Regulile comunitare ale concurentei i politica concurenial

Dreptul comunitar al concurentei nu este specific att prin coninutul sau, ci, mai ales,
datorita subordonrii sale obiectivelor generate ale tratatului.
1. Continutul dreptului comunitar al concurentei
Pentru moment i, fr ndoial, pentru nc mult timp de acum ncolo dreptul
comunitar al concurenei este, relativ, autonom i specific. El se orienteaz, ntotdeauna, n
jurul a doua ae principale, i anume! n primul rand, el cuprinde regulile care se adreseaz
intreprinderilor si, in al doilea rand, pe cele care vizeaza comportamentele statelor membre
sau ale autoritatilor publice.
"n tratatele care pun bazele #omunitatilor europene se regasesc, cu cateva eceptii,
aceleasi reglementari. $otusi, se poate observa ca $ratatul de la Paris instituind #E#%
&
,
prezinta o anumita originalitate care se eplica prin contetul sau economico'politic! era
vorba, la acea vreme , de a lupta impotriva cartelurilor siderurgice si, in special, impotriva
celui din zona (u)r'ului. %propierea sfarsitului celui de al doilea razboi mondial eplica
aceasta preocupare, care astazi este depasita. %cesta este motivul pentru care $ratatul de la
Paris continea dispozitii specifice cu privire la concentrarile de intreprinderi. "n ceea ce
priveste $ratatul instituind Euratom, acesta, din motive diametral opuse, este mai retinut in
ceea ce priveste imperativele concurentei.
*ricare ar fi diferentele dintre $ratatele constitutive, acestea au fost, intr'o oarecare
masura, atenuate datorita unificarii reglementarilor privind autoritatile insarcinate cu aplicarea
dispozitiilor comunitare

si, aceasta, dupa fuziunea institutiilor, intervenita la + aprilie &,-.,
prin $ratatul de la /ruelles.
"n continuare, ne vom limita numai la $ratatul de la (oma, care este, fara drept de
apel, cel mai important, si vom enunta, succesiv, regulile care se adreseaza intreprinderilor
si pe cele care se adreseaza statelor.
(egulile care se adreseaza intreprinderilor se sprijina pe trei piloni! in primul rand,
interzicerea intelegerilor edictata de articolul +&, apoi a abuzului de pozitie dominant, intalnit
in articolul +0 si, in cele din urma, controlul prealabil al operatiunilor de concentrare care nu
figureaza in tratat, ci se regasesc in (egulamentul #onsiliului 12-13+,, din 0& decembrie &,+,.
1
Comunitatea Europoean a crbunelui i oelului.
(egulile care se adreseaza statelor sau autoritatilor publice pot fi grupate in jurul a doi
poli! in primul rand, este vorba despre regulile care vizeaza intreprinderile publice,
intreprinderile titulare de drepturi speciale sau eclusive si intreprinderile insarcinate cu
gestionarea serviciului de interes economic general sau care prezinta caracterul de
monopol fiscal4 in al doilea rand, avemin vedere regulile care privesc ajutoarele de stat.
#oncurenta neloiala nu are relevanta celei sanctionate de $ratatul de la (oma.
(eprimarea sa releva, intotdeauna, drepturi si jurisdictii interne. %ceasta nu inseamna ca ea
ar trebui sa ramana in afara preocuparilor celor care redacteaza $ratatul. Ea este
reglementata, indirect, de articolele +& si +0. 5eloialitatea nu este, totusi, justitiabila
dreptului comunitar, decat atunci cand rezulta din intelegerile sau din eploatarile abuzive
ale pozitiilor dominante

care efectueaza concurenta pe piata.
2. Regulile comune ale concurentei si ale pietelor comune speciale
(edactorii tratatelor au luat in considerare specificul anumitor sectoare, in care,
adesea, interventia statelor este puternica si traditionala. #onsideratiile politice sunt cele
care eplica aceste alegeri. %stfel, se poate observa ca vizavi de Piata comuna, pe care am
putea'o califica ca fiind generala, eista piete comune speciale, asupra carora regulile
concurentei nu se aplica in mod automat, ei numai daca institutia #onsiliului a decis
aplicarea lor si in masura in care acesta a facut'o. 6e poate cita piata transporturilor sau
cea a agriculturii .
