STRUCTURI METALICE MULTIETAJATE

Sistemul static al structurii de rezistenta al unei cladiri cu mai

multe etaje reprezinta in toate alternativele de alcatuire un sistem spatial,
capabil sa preia si sa transmita fundatiilor efectul incarcarilor verticale,
greutatea proprie, incarcarea utila si efectul fortelor orizontale care
actioneaza asupra cladirii din actiunea vantului si incarcarea seismica.
Efectul de lucru spatial este asigurat atat prin caracterul legaturilor
dintre elementele componente, stalpi si rigle si eventualele
contravantuiri verticale sau sub forma unor diafragme din beton armat,
cat si prin planseele fiecarui etaj care formeaza saibe orizontale in
structura spatiala si care au o mare rigiditate in planul lor.
Alegerea tipului structurii de rezistenta a cladirii cu mai multe
etaje depinde in principal de :
- forma in plan a cladirii ;
- functionalitatea cladirii ;
- marimea si natura incarcarii ;
- raportul intre inaltimea si latimea cea mai mica a cladirii H/
min
- tipul inc!iderilor e"terioare a cladirii ;
- conditiile de fundare ;
- sisteme de instalatii ;
- considerente referitoare la te!nologia de e"ecutie si de montaj ;
- considerente economice .
Structurile in cadre metalice se pot clasifica in general in # tipuri in
functie de modul in care rezista la actiunea fortelor laterale:
- cadre necontravantuite $cu noduri rigide% $&'(%
- cadre contravantuite centric $)(%
- cadre cu contravantuiri e"centrice $E(%
*entru o proiectara optinala a acestor structuri trebuie gasit un
compromis intre cerintele structurale de rezistenta, rigiditate si
ductilitate si cerintele ar!itecturale.
*entru verific+rile la st+rile limit+ ultime, metodele de
dimensionare a structurilor situate ,n zonele seismice pot conduce la
dou+ concepte diferite, care conduc la urmatoarele tipuri de proiectare
a structurilor :
- structuri disipative
- structuri izolate de ac-iunea seismic+.
- structuri cu amortizare suplimentara
*entru structurile isolate de actiunea seismica si cele cu
amortizare suplimentara structura este conceputa pentru a evita intrarea
in domeniul plastic prin dispunerea unor dispozitive care pot absorbi
energia seismica si pot modifica perioada proprie de vibratie a structurii
pana la niste valori favorabile ale comportamentului global.
*rima alternative cea de structuri ductile duce la conceperea
structurilor dissipative. )ontrar structurilor nedisipative, care pot rezista
unui seism doar prin comportamentul elastic, structurile disipative
sunt calculate .i proiectate astfel ,nc/t ele s+ permit+ plastificarea
anumitor zone, denumite .i zone disipative. Acestea au rolul de a disipa
energia cinetic+ indus+ de mi.carea seismic+ prin intermediul unui
comportament !isteretic ,n domeniul plastic.*artile structurale concepute
ca fiind nedisipative trebuie dimensionate in asa fel ca ele sa ramana in
domeniul elastic.
)adrele dissipative se pot clasifica in functie de tipul si natura
zonelor dissipative.Astfel putem mentiona aici # categorii :
- cadre contravantuite centric (ig.:a,b,d
- cadre contravantuite e"centric (ig.:c
- cadre necontravantuite (ig.: e

a. b. c. d. e.
Pentru cadrele contravantuite centric zonele disipative sunt in
contravantuirile supuse la intindere , cele supuse la compresiune sufera
fenomenul de flambaj.*erformantele disipative a acestui sistem de
contravantuire sunt limitate datorita flambajului repetat ce duce la o
degradarea a comportarii ciclice odata cu crestera numarului de cicluri.
Cadrele contravantuite excentric vin ca o alternativa la cele
contravantuite centric si se caracterizeaza prin rigiditatea
contravantuirilor centrice.Acestea impart grinda in mai multe zone
fiecare din acestea lucrand diferit la actiunea seismica.*ortiunea dintre
contravantuiri denumita lin0 constituie elementul disipativ al grinzii.
1n functie de lungimea lin0-ului disiparea se produce prin cicluri
elasto-plastice de forfecare, de incovoiere sau de incovoiere si
forfecare .
