Michel Montignac

Ma hranesc deci slabesc

PREFA
Pragmatici, trebuie s fim pragmatici n privina controlului pe care l exercitm asupra echilibrului nostru
ponderal, adic asupra greutii.
De prea multe ori modul de viat este rspunztor pentru rotunjirea noastr progresiv dar sigur i, apoi,
pentru obezitatea care se instaleaz treptat. Dac un anumit exces ponderal a fost considerat mult vreme un gaj al
cumsecdeniei, acum el e considerat, cel mai adesea, dumanul eficienei i punctul de plecare al unor numeroase
boli. De aceea, de ndat ce a atins acest stadiu, fiecare caut sl fac reversibil, adic s slbeasc. !tunci, trebuie
s gseasc o cale, trebuie s opteze pentru o "metod# sau $ poate %mai simplu& $ instigat de 'ichel 'ontignac, s
devin contient c felul cum se hrnete este esenial i trebuie controlat pe termen lung.
(umeroase metode, dei recunoscute din punct de vedere tiinific, se dovedesc eficace pe termen scurt i
mediu, dar implic asemenea privaiuni, nc)t devin o serie de constr)ngeri greu de respectat... *i, ncetncet,
ascensiunea ctre nlimea scrii gradate a c)ntarului este reluat. !ceasta este o experien pe care am trito.
+alea pe care neo propune 'ichel 'ontignac pune de acord dietetica i gastronomia, pstr)nd avantajul
unui efect durabil pe termen lung, cu condiia s aderm la principiile acestui nou mod de alimentaie. Prin urmare,
trebuie s ne modificm obiceiurile alimentare, s contientizm ceea ce m)ncm, s ne adaptm metabolismului
pentru a slbi ntro prim etap i, apoi, s ne stabilim la nivelul ponderal ales. !ceast cale nu este dec)t un
compromis ntre acceptabil i obligatoriu. ,iina uman nu poate fi constr)ns n permanen, ea are nevoie de
diversitate, deci de o abordare gastronomic a tiinei de a m)nca.
Pun)nd n practic aceast metod, am fost cucerit, cu at)t mai mult cu c)t ea a fost i este eficace.
Doctor Philippe ROUGER
Confereniar la Universitatea PARIS VI
Director ajunct al Institutului Naional e !ransfu"ii
CUVNT NAINTE
Este aproape o #analitate s$ spui c$ tr$i% &ntr'o civili"aie a contraiciilor(
)n fiecare "i o%ul &*i e%onstrea"$ +eniul &n o%eniul *tiinific *i sunte% convin*i c$ acest +eniu , ac$ e el
este vor#a- nu are li%it$- &ntr'at.t e %ult *i'a e%onstrat puterea e c.teva ecenii &ncoace(
Dar aceast$ evoluie *tiinific$ ful+er$toare nu se prouce &n %o unifor%- eoarece e/ist$ %ulte o%enii
une %entalitatea o%ului se opune oric$rei for%e e pro+res sau , *i %ai r$u , uneori are tenina e a re+resa(
Nutriia este- in nefericire- una intre aceste iscipline r$%ase &n ur%$- une %ai o%ne*te *i o total$
anarhie( 0iecare consier$ c$ are reptul e a spune ceva *i toat$ lu%ea se &nea%n$ s$ spun$ ce $ Du%ne"eu(
1i a*a vor r$%.ne lucrurile- at.t ti%p c.t pro#le%a va fi eschis$- iar soluia efinitiv$ nu va fi acceptat$ e
toi(
Aev$rul &n privina nutriiei este cunoscut totu*i- ar el r$%.ne privile+iul c.torva oa%eni e *tiin$ *i
%e%#ri foarte speciali"ai ai corpului %eical( Aev$rul *tiinific este ascuns , in rutin$ *i in ultra'conservatoris% ,
e c$tre cea %ai %are parte a pseuo'profesioni*tilor &n ietetic$(
E +reu s$ accepi aceasta realitate- eoarece ea se #a"ea"$ pe patru criterii ce se opun creinelor traiionale
*i "runcin$ e'a reptul ieile %o*tenite *i practicile curente ce ecur+ in ele( Aceste patru criterii sunt ur%$toarele2
3( , -eoria caloriilor este fals. Aceasta constituie o ipote"$ f$r$ funa%ent *tiinific- ilu"orie &n %$sura &n
care aoptarea re+i%urilor hipocalorice uce &ntoteauna la e*ecuri(
4( , Proastele obinuine alimentare *i- &n special- e/cesiva rafinare a unor ali%ente- precu% *i natura lor
&noielnic$- stau la ori+inea ere+l$rii %eta#olis%ului conte%poranilor no*tri( De aceea tre#uie s$ &nv$$% s$ ale+e%
#ine &n privina +lucielor(
5( , De ase%enea- este foarte i%portant s$ eose#i% +r$si%ile #inef$c$toare e +r$si%ile $un$toare-
ale+.nu'le pe cele #une(
6( , -rebuie sa ne mbogim alimentaia cu fibrele pe care le conin %ai ales fructele- le+u%ele ver"i-
le+u%ele uscate *i p.inea inte+ral$(
7Secretele nutriiei7 constituie- &ntruc.tva- aev$rul &n aceast$ pro#le%$- esenialul a ceea ce tre#uie s$ *ti%
espre un su#iect a c$rui i%portan$ este %ai %are ec.t ne i%a+in$%( C$ci aceste taine &i privesc nu nu%ai pe aceia
care vor sa sl$#easc$ ori s$'*i sta#ili"e"e +reutatea , f$r$ constr.n+eri *i privaiuni , ci *i pe aceia care vor s$'*i
re+$seasc$ vitalitatea fi"ic$ *i intelectuala opti%$(
OBEZITATE I CIVILIZAIE
