Sunteți pe pagina 1din 6

145 Practica Farmaceutic Vol. 4, Nr.

3-4, An 2011
1
CELULELE STELATE HEPATICE I TERAPIA
ANTIFIBROTIC DIN BOALA CRONIC
HEPATIC
Hepatic stellate cells and antifibrotic therapy
in chronic liver disease
Dr. Alin Gabriel Ionescu, Conf. Dr. Cristin Constantin Vere,
Dr. Costin Teodor Streba, Prof. Dr. Ion Rogoveanu
Universitatea de Medicin i Farmacie, Craiova
REZUMAT
Fibroza hepac este un proces complex cu consecine negave asupra funciei i morfologiei hepace, putnd
determina apariia insucienei hepace i a hipertensiunii portale. Totodat, broza hepac este considerat o stare
precanceroas. Acvarea celulelor stelate hepace (CSH) reprezint principalul fenomen n apariia brozei hepace,
asel nct cele mai importante strategii anbroce vizeaz acvitatea acestor celule prin inhibarea acvrii, neutralizarea
rspunsului sau smularea apoptozei lor, dar i prin creterea degradrii matrixului extracelular (MEC). Strategiile
terapeuce viitoare urmresc ulizarea de preparate orale, bine tolerate la administrare ndelungat, care previn apariia
brozei i favorizeaz remanierea esutului cicatriceal. De asemenea, se are n vedere descoperirea de ageni terapeuci
noi a cror administrare parenteral poate produce efecte benece i sigure.
Cuvinte cheie: broza hepac, celule stelate hepace, terapie anbroc
ABSTRACT
Liver brosis is a complex process with negave outcomes regarding liver funcon and morphology, which may lead to
hepac insu ciency and portal hypertension. Liver brosis is also considered a precancerous state. Hepac stellate cells
(HSC) acvaon represents the main event in the development of liver brosis; therefore the most important anbroc
strategies target these cells by inhibing their acvaon, neutralizing their response or their apoptosis smulaon, while
also increasing the degradaon of the extracellular matrix (ECM). Future therapeuc strategies target the use of oral
medicaon, well tolerated aer long administraon, which prevents the development of liver brosis and favorise the
regression of scar ssue. Also, new therapeuc agents are to emerge, whose parenteral administraon may produce
benec and sure eects.
Key words: liver brosis, hepac stellate cells, anbroc therapy
Adresa de coresponden:
Conf. Dr. Cristin Constantin Vere, Universitatea de Medicin i Farmacie, Str. Petru Rare, Nr. 2-4, Cod 200349, Craiova, Dolj
INTRODUCERE
Fibroza hepatic este un proces dinamic aprut
ca urmare a producerii n exces i a reducerii degra-
drii proteinelor MEC. Apariia brozei hepatice
duce la diminuarea schimburilor metabolice dintre
sinusoidele hepatice i hepatocite, la formarea un-
turilor porto-venoase, la nlocuirea parenchimului
prin mezenchim, acestea avnd drept consecine
reducerea funciei hepatocitare, apariia hiper ten-
siunii portale, a varicelor esofagiene, a tulburrilor
146
Practica Farmaceutic Vol. 4, Nr. 3-4, An 2011
de coagulare, ascitei, edemelor, hemoragiei digestive
superioare i instalarea encefalopatiei.
Totodat, broza hepatic este considerat ca o
stare ce precede apariia carcinomului hepatocelular
(CHC), n prolaxia cruia un element fundamental
l reprezint controlul i reversibilitatea acesteia
(1,2).
CSH sunt localizate n spaiul Disse, ntre hepa-
tocite i sinusoidele hepatice. n catul sntos,
rolul lor principal este depozitarea vitaminei A, pre-
cum i sinteza ctorva componente ale MEC. Le-
zarea hepatic determin eliberarea de citokine de
ctre celulele inamatorii, celulele Kupffer i hepa-
tocitele displastice. Activarea CSH reprezint feno-
menul principal n apariia brozei hepatice, ind
totodat principala int terapeutic a strategiilor
antibrotice (3,4,5).
STRATEGIILE TERAPEUTICE
ANTIFIBROTICE
Exceptnd terapia bolii primare i prevenirea le-
zrii hepatocitare, majoritatea strategiilor anti brotice
vizeaz inhibarea activitii CSH prin: redu cerea
inamaiei sau a rspunsului inamator imun al
gaz dei; reducerea activrii CSH; neutralizarea rs-
punsului proliferativ, brogenetic contractil i/sau
proinamator; inducerea apoptozei CSH.
Alte strategii antibrotice urmresc creterea
degradrii MEC, att prin stimularea celulelor care
produc matrix-metaloproteaze (MMPs), ct i prin
blocarea inhibitorilor tisulari de metaloproteaze
(TIMPs) sau prin administrarea direct de MMPs
(vezi Tabelul 1).
