Sunteți pe pagina 1din 6

CARTAREA HIDROGEOLOGICA.

CONSTRUIREA
HIDROIZOHIPSELOR SI HIDROIZOPIEZELOR PRIN METODA
PROIECTIILOR COTATE.
MODELAREA HIDROGEOLOGICA
1. CARTAREA HIDROGEOLOGICA SI INTOCMIREA HARTILOR
HIDROGEOLOGICE
Reprezinta prima faza de lucrari, in elaborarea unei harti
hidrogeologice !e baza ei, "e pot e#ecuta, harti hidrogeologice
generale "i harti hidrogeologice "peciale
Intr$o harta hidrogeologica, "e urmare"te definirea "tructurii
geologice ac%ifere In elaborarea unei harti hidrogeologice trebuie "a "e
tina "eama de&
a' Natura fondului gologi! (aza geologica de la care "e porne"te in
elaborarea hartii hidrogeologice, trebuie "a cuprinda toate elementele
importante geologic )e %a reprezenta pe harta&
$ litologia amanuntita a terenului*
$ gro"imea "traturilor*
$ alcatuirea granulometrica "i mineralogica
In harta hidrogeologica trebuie "a fie "i elemente de tectonica a
regiunii, cu marile linii de di"loca"tie, linii de falii etc "i influenta
ace"tora a"upra hidrogeologiei
b' Go"orfologia. Harta geomorfologica impreuna cu cea geologica
con"tituie baza hartii hidrologice +rebuie "a fie delimitate formele
ma,ore de relief "i formele de relief generate de eroziunea apelor
curgatoare -tera"e, lunci' Harta geomorfologica trebuie "a lamurea"ca
morfogeneza regiunii, "a permita aprecierea conditiilor de acumulare a
apelor "ubterane etc !e harta trebuie con"emnate alunecarile de teren,
"ur"ele de alimentare a unor "trate ac%ifere In lip"a ace"tei harti
hidrologice, paralel cu cartarea geologica, "e %a face "i cartarea
geomorfologica
c' R#r$ntara %tratlor a!&ifr Cartara i$&oarlor'
#uturilor %i fora(lor. Intr$o harta hidrogeologica, trebuie "a fie
reprezentate zona de alimentare, zona de drenate etc prin cartarea
hidrogeologica "e pot "tabili&
$ ra"pandirea apelor freatice, directia lor de curgere*
$ caracteri"ticile hidrogeologice ale apelor "ubterane*
$ e#i"tenta principalelor orizonturi ac%ifere de adancime*
$ zonele cu conditii hidrologice "imilare
!rin corelarea cu hartile hidrometeorologice "i hidrologice a apelor
de "uprafata, "e poate "tabili regimul apelor de adancime
1
Din harta hidrogeologica reie"e de a"emenea po"ibilitatea
alimentarii cu apa potabila "i indu"triala "au zonele care trebuie"c
e%itate "au "tudiate hidrologic in mod "pecial "au zone care trebuie
irigate etc Cartarea hidrogeologica "e face in paralel cu cea geologica*
o harta hidrogeologica trebuie "a contina toate punctele de apa din
reginea cartata -puturi, iz%oare, foa,e etc'
!entru fiecare punct "e intocme"te o fi"a cu urmatoarele rubrici&
$ coordonatele punctului*
$ de"crierea topografica "i cota punctului*
$ adancimea ni%elului hidro"tatic "i gro"imea "tratului acfi%er*
$ tipul de apa "i tipul captarii*
$ temperaura apei "i a aerului*
$ caracterele organoleptice ale apei -gu"t, miro", culoare'*
$ debitul in cazul iz%oarelor
De"crierea litologica a "tratului permeabil )e %a intocmi un profil
al formatiunilor din culcu"ul "i acoperi"ul "tratului de inmagazinare
)tratele ac%ifere cu ni%el liber, cu e#tindere, mare pot fi reprezentate
prin linii de egala cota a ni%elului hidro"tatic numite hidroizohip"e
!entru "tratele ac%ifere freatice pe harta "e %or reprezenta "i
hidroizobate, linii de egala adancime a ni%elului hidro"tatic fata de
ni%elul terenului -harta' )e mai pot intocmi "i alte tipuri de harti ca&
zonarea apelor de adancime "a
d' $ Rtaua )idrogologi!a. O a"tfel de harta trebuie "a contina "i
reteaua hidrogeografica de "uprafata care e"te in directa legatura cu
apele "ubterane
e' $ Pun!tl d a#a. In dreptul ace"tor puncte "e %or nota prin
"emne con%entionale "i cifre, tipul apei, cota ni%elului hidro"tatic, date
a"upra calitatii fizico$chimice a apei "ubterane
f' $ Salinitata a#lor %u*tran. Caracteri"ticile hidrochimice ale
unui "trat ac%ifer, "unt reprezentate prin linii de egala mineralizare dar
"e pot reprezenta "i altfel !entru pro"pectarea unor ape indu"triale e"te
nece"ara "i intocmirea unor harti cu linii de izoduritate a apei Mai
frec%ent "e folo"e"te reprezentarea grafica a compozitiei chimice
g' $ Dat "torologi! !entru a efectua interpretari a"upra
bilantului apelor "ubterane e"te nece"ar "a "e intocmea"ca "i harta
precipitatiilor cu di"tributia izohietelor
+.CONSTRUIREA HIDROIZOHIPSELOR SI HIDROIZOPIEZELOR PRIN
METODA PROIECTIILOR COTATE
2
Hidroizohip"ele "i hidroizopiezele "unt curbe de ni%el determinate
de ni%elele libere de aceea"i cota care caracterizeaza apele freatice
-hidroizohip"ele' "au determinare de ni%elele a"cendente de aceea"i
cota ce caracterizeaza "tratele "ub pre"iune -hidroizopieze' .i%elul liber
"au "cen"ional, intr$un punct, e"te in general con"tant intre anumite
limite ace"tea fiind determinate de factorii naturali ni%elul ace"ta "e
nume"te ni&l )idro%tati! al !urntului d a#a %u*trana. Daca
ni%elul hidro"tatic e"te influentat de drenarea "tratului ac%ifer ca
urmare a e#ploatarii lui, atunci el poarta denumirea de ni%el dinamic "i
%ariaza intre alte limite, impu"e de conditiile "i marimea -debitul'
e#ploatarii
Hidroizohip"ele "i hidroizopiezele "e con"truie"c prin ni%ele "tatice
"au prin ni%ele dinamice de egala cota "i "unt determinate pe liniile de
cea mai mare panta a planurilor de finite de indicatiilor unor grupe de
cate trei ampla"amente, luate ca puncte de ob"er%atie a ni%elului "tatic
"au dinamic
E,"#lu-
!unctele A, ( "i C reprezinta ampla"amentele unor fora,e pe o
harta la "cara /&/000 la care "$au determinat ni%elele "tatice ale
"tratului ac%ifer
!unct cotele
ni%elului "tatic 1m2
redu"e la
cota punctului A
A /03,450 0,000
( //0,600 6,780
C //4,330 /0,9:0
Dupa cum "e %ede reducerea cotelor "$a facut la coa cu %aloarea
cea mai mica +riunghiul A(C format prin unirea celor trei cote ale
ni%elului "tatic e"te reprezentat in proiectie pe harta, iar di"tantele
dintre puncte, con"iderate ca proiectie "unt ma"urate tot pe harta,
obtinandu$"e urmatoarele %alori&
AC;/50 m
(C;74 m
A(;83 m
A de cota 0,00 re"pecti% /03,450 m
( de cota 6,398 re"pecti%a //0,600 m
3
!entru "tabilirea pe linia AC a unui punct D de cota egala cu cota
ni%elului "tatic din punctul (, "e %a aplica formula&
lungimea "egmentului AD;
C cot a
AC
cota (;
70 4
910 10
120
,
,