)n+r$*area , *i ca ur%are o#e"itatea , este un feno%en social( Este- &ntruc.tva- su#'prousul civili"aiei(
Daca o#serv$% ce se petrece &n societ$ile pri%itive- pute% constata c$- &n +eneral- aceast$ pro#le%$ nu
e/ist$(
De ase%enea- o#e"itatea este ine/istent$ la re+nul ani%al- cel puin la speciile care tr$iesc &n %eiul lor
natural- nu%ai ani%alele o%esticite e o% cunosc aceast$ suferin$(
Parao/al- toc%ai &n societ$ile cele %ai evoluate se &nt.lne*te cel %ai es e/cesul poneral( Se pare c$ acesta
este corolarul nivelului e via$( De altfel- feno%enul a fost constatat e'a lun+ul &ntre+ului curs al istoriei(
Cu unele e/cepii- cei %ai +ra*i inivi"i se +$seau &ntoteauna la cate+oriile sociale cele %ai #o+ate(
Deseori- e/cesul e +reutate era consierat ca o virtute( Era si%#olul reu*itei sociale- ar *i al s$n$t$ii
&nfloritoare(
Nu se spunea +ras *i s$n$tos8
Ast$"i %entalit$ile au evoluat- eoarece , &n afara faptului c$ s'au %oificat canoanele e fru%usee ,
oa%enii au evenit con*tieni e neajunsurile +reut$ii prea %ari(
O#e"itatea este consierat$ un pericol- eoarece se *tie c$ repre"int$ un %are factor e risc pentru s$n$tate(
Dac$ anali"$% pro#le%a o#e"it$ii &n lu%e- sunte% o#li+ai s$ constat$% c$ &n Statele Unite- cea %ai #o+ata
ar$ in lu%e- este cea %ai catastrofal$ situaie(
Or- ac$ lu$% &n consieraie %oul e hran$ al a%ericanilor- este u*or s$ euce% c$ toc%ai proastele
o#i*nuine ali%entare stau la #a"a o#e"it$ii lor( Iar aceast$ realitate se &nr$ut$e*te pe "i ce trece(
Contrariu a ceea ce las$ s$ se &nelea+$ unii practicieni- o#e"itatea nu este o fatalitate *i- chiar aca ori+inile
sale sunt , &n %ajoritatea ca"urilor , ereitare- nu este %ai puin aev$rat c$ ele sunt consecina relelor o#i*nuine
ali%entare(
A a#ora acest su#iect l$s.n &n ur%$ aspectul esenial al pro#le%ei- &nsea%n$ a ne ocupa nu%ai e si%pto%e
9+reutatea:- ne+lij.n cau"a( E*ecul ieteticii traiionale se atorea"$ toc%ai acestei a#or$ri trunchiate( )n loc s$
c$ut$% s$ sc$p$% e si%pto%e- prin inter%eiul unor re+i%uri e &nfo%etare- a% face %ai #ine s$ anali"$% e ce ne
&n+r$*a%( )n loc s$ aopt$% proste*te liste e %eniuri +ata f$cute- nu%$r.n caloriile sau c.nt$rin ali%entele- %ai
#ine a% &ncerca s$ &nele+e% cu% ne funcionea"$ or+anis%ul *i &n ce fel va putea el s$ asi%ile"e iferitele cate+orii e
ali%ente(
Sl$#irea *i sta#ili"area +reut$ii trec- up$ p$rerea %ea- printr'o fa"$ eucativ$ o#li+atorie *i- &nainte e a
&ncepe punerea &n practic$ a %etoei escrise &n aceasta carte- eu v$ propun s$ str$#atei trei etape- care constituie o
aev$rat$ con*tienti"are a principiilor ei(
;ai &nt.i- con*tienti"area jalnicelor o#i*nuine ali%entare o#.nite &n c.teva ecenii- asociate cu rafinarea
e/cesiv$ a unor ali%ente- care stau la ori+inea esta#ili"$rii pro+resive a %eta#olis%ului nostru( Aceast$ situaie este
cea care uce- &n consecina- la o#e"itate *i #oal$(
Apoi- o con*tienti"are a %oului &n care ne funcionea"$ corpul( !re#uie s$ &nv$$% efectiv cu% ne
funcionea"$ %eta#olis%ul- ca *i siste%ul i+estiv(
)n sf.r*it- o con*tienti"are a naturii ali%entelor- a propriet$ilor lor *i a fa%iliei in care acestea fac parte(
)n acest fel- vo% putea construi concret o ietetic$ inteli+ent$- pe #a"a c$reia ne vo% asu%a responsa#ilitatea
propriului corp *i vo% reali"a nu nu%ai controlul ali%entaiei- ci *i echili#rul poneral(
Iat$ ce va invit s$ escoperii &n capitolele care ur%ea"$(
INTRODUCERE
)n ulti%ii ani- c.n era% &ntre#at cu% a% sl$#it sau cu% fac s$'%i p$stre" +reutatea- r$spunea% invaria#il
<%.nc.n la restaurant *i lu.n %ese e afaceri=- ceea ce st.rnea ".%#ete- ar nu convin+ea pe ni%eni(
0$r$ &noial$ c$ *i u%neavoastr$ vi se pare parao/al- %ai ales aca punei e/cesul e +reutate pe sea%a
o#li+aiilor fa%iliale- sociale *i- poate- profesionale- care v$ i%pun s$ onorai puin ca% prea es +astrono%ia( )n orice
ca"- asta creei u%neavoastr$(
Cu si+uran$ c$ ai &ncercat eja s$ aplicai un nu%$r incalcula#il e %etoe care circul$ *i fi+urea"$ e%ult
printre locurile co%une( Dar &ntoteauna ai constatat c$ , pe l.n+$ faptul c$ sunt eseori contraictorii *i nu au ec.t
re"ultate nule sau efe%ere , aceste principii erau- &n %ajoritatea ca"urilor- i%posi#il e aplicat &ntr'un re+i% e via$
nor%al( Chiar *i acas$- ele i%pun at.tea constr.n+eri- &nc.t te la*i p$+u#a* &n foarte scurt ti%p(
Prin ur%are- suntei a"i- ca *i acu% c.iva ani- preocupai e ceea ce- &n %o puic- a% putea nu%i exces de
greutate.