INHIBAREA ACTIVRII CELULELOR
STELATE HEPATICE
Inhibarea transformrii CSH inactive n mio-
broblati activai reprezint o int terapeutic att
n boala hepatic, ct i n rspunsul brotic.
Deoarece stresul oxidativ are rol n stimularea
activrii CSH, reducerea acestuia ar reprezenta o
posibil strategie terapeutic.
O serie de studii experimentale, efectuate att in
vivo, ct i in vitro, au evideniat rolul inhibitor al
Tabelul 1. CSH i strategiile terapeuce anbroce
Inhibarea acvrii celulelor stelate hepace
Anoxidani: vitamina E, fosfadilcolina, silimarin, resveratrol
IGF-1
Citokine: -interferon, factorul hepatocitar de cretere
Liganzi PPAR gamma
Inhibitori de lepn
Adiponecna antagonist de TNF-
Antagonist Smad7 de TGF-
Inhibitor de rozinkinaz PTK/ZK pentru PDGF i TGF-
Pentoxilina
Antagonist DKK-1 al cii de semnalizare Wnt
Inhibitori de histone diacelaz (HDAC)
Neutralizarea rspunsului celulelor stelate hepace
Anproliferave Anbrinogenice Ancontracle
Antagoni ai receptorilor
citokinelor (ex. PDGF)
Inhibitori ai sintezei de colagen Ancorpi umanizai Antagoni ai receptorilor de
endotelin
Inhibitori de Tirozin-kinaz Halofuginone Inhibitori ai sistemului renin-
angiotensin
Oxid nitric agonist/donor
Inhibitori de Lipoxigenaz Inhibitori prolil hidroxilaz Factorul de cretere hepatocitar -
Simvastan Antagoni TGF- Interleukina-10 -
Pentoxilina Receptori solubili Inhibitori de colagen
translaional
-
PI3K Inhibitori de rozin kinaz
(camostat mesilatul)
Relaxina -
Rapamicina Decorin, manozo 6 fosfat solubil Inhibitor HSP47 -
- Inhibitori Rho Ansens al lanului B al PDGF -
Smularea apoptozei celulelor stelate hepace
Antagoni TIMPs
Celulele natural killer
Glitoxina
Bortezomibul
Factorul de cretere hepatocitar
Creterea degradrii matrixului cicatriceal
Antagoni TGF-
Acvatorul plasminogen de p urokinaz
Relaxina
Administrare de matrix metaloproteaze
147
Practica Farmaceutic Vol. 4, Nr. 3-4, An 2011
unor antioxidani precum vitamina E, silimarina,
fosfatidilcolina i S-adenosyl-L-metionina n acti-
varea CSH (6,7,8). Aceti antioxidani asigur pro-
tecia hepatocitelor mpotriva apoptozei i reducerea
brozei hepatice.
Au fost descrii numeroi factori care scad gradul
brozei hepatice. Astfel, Canturk i colab. au evi-
den iat reducerea brogenezei ca urmare a dimi-
nurii stresului oxidativ prin experimente pe obo-
lani crora li s-a indus ciroz hepatic prin ligaturarea
ductului biliar comun, i ulterior li s-a administrat
IGF-1, un reglator important al metabolismului in-
termediar (9).
Efectele inhibitorii ale citokinelor interferon- i
ale factorului de cretere hepatocitar (HGF) asupra
CSH au fost observate pe modele experimentale
animale, unde gradul de activare al CSH a fost redus
semnicativ (10). Mecanismul antibrotic al HGF
este incert, dar se pare c acioneaz prin inhibarea
activitii factorului de cretere hepatocitar (TGF-
1) (11).
Thiazolidindionele, o clas de medicamente uti-
li zate n diabet, n special cele din generaiile a II-a
i a III-a (troglitazonele), care prezint hepatoto xi-
citate redus, au avut efecte benece n boala he-
patic (12). Thiazolidindionele sunt liganzi sintetici
ai receptorilor nucleari PPAR gamma identicai la
nivelul CSH i acioneaz prin reducerea activrii
CSH (13,14).
Insulinorezistena intervine n patogeneza i
progresia bolii hepatice non-alcoolice i a hepatitei
cronice virale, prin intermediul leptinei i adipo-
nectinei.
Leptina, o adipocitokin cu rol n metabolismul
glucidic i n procesul de vindecare, prezint mai
multe proprieti probrogenetice (15,16,17), prin
stimularea sintezei de colagen I 2 (18,19), a crui
acumulare excesiv reprezint trstura denitorie
a brozei hepatice. Leptina inhib sinteza i acti vi-
tatea MMP-1 i stimuleaz producerea de TIMP-1
(20, 21, 22). De asemenea, leptina menine CSH n
stadiul activat prin stimularea proliferrii i prin
inhibarea apoptozei. Saxena i colab. au evideniat
reducerea leziunilor i a brozei hepatice la anima-
lele de laborator cu decit de leptin (23).