)adrele necontravantuite sunt folosite la scara larga pentru cadre
de inaltime redusa sau medie.Ele sunt capabile sa ofere suficienta
disipare pentru a evita cedarea c!iar si in cazul unor cutremure severe
datorita numarului mare de zone disipative.2a cadrele necontravantuite
zonele disipative sunt caracterizate prin formarea de articulatii plastice
de preferabil in grinzi dar in cazuri limita si in stalpi.&etodologia de
formare a acestor articulatii plastice trebuie controlata prin calcul bazat
pe principiul grinda slaba stalp tare pentru a ajunge la un model ideal
care ma"imizeaza disiparea energiei plastice numit mecanism de cedare
global.
*roblemele pot aparea insa cand actiunea seismica este combinata
cu actiunea vantului asupra
structurii.)!iar si in zone seismice puternice pentru structuri cu inaltimi
peste 34-#5 de etaje actiunea vantului devine dominanta .$(ig.6%
(ig.6
*entru a optimiza raspunsul la actiunea vantului se folosesc
diferite sisteme structurale diferite ce variaza odata cu inaltimea
cladirii.Aceste sisteme pot fi $(ig.3% :
- sistem cadre rigide rigle trensversale si longitudinale
- sistem in cadre rigle trensversal si longitudinal contravantuite
- sistem in cadre rigide contravantuite trensversal si longitudinal
- sisteme cu nucleu si stalpi desi
- sisteme cu nucleu si tiranti
- sistem tubular si tubular muliplu
- sistem cu contravantuiri e"terioare
(ig. 3
1n procesul de proiectare trebuie astfel sa se acorde atentie in egala
masura rezistentei , rigiditatii si ductilitatii structurii . Armonizarea
acestor caracteristici asigura siguranta in e"ploatare si confortul
ocupantilor.
Structurile necontravantuite ofera o comportare optima pentru
cladiri cu pana la 35 de etaje.*este aceasta limita se trece la folosirea
cadrelor contravantuite sau a sistemelor mai comple"e pentru inaltimi
mari deoarece actiunea fortelor laterale devine importanta.*rin folosirea
sistemului contravantuit se obtine cresterea rigiditatii structurii deoarece
efectele de forfecare laterala nu mai sunt preluate de stalpi ci de
contravantuiri.(ortele laterale sunt preluate in principal de diagonale si
in cazul contravantuirilor centrice acestea sunt supuse preponderent la
tensiune a"iala iar in cazul celor e"centrice la incovoiere si forta a"iala.
)ontravantuiirile lucreaza in tensiune sau compresiune in functie de
directia de inclinare $(ig.#%.
(ig. #
1n zone seismice cum este si tara noastra apare cerinta de a
ec!ilibra cerinta de rigiditate cu cea de ductilitate necesara pentru o
buna comportare si sub actiune seismica.7n factor important ce
influenteaza actiunea seismica sunt efectele locale din
amplasament.8e e"emplu pentru bucuresti perioada miscarii seismice
este foarte mare 9
c
apro". 6.4.*entru a evita amplificarea miscarii
cladirile trebuie sa aiba o perioada diferita de 9
c
.)resterea perioadei
proprii la cladiri poate duce insa la la mplificarea actiunii din vant .
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0 1 2 3 4 5
T [sec]
S
e
,
(
g
)
P100-92
P100-2004
Vrancea 1977, N-S
Astfel se contureaza necesitatea clara de a trata aceste doua actiuni
simultan .
1n continuare se prezinta mai in detaliu structurile in cadre
contavantuite e"centric din punt de vedere a comportarii acestora si
cateva principii de proiectare a acestora .
STRUCTURI IN CADRE CONTRAANTUITE
E!CENTRIC
)adrele contravantuite e"centric raman o alternativa populara la
cadrele contravantuite centric si cele necontravantuite.7n sistem
contravantuit e"centric incearca sa combine rezistenta si rigiditatea unui
sistem contravantuit centric cu comportarea inelastica si capacitarea de
disipare a energiei a cadrelor necontravantuite $&'(%.Sistemul se
numeste e"centric datorita e"centricitatilor introduse deliberat intre
prinderile stalp-rigla si rigla-contravantuiri .Astfel cadrele
conttravantuite centric prezinta pe langa o rigiditate mare la actiunea
fortelor laterale si o ductilitate ridicata ceea ce le recomanda ca structuri
cu buna coportare la incarcarile seismice.