>a &nceputul anilor ?@- pe c.n trecuse% eja e trei"eci *i cinci e ani- c.ntarul &%i ar$ta vreo opt"eci e
Ailo+ra%e- aic$ un plus e *ase Ailo+ra%e faa e +reutatea %ea ieal$(
)n fon- nu era ni%ic alar%ant pentru un o% cu &n$li%ea e 3-B3 % *i care %ai avea c.iva ani p.n$ s$
&%plineasc$ patru"eci(
P.n$ atunci- avusese% o via$ socio'profesional$ estul e re+ulat$- iar e/cesul %eu poneral p$rea sta#ili"at(
<E/cesele ali%entare=- ac$ putea% vor#i &ntr'aev$r e e/cese- nu erau ec.t foarte oca"ionale *i aveau- &n %o
esenial- un caracter fa%ilial( C.n te tra+i intr'o re+iune in su'vestul 0ranei- +astrono%ia face o#li+atoriu parte
in eucaie( Ea evine chiar un at cultural funa%ental(
A#anonase% eja- e %ult ti%p- "ah$rul- cel puin &n cafea( Su# prete/tul unei aler+ii- nu %ai %.nca%
cartofi *i- cu e/cepia vinului- nu %ai #ea% alcool(
Cele *ase Ailo+ra%e &n e/ces le luase% &ntr'o perioa$ e "ece ani- ceea ce repre"enta o cur#$ e pro+resie
relativ %oest$( C.n %$ uita% &n jurul %eu- %$ re+$sea% &n li%ite nor%ale- %ai cur.n chiar su# acestea(
Apoi- e la o "i la alta- a tre#uit s$'%i e/ercit profesiunea &n coniii cu totul iferite- atunci c.n %i s'a
&ncreinat o responsa#ilitate la nivel internaional- &n cartierul +eneral al unei societ$i %ultinaionale a%ericane la
care era% an+ajat(
Acu% c$l$torea% &n cea %ai %are parte a ti%pului- iar vi"itele f$cute la filialele pe care le controla%- &n
specialitatea %ea- erau invaria#il &nsoite e reuniuni cu caracter +astrono%ic(
)ntors la Paris- tre#uia , &n carul funciilor %ele e la serviciul Relaii Pu#lice Interne , s$ &nsoesc vi"itatori-
&n %ajoritatea ca"urilor str$ini- la cele %ai #une restaurante in capital$( Asta f$cea parte in o#li+aiile %ele
profesionale *i %$rturisesc c$ nu era cea %ai e"a+rea#il$ latur$ a activit$ii(
Dar- la trei luni up$ ce &%i asu%ase% noile responsa#ilit$i- nu avea% %ai puin e C A+ &n plus( !re#uie
spus c$ &n acea perioa$ f$cuse% un sta+iu e trei s$pt$%.ni &n An+lia- ceea ce nu aranjase eloc lucrurile(
Se%nalul e alar%$ fusese tras( Prin ur%are- tre#uia neap$rat s$ fac ceva(
>a &nceput- a% &ncercat *i eu- ca toat$ lu%ea- s$ aplic- %ai %ult sau %ai puin- locurile co%une cunoscute- cu
re"ultatele tot %ai ecepionante pe care le cunoa*te%(
Apoi- foarte repee , &nt.%plarea potrivin #ine lucrurile , a% &nt.lnit un %eic +eneralist pasionat e
pro#le%ele nutriieiD acesta %i'a at c.teva sfaturi- ale c$ror principii p$reau s$ e%ole"e funa%entul ieteticii
traiionale(
0oarte cur.n up$ aceea- o#inuse% re"ultate eose#it e pro%i$toare( Atunci- %'a% hot$r.t s$ aprofune"
pro#le%a- ceea ce era estul e u*or- eoarece lucra% &ntr'un +rup far%aceutic *i avea%- astfel- acces la infor%aii
*tiinifice care %$ interesau(
Dup$ c.teva s$pt$%.ni- reu*ise% s$ o#in %ajoritatea pu#licaiilor france"e *i a%ericane in acest o%eniu(
Chiar ac$ aplicarea unor re+uli aucea re"ultate- eu voia% s$ le &nele+ #a"a ( *tiinifica( Dorea% s$ *tiu c.n *i cu%
&ncepeau s$ evin$ eficace *i care era li%ita lor e aplicare(
De la &nceput &%i i%pusese% s$ nu &nl$tur practic ni%ic in ali%entaie- cu e/cepia "ah$rului( C.n ai ca
%isiune s$'i &nsoe*ti pe vi"itatori la restaurante- nici nu poate fi vor#a s$ nu%eri caloriile ori s$ te li%ite"i la <un %$r
*i un ou r$scopt=( !re#uia s$ +$sesc altceva(
Prin ur%are- a% pierut treispre"ece Ailo+ra%e lu.n &n fiecare "i %ese e afaceri *i vei afla *i &nele+e- %ai
eparte- cu%(
Dar enunarea unor principii este un lucru- iar aplicarea lor este alta(
Dup$ c.teva luni- a% reactat pentru cei in anturajul %eu- *i la cererea lor- esenialul %etoei- care &nc$pea
pe trei pa+ini actilo+rafiate(
)ncerca%- pe c.t posi#il- s$ stau cel puin o or$ cu fiecare persoan$ interesat$- pentru a'i e/plica #a"ele
*tiinifice ale %etoei(
Dar nu era &ntoteauna suficient( Gre*elile +rosolane- f$cute involuntar- co%pro%iteau prea aesea re"ultatele(
)n toate ca"urile- fora cultural$ a ieilor %o*tenite- e altfel &n contraicie cu %etoa %ea- era prea puternic$- *i f$cea
ca lucrurile s$ fie &nelese &n %o neclar( De aceea- &n %intea %ea s'a e"voltat treptat ieea e a reacta un ocu%ent
%ai co%plet(
Cartea e fa$ are pretenia e a fi un ghid *i- scriin'o pentru u%neavoastr$- a% ur%$rit ur%$toarele
scopuri2
, s$ e%iti"e" ieile %o*tenite- printr'o ar+u%entaie suficient e convin+$toare- pentru ca acestea s$ fie
a#anonateD
, s$ pre"int #a"ele *tiinifice funa%entale- inispensa#ile pentru &nele+erea feno%enelor nutriieiD
, s$ enun re+uli si%ple- .n esenialul funa%entului lor tehnic *i *tiinificD
, s$ &nf$i*e"- &n cele %ai %$runte etalii- toate coniiile e aplicare a acestei %etoeD
, s$ au- pe c.t posi#il- o aev$rat$ %etoolo+ie( S$ reali"e"- &ntruc.tva- un ghid practic(
)n ulti%ii ani- ajutat e sfaturile profesioni*tilor- a% o#servat- cercetat- testat- e/peri%entat *i &ncercat( Ast$"i-
a% convin+erea c$ a% escoperit *i ela#orat o %eto$ eficient$ *i u*or e aplicat(
Vei &nv$a- in aceast$ carte- c nu te ngrai pentru c$ %$n.nci %ult- ci pentru c$ %$n.nci prost(
Vei &nv$a s$ v$ +estionai ali%entaia a*a cu% v$ +estionai #u+etul(
Vei &nv$a s$ v$ conciliai o#li+aiile fa%iliale- sociale *i profesionale cu propria pl$cere(
Vei &nv$a- &n fine- s m)ncai ntrun mod mai sntos, fr ca s adoptai o alimentaie trist(