;3/,43 m
Dupa "tabilirea punctului D "e con"truie"te linia (D care reprezinta
o orizontala a planului A(C In ace"t caz normala pe linia (D, trecand
prin A, determina directia liniei de cea mai mare panta a planului A(C
pe care "unt pla"ate punctele&
!roiectia liniei de cea mai mare panta AE nu e"te graphic, in
ade%arata marime !entru a "tabili punctele a%and cotele pe linia de cea
mai mare panta e#primate prin numele intregi, "e aplica in primul rand
formula de mai "u" cu alte date calculandu$"e pozitia punctelor D
/
, D
5
,<
care core"pund acelor cote intregi de pe harta determinandu$"e apoi
punctele E
/
, E
5
, < prin paralelele la (D du"e din D
/
, D
5
<In acela"i mod
"e procedeaza pentru un alt grup alaturat de trei fora,e
4
Curbele hidroizohip"e "au hidroizopieze "e con"truie"c prin unirea
punctelor de cota egala de pe liniile de ca mai mare panta ale fiecarui
grup de trei fora,e "i prin conditiila de tangenta la orizontala re"pecti%a
a planului con"iderat
In cazul triunghiului A(C, hidroizohip"ele %or a%ea ca tangente
dreptele paralele cu orizontala (D in punctele E/, E5 etc In harta
prezentata "en"ul curentului "ubteran e"te de la E la (
..DETERMINAREA GRA/ICA A GRADIENTULUI HIDRAULIC
5
Linia de cea mai mare panta, con"truia dupa metoda precedenta
"tabile"te directia "i "en"ul curentului "ubteran =aloarea gradientului
hidraulic I intre punctele E "i ( e"te data de e#pre"ia&
I;
L
H H
2 1

"au tinand cont de egalitatea cota A;cota E "i inlocuind L; (E rezulta&
BE
aB aA
I
cot cot
=
(E "e ma"oara pe harta in functie de "cara )e ob"er%a ca I;tg ,
> fiind unghiul planului A(C cu un plan orizontal -unghiul pantei
curentului' "i "e determina grafic prin con"truirea triunghiului (EE?,
cuno"cand (E? dupa grafic iar EE? e"te egal cu cota punctului A
E#emplu&
I;
L
H H
2 1

* (E?;60 -din grafic'*
EE? ; cota A;6,80* tg ;EE?@(E?;6,80@60;0,/50
6