&ai jos sunt figurate cateva configuratii uzuale de cadre
contravantuite e"centric (ig.: :
8uctilitatea ridicata se datoreaza atat cadrului propriu zis cat si
elementului scurt numit lin0 rezultat din prinderea e"ccentrica a
diagonalei contravantuirii de rigla cadrului .Acest element previne
fortele mari sa ajunga in contravantuiri provocand flambajul acestora.
Aceste elemente scurte pot fi marginale ,2in0 de margine $(ig: a. si d.%,
sau centrale,2in0 de mijloc $(ig: b%. )apacitatea sistemului de disipare
de energie consta in principal din comportarea elasto-plastica a
elementului 2in0 determinat de lungimea ;e< a e"centricitatii .1n functie
de aceasta lungime a elementului 2in0 se va produce o plastificare din
actiunea momentelor incovoietoare, sau a fortelor taietoare sau din
actiunea combinata a celor doua. Aceasta plastificare a lin0ului se
produce inaintea aparitiei articulatiilor plastice in celelalte elemente
supuse la incovoiere si cu cu mult inainte de aparitia fenomenului de
flambaj la elementele in compresiune.Astfel sistemul isi pastreaza
stabilitatea c!iar si in cazul unor deformatii plastice mari .'igiditatea
necesara in cazul unui cutremur si a actiunii vantului este mentinuta
deoarece nu se formeaza articulatii plastice sub aceste incarcari si
comportamentul este elastic.
Princi"ii de anali#a $i "roiectare %
)adrele contravantuite e"centric pot si configurate in diferite feluri atata
timp cat contravantuirea este conectata cu cel putin un lin0. *rincipiul de
baza este evitarea flambajului contravantuirilor din cauza eforturilor
mari ce pot aparea in cazul unor cutremure majore.Acest lucru se poate
realiza proiectand lin0ul pentru a se plastifica inaintea celorlalte
elemente.(olosind anume factori de supraincarcare contravantuirile si
stalpii sunt dimensionati sa reziste la o incarcare mai mare decat ar putea
fi indusa lor de plastificarea completa a lin0ului sum actiunea fortelor
taietoare. Acest lucru asigura ca in cazul unui cutremur major lin0ul este
cel care preia fortele si nu contravantuirile sau stalpii conectati la acesta.
Stalpii sunt proiectati conform principiului grinda slaba stalpi tari
pentru a preveni mecanismul de cedare treptat asigurand ca articulatiile
plastice se formeaza in grinzi si nu in stalpi.
)ontravantuirile sunt dimensionate si ele la forte mai mari decat cele
rezultate din analiza pentru a preveni flambajul.
*entru ca stalpii si contravantuirile sunt proiectate sa ramana in
domeniul elastic c!iar si in cazul unui cutremur sever contributia lor la
deformatii este constante c!iar si dupa plastificarea lin0ului.Astfel
deformatia laterala a cadrelor contravantuite e"centric poate fi
considerata ca fiind suma urmatoarelor trei componente :
- deformatie datorita eforturilor a"iale in contravantuiri
- deformatie datorita eforului a"ial in stalpi
- deformatie datorita deformatiei din incovoiere a lin0ului
Caracteri$ticile Lin&'ului
7n prim criteriu in determinarea comportarii lin0ului este lungimea
acestuia ;e<. 1n functie de aceasta lungime se va produce o plastificare
din actiunea momentelor de incovoiere sau a fortelor taietoare sau din
actiunea combinata a acestora .2in0-uri mai lungi ca dublul inaltimii lor
tind sa formeze articulatii plastice in timp ce lin0-urile scurte tind sa se
plastifice prin forfecarea inimii.Acest efect de forfecare a inimii este un
mec!anism e"celent de disipare a energiei deoarece deformatii pot
aparea fara cedarea sau deteriorarea elementului .