Cartea e faa nu este pre"entarea unui <re+i%=( Este e/punerea unei noi %etoe e ali%entaie- care const$
&n a nva si menii echilibrul ponderal, n timp ce continui s te bucuri de plcerile mesei, iniferent ac$ e*ti
acas$- la prieteni sau la restaurant(
Dar- ca o consecin$- vei afla cu surprinere c$- aopt.n aceste noi principii ali%entare- vei re+$si ca prin
far%ec o vitalitate fi"ic$ *i intelectual$ pe care le'ai pierut e %ult( 1i v$ voi e/plica e ce(
Vei afla c$ anu%ite o#i*nuine ali%entare stau uneori la ori+inea unei lipse e tonus *i- ca ur%are- a unei
perfor%ane sportive sau profesionale %inore(
Vei *ti c$- aopt.n anu%ite principii e nutriie funa%entale- u*or e pus &n aplicare- vei putea eli%ina
o#oseala #rusc$ ce v$ afectea"$- pro#a#il- *i vei re+$si o vitalitate opti%$(
De aceea- chiar *i &n ca"ul c.n e/cesul u%neavoastr$ poneral este %oest ori aproape nul- &nv$area
%etoei *i a principiilor pe care tre#uie sa le aoptai pentru un control eficient al ali%entaiei este e %are
i%portan$(
Aceasta conuce- &n orice ca"- la o#.nirea unei noi ener+ii- +aranie a unei %ai %ari eficiene &n toate
o%eniile vieii personale *i profesionale(
Vei constata- pe e alt$ parte- c$ pro#le%ele +astro'intestinale- cu care v'ai rese%nat s$ tr$ii- vor isp$rea
total *i efinitiv- eoarece aparatul i+estiv vi se va echili#ra co%plet(
Dar- cu toate c$ &n aceasta lucrare fac apolo+ia #unei #uc$t$rii france"e- &n +eneral- *i a vinului *i ciocolatei &n
special- intenia %ea nu era c.tu*i e puin ca- scriin'o- s$ pla+ie" e/celentele +hiuri +astrono%ice pe care le
cunoa*tei cu toii( ;$rturisesc totu*i c$ era% tentat s'o fac- fiinc$ &ntoteauna %i'a fost +reu s$ espart %.ncarea e
pl$cere *i #uc$t$ria e +astrono%ie(
A% avut *ansa- e c.iva ani &ncoace- s$ frecvente" cele %ai #une restaurante in lu%e- iar str.n+erea e
%.n$ a unui %are #uc$tar %i'a inspirat at.t respect- c.t *i a%iraie(
;area #uc$t$rie- care- e altfel- este e %ulte ori *i cea %ai si%pl$- a evenit o arta care nu %ai are nevoie e
alte confir%$ri( O art$ pe care a* fi tentat- &n ceea ce %$ prive*te- s'o pun &naintea tuturor celorlalte(
CAPITOLUL I
MITUL CALORIILOR
!eoria sl$#irii- care se #a"ea"$ pe o a#orare hipocaloric$ a pro#le%ei- va r$%.ne- cu si+uran$- cea %ai %are
<+af$ *tiinific$= a secolului EE(
Aceasta este o curs$- o p$c$leal$- o <ipote"$= si%plist$ *i periculoas$- f$r$ funa%ent *tiinific real( 1i- totu*i-
ea ne irijea"$ co%porta%entul ali%entar e peste o ju%$tate e secol(
Privii &n jurul u%neavoastr$ *i o#servai'i pe cei in anturajD vei constata c$ oa%enii- cu c.t sunt %ai
rotofei- +ro*i- +ra*i sau chiar o#e"i- cu at.t socotesc %ai &nver*unat caloriile pe care le &n+ur+itea"$((
Cu foarte rare e/cepii- tot ceea ce s'a nu%it <re+i%=- e la &nceputul secolului &ncoace- s'a #a"at &n %o
esenial pe teoria caloriilor(
;are +re*eal$F C$ci nu s'a putut o#ine nici un re"ultat serios *i ura#il( 0$r$ s$ %ai vor#i% e efectele
secunare cel puin e"astruoase(
Voi reveni- la sf.r*itul acestui capitol- asupra <feno%enului socio'cultural=- cu caracter scanalos- care a luat
a%ploare- &n %aterie e calorii ali%entare( Pentru c$- &n staiul la care a ajuns ast$"i- nu este nici o e/a+erare ac$
vor#i% e o aev$rat$ <coniionare colectiv$=(
A. ORIGINEA TEORIEI CALORIILOR
Doi %eici a%ericani- octorul NeG#ur+ *i octorul Hohnston- e la Universitatea in ;ichi+an- au e%is ,
&ntr'o pu#licaie in 3I5@ , ieea c$ <o#e"itatea ar fi %ai cur.n re"ultatul unei ali%entaii prea <#o+ate= &n calorii-
ec.t o eficien$ a %eta#olis%ului=(
Stuiul pe care &l f$cuser$ asupra echili#rului ener+etic se #a"a- e fapt pe un nu%$r e o#servaii foarte
li%itat- *i , %ai ales , fusese reali"at pe o perioa$ prea scurt$ pentru a avea un funa%ent *tiinific serios(
)n ciua acestui fapt- chiar e la pu#licare- a fost pri%it ca un aev$r *tiinific irefuta#il *i- e atunci- a fost
consierat rept <liter$ e evan+helie=(
!otu*i- la c.iva ani up$ aceea- cei oi cercet$tori- tul#urai , f$r$ &noial$ , e tapajul f$cut &n jurul
escoperirii lor- au e%is- cu ti%iitate- re"erve serioase asupra conclu"iilor la care ajunseser$( Dar acestea au trecut
a#solut neo#servate( !eoria lor era eja &nscris$ &n pro+ra%ul e stuii %eicale al %ajorit$ii $rilor occientale une
&*i p$strea"$ un loc e onoare chiar *i &n "ilele noastre(
B. TEORIA CALORIILOR
Caloria este cantitatea e ener+ie necesar$ pentru a riica te%peratura unui +ra% e apa e la 36JC la 3KJC(
Corpul o%enesc are nevoie e ener+ie( )n pri%ul r.n- pentru a'*i %enine te%peratura la apro/i%ativ 5CJC(
)ntruc.tva- aceasta este necesitatea pri%ar$( Dar- &nat$ ce corpul intr$ &n aciune- chiar *i nu%ai pentru a'*i p$stra
po"iia verticala- pentru a se %i*ca- a scoate sunete etc( apare o nevoie supli%entar$ e ener+ie( Apoi- %ai tre#uie un
supli%ent e ener+ie pentru a %.nca- i+era- pentru a &neplini actele eseniale ale vieii(
Dar nevoia cotiian$ e ener+ie varia"$ &n funcie e inivi- v.rst$ *i se/(
Teoria caloriilor ese !r"#oarea$
Dac$ nevoile ener+etice ale unui inivi sunt e 4K@@ e calorii pe "i *i el nu a#soar#e ec.t 4@@@- se va crea
un eficit e K@@ e calorii( Pentru a acoperi acest eficit- or+anis%ul u%an va lua o cantitate e ener+ie echivalent$
in +r$si%ile e re"erv$- ceea ce va uce- &n consecin$- la o sc$ere &n +reutate(