Nivelurile serice de adiponectin, un hormon
pro teic secretat de adipocite, sunt reduse la obezi,
ducnd la apariia insulinorezistenei. Adiponectina
poate contracara insulinorezistena prin antago-
nizarea TNF- i scderea nivelului seric al glucozei
i al trigliceridelor (24). Un studiu efectuat pe oa-
reci a artat c administrarea adiponectinei deter-
min o reducere a leziunilor hepatice cauzate de
alcool, prin diminuarea veziculelor lipidice de la
nivelul hepatocitelor induse de consumul de etanol
(25). Terapia antibrotic din boala hepatic poate
viza aceste ci patogenice.
Importana cilor de semnalizare mediate de TGF-
i de factorul de cretere derivat din trombocite
(PDGF), caracteristice apariiei brozei hepatice i
tumorogenezei, a fost relevat de mai multe studii
(26). Astfel, Mikula i colab. au demonstrat c in-
tervenia genetic la nivelul cii de semnalizare me-
diate de ctre TGF- din hepatocite prin intermediul
antagonistului Smad7 determin o reducere a gra-
dului brozei hepatice i a progresiei tumorale dup
interaciunea cu CSH (27).
Liu i colab. au artat c PTK/ZK, un puternic
in hibitor de tirozinkinaz, blocheaz cile de sem-
nalizare mediate de PDGF i TGF- la nivelul CSH
i inhib astfel brogeneza la nivel hepatic (28).
n condiii ziologice, CSH sintetizeaz colagen
III, IV i cantiti mici de colagen I (29). n timpul
procesului de brogenez hepatic, CSH devin
prin cipalele celule productoare de matrix extra-
celular, cu o pondere semnicativ n producia de
colagen I (30, 31). Pentoxilina este un derivat me-
til xantinic cu proprieti antibrotice care determin
reducerea sintezei de I colagen de ctre CSH ac-
tivate prin inhibarea degradrii de I kappa b , care
la rndul su blocheaz activarea factorului nuclear
kappa-B (NF-kB) (32).
O serie de autori au artat c o alt cale de
semnalizare posibil implicat n apariia brozei
hepatice este calea Wnt, care intervine n broza
pulmonar i renal. Cheng i colab. au evideniat
c prin blocarea acestei ci de semnalizare cu
ajutorul Dickkopf-1 (DKK-1), un antagonist al co-
receptorului Wnt, se realizeaz o reducere a gradului
brozei hepatice (33).
Mai multe studii ce au vizat nelegerea reglrii
transcripionale au evideniat posibilitatea inhibrii
CSH activate prin blocarea activitii histon-dia-
cetilazei (HDACs), enzim cu rol major n modi-
carea cromatinei n timpul transcripiei genetice.
Inhibitorii cu mare specicitate pentru HDACs ofe-
r o modalitate selectiv de blocare a activrii CSH
(34).
NEUTRALIAREA RSPUNSULUI
PROLIFERATIV, FIBRO GENIC CONTRACTIL
I/SAU PROINFLAATOR AL CELULELOR
STELATE
O alt int a terapiei antibrotice urmrete blo-
carea etapelor de proliferare, de brogenez sau a
rspunsului contractil al CSH cu ajutorul anta go-
148
Practica Farmaceutic Vol. 4, Nr. 3-4, An 2011
nitilor receptorilor citokinici. Progresele realizate
n descifrarea rolului factorului de cretere au dus
la descoperirea antagonitilor citokinelor i a recep-
torilor lor. Evidenierea importanei unor citokine
proliferative n patogenia brozei hepatice ce in-
tervin n cile de semnalizare ale CSH, precum
PDGF, factorul de cretere al broblatilor, i al
interveniei TGF- pe receptorii tirozinkinazei au
dus la apariia unor inhibitori care s blocheze aces-
te ci de semnalizare. n acest fel au fost descoperii
inhibitori ai acidului gamma-linoleic, ai lipooxi-
genazei i ai receptorilor PPAR gamma (35, 36).
Okuno i colab. au observat c administrarea
camostat mesylatului, care determin scderea
TGF- activat, duce la o diminuare a progresiei
brozei hepatice la obolani (37). Un studiu ulterior,
efectuat pe oareci, a artat c imatinib mesilatul,
un inhibitor de receptor de tirozinkinaz, determin
o reducere a gradului brozei hepatice prin scderea
semnicativ a proliferrii i a migraiei CSH, in-
duse de PDGF-BB, precum i o diminuare att a
-SMA, ct i a expresiei 2-(I)-procolagen mRNA
n celulele stelate hepatice activate (38).