Pentru a ne limita la $ratatul de la (oma, articolul +7, devenit +8, permitea #onsiliului
sa adopte regulamente care sa ecluda anumite sectoare de la aplicarea regulilor comune
ale concurentei. #onsiliul, insa, nu a dat curs acestei dispozitii. 6fera de aplicare ratione
materiae a cestor reguli este, deci, foarte vasta. %numite profesii au incercat, fara succes, sa
faca sa prevaleze specificul lor pentru a se ecepta de la articolele +. si +-, devenite art. +& si
+0.
* trecere in revista a diferitelor tete generale care au fost enumerate dau impresia ca
ele se sprijina, fiecare, pe un antagonism intre permis si interzis. %stfel, de eemplu,
articolul +., devenit +&, alin. &, impune principiul interzicerii intelegerilor restrictive de
concurenta sau articolul +-, devenit +0, sanctioneaza eploatarile abuzive de pozitii
dominante. #u toate acestea, o lectura mai atenta si eaminarea jurisprudentei comunitare
arata ca aceste tete nu contin definitia a ceea ce este permis si a ceea ce nu este. Prin
aceasta relatie cu obiectivele generale ale tratatului si constructia europeana se determina,
2
permanent limitele pro)ibitiilor. (egulile concurentei sunt, asadar, mijlocul de a eprima
politica, comunitara de concurenta.
3. Politica concurential
"nsasi ideea unei politici concurentiale este o trasatura caracteristica dreptului
comunitar. %ceasta se eplica prin situatia economica a continentului european de dupa
sfarsitul celui de al doilea razboi mondial si prin traditiile
&
celei mai mari parti a statelor de pe
continent. De altfel, regulile de concurenta sunt inscrise in primul capitol al 9regulilor
comune9 din a treia parte a tratatului, consacrata 9politicilor #omunitatii9.
5u trebuie sa ne surprinda faptul ca libera concurenta nu poate fi un obiectiv.
(egulile concurentei trebuie sa fie, in cele din urrna, plasate si aplicate, in perspectivele
generale ale constructiei europene. 6e poate observa, astfel, ca articolul 8g, din $ratatul de
la (oma are ca obiectiv realizarea 9unui regim asigurand o concurenta nedeformata pe
piata interna9. #oncurenta nedeformata trebuie sa fie apreciata potrivit 9scopurilor enuntate
la articolul 09. *r, articolul 0 atribuie constructiei europene obiective ambitioase, nu doar de
ordin economic, ci si de ordin social, politic si etic.
%numite dispozitii ale tratatului, introduse cu ocazie acordurilor de la :aastric)t, fac
referire la libera concurenta. %cesta este cazul primelor doua paragrafe ale articolului 1 ,
care se refera la 9o economic de piata desc)isa in care concurenta este libera9. %ceasta
referire este precedata de readucerea in prim plan a necesitatii definirii obiectivelor
comune intre statele membre. ;ibera concurenta este mai mult un mijloc, decat un scop in
sine.
(egulile de concurenta trebuie, deci, sa fie aplicate si interpretate intr'un mod finalist
sau ideologic. Ele stau la baza marilor obiective atribuite tratatului de catre redactorii sai.
%ceasta interpretare finalista este o constants a autoritatilor comunitare. "ntrepatrunderea
economica realizata intre economiile statelor membre si scopul coeziunii economice i
sociale ale #omunitatii scot la iveala jurisprudenta lor.
(egulile de concurenta nu sunt in serviciul intreprinderilor, ci in serviciul pietei. Ele
intra in actiune daca concurenta este restransa sau deformata pe piata. %ceasta este ideea
concurentei practicabile, eficiente, in functie de contetul economic si juridic si nu este un
ideal al concurentei atomizate.
Dispozitiile din preambulul $ratatului de la (oma, ca si cele din articolele 0 si 8, sunt
destul de imprecise pentru a lasa posibilitatea autoritatilor nationale responsabile sa
precizeze continutul politicii concurentiale, dar i de a face sa varieze contururile in functie de
evolutia economica si sociala a #omunitatii.
3
<rija pentru decompartimentarea Pietei comune, pentru a ajunge la interpretarea
economiilor statelor membre, a fost afirmata inca din anul &,-7. $otui, nu a fost atinsa dect
intr'un mod prudent i progresiv. #omisia nu omite sa arate ca ea intervine, in fiecare an, in
sectoarele economice din ce in ce mai sensibile.