! contrario- ac$ un inivi a#soar#e "ilnic 5K@@ e calorii- &n ti%p ce nevoile sale sunt e 4K@@- &*i va crea
un e/ceent e 3@@@ e calorii- care va fi stocat- &n %o auto%at- su# for%$ e +r$si%i e re"erv$(
!eoria pleac$ eci e la postulatul confor% c$ruia- nici &ntr'un sens- nici &n cel$lalt- nu e/ist$ pierere e
ener+ie( Este %ate%aticF Iar for%ula re"ult$ intr'o ecuaie inspirat$ irect in teoria lui >avoisier asupra le+ilor
ter%oina%icii(
)nc$ in acest staiu se poate pune &ntre#area2 cu% au reu*it s$ supravieuiasc$ pri"onierii in la+$rele e
concentrare ti%p e cinci ani- nu%ai cu C@@'B@@ e calorii pe "i8 Daca teoria caloriilor ar fi avut un funa%ent- ei ar fi
tre#uit s$ %oar$ e &nat$ ce re"ervele e +r$si%e in corp li s'au epui"at- aic$ up$ c.teva luni(
)n acela*i %o- se poate pune &ntre#area e ce oa%enii care %$n.nc$ %ult- aic$ 6@@@'K@@@ e calorii pe "i-
nu sunt %ai +ra*i 9unii r$%.n chiar %ereu sla#i:( Dac$ teoria caloriilor ar fi avut un funa%ent real- ace*ti %ari
%.nc$i ar fi tre#uit sa c.nt$reasc$- up$ c.iva ani- 6@@'K@@ e Ailo+ra%e(
Cu% se e/plic$- pe e o parte- c$ %.nc.n %ai puin , eci reuc.nu'*i cantitatea "ilnic$ e calorii a#sor#ite
, unele persoane continu$ s$ se &n+ra*e8 )n orice ca"- %ii e inivi"i se &n+ra*$- e*i ra#$ e foa%e(
C. E%PLICAIA
Pri%a &ntre#are este2 e ce nu se prouce piererea &n +reutate- e*i se reuce aportul e calorii8
De fapt- piererea &n +reutate are loc- ar feno%enul este efe%er( Iar acesta este- &n realitate- %otivul pentru
care octorii NeG#ur+ *i Hohnston s'au &n*elat2 o#servaiile lor s'au &ntins pe o perioaa %ult prea scurt$(
0eno%enul este ur%$torul2
S$ ne i%a+in$% c$ nevoile "ilnice ale iniviului sunt e 4K@@ e calorii *i c$- ti%p &nelun+at- aportul
caloric a fost reali"at &n funcie e aceast$ nevoie( Dac$ raia e calorii scae su#it la 4@@@- se va utili"a- &ntr'aev$r- o
cantitate echivalent$ e +r$si%i e re"erv$- pentru a o co%pensa *i se va constata o pierere &n +reutate(
)n schi%#- ac$ aportul caloric se sta#ile*te- e acu%- la nivelul a 4@@@ e calorii- fa$ e cele 4K@@ inainte-
or+anis%ul , eter%inat e instinctul s$u e supravieuire , &*i va ajusta foarte rapi nevoile ener+etice la nivelul
aportului( Din %o%ent ce nu i se au ec.t 4@@@ e calorii- nu va consu%a ec.t 4@@@( Prin ur%are- piererea e
+reutate va fi &ntrerupt$ rapi( Dar or+anis%ul nu se va opri aici( Instinctul e supravieuire &l va &%pin+e la o pruen$
%ai %are( Iar aceast$ pruen$ va fi at.t e i%portant$- &nc.t el &*i va face in nou re"erve( Dac$ nu i se au- e aici
&naintea ec.t 4@@@ e calorii- ei #ine- &*i va i%inua *i %ai %ult nevoile ener+etice- p.n$ la- e e/e%plu- 3C@@ *i va
stoca iferena e 5@@ e calorii ca +r$si%i e re"erv$(
Se ajun+e- astfel- la un re"ultat opus celui scontat- pentru c$ , &n %o parao/al , &n ti%p ce su#iectul
%$n.nc$ %ai puin- el &ncepe in nou s$ se &n+ra*e(
De fapt- fiina u%an$- ani%at$ per%anent e instinctul e conservare- nu se co%port$ eloc iferit fa$ e
c.inele care &*i &n+roap$ osul- e*i %oare e foa%e( Este- &ntr'aev$r- parao/al- ar c.inele hr$nit foarte nere+ulat
recur+e la instinctul s$u ancestral *i &*i &n+roap$ hrana- constituinu'*i- astfel- re"erve pentru c.n va fi &nfo%etat(
C.i intre u%neavoastr$ nu ai fost victi%ele &n*elate ale acestei teorii , f$r$ funa%ent , a caloriilor8
Cu si+uran$ c$ ai &nt.lnit &n anturajul u%neavoastr$ o#e"i care %ureau e foa%e( Acest fapt este eose#it
e aev$rat pentru su#iecii e se/ fe%inin( Ca#inetele psihiatrilor sunt pline e fe%ei a c$ror epresie nervoas$
re"ult$ prea aesea in aplicarea teoriei- caloriilor( De cu% intr$ &n aceast$ hor$ infernal$- ele &i evin foarte repee
sclave- eoarece *tiu c$ orice oprire uce la o nou$ cre*tere &n +reutate- %ai %are ec.t aceea pe care o aveau la
&nceput(
;ajoritatea %e%#rilor corpului %eical se ascun up$ e+et( Ei( &*i au foarte #ine sea%a c$ pacientele lor
nu sl$#esc- ar le #$nuiesc- %ai e+ra#$- c$ nu respect$ re+ulile jocului *i c$ %$n.nc$ pe ascuns( Unii ieteticieni
profesioni*ti au or+ani"at chiar *eine e terapie e +rup
3
- une fiecare o#e" vine *i &*i eclar$ pu#lic- &n faa cole+ilor-
piererea &n +reutate- pri%it$ cu aplau"e- ori c.*ti+ul &n +reutate- sancionat cu fluier$turi( Cru"i%ea %ental$ a unor
ase%enea practici nu este eparte e cea %eieval$(
O%ul &n halat al# 9cu e/cepia unor anu%ii speciali*ti: &*i va pune cu at.t %ai puine &ntre#$ri asupra
cuno*tinelor sale e #a"$ &n acest o%eniu cu c.t acestea in ur%$ sunt %ai cur.n si%#olice( )n afara unor locuri
co%une- cultura sa *tiinific$ &n %aterie e nutriie este ca% reus$(
De altfel- nutriia nu este un o%eniu care s$'i interese"e &n %o eose#it pe %eici( A% re%arcat c$- printre
cei ou$"eci e %eici cu care a% lucrat &nainte e a scrie aceast$ carte- toi- f$r$ e/cepie- au fost au*i &n situaia e a
se interesa e nutriie- e a face cercetare *i e a reali"a e/peri%ente nu%ai pentru c$- iniial- avuseser$ ei &n*i*i +rave
pro#le%e e +reutate pe care oreau s$ le re"olve(
Ceea ce este consternant- #a chiar scanalos- este faptul c$ , &n r.nurile %arelui pu#lic , a fost l$sat$ s$ se
e"volte ieea confor% c$reia teoria caloriilor ar avea o #a"$ *tiinific$ real$( Aceast$ teorie a o#.nit- in p$cate-
autoritate *i constituie- e acu%- un at cultural esenial al civili"aiei noastre occientale(