Utilizarea antagonitilor TGF- de tipul anticor-
pilor monoclonali i inhibitorilor de proteaze de-
termin att inhibiia produciei de MEC, ct i ac-
celerarea degradrii lui. Dintre inhibitorii proteazici
s-a folosit manozo-6-fosfat (M-6-P) recombinat
solubil care se xeaz pe receptorul M-6-P ce leag
TGF pe suprafaa CSH n timpul activrii lor de la
stadiul latent (39). Administrarea pe termen lung a
antagonitilor TGF- la oameni poate favoriza apa-
riia carcinomului hepatocelular, prin alterarea mo-
dulrii inamaiei i a rspunsului imun, cu pierderea
inhibiiei de cretere controlat de TGF- (40).
O alt strategie terapeutic ar putea reprezentat
de inhibarea sistemului renin-angiotensin. Inhi-
bitorii de renin-angiotensin sunt utilizai ca ageni
antibrotici n cazul pacienilor cu boal cronic
renal i cardiac, fr a determina apariia efectelor
adverse la administrarea pe perioade ndelungate.
Un studiu efectuat pe dou loturi de pacieni cu
hepatit cronic viral C i steatohepatit non-al-
coolic a evideniat efectele benece ale inhibitorilor
de renin-angiotensin n prevenirea apariiei -
brozei hepatice (41).
Son i colab. au demonstrat c CSH supuse ac-
iunii unui adenovirus ce codic o form negativ
dominant de fosfatidilinozitol 3-kinaz (PI3K),
controlat de un promoter de -SMA, prezint o di-
minuare a proliferrii, migraiei, sintezei de colagen,
precum i reducerea activitii unor gene constituente
probrogenetice adiionale. Acest adenovirus in-
duce, totodat, apoptoza celular (42).
Cho i colab. au evideniat, prin experimente pe
obolani, efectul benec al unor vasodilatatoare de
tipul prostaglandinei E2 i oxidului nitric n terapia
antibrotic. Acestea acioneaz prin blocarea re-
ceptorilor endotelinei-A, determinnd reducerea
gra dului de broz hepatic prin blocarea sintezei
i a depunerii de colagen (43).
n ultimii ani s-a urmrit descoperirea de mo-
lecule cu greutate mic care, prin blocarea recep-
torilor citokinelor sau a cilor de semnalizare intra-
ce lular inhib brogeneza hepatic. Astfel de
mo lecule sunt un inhibitor selectiv al adeziunii
focale Rho mediate (44) i un antisens al lanului B
al PDGF care reduc broza hepatic indus expe-
rimental (45).
HSP 47 este o caperon de colagen prezent n
CSH activate, a crei concentraie n reticulul endo-
plasmic se coreleaz semnicativ cu creterea sin-
tezei de colagen (46, 47). Administrarea de lipozomi
ce conin vitamina A i ARN, care inhib HSP 47,
blocheaz sinteza de colagen de ctre CSH activate
(48).
O alt posibilitate terapeutic n vederea reducerii
progresiei brozei hepatice ar putea reprezentat
de utilizarea rapamicinei, un imunosupresor admi-
nistrat posttransplant hepatic, care inhib prolifera-
rea CSH (49), ns care are dezavantajul creterii
ris cului de apariie a trombozei arterei hepatice
dup administrarea ndelungat (50).
Bennett i colab. au observat c administrarea
re laxinei, un hormon peptidic natural cu receptori
prezeni pe suprafaa mai multor celule, inclusiv
CSH (51), are ca efect att scderea sintezei de co-
la gen de ctre CSH activate, ct i creterea de-
gradrii matrixului extracelular att in vivo, ct i in
vitro.
STIULAREA APOPTOEI CELULELOR
STELATE HEPATICE
Apoptoza este mecanismul principal responsabil
de reducerea numrului de CSH activate n timpul
vindecrii leziunii hepatice (52). Mai muli mediatori
ai apoptozei de tipul Fas/FasL, receptori TNF,
precum i Bcl/Bax, au fost identicai n CSH, astfel
nct o posibil int terapeutic ar putea viza de-
clan area apoptozei prin intermediul acestor me-
diatori (53, 54).
Studii experimentale i noi dovezi clinice au
artat c att broza, ct i ciroza hepatic sunt
potenial reversibile prin iniierea apoptozei CSH,
ndeprtndu-se astfel celula responsabil att de
producerea de MEC, ct i de protecia MMPs prin
producerea de TIMPs.
