Sunteți pe pagina 1din 1

Anton Pann s-a nscut n Bulgaria, la Sliven, un trg nsemnat aezat la poalele versantului sudic

al munilor Balcani, pe malul stng al raului Tundza, la N-NE de Stara-Zagora .


Tatl se numea Pantoleon sau Pantaleon Petrov (vreun Pandele sau Pantelimon, cum
sugereaz ntr-un studiu Tudor Vianu) si era de meserie cldrar sau armar. George
Clinescu afirma c prin tatl su, Anton Pann era romn de origine: Cunoaterea miraculoas a
limbii noastre e un semn c era romn (valah curat ori cutovlah), sau c venise aici n fraged
copilarie . Numele tatlui, Pantoleon Petrov, a devenit n romnete Petroveanu, iar fiul i-a
pstrat numele de Antonie Pantoleon Petroveanu, cu care i semna manuscrisele pn prin
1826.
Tatl rposeaza nainte de vreme, la 1806, lsnd n urma-i o vduv i trei orfani (o sor care
murise de mic). Antonachi, cum l alinta mama, ia drumul pribegiei, mpreun cu ceilali doi
frai, la Nord de Dunre, n cutarea unei viei mai bune. Anul morii tatlui coincide cu izbucnirea
rzboiului ruso-turc.
De aici, nsoeste trupele ruseti n micare, trece n Basarabia i se stabilete la Chiinu, unde
intr (la vrsta de 10 ani) n corul bisericii mari din aceast localitate, avnd o voce frumos
timbrat. Aici i fixeaz vocaia de psalt i nva limba rus. Cei doi frai, nrolndu-se n armia
ruseasc, sfresc eroic n 1809 la asaltul Brilei mpotriva turcilor. Orasul Chiinu l fascineaz
i l determin s fac o nsemnare pe o carte de cult: A. Pann, aflndu-m ntre sopranii
armoniei eclesiastice, la anul 1810.
n iarna anului 1812, vduva Tomaida ajunge, cu ultimul dintre copii, la Bucureti. Dei avea
numai 16 ani, nelesese leciile dureroase ale vieii i ale rzboiului. Srac i fr cunotine intr
printre localnici, datorit vocii lui ngereti, cntre la biserica Cu Sfini", sau Cu Sibile, dup
ce fusese paracliser la biserica Olari.
Anton Pann cunotea destul de bine limbile: romna, greaca, bulgara, turca i rusa. Dornic s-i
mbogeasc cunotinele, se nscrie ca auditor la coala de muzichie deschis de Dionisie
Fotino, scriitor erudit i compozitor muzical, cunosctor perfect al muzicii orientale (1769 -1821).
n 1816 prsete aceast coal i se nscrie la coala deschis de Petru Efesiul, unul din grecii
pricepui n muzica eclesiastic, care i-a transmis nu numai cunostinele de baza ale artei
muzicale, dar i dorint de perfeciune, coala care funciona pe lng biserica Sf. Nicolae Selari.