!eoria caloriilor este at.t e a.nc ancorat$ &n %entalitatea noastr$- &nc.t nu e/ist$ vreun restaurant al unei
colectivit$i- cafenea e cartier sau cantin$ %ilitar$ care s$ nu afi*e"e nu%$rul e calorii al fiec$rui fel e %.ncare-
pentru ca oricine s$ poat$ fi &n cuno*tin$ e cau"$( Nu trece o s$pt$%.n$ f$r$ ca vreuna intre nu%eroasele reviste
fe%inine s$ nu ai#$ pe pa+ina &nt.i un articol asupra pro#le%elor e sl$#ire- &nf$i*.n ulti%ele %eniuri puse la punct
e echipe e speciali*ti &n ietetic$ care- &n lu%ina teoriei caloriilor- propun aproape f$r$ eose#ire- <o %anarin$ la
%icul ejun- o ju%$tate intr'un #iscuit la ora 33- un #o# e n$ut la pr.n" *i o %$slin$ seara(((=(
!otu*i- se poate pune &ntre#area cu% e a reu*it aceast$ acorare hipocaloric$ a pro#le%ei s$ ne ilu"ione"e
at.ta ti%p8 E/ist$ ou$ r$spunsuri( Pri%ul este c$ un re+i% hipocaloric $ &ntoteauna re"ultate( Privarea e hran$ pe
care se #a"ea"$ uce o#li+atoriu la o oarecare sl$#ire( Dar acest re"ultat- up$ cu% a% v$"ut- este &ntoteauna efe%er(
Revenirea la situaia iniial$ este nu nu%ai siste%atica- ar &n %ajoritatea ca"urilor- Ailo+ra%ele puse ep$*esc pra+ul
anterior( Al oilea %otiv este acela c$- &n "ilele noastre- <sc$erea caloriilor= a evenit o for%ia#il$ %i"$ econo%ic$(
E/ploatarea acesteia se reali"ea"$ la un ase%enea nivel- &nc.t ave% e'a face cu un aev$rat lo##L- ai c$rui
principali #eneficiari sunt inustria ali%entar$ *i c.iva #uc$tari 9interesai:- cu co%plicitatea speciali*tilor &n ietetic$(
!eoria caloriilor este fals$ *i acu% *tii *i e ce- ar nu &nsea%n$ c$ suntei *i e#arasai e ea( Pentru c$ este
at.t e a.nc &nfipt$ &n %intea u%neavoastr$- &nc.t v$ vei surprine &nc$ %ult ti%p- e aici &nainte- co%port.nu'v$
up$ principiile sale(
C.n vo% a#ora %etoa e ali%entaie pe care o reco%an &n cartea e fa$- vei fi foarte tul#urai- &n
%$sura &n care tot ceea ce v$ propun poate ap$rea &n total$ contraicie cu aceast$ fai%oas$ teorie(
Dac$ este ca"ul- recitii acest capitol- p.n$ c.n lucrurile vor eveni perfect clare(
CA>VARU> CE>UI SUM'A>I;EN!A! SAU
;AR!IRIU> OMENU>UI
9up$ Dr( H('P( Ruasse:
Aceast$ cur#$ arat$ foarte #ine c$ re+i%urile hipocalorice succesive ajun+ s$ cree"e o re"isten$ la sl$#ire(
Se vee- prin ur%are- c$- pe %$sur$ ce se reuce raia caloric$- rana%entul re+i%ului scae *i or+anis%ul
tine nu nu%ai s$'*i re+$seasc$ +reutatea iniial$- ci *i s$'*i constituie re"erve supli%entare(
3
Acestea sunt eose#it e r$sp.nite &n Statele Unite( 9n(a(:(
CAPITOLUL II
CLA&I'ICAREA ALIMENTELOR
Cre c$ acest capitol este sin+urul puin %ai co%plicat e citit *i %ai ificil e asi%ilat- in cau"a caracterului
s$u tehnic- lucru pentru care vei avea #un$voina s$ %$ iertai( Restul c$rii va putea fi citit- ac$ vrei- ca un ro%an(
De'a lun+ul &ntre+ii e/puneri- voi %eniona iverse cate+orii e ali%ente( Se cuvine s$ *tii espre ce este
vor#a- altfel &nele+erea +lo#al$ a %etoei risca s$ v$ scape(
A% &ncercat s$ reuc capitolul e fa$ la cea %ai si%pl$ e/presie a sa( Prin aceasta- &nele+ c$ nu conine
ec.t esenialul a ceea ce tre#uie s$ *tii(
Dac$- totu*i- vei &ncepe s$ c$scai *i vei aor%i up$ al "ecelea r.n- trecei repee la re"u%atul capitolului(
Dar &nainte e a a#ora %etoa propriu'"is$- va tre#ui neap$rat s$ va &ntoarcei la el- altfel asi%ilarea acesteia poate fi
co%pro%is$(
Ali%entele sunt su#stane co%esti#ile care conin un anu%it nu%$r e ele%ente or+anice- ca2 proteinele-
lipiele- +luciele- precu% *i s$ruri %inerale *i vita%ine( !otoat$- ele sunt co%puse *i in ap$ *i %aterii nei+era#ile-
ca fi#rele(
A. PROTEINELE (sa! PROTIDELE)
Acestea sunt celulele or+anice ale %ateriei vii- aic$ ale %u*chilor- or+anelor- ficatului- creierului- oaselor etc(
Sunt for%ate in cei %ai si%pli co%poneni- nu%ii a%inoaci"i( Unii intre ace*tia sunt fa#ricai e c$tre or+anis%(
;ajoritatea celorlali a%inoaci"i provin &ns$ intr'un aport e/terior- reali"at prin inter%eiul ali%entaiei- &n care
proteinele pot avea o u#l$ ori+ine2
, origine animal. cantit$i %ari se +$sesc &n carne- pe*te- #r.n"$- ou$- lapteD
, origine vegetal. &n soia- %i+ale- alune- cereale inte+rale *i &n unele le+u%inoase(
Iealul este e a consu%a at.t proteine e ori+ine ve+etal$- c.t *i proteine e ori+ine ani%al$(
Proteinele sunt inispensa#ile pentru or+anis%2
, pentru construcia structurilor celulare-
, ca eventual$ surs$ e ener+ie- up$ transfor%area &n +luco"a 9ciclul OREMS:-
, pentru proucerea anu%itor hor%oni *i neuro%eiatori
4
-
, pentru constituirea aci"ilor nucleici 9necesari reproucerii:( Un re+i% ali%entar cu eficit e proteine
poate avea +rave- consecine asupra or+anis%ului2 topirea %u*chilor- ofilirea pielii etc(
Raia "ilnic$ e proteine tre#uie s$ fie e circa ?@ +ra%e la copil- *i I@ e +ra%e la aolescent(
>a ault- ea tre#uie s$ repre"inte un +ra% pe Ailo+ra%ul e +reutate- cu un %ini%u% e KK e +ra%e pe "i la
fe%eie- *i C@ e +ra%e pe "i la #$r#at(
Altfel spus- consu%ul e proteine- pentru un ault- tre#uie s$ repre"inte cel puin 3KP in aportul ener+etic
"ilnic( Dac$ &ns$ consu%ul e proteine este- &ntr'aev$r- prea %are- iar activitatea fi"ic$ este insuficient$- re"iuurile
proteice vor persista &n or+anis% *i se vor transfor%a &n aci uric- su#stan$ responsa#il$ pentru &%#oln$virile e gut.