149
Practica Farmaceutic Vol. 4, Nr. 3-4, An 2011
Acumularea de MEC i afectarea remanierii
aces tuia reprezint cauza principal a progresiei
brozei hepatice. MMP-1 este principala proteaz
care poate degrada colagenul de tip I, principala
form de colagen din catul brotic (55). Inactivarea
MMPs se realizeaz prin legarea de TIMPs (56).
CSH activate sintetizeaz n exces TIMP-1 i TIMP-
250 care inhib colagenazele interstiiale, ducnd la
reducerea degradrii de MEC i la acumularea aces-
tuia. TIMP-1 are i un efect antiapoptotic asupra
CSH (57).
Antagonitii TIMPs reprezint o int terapeutic
pentru a inhiba sinteza de colagen I i a declana
apop toza CSH activate. TIMP-1 are un rol major n
supravieuirea CSH prin blocarea direct a apoptozei
acestor celule, astfel nct antagonitii TIMP de-
termin o diminuare a brozei (58).
Celulele natural killer (NK) intervin n imunitatea
nnscut i au rol n limitarea brozei hepatice prin
neutralizarea CSH activate (59, 60) i prin eliberarea
a dou citokine antibrotice INF i INF (61, 62).
Consumul de alcool reduce ecacitatea NK, ceea ce
are ca efect o accelerare n progresia brozei hepa-
tice (63).
Administrarea glitoxinei, un metabolit fungic, la
obolan a indus apoptoza CSH, n absena stresului
oxidativ, prin eliberarea citocromului c mitocondrial
i prin activarea caspazei-3 i depleia de ATP, res-
ponsabile de reducerea brogenezei (64).
Anan i colab. au demonstrat c bortezomibul,
un inhibitor de proteaz, induce apoptoza CSH prin
blocarea activitii NFB, crescnd timpul de n ju-
mtire al inhibitorilor acestuia (65).
O alt potenial int terapeutic este reprezentat
de terapia cu citokine. Astfel, administrarea experi-
mental a factorilor de cretere prin intermediul te-
rapiei genice a dus la o reducere a brozei hepatice.
ntr-un studiu efectuat pe obolani crora li s-a in-
dus ciroz hepatic prin intermediul dimetilnitro-
zaminei, s-a observat c administrarea HGF a dus la
reducerea proliferrii i iniierea apoptozei celulelor
hepatice SMA pozitive (66).
STIULAREA I INTENSIFICAREA
DEGRADRII ATRIULUI CICATRICEAL
Un rol major n terapia antibrotic este repre-
zentat de resorbia MEC deja existent, prevenind
astfel progresia brozei. Antagonitii TGF-, care
stimuleaz sinteza de MEC prin stimularea CSH,
produc degradarea matrixului prin reglarea TIMPs
i prin creterea activitii colagenazei interstiiale.
Un studiu in vivo efectuat pe animale de laborator
ce a urmrit activatorul plasminogen de tip urokinaz
a evideniat resorbia MEC (67).
STRATEGII TERAPEUTICE VIITOARE
Descoperirea de noi terapii antibrotice se ba-
zeaz pe aprofundarea cunotinelor despre mecanis-
mele ziopatologice implicate n apariia leziunilor
hepatice i n activarea CSH.
Terapia ideal ar trebui s e reprezentat de pre-
parate orale, bine tolerate la administrare ndelun-
gat, care nu doar previn apariia brozei, ci deter-
min i remanierea esutului cicatriceal, ducnd la
stabilizarea sau la mbuntirea funciei hepatice.
Pe lng terapia oral, se are n vedere i trata-
mentul parenteral, preferabil cu administrare spt-
m nal sau lunar n bolile cronice. n acest sens, se
urmrete administrarea de anticorpi monoclonali
care pot produce efecte benece i sigure.
BIBLIOGRAFIE
Farazi PA, DePinho RA 1. . Hepatocellular carcinoma pathogenesis: from
genes to environment. Nat Rev Cancer 2006; 6: 674687.
Bruix J, Boix L, Sala M, et al 2. . Focus on hepatocellular carcinoma.
Cancer Cell 2004; 5: 215219.
Wake K 3. . Liver perivascular cells revealed by gold and silver impregnation
methods and electron microscopy. In: Motta P (ed.) Biopathology of the
Liver, an Ultrastructural Approach. Dordrecht: Kluwer, 1988; pp. 2326.
Milani S, Herbst H, Schuppan D et al 4. . In situ hybridization for
procollagen types I, III and IV mRNA in normal and brotic rat liver:
evidence for predominant expression in nonparenchymal liver cells.
Hepatology 1989; 10: 8492.
Burt AD 5. . Cellular and mollecular aspects of hepatic brosis. CL Oakley
Lecture. J Pathol 1993; 170:105-114.
