat numai la
in"rastructura societatii (industrie,a%ricultura,transporturi,comert etc), ea
cuprinznd si suprastructura si spiritualitatea romneasca,reprezentata de
nvatamnt,stiinta, cercetare si cultura &rimele re%lementari normative au
vizat re"orma nvatamntului romnesc traditional ,prin democratizarea si
ideolo%izarea acestuia C<iar daca re"orma nvatamntului sin 1948 a
asi%urat %ratuitatea si accesibilitatea pentru un numar mare de elevi si
studenti,ea a "ost "undamentata politico$ideolo%ic n directia "ormarii unor
cadre de specialisti con"ormisti politicii partidului si statului &entru acest
motiv ,n planurile si pro%ramele de nvatamnt la diverse nivele au "ost
introduse ca discipline obli%atorii "iloso"ia mar,ista, materialismul dialectic
si istoric,istoria partidului comunist (bolsevic) ,ateism etc,"iind nlaturate o
serie de discipline considerate bur%<eze si reactionare, precum istoria
si "iloso"ia reli%iei, sociolo%ia, antropolo%ia, %enetica etc, procedndu$se la
e,cluderea si persecutarea politica a unor cadre didactice valoroase,dar
considerate indezirabile pentru re%imul comunist @ot n anul 1948 este
reor%anizata pe principii politico$ideolo%ice si vec<ea 4cademie 5omna,
care va "i treptat mpanata cu o serie de elemente "idele re%imului,"iind
obli%ata sa le%itimeze prin studii si cercetari politica partidului ;ste
promul%at un nou cadru normativ privitor la re%imul %eneral al cultelor
reli%ioase, care va introduce o serie de discriminari, att n privinta liberei
e,ercitari a unor culte(cazul cultului %reco$catolic), ct si n privinta
statutului personalului din institutiile reli%ioase Se introduce un control
specializat si restrictiv asupra culturii romnesti, prin n"iintarea institutiei
cenzurii n anul 1949, care va e,ercita o presiune si represiune asupra
multor publicatii si scriitori Centralismul
politic si economic este dublat de cel administrativ,prin nlaturarea n, n
1950, a vec<ii mpartiri teritoriale a 5omniei,e,perimentata timp de un
secol si nlocuirea ei cu re%iuni si raioane administrativ$teritoriale
5aionarea tarii , realizata dupa modelul sovietic ,era 0usti"icata de catre
%uvernantii comunisti prin necesitatea nlaturarii separarii arti"iciale
dintre centrele a%ricole si cele industriale, n realitate ea urmarind
introducerea unui control direct si centralizat al puterii politice la nivel
local,unde, din 1950,au "ost n"iintate primele s"aturi populare,abilitate cu
conducerea activitatilor economice, sociale si culturale
>undamentata pe un sistem de re%lementare normativa, e,cesiv de
restrictiva si coercitiva, ordinea publica si constitutionala socialista trebuia
mentinuta si aparata de un ansamblu de institutii si or%anisme specializate,
care trebuiau sa asi%ure con"ormarea totala si neconditionata a tuturor
cetatenilor "ata de modelul etnico$0uridic socialist 1nspirndu$se dupa
modelul sovietic de represiune,re%imul comunist din 5omnia n"iinteaza,
n 1948, or%anele de securitate ,care se vor trans"orma ntr$o adevarata
politie politica, reprimnd cu brutalitate cele mai nensemnate acte si "apte
ale unor indivizi ,dar considerate ca periculoase si dusmanoase "ata de
ornduirea socialista @ot n 1949 este des"iintata vec<ea politie si nlocuita
cu militia populara ,care se va implica activ n procesul colectivizarii
"ortate si n arestarea multor indivizi nevinovati, carora li s$au nscenat
procese 0udiciare,nc<eiate cu ani buni de detentie Sunt adoptate noi le%i de
or%anizare 0udecatoreasca si a procuraturii civile si militare n 195*, acestea
nlocuind vec<ea structura traditionala a 0ustitiei si parc<etului
13
-*3. ;le
au condus la trans"ormarea treptata a puterii 0udecatoresti ntr$o ane,a a
politicului si e,ecutivului,prin introducerea unor prevederi
neconstitutionale,care limitau sensibil dreptul individului la aparare,la
administrare de probe sau la publicitatea procesului 0udiciar 5eprimarea
severa si sanctionarea %rava a di"eritelor acte si "apte considerate ca
in"ractiuni se va concretiza ca o adevarata in"latie penala,dusa dincolo de
limitele normale ala unei aparari sociale si preventii ce e,ista n orice
societate 1nspirat dupa modelul penal sovietic,codul penal romnesc
introduce o inovatie ne"asta n privinta de"inirii in"ractiunilor ,prin
nlaturarea principiului democratic al le%alitatii delictului si sanctiunii si
nlocuirea lui cu cel al analo%iei in"ractiunii ,ceea ce va conduce la
introducerea arbitrariului si abuzului n materie penala ,permitnd puterii sa
condamne si sa aresteze numerosi cetateni pe motive ima%inare sau pentru
"apte pe care nu le$au comis n realitate
4preciata si elo%iata n epoca ca "iind prima constitutie democratica,
de tip socialist, care a dat posibilitatea maselor populare , sub conducerea
&'5 sa realizeze un pro%ram lar% de reconstructie economica si
13
sociala
14
-*4.,Constitutia de la 1948 , mai ales prin consecintele sale pe
termen lun%, a desc<is calea totalitarismului politic si a centralismului
economic si administrativ , "iind , totodata, preambulul marilor abuzuri si
nedreptati comise de re%imul comunist n perioada 1950$1920
14

S-ar putea să vă placă și