Cu e/cepia oului- proteinele ani%ale sau ve+etale nu auc cantitatea echili#rat$ e a%inoaci"i necesari
or+anis%ului(
A#sena unui a%inoaci poate constitui <factorul li%itativ= care s$ st.njeneasc$ asi%ilarea altor a%inoaci"i(
De aceea- ali%entaia tre#uie s$ asocie"e proteinele e ori+ine ani%al$ cu cele e ori+ine ve+etal$(
O ali%entaie #a"at$ nu%ai pe proteine ve+etale 9ve+etarianis%: ar fi e"echili#rat$- ar fi lipsit$- &n special-
e cistein$- ceea- ce ar provoca tul#ur$ri ale cornoaselor 9un+hii- p$r:(
)n schi%#- un re+i% ve+etarian- care inclue ou$ *i lactate poate fi echili#rat(
B. GLUCIDELE (sa! *IDRAII DE CARBON)
Gluciele sunt %olecule co%puse in car#on- o/i+en *i hiro+en(
Glice"ia
Gluco"a este principalul <car#urant= al or+anis%ului( Ea este stocat$- ca re"erv$- su# for%$ e +luco+en- &n
%u*chi *i ficat(
Glice%ia repre"int$ procentul e +luco"$ in s.n+e( Pe ne%.ncate- are e o#icei valoarea e un +ra% e
+luco"$ la litrul e s.n+e(
C.n se a#soar#e , pe ne%.ncate , o +luci$ 9p.ine- %iere- f$inoase- cereale- ulciuri etc(:- se o#serv$ o
variaie a procentului e +luco"$ in s.n+e- up$ cu% ur%ea"$2
, &ntr'un pri% ti%p- +lice%ia cre*te 9%ai %ult sau %ai puin- &n funcie e natura +luciei:-
, &ntr'un al oilea ti%p 9up$ secretarea insulinei- e c$tre pancreas:- +lice%ia scae- iar +luco"a p$trune-
astfel- &n celule-
, &ntr'un al treilea ti%p- +lice%ia revine la nor%al 9vezi schema de mai jos:(
;ult$ vre%e- +luciele au fost &ncarate &n ou$ cate+orii #ine ifereniate- &n funcie e capacitatea lor e a fi
asi%ilate e c$tre or+anis%2 "aharuri rapie pe e o parte- *i "aharuri lente- e cealalt$(
>a ru#rica zaharuri rapide- fi+urau "aharurile si%ple *i "aharurile u#le- ca2 +luco"a *i "aharo"a- care se
+$sesc &n "ah$rul rafinat 9in trestie e "ah$r sau in sfecl$:- %iere *i fructe(
Denu%irea e <"aharuri rapie= se #a"a pe creina confor% c$reia , av.n &n veere si%plitatea %oleculei
e hirat e car#on , asi%ilarea lor e c$tre or+anis% se f$cea rapi- la puin ti%p up$ in+erare(
4
Neuro%eiator- aic$ su#stan$ chi%ic$ eli#erat$ e celulele nervoase- su# influena unei e/citaii *i care prouce un
efect #iolo+ic aaptat 9n(a(:
)n schi%#- se &ncarau &n cate+oria zaharurilor lente toate +luciele a c$ror %olecul$ co%ple/$ tre#uia s$ fac$
o#iectul unei transfor%$ri chi%ice &n "aharuri si%ple 9+luco"$: &n cursul procesului e i+estie- a*a cu% este- &n
special- ca"ul a%ionului in f$inoase- care eli#erea"$ +luco"a &n or+anis%e- &n %o lent *i pro+resiv.
Aceast$ clasificare este co%plet epa*it$- &n pre"ent- eoareceD corespune unei creine eronate(
E/peri%ente recente oveesc- efectiv- c$ %olecula e hirat e car#on nu coniionea"$ prin co%ple/itate
rapiitatea cu care +luco"a este eli#erat$ *i asi%ilat$ e c$tre or+anis%(
Se constat$ c$ v.rful +lice%ic al tuturor +lucielor 9aic$ a#sor#ia lor %a/i%$:- luat &n %o i"olat- pe
ne%.ncate- survine &n acela*i interval e ti%p 9up$ circa o ju%$tate e or$ e la in+erare:(
Astfel c$- &n loc s$ vor#i% e vite"a e asi%ilare- este %ai aecvat s$ stuie% +luciele &n funcie e cre*terea
+lice%iei pe care o inuc- aic$ in funcie e cantitatea e +luco"a prous$(
Este a%is- prin ur%are- e c$tre toi oa%enii e *tiin$ 9ve"i #i#lio+rafia: c$- e acu%- clasificarea +lucielor
tre#uie s$ se fac$ &n funcie e puterea lor +lice%ic$- efinit$ prin conceptul e indice glicemic(
Naharuri si%ple 9+luco"a *i fructo"a in fructe *i %iere:
Naharuri co%ple/e 9cereale- f$in$- cartofi- le+u%e uscate:
Naharuri u#le 9"ah$r al#- %alto"a in #ere- lacto"a in lapte:
I+,icele -lice"ic
Puterea +lice%ic$ a fiec$rei +lucie este efinit$ prin inicele +lice%ic- care a fost aoptat &n anul 3IC?( El
corespune suprafeei triun+hiului e pe cur#a hiper+lice%iei inuse e c$tre +lucia in+erat a(
Se a ar#itrar +luco"ei inicele 3@@- care repre"inta suprafaa triun+hiului e pe cur#a hiper+lice%iei
corespun"$toare( Inicele +lice%ic al altor +lucie este- astfel- calculat upa ur%$toarea for%ula2
Inicele +lice%ic este cu at.t %ai riicat- cu c.t hiper+lice%ia inusa e +lucia testata este %ai %are(
S$ re%arc$% c$ prelucrarea inustrial$ a +lucielor %$re*te inicele +lice%ic al acestora 9corn'flaAes Q BK-
poru%# Q C@- ful+i e cartofi instant Q IK- cartofi fieri Q C@:(
Se *tie- e ase%enea- c$ nu nu%ai cantitatea- ci *i calitatea p$rii fi#roase a +luciei &i $ acesteia un inice
%ic sau %are 9p.ine foarte al#$ , fran"el$ Q IKD p.ine al#$ , #a+het$ Q C@D p.ine inte+ral$ Q K@D p.ine +raha% Q 5KD
ore" al# Q C@D ore" neprelucrat Q K@:(
INDICE G>ICE;IC RIDICA! INDICE G>ICE;IC SCRNU!