Pietrangelo A, Borella F, Casalgrandi G, et al 6. . Antioxidant activity of
silybin in vivo during long-term iron overload in rats. Gastroenterology
1995;109:1941-1949.
Brown KE, Poulos JE, Li L, et al 7. . Effect of vitamin E supplementation on
hepatic brogenesis in chronic dietary iron overload. Am J Physiol
1997;272:116-123.
Kawada N, Seki S, Inoue M, et al 8. . Effect of antioxidants, resveratrol,
quercetin, and N-acetylcysteine, on the functions of cultured rat hepatic
stellate cells and Kupffer cells. Hepatology 1998;27:1265-1274.
Canturk NZ, Canturk Z, Ozden M, et al 9. . Protective effect of IGF-1 on
experimental liver cirrhosis- induced common bile duct ligation.
Hepatogastroenterology 2003;50:20612066.
Rockey DC, Chung JJ 10. . Interferon gamma inhibits lipocyte activation and
extracellular matrix mRNA expression during experimental liver injury:
im plic ations for treatment of hepatic brosis. J Investig Med. 1994;42:660-670.
Ueki T, Kaneda Y, Tsutsui H, et al 11. . Hepatocyte growth factor gene
therapy of liver cirrhosis in rats. Nat Med. 1999;5:226-230.
Galli A, Crabb DW, Ceni E, et al 12. . Antidiabetic thiazolidinediones inhibit
collagen synthesis and hepatic stellate cell activation in vivo and in vitro.
Gastroenterology 2002;122(7):19241940.
Miyahara T, Schrum L, Rippe R, et al 13. . Peroxisome proliferator-activated
receptors and hepatic stellate cell activation. J Biol Chem.
2000;275:35715-35722.
Marra F, Efsen E, Romanelli RG, et al 14. . Ligands of peroxisome proli ferator-
activated receptor gamma modulate probrogenic and proinammatory
actions in hepatic stellate cells. Gastroenterology 2000; 119:466-478.
Bertolani C, Marra F 15. . The role of adipokines in liver brosis.
Pathophysiology 2008;15, 91-101.
Ikejima K, Takei Y, Honda H, et al 16. . Leptin receptor-mediated signaling
regulates hepatic brogenesis and remodeling of extracellular matrix in
the rat. Gastroenterology 2002;122, 1399-1410.
150
Practica Farmaceutic Vol. 4, Nr. 3-4, An 2011
Frank S, Stallmeyer B, Kampfer H, et al 17. . Leptin enhances wound
re-epithelialization and constitutes a direct function of leptin in skin repair.
J Clin Invest. 2000;106:501-509.
Saxena NK, Saliba G, Floyd JJ, et al 18. . Leptin induces increased
alpha2(I) collagen gene expression in cultured rat hepatic stellate cells. J.
Cell. Biochem. 2003;89, 311-320.
Saxena NK, Ikeda K, Rockey DC, et al 19. . Leptin in hepatic brosis:
evidence for increased collagen production in stellate cells and lean
littermates of ob/ob mice. Hepatology 2002;35, 762-771.
Lin S, Saxena NK, Ding X, et al 20. . Leptin increases tissue inhibitor of
metalloproteinase I (TIMP-1) gene expression by a specicity protein 1/
signal transducer and activator of transcription 3 mechanism. Mol. Endo.
Baltimore, Md. 2006;20, 3376-3388.
Handy JA, Saxena NK, Fu P, et al 21. . Adiponectin activation of AMPK
disrupts leptin-mediated hepatic brosis via suppressors of cytokine
signaling (SOCS-3). J. Cell. Biochem. 2010;110, 1195-1207.
Cao Q, Mak KM, Lieber CS 22. . Leptin represses matrix metalloproteinase-1
gene expression in LX2 human hepatic stellate cells. J. Hepatol. 2007;46,
124-133.
Saxena NK, Titus MA, Ding X, et al 23. . Leptin as a novel probrogenic
cytokine in hepatic stellate cells: mitogenesis and inhibition of apoptosis
mediated by extracellular regulated kinase (Erk) and Akt phosphorylation.
Faseb J. 2004;18, 1612-1614.
Balmer ML, Joneli J, Schoepfer A, et al 24. . Signicance of serum
adiponectin levels in patients with chronic liver disease. Clin. Sci. 2010;
119, 431-436.
Chen X, Sebastian BM, Nagy LE 25. . Chronic ethanol feeding to rats
decreases adiponectin secretion by subcutaneous adipocytes. J Physiol
Endocrinol Metab 2007; 292: 621-628
Liu X, Hu H, Yin JQ 26. . Therapeutic strategies against TGFbeta signaling
pathway in hepatic brosis. Liver Int 2006;26:822.