1n cazul unui lin0 de margine , deoarece forata taietoare este
constanta pe lungimea elementului, la atingerea limitei de curgere din
forfecare f
=
/># deformatiile post elastice vor fi repartizate uniform pe
lungimea e rezultand in capacitate mare de rotire si deci de disipare de
energie.?oalarea inimii sub actiunea eforturilor de forfeacare poate fi
controlata prin dispunerea de rigidizari verticale pe inima grinzii.
1n cazul unui lin0 de mijloc efectul plastificarii este concentrat
spre marginile elementului si deformatiile sunt e"tinse pe dimensiuni
relativ reduse ala talpilor.
)lasificarea lin0-urilor ca lungi sau scurte se face dupa cum
urmeaza : $*655-6/355@%
daca e A 6.@ &
pl,lin0
/ ?
pl, lin0
B bara disipativa este scurta
daca e C 3.@ &
pl,lin0
/ ?
pl, lin0
B bara disipativa este lunga
daca 6.@&
pl,lin0
/?
pl, lin0
Ae A 3.@&
pl,lin0
/?
pl, lin0
Bbara disipativa este
intermediara
unde : &
pl,lin0
D E
pl
.f
=
?
pl, lin0
D $ f
=
/ ># % A
i
&ai jos sunt prezentate doua configuratii tipice E( avand figurate
lungimea lin0-ului ;e< si rotatia lin0-ului F .
*entru a evita cedari premature in elemental de mijloc rotirile sunt
limitate la 5.5G radiani pentru 2in0 cu lungimea e A 6.@ &
pl,lin0
/ ?
pl, lin0
si 5.53 radiani pentru 2in0 cu lungimea e C 3.@ &
pl,lin0
/ ?
pl, lin0
.
*entru 2in0-uri cu lungimea 6.@&
pl,lin0
/?
pl, lin0
Ae A 3.@&
pl,lin0
/?
pl, lin0
rotirea ma"ima se interpoleaza intre 5.5G si 5.53 rad. $A1S),3554a %
Cadre duale E()*MR)
*entru a satisface cat mai bine conditiile de rigiditate, stabilitate si
ductilitate o se pracatica combinarea cadrelor contravantuite cu cele
necontravantuite impreuna realizandu-se un cadru dual cu bune
caracteristici la actiunea fortelor laterale .
)ele doua sisteme se deformeaza fiecare in modul ei caracteristic diferit
rezultand o interactiune puternica intre cele doua tipuri mai ales la
nivelele de varf a structurii.8in punt de vedere a rezistentei la forte
laterale cadrele contravantuite si cele necontravantuite pot fi considerate
doua unitati diferite.)riteriul de baza a clasificarii lor este modul de
deformare sub actiunea fortelor laterale.
)aracteristicile deformatiei structurilor contravantuite sunt
similare celor unei console verticale.2a baza aceasta este relativ rigida
prezentand deformatii mici acestea crescand cu fiecare nivel datorita
rotatiei cadrului din incarcarile a"iale din stalpi.*entru a putea fi reduse
aceste deformatii la varf este necesara o crestere a sectiunii stalpilor cu
mult peste limitele necesare pentru a satisface incarcarile verticale.
)adrele necontravantuite se deformeaza predominant dupa un
model de forfecare.8eplasarile relative ale etajelor depind in principal de
marimea efortului de forfecare la fiecare nivel .8eplasarile sunt mai mici
la baza astfel si mai mici la varf .
)and cele doua sisteme sunt conectate cu plansee rigide rezulta un
sistem mai economic.
(igura urmatoare arata modul de deformare a celor doua tipuri de
sisteme figurandu-se fortele laterale ce apar intre cele doua.2ungimea
sagetilor reprezentant gradul de interactiune dintre cele doua :
)um caracteristicile de deplasare laterala a celor doua sunt diferite
cadrul necontravantuit tinde sa traga cadrul contravantuit in partea
superioara si sa il impinga in partea de jos .Astfle cadrul necontravantuit
participa mai eficient in partea de sus a cladirii unde eforturile laterale
sunt mai mici reducand valoarea deplasarii iar cel contravantuit participa
mai eficient in partea de jos prelind forta taietoare de baza sprijinind
cadrul necontravantuit realizandu se astfel un sistem cu performanta
ridicata la actiunea fortelor laterale.