Pe masura ce se afirma constructia europeana, noi obiective au fost integrate in
interpretarea regulilor de concurenta, ceea ce permite astazi o simbioza a obiectivelor pana
acum distincte, daca nu c)iar opuse. 6e poate, astfel, mentiona protectia i interesele
consumatorilor, progresul te)nic, protectia mediului sau promovarea intreprinderilor mici si
mijlocii. %cestora li se adauga cresterea durabila a nivelului de ocupare a fortei de munca si un
grad ridicat al protectiei sociale. Pe scurt, ca toate celelalte politici comunitare, politica
concurentiala vizeaza o crestere a prosperitatii economiei din cadrul =niunii i bunastarea
cetatenilor europeni.
Dupa o succinta analiza, se poate observa ca redactorii tratatului nu au ignorat
aceste obiective, c)iar daca nu erau in mod eplicit legate de regulile concurentei. "n orice
caz, promovarea progresului te)nic i luarea in considerare a intereselor consumatorilor
figureaza in tetul articolului +&, alin. 8. ;a randul lor, protectia mediului, industria,
cercetarea, ca si necesitatea coeziunii economice si sociale sunt, fiecare, afirmate ca
obiective ale constructiei europene in articolele &.8 ' &+& . "ns, regulile de concurenta se
gasesc in punctul geometric al acestor obiective generale, aparent disparate. %stfel, de
eemplu, sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii >P:E? nu a avut ca rezultat numai
mentrnerea unei legaturi industriale stranse in cadrul =niunii Europene, ci i posibilitatea
cooperrii intre intreprinderi, cu scopul de a consolida coeziunea economics si socials. Prin
aceasta, se mentine un anumit numar de oferte de produse sau de servicii, superior celui
care rezulta din jocul concurentei si favorizeaza consumatorii, al cror interes esential este de
a avea cea mai vasta alegere posibila intre produsele de cea mai buna calitate si dintre cele
mai noi.
/ineinteles, acest fapt nu inseamn ca dreptul concurentei trebuie sa absoarb
dreptul consumatorului. Dar, aceasta permite sa se sublinieze suprapunerea intre doua
corpuri de reguli care nu pot evolua, pentru a deveni durabile, daca sunt izolate.
Dup semnarea $ratatului de la (oma, in anul &,.7, la nivelul politicii concurentiale
a intervenit o prima sc)imbare, cu privire la perspectiva autoritatilor comunitare. "n anul
&,.7, redactorii $ratatului, intr'o anumita masur, permanent au avut in vedere fragilitatea
economiei europene si dimensiunea insuficienta a economiilor nationale, precum i a
intreprinderilor europene. %ceasta constatare poate eplica in parte absenta oricarei dispozitii
cu privire la controlul concentrarilor sau eistenta unei singure sanctiuni a eploatarii
4
abuzive a dominatiei economice. Daca se are in vedere faptul ca redactorii tratatului nu pot
face altceva decat sa accepte sectoarele publice ecesive din anumite state, se va intelege
succesul pe care l'a avut ideea de concurenta practicabila, realizabila sau eficace, adic
concurenta posibila care trebuie sa tina cont de contetul economico'politic.
De la semnarea tratatului au trecut, deja, peste 1. de ani. :ediul economic a fost profund
modificat. :ondializarea este o realitate, c)iar daca ea nu a atins in acelasi mod toate
intreprinderile si toate pietele. Decompartimentarea pietelor europene trebuie sa contribuie
la a permite intreprinderilor sa infrunte concurenta mondial. De acest lucru trebuie sa profile
si intreprinderile mici i mijlocii.
"deea unui tratament diferentiat pentru micile intreprinderi, pe de o parte, si pentru
marile intreprinderi, pe de alta parte, castiga teren. 9#ampionii9 europeni sunt astazi, in
totalitate, bine ,,inarmati9 pe pietele europene si mondiale, c)iar daca minusuri eists si
astazi in unele sectoare. =ltimul dintre acesti 9campioni9 trebuie acum sa veg)eze asupra
densit@tii legaturii economice. De asemenea, trebuie sa se mentin si sa se consolideze
coeziunea economica si sociala a #omunitatii. (egulile de concurenta trebuie sa contributive
la acest obiectiv. 5otiunea de concurenta practicabila isi sc)imba, astfel, semnificatia.
;iberalizarea nu trebuie sa se fac impotriva interesului general. 6erviciile de interes
general contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor care sunt cele ale politicii
concurentiale. Aortele pietei isi au limitele lor. $rebuie in permanent sa se aiba in vedere
faptul ca r.ici o parte a populatiei sa nu fie eclus de la beneficiile liberalizarii. "mperativul
de coeziune economics si sociala legitimeaz actiunea autoritatilor publice care tin cont de
interesul general.