Mikula M, Proell V, Fischer AN, et al 27. . Activated hepatic stellate cells
induce tumor progression of neoplastic hepatocytes in a TGF-beta
dependent fashion. J Cell Physiol 2006;209:560567.
Liu Y, Wen XM, Lui EL, et al 28. . Therapeutic targeting of the PDGF and
TGF-beta-signaling pathways in hepatic stellate cells by PTK787/
ZK22258. Lab Invest 2009;89:11521160.
Milani S, Herbst H, Schuppan D et al 29. . In situ hybridization for
procollagen types I, III and IV mRNA in normal and brotic rat liver:
evidence for predominant expression in nonparenchymal liver cells.
Hepatology 1989;10, 8492.
Milani S, Herbst H, Schuppan D et al 30. . Cellular localization oaminin
gene transcripts in normal and brotic human liver. Am J Pathol 1989;134,
11751182.
Maher JJ, McGuire RF 31. . Extracellular matrix gene expression increases
preferentially in rat lipocytes and sinusoidal endothelial cells during
hepatic brosis in vivo. J Clin Invest 1990;86, 16411648.
Hernndez E, Bucio L, Souza V, et al 32. . Pentoxifylline downregulates
alpha (I) collagen expression by the inhibition of I kappa b alpha
degradation in liver stellate cells. Cell Biol Toxicol 2007; Oct 20.
Cheng JH, She H, Han YP, et al 33. . Wnt antagonism inhibits hepatic stellate
cell activation and liver brosis. Am J Physiol Gastrointest Liver Physiol
2007; Nov 15.
Niki T, Rombouts K, De Bleser P, et al 34. . A histone deacetylase inhibitor,
trichostatin A, suppresses myobroblastic differentiation of rat hepatic
stellate cells in primary culture. Hepatology 1999;29:858-867.
Beno DW, Mullen J, Davis BH 35. . Lipoxygenase inhibitors block
PDGF-induced mitogenesis: a MAPK-independent mechanism that blocks
fos and egr. Am J Physiol. 1995;268:604-610.
Galli A, Crabb D, Price D, et al 36. . Peroxisome proliferator-activated
receptor gamma transcriptional regulation is involved in platelet-derived
growth factor-induced proliferation of human hepatic stellate cells.
Hepatology 2000;31:101-108.
Okuno M, Akita K, Moriwaki H, et al 37. . Prevention of rat hepatic brosis
by the protease inhibitor, camostat mesilate, via reduced generation of
active TGFbeta. Gastroenterology 2001;120:17841800.
Yoshiji H, Noguchi R, Kuriyama S, et al. 38. Imatinib mesylate (STI-571)
attenuates liver brosis development in rats. Am J Physiol Gastrointest
Liver Physiol 2005;288:907913.
de Bleser PJ, Jannes P, van Buul-Offers SC, et al. 39. Insulinlike growth
factor-II/mannose 6-phosphate receptor is expressed on CCl4-exposed
rat fat-storing cells and facilitates activation of latent transforming growth
factor-beta in cocultures with sinusoidal endothelial cells. Hepatology.
1995;21:1429-1437.
Matsuzaki K, Date M, Furukawa F, et al. 40. Autocrine stimulatory
mechanism by transforming growth factor beta in human hepatocellular
carcinoma. Cancer Res 2000;60:1394-1402.
Yokohama S, Yoneda M, Haneda M, et al 41. . Therapeutic ef cacy of an
angiotensin II receptor antago nist in patients with nonalcoholic
steatohepatitis. Hepatology 2004;40:12221225.
Son G, Hines IN, Lindquist J, et al. 42. Inhibition of phosphatidylinositol
3-kinase signaling in hepatic stellate cells blocks the progression of
hepatic brosis. Hepatology 2009;50:15121523.
Cho JJ, Hocher B, Herbst H, et al. 43. An oral endothelin-A receptor
antagonist blocks collagen synthesis and deposition in advanced rat liver
brosis. Gastroenterology 2000;118:11691178.
Tada S, Iwamoto H, Nakamuta M, et al. 44. A selective ROCK inhibitor,
Y27632, prevents dimethylnitrosamine- induced hepatic brosis in rats. J
Hepatol 2001;34(4):529536.
Borkham-Kamphorst E, Stoll D, Gressner AM, et al. 45. Antisense strategy
against PDGF B-chain proves effective in preventing experimental liver
brogenesis. Biochem Biophys Res Commun 2004;321(2):413423.
Masuda H, Fukumoto M, Hirayoshi K, et al. 46. Coexpression of the
collagen-binding stress protein HSP47 gene and the alpha 1(I) and alpha
1(III) collagen genes in carbon tetrachloride induced rat liver brosis. J
Clin Invest 1994;94(6):24812488.
