Reprezinta ansamblul de mijloace si tehnici ce permit obtinerea de informatii despre starea de sanatate a pacientului.
Explorarea informationala implica interogarea bazelor de date si cautarea informatiilor existente despre antecedentele medicale ale pacientului.
Explorarea medicala obtinerea de date privitoare la organismul pacientului ca sistem biologic si a starii subsistemelor sale. Tehnici invazive Scintigrafia medicala Radiografia Tomografia computerizata Tehnici minim invazive Ultrasonografia (ecografia) Termografia Analiza de semnal (EKG, EEG, etc) Rezonanta magnetica nucleara si de spin Reconstructia unei imagini bazate pe masuratori ale unui parametru fizic;
Obtinerea imaginii prin reconstructie;
Prezentarea si analiza imaginii;
Imbunatatirea calitatii imaginii prin procesare;
Stocarea, catalogarea si accesarea imaginilor Masurarea unui parametru fizic ce poate reflecta o caracteristica de interes a organismului/tesutului - Masurarea radiatiei emise de organism - Masurarea unui semnal electric
Localizarea spatiala a valorii parametrului de interes. - Discretizarea spatiala a organismului - Calculul valorii parametrului de interes
Realizarea unei reprezentari grafice conventionale a valorilor parametrului
Analiza post-procesare si stocarea imaginilor Spectrul radiatiilor electromagnetice si partea spectrului folosita pentru fiecare tip de aplicatie
Sunt produse de cristale piezoelectrice ce transforma energia electrica in energie acustica si vice-versa.
Cristalele pot vibra cu frecvente cuprinse intre 210 MHz, mult mai inalte decat frecventa sunetelor pe care le putem auzi (maxim 20 kHz).
Similar radarului si sonarului sunt emise unde sonore pulsatorii si sunt masurate energiile si timpii necesari sosirii ecoului dupa ce undele sonore au fost reflectate.
Principalul scop este determinarea distantei dintre sursa ultrasunetelor si mediile pe care sufera reflexie.
Prin intermediul unui monitor se pot observa imaginile anatomice ale ariei investigate.
Precizia masuratorilor este invers proportionala cu durata pulsului: durata mica a pulsului emis determina o precizie marita in masurarea distantei.
Nu prezinta efecte secundare daunatoare; Este o metoda importanta de examinare a copiilor mici si a femeilor insarcinate; Investigarea functionarii inimii; Examinarea creierului; Examinarea ochilor; Detectarea tumorilor si a chisturilor. Sector de aorta scanat cu ultrasunete. Obtinerea imaginilor radiologice se bazeaza pe trimiterea unui fascicul de radiatii X catre pacient in scopul examinarii.
Radiatia X transmisa este detectata de un ecran fluoroscopic cu expunerea unui film sau prin intermediul unui intensificator de imagine.
Atenuarea radiatiei X depinde de tipul de tesut parcurs (densitate si structura chimica) Principiul radiografiei X cu intensificator de imagine. Odata ajunse la intensificatorul de imagine, radiatiile X sunt transformate intr-o distributie de electroni ce produce o imagine amplificata a luminii pe un ecran fluorescent, imagine ce poate fi vizualizata pe un monitor si poate fi stocata pe un CD-ROM Imaginile se genereaza pe o placa luminiscenta in locul combinatiilor ecran-film radiologic. Imaginea latenta formata este citita prin intermediul unui scaner laser. Astfel se poate obtine imaginea radiografica digitala. Imaginea este post-procesata pentru punerea in eviventa a detaliilor invizibile cu ochiul liber. Radiologia digitala de substractie Principiul maririi contrastului: a) Distributie intensitatii de-a lungul unei linii a imaginii; b) Aceeasi distributie dupa injectarea mediului de contrast; c) Distributia intensitatii dupa substractie; d) Distributia intensitatii dupa sporirea contrastului. Exemplu de angiografie digitala de substractie (DSA) pentru bifurcatia aortei Asigura reprezentarea distributiei tesuturilor intr-o sectiune transversala a corpului, pe baza densitatii atomilor de hidrogen.
La iradierea corpului cu radiatie EM de anumita frecventa, intr-o directie perpendiculara pe un camp magnetic extern, vor rezona numai nucleele cu frecventa de rezonanta egala cu frecventa pulsului de RF.
Frecventa Larmour depinde de intensitatea campului magnetic. Apare un curent indus in spirele bobinei perpendiculare pe campul magnetic extern;
Amplitudinea curentului este proportionala cu numarul de nuclee rezonante din volum si cu frecventa Larmour ce determina pozitia probei;
Se obtine densitatea atomilor de hidrogen la fiecare locatie, prin retroproiectie.
La incetarea pulsului de radiofrecventa, tesuturile magnetizate revin la echilibru prin fenomenul de relaxare.
Relaxarea longitudinala T1- este datorata schimbului de energie cu nucleele inconjuratoare 63% din nuclee se realiniaza in campul magnetic extern.
Relaxarea transversala T2 este datorata interactiunii spin- spin.
Tesuturi diferite au T1 si T2 diferiti functie de densitate.
Rezulta variatia in contrast a zonelor de tesut diferit.
Intr-un camp magnetic neomogen numai protonii vor rezona la anumite frecvente localizate acolo unde intensitatea campului magnetic este in concordanta cu frecventa radianta. Prin modificarea frecventei alte zone vor rezona.
Exemplu de sectiuni transversale prin diferite parti ale corpului: cap, torace, abdomen, obtinute cu ajutorul tomografiei computerizate. Precesia magnetica sub influenta unui camp magnetic extern cu intensitatea B0 si un camp magnetic oscilant B1 (datorat radiatiei electromagnetice) in timpul aplicarii unui puls de 90 RF, vazut de observatorul (A) si dintr-un punct fix al campului de rotatie (B). Fenomenul de aliniere a spinilor in camp magnetic extern: a) la 0 K toti spinii sunt aliniati in prezenta campului magnetic; b) In absenta campului magnetic spinii sunt orientati in toate directiile; c) La temperatura camerei numai o mica parte se vor alinia 1/milion; d) La intensitatea de 0,5 tesla se aliniaza 5/milion.
Reprezinta modalitatea de obtinere a imaginilor ce portretizeaza distributia reala a tesuturilor in sectiune transversala.
Considerand o sectiune transversala de 1 mm grosime, o putem imparti in elemente de arie foarte mica.
La trecerea unui fascicul ingust de radiatii X prin sectiune, fiecare element atenueaza fasciculul pana la o anumita valoare;
Marimea atenuarii este determinata de compozitia moleculara si densitatea tesutului;
Intensitatea fasciculului transmis va fi mai mica decat cea a fasciculului incident;
Fiecare element atenueaza diferit datorita prezentei unui tesut diferit. Principiul tomografiei computerizate. Combinatia unui tub de radiatii X cu un detector este translatata de-a lungul pacientului, producand un profil al densitatii p(K,f). Prin rotirea combinatiei detector-tub deradiatii X se obtin un numar de profile. Din aceste profile se pot determina coeficientii de atenuare ai fiecarui pixel (voxel). Exempe de sectiuni trensversale prin diverse parti ale corpului omenesc: cap, torace, abdomen, obtinute prin tomografie computerizata.