%ctiunea statelor este, inca, incorsetata de controlul ajutoarelor de stat. %utorit6tile
comunitare condamna sectoarele in care statele au, in mod traditional, o politics industrials si
socials activ.
Pe scurt, politica comunitara a concurentei trebuie sa fie fleibila si evolutiva. Ea
trebuie in permanent sa fie adaptata contetului.
Aleibilitatea politicii concurentiale presupune ca autoritatile care au rolul de a o pune
in aplicare dispun de o anumita marja de manevr.
'%cest rol le este, adesea, acordat prin intermediul tetelor normative. 6e poate lua
eemplul relativei imprecizii a criteriilor pe care le conine articolul +& alin. 8 pentru a
rscumpara intelegerile. 5otiunile de ameliorare a productiei, de promovare a progresului
te)nic si economic, de parte ec)itabil din profitul intelegerii rezervata consumatorilor pot fi,
evident, interpretate intr'un mod diferit, in functie de contet, dintr'o perspectiv finalista in
raport cu obiectivele generale ale tratatului. (emarci similare pot fi fcute si cu privire la
5
notiunea de eploatare abuziv a unei pozitii dominante sau c)iar la criteriile care trebuie
luate in considerare in aprecierea unei operatii de concentrare.
$etele care privesc procedura acorda o anumita fleibilitate autoritatilor in aplicarea
politicii concurentiale. Pana la & mai 0221, de eemplu, in ceea ce priveste intelegerile si
abuzurile de pozitie dominant, (egulamentul &73-0, din - februarie &,-0 oferea #omisiei
aprecierea oportunittilor urmarite. *dat cu intrarea in vigoare a (egulamentului nr. &30228
pentru inlocuirea (egulamentului nr. &73-0 cu privire la aplicarea articolelor +& si +0 din $ratat,
sistemul de autorizare prealabila facultativ a acordurilor intre intreprinderi >intelegerile? sunt
suspendate.
*bservatii similare pot fi fcute, de eemplu, in domeniul ajutoarelor de stat in care
#omisia beneficiaza de o mare libertate de actiune, articolul +7 care contine principiul
pro)ibitiei, nefiind supus efectului direct.
%utonomia autoritatilor comunitare avand rolul de a aplica regulile de concurenta nu
trebuie sa fie sinonima cu opacitatea actiunii lor. Dimpotriva, fleibilitatea de care dispun si
evolutia contetului economic conduc la transparenta. #omisia este atenta la aceasta
necesitate si face o serie de eforturi pentru a accelera procedurile, pe de o parte si, pe de
alta parte, multiplies comunicarile sau informatiile in directia intreprinderilor, pentru a le oferi
mediul juridic de care au nevoie.
4. Spatiul economic european si regulile concurentiale comunitare
%rticolele .8 si urmatoarele din %cordul asupra 6EE
0
transpun regulile de concurenta
care rezulta din $ratatul de la (oma i din (egulamentul 12-13+,, din 0& decembrie &,+,,
cu privire la controlul concentrarilor. #)iar tratatul, impreuna cu protocoalele 0&'08,
organizeaza reguli procedurale. * dificultate a aparut cu privire la coordonarea prerogativelor
%utoritatii de supraveg)ere a 6EE cu cele ale #omisiei. =n spatiu economic se
9acomodeaza9 greu cu o asemene dualitate. Principiile se regasesc in articolele .. si .-
din %cordul asupra 6EE. %utoritatea de supraveg)ere nu are, in definitiv, decat o
competenta limitata.
%ceasta competenta este apreciata in mod diferit, dupa cum este afectata concurenta.
Pentru intelegeri, %utoritatea de supraveg)ere nu este competenta decat daca comertul intre
statele membre ale 6EE este afectat4 in celelalte cazuri, competenta revine #omisiei
europene. "n ceea ce priveste poziiile dominante, %utoritatea de supraveg)ere nu intervine
decat daca dominatia eista pe teritoriul a cel putin 0 state din 6EE, sub rezerva cazului in
care ea eista si pe teritoriul acoperit de autoritatea #omisiei. "n ceea ce priveste
2
Spaie economic european
6
concentrrile, #omisia europeana este, in principiu, competenta, mai puin daca particularii
sunt prejudicial pe teritoriul 6EE.
BIBLIOGRAFIE
1. Fuerea, Augutin Dreptul comunitar al afacerilor, e!iia a ""#a re$%ut i a!ugit, E!itura
&'ni$erul (uri!ic) *ucureti 2++6
2. ,,,.mae.ro
3. ,,,.ier.ro
4. ,,,.europa.eu
5. ,,,.mie.ro
-