Nagata K. 47. Expression and function of heat shock protein 47: a
collagen-specic molecular chaperone in the endoplasmic reticulum.
Matrix Biol 1998;16(7):379386.
Sato Y, Murase K, Kato J, et al. 48. Resolution of liver cirrhosis using
vitamin A-coupled liposomes to deliver siRNA against a collagen-specic
chaperone. Nat Biotechnol 2008;26(4):431442.
Zhu J, Wu J, Frizell E, et al. 49. Rapamycin inhibits hepatic stellate cell
proliferation in vitro and limits brogenesis in an in vivo model of liver
brosis. Gastroenterology 1999;117(5):11981204.
Trotter JF. 50. Sirolimus in liver transplantation. Transplant Proc 2003;35(3
Suppl):193200.
Bennett RG, Mahan KJ, Gentry-Nielsen MJ, et al. 51. Relaxin receptor
expression in hepatic stellate cells and in cirrhotic rat liver tissue. Ann N Y
Acad Sci 2005;1041:185189.
Iredale JP, Benyon RC, Pickering J, et al. 52. Mechanisms of spontaneous
resolution of rat liver brosis. Hepatic stellate cell apoptosis and reduced
hepatic expression of metalloproteinase inhibitors. J Clin Invest
1998;102(3):538549.
Oakley F, Trim N, Constandinou CM, et al. 53. Hepatocytes express nerve
growth factor during liver injury: evidence for paracrine regulation of
hepatic stellate cell apoptosis. Am J Pathol 2003;163(5):18491858.
Falloweld JA, Iredale JP. 54. Targeted treatments for cirrhosis. Expert Opin
Ther Targets 2004;8(5):423435.
Milani S, Herbst H, Schuppan D, et al. 55. Differential expression of
matrix-metalloproteinase-1 and -2 genes in normal and brotic human
liver. Am J Pathol 1994;144(3):528537.
Iredale JP. 56. Hepatic stellate cell behavior during resolution of liver injury.
Semin Liver Dis 2001;21 (3):427436.
Murphy FR, Issa R, Zhou X, et al. 57. Inhibition of apoptosis of activated
hepatic stellate cells by tissue inhibitor of metalloproteinase-1 is mediated
via effects on matrix metalloproteinase inhibition: implications for
reversibility of liver brosis. J Biol Chem 2002;277(13):1106911076.
Parsons CJ, Bradford BU, Pan CQ, et al. 58. Antibrotic effects of a tissue
inhibitor of metalloproteinase-1 antibody on established liver brosis in
rats. Hepatology 2004;40(5):11061115.
Radaeva S, Sun R, Jaruga B, et al. 59. Natural killer cells ameliorate liver
brosis by killing activated stellate cells in NKG2D-dependent and tumor
necrosis factor-related apoptosisinducing ligand-dependent manners.
Gastroenterology 2006;130(2):435452.
Melhem A, Muhanna N, Bishara A, et al. 60. Anti-brotic activity of NK cells
in experimental liver injury through killing of activated HSC. J Hepatol
2006;45(1):6071.
Rockey DC, Chung JJ. 61. Interferon gamma inhibits lipocyte activation and
extracellular matrix mRNA expression during experimental liver injury:
implications for treatment of hepatic brosis. J Investig Med
1994;42(4):660670.
Inagaki Y, Nemoto T, Kushida M, et al. 62. Interferon alfa down-regulates
collagen gene transcription and suppresses experimental hepatic brosis
in mice. Hepatology 2003;38(4):890899.
Jeong WI, Park O, Gao B. 63. Abrogation of the antibrotic effects of natural
killer cells/interferongamma contributes to alcohol acceleration of liver
brosis. Gastroenterology 2008;134(1):248258.
Anselmi K, Stolz DB, Nalesnik M, et al. 64. Gliotoxin causes apoptosis and
necrosis of rat Kupffer cells in vitro and in vivo in the absence of oxidative
stress: exacerbation by caspase and serine protease inhibition. J Hepatol
2007;47:103113.
Anan A, Baskin-Bey ES, Bronk SF, et al. 65. Proteasome inhibition induces
hepatic stellate cell apoptosis. Hepatology 2006;43:335344.
Kim WH, Matsumoto K, Bessho K, et al. 66. Growth inhibition and
apoptosis in liver myobroblasts promoted by hepatocyte growth factor
leads to resolution from liver cirrhosis. Am J Pathol 2005;166:10171028.
Bueno M, Salgado S, Beas-Zrate C, et al. 67. Urokinase-type plasminogen
activator gene therapy in liver cirrhosis is mediated by collagens gene
expression down-regulation and up-regulation of MMPs, HGF and VEGF.
J Gene Med 2006;8:12911299.

S-ar putea să vă placă și