Sunteți pe pagina 1din 18

Click to edit Master subtitle style

Patologia chirurgicala a
diafragmului
Curs semestrul II







Conf. Dr. C. Burcoveanu
Anatomia diafragmei
Diafragmul este un muschi larg si subtire, de
forma unei bolte care separa cavitatea
toracica de cea abdominala
Este alcatuita din 2 parti: partea orizontala sau
centrul tendinos al diafragmului si parte
verticala
Portiunea orizontala formeaza 2 bandelete
(oblica sup si arciforma), orificiul venei cave inf
si n. frenic drept
Portiunea verticala se imparte in pars
lumbaris, costalis, sternalis
Anatomia diafragmei
Pars sternalis cuprinde: hiatusul diafragmatic
median
Pars costalis cuprinde: hiatusul diafragmatic
sterno-costal
Pars lumbaris cuprinde: pilierii mediali dr si
stg. Intre cei 2 pilieri se formeza hiatusul
aortic, ant se afla hiatusul esofagian T10, ant
insertia centrului tendinos al diafragmului
Anatomia diafragmei
Herniile hiatale
Reprezinta o varietate speciala de hernii
diafragmatice, in care se produce migrarea
transdiafragmatica a stomacului, in torace,
prin hiatusul esofagian
Hernii ale peretelui superior al abdomenului
Clasificare

Ake Akerlund:
Tipul I: H.H. prin brahiesofag
Tipul II: H.H axiala esofagul este normal, el
apare flexuos
Tipul III: H.H paraesofagiana cardia ramane
pe loc, intraabdominal, migrand numai o parte
din fornix
Clasificare

Dupa mecanismul de producere:
Tipul I: H.H prin alunecare (cardioesofagiene)
Tipul II: H.H prin rostogolire (paraesofagiana)
Tipul III: H.H mixta
H.H prin alunecare
Peste 90% din total si se datoreaza alterarii
mecanismului de sustinere a jonctiunii eso-
gastrice
Factorii etiologici: obezitatea,hipertensiunea
intraabdominala (sarcina, constipatie cronica,
tuse cronica, disurie), traumatisme abdomino-
toracice, cauze iatrogene, factori endocrini.
Simptomatologie
Semne provocate de RGE
Semne provocate de volumul herniei: tulburari
respiratorii, dispnee, tulburari cardiace,
palpitatii, tulburari de ritm ce apar uneori
dupa mese copioase.
Semne datorate complicatiilor: anemia
hipocroma, HDS, semnele bolii ulceroase,
semnele cancerului esofagian, triada Saint
(H.H+litiaza biliara+diverticuloza colonica)
Explorari paraclinice

Examenul radiologic: tranzitul baritat eso-
gastric se face atat in pozitie standard dar mai
ales in pozitii speciale de procubit,
Trendelenburg.
H.H mari se evidentiaza usor ca o masa
rotunda ovalara situat supradiafargmatic stg
ce coafeaza fornixul gastric. Uneori apar
semne radiologice ale ulcerului de colet.
H.H mici sunt greu de evidentiat, H.H cu
brahiesofag (Rx in strat subtire poate evidentia
pliurile gastrice)
Tranzitul eso-gastric cu bariu
Endoscopia digestiva superioara
Complicatii

Cele mai multe sunt complicatiile RGE care la
randul lui se poate complica cu brahiesofag
secundar
Ulcerul esofagian cu posibilitatea aparitiei
complicatiilor
Perforatia, cicatrizarea cu stenoza, anemia
secundara fie HDS, fie hemoragii oculte
pozitive
Cancerul esofagian care apare pe leziuni de
esofagita, dar mai ales pe esofagul Barrett
Complicatii

Complicatii

Tratament

H.H asimptomatica nu necesita tratament
Cele simptomatice necesita tratament
medicamentos specifice BRGE
Indicatiile chirurgicale pot fi absolute atunci
cand apar perforatia, hemoragii digestive
necontrolate, obstructia, necroza gastrica,
malignizarea
Indicatiile chirurgicale pot fi relative atunci
cand apar incarcerarea, anemia, ulcerul gastric
cronic, sdr. de aspiratie cronica, reflux
necomplicat
Tehnici chirurgicale

Fundoplicaturile realizeaza din fornixul
gastric un manson elastic in jurul esofagului ce
va reusi sa mentina subdiafragmatic, in
abdomen esofagul abdominal si stomacul.
Procedeul cel mai folosit este fundoplicatura
Nissen ce realizeaza o inmansonare pe 360
grade.
Alte tehnici: fundoplicatura anterioara Dor,
sau posterioara Toupet (180 grade), pe cale
toracica, procedul Gavriliu
Fundoplicatura Nissen