Intemeierea Romei

Legenda lui Romulus si Remus

Potrivit traditiei, la 21 aprilie 753 i.C., Romulus si fratele sau
geaman Remus au intemeiat orasul Roma, in locul unde fusesera
alaptati de o lupoaica atunci cand erau sugari. De fapt, legenda
referitoare la Romulus si Remus isi are probabil originea in seco-
lul patru i.C., iar data exacta a intemeierii Romei a fost stabilita de
catre istoricul roman Marcus Terentius Varro, in secolul intai i.C.
Potrivit legendei, Romulus si Remus au fost fiii lui Rhea Silvia,
fiica regelui Numitor din Alba Longa. Alba Longa este un oras
mitologic, localizat pe muntele Alban, in sud-estul viitoarei Rome.
Inainte de nasterea gemenilor, Numitor a fost ucis de catre fratele
sau mai mic Amulius, care a obligat-o pe Rhea sa devina vestala,
pentru a nu putea da nastere unor posibili rivali la titlul sau.
Totusi, Rhea a ramas insarcinata cu zeul razboiului Marte si le-a
dat nastere lui Romulus si Remus. Amulius a cerut ca sugarii sa fie inecati in Tibru, insa acestia au supravietuit si
au ajuns la mal la poalele muntelui Palatin, unde au fost alaptati de o lupoaica, pana cand au fost gasiti de ci-
obanul Faustulus.
Crescuti de Faustulus si nevasta sa, gemenii au devenit mai tarziu liderii unei trupe de tineri ciobani razboinici.
Dupa ce au aflat adevarata lor identitate, ei au atacat orasul Alba Longa, l-au ucis pe maleficul Amulius si l-au
repus pe tron pe bunicul lor. Dupa aceea gemenii au decis sa intemeieze un oras pe locul in care fusesera salvati
cand erau copii.
Totusi, la scurt timp, au ajuns sa se certe si Remus a fost ucis de fratele lui. Romulus a devenit astfel conduca-
torul asezarii, care a fost denumita Roma, dupa numele sau. Pentru a popula orasul, Romulus a oferit azil fu-
garilor si exilatilor. Totusi, in Roma lipseau femeile, astfel ca Romulus a invitat tribul vecin al sabinilor sa par-
ticipe la un festival si le-a rapit pe femeile tribului. Astfel a inceput un razboi, insa femeile sabinilor au intervenit
pentru a-i impiedica pe barbatii din trib sa captureze Roma. A fost semnat un tratat de pace, iar comunitatile au
fuzionat sub conducerea comuna a lui Romulus si a regelui sabinilor, Titus Tatius. Moartea prematura a lui Tati-
us, probabil provocata de Romulus, l-a lasat pe acesta in postura de rege unic. Dupa o domnie lunga si plina de
succese, Romulus a murit in circumstante obscure. Multi romani au crezut ca el a fost transformat in zeu si l-au
divinizat sub forma zeitatii numite Quirinius. Dupa Romulus, au mai existat sase regi ai Romei, iar despre ultimii
trei dintre ei se crede ca au fost etrusci. In jurul anului 509 i.C., a luat nastere Republica Romana. O alta legenda
despre intemeierea Romei, care isi are originea in Grecia Antica, povesteste modul in care personajul mitologic
Aeneas din Troia a intemeiat asezarea Lavinium si a inaugurat o dinastie in care aveau sa se nasca cu cateva
secole mai tarziu Romulus si Remus. In Iliada, un poem grecesc epic scris de Homer in secolul VIII i.C., Aeneas a
fost singurul erou troian important care a supravietuit in urma distrugerii Troiei de catre Grecia. Un pasaj din
aceasta opera spune ca el si descendentii sai aveau sa conduca Troia, dar din cauza ca nu a existat nici o in-
semnare cu privire la o asemenea dinastie in Troia, istoricii greci au propus ideea ca Aeneas si descendentii sai s-
au mutat in alte locuri. In secolul cinci i.C, cativa istorici greci au presupus ca Aeneas s-a asezat la Roma, care la
vremea respectiva era inca un mic oras-stat. In secolul patru i.C., Roma a inceput sa se extinda in Peninsula Itali-
ca. Romanii, intrand din ce in ce mai mult in contact cu grecii, au acceptat ideea ca Aeneas a avut un rol important
in intemeierea maretului lor oras. In secolul intai i.C., poetul roman Virgiliu a creat mitul lui Aeneas in poemul
sau epic Eneida, opera care povesteste despre calatoria lui Aeneas catre Roma. Augustus, primul imparat roman si
imparatul din vremea lui Virgiliu, si Julius Caesar, unchiul-mare al acestuia si predecesorul sau ca si conducator
al Romei, se spune ca sunt descendenti ai lui Aeneas.