;alto"$ 33@ 0ul+i e ov$" K@
Gluco"$ 3@@ Cereale cu t$r.e K@
P.ine foarte al#$ IK Ore" co%plet K@
0ul+i e cartofi instant IK P.ine e +r.u inte+ral$ K@
;iere- ulcea$ I@ Paste in f$in$ , cernut$ 6K
Corn flaAes BK P.ine e secar$ co%plet$ 6@
;orcov BK ;a"$re vere 6@
Naharo"$ 9"ah$r al#: CK 0asole al#$ 6@
P.ine al#$ C@ P.ine inte+ral$ 5K
Ore" al# C@ >actate 5K
Cartofi C@ 0ructe proaspete 5K
Poru%# C@ >inte 5@
Sfecl$ C@ N$ut 5@
Miscuii C@ 0asole uscat$ 4K
Paste 9f$in$ al#$: ?K Ciocolat$ a%$ruie 44
Manane ?@ 0ructo"$ 4@
Stafie ?@ Arahie 3K
>e+u%e ver"i S 3K
Din orina e a si%plifica- propun ca +luciele s$ fie clasificate &n ou$ cate+orii2 <+lucie #une= 9cu inice
+lice%ic sc$"ut: *i <+lucie rele= 9cu inice +lice%ic riicat:- eoarece aceast$ istincie v$ va per%ite s$ escoperii-
printre altele- &n capitolele ur%$toare- cau"ele e/ceentului u%neavoastr$ poneral(
Gl!ci,ele rele
Acestea sunt +luciele a c$ror asi%ilare provoac$ o cre*tere %are a +luco"ei in s.n+e 9hiper+lice%ie:(
Este ca"ul "ah$rului e %as$- su# toate for%ele sale 9pur sau co%#inat cu alte ali%ente- ca pr$jiturile:- ar
este *i ca"ul tuturor +lucielor rafinate inustrial- ca f$ina al#$ *i ore"ul al#- sau al alcoolului 9&n special alcoolul
istilat:- precu% *i al cartofului *i al poru%#ului(
Gl!ci,ele .!+e
Contrar celor pre"entate %ai sus- acestea sunt +luciele a c$ror asi%ilare e c$tre or+anis% este sla#$ *i
provoac$- prin ur%are- o cre*tere reus$ a +luco"ei in s.n+e(
Este ca"ul cerealelor #rute 9f$in$ cu t$r.e:- al ore"ului inte+ral *i al unor f$inoase ca lintea *i #o#ul- ar %ai
ales ca"ul %ajorit$ii fructelor *i al tuturor le+u%elor- pe care le inclue% *i &n cate+oria fi#relor ali%entare 9pra"- nap-
salat$- fasole vere: *i care conin- toate- o cantitate reus$ e +lucie(
C. LIPIDELE (sa! GR/&IMILE)
Acestea sunt %olecule co%ple/e- nu%ite , &n %o o#i*nuit , corpi +ra*i(
)n funcie e ori+inea lor- se eose#esc ou$ %ari cate+orii e lipie2
, lipidele de origine animal sunt lipiele pe care le conin carnea- pe*tele- untul- #r.n"a- s%.nt.na
proasp$t$ etc(D
, lipidele de origine vegetal sunt lipiele in uleiul e arahie- %ar+arina etc(
Se pot clasifica lipiele *i &n ou$ cate+orii e aci"i +ra*i2
, acizii grai saturai, care se +$sesc &n carne- %e"eluri- ou$ *i lactate 9lapte- unt- s%.nt.n$- #r.n"$:D
, acizii grai mononesaturai sau polinesaturai/ acestea sunt +r$si%ile care r$%.n lichie la te%peratura
a%#iental$ 9uleiul e floarea'soarelui- e rapi$ *i %$sline:- e*i unele pot fi soliificate prin hiro+enare
9fa#ricarea %ar+arinei:( !otoat$- &n aceast$ cate+orie tre#uie incluse toate +r$si%ile e pe*te(
>ipiele sunt necesare &n ali%entaie( Pe l.n+$ aceasta ele conin nu%eroase vita%ine 9A- D- E- O: *i aci"i
+ra*i eseniali 9aciul linoleic *i aciul linolenic: *i servesc la ela#orarea unor hor%oni(
Nu%ai +r$si%ile presate la rece , o#inute in pri%a presare , +arantea"$ coninutul e aci"i +ra*i eseniali(
Asi%ilarea +r$si%ilor este pertur#at$ c.n acestea sunt a%estecate cu +luciele rele- ceea ce are rept
consecin$ o i%portant$ stocare e ener+ie- su# for%a +r$si%ilor e re"erv$(
)n +eneral- %.nc$% prea %ulte +r$si%i( Pr$jelile- +o+o*ile- sosurile inutile *i preparatele cu +r$si%e ne'au
invaat ali%entaia- c.n- e fapt- pute% prepara foarte #ine %.nc$rurile cu %ult %ai puine +r$si%i- ar la fel e
elicioase- f$r$ a a#u"a e acestea in ur%$(
Anu%ite lipie sunt responsa#ile pentru e/cesul e colesterol- ar , &n realitate , e/ist$ ou$ tipuri e
colesterol2 cel <#un= *i cel <r$u=- o#iectivul nostru fiin %eninerea colesterolului total la cel %ai sc$"ut nivel posi#il-
prin reunirea tuturor coniiilor pentru ca procentul e colesterol #un s$ fie cel %ai %are
5
(
!re#uie s$ *ti% c$ nu toate lipiele favori"ea"$ cre*terea colesterolului <r$u=( Di%potriv$- sunt unele care au
tenina e a'l face s$ sca$ si%itor(
De fapt- pentru a fi o#iectivi- +r$si%ile tre#uie &%p$rite &n trei cate+orii2
3( grsimile care mresc colesterolul
Acestea sunt +r$si%ile saturate care se re+$sesc &n carne- %e"eluri- unt- #r.n"$- untur$- lactateD
4( grsimile care nu au dec)t o mic influen asupra colesterolului
Acestea sunt coninute e crustacee- ou$- carnea e pasare , 9f$r$ piele:D
5( grsimile care scad colesterolul
Acestea sunt uleiurile ve+etale2 %$sline- rapi$- floarea'soarelui- poru%# etc( C.t espre pe*te- +r$si%ea
acestuia nu intervine cu aev$rat &n %eta#olis%ul colesterolului- ci constituie un %o e prevenire a #olilor
cariovasculare- f$c.n s$ sca$ tri+liceriele *i &%pieic.n tro%#o"ele( Prin ur%are- tre#uie s$ %.nc$% pe*te +ras
9so%on- ton- scru%#ie- herin+- sarin$:(
;etoa e sl$#ire pe care o propun se #a"ea"$- &n parte- pe ale+erea f$cut$ &ntre +luciele <#une= *i cele
<rele=( De ase%enea- tre#uie s$ ale+ei &ntre +r$si%ile <#une= *i cele <rele=- ac$ avei un colesterol cu tenin$ e
cre*tere sau ac$ orii s$ fii asi+urai &%potriva riscului #olilor cario'vasculare
6
(
D. 'IBRELE ALIMENTARE
Acestea sunt su#stanele coninute &n special e le+u%e- le+u%inoase- fructe *i cereale &n stare #rut$(
De*i ele nu au nici o valoare ener+etic$ a priori- fi#rele ali%entare joac$ un rol e/tre% e i%portant &n
i+estie- &n special atorit$ celulo"ei- li+ninei- pectinei *i a %ucila+iilor pe care le conin( Ele asi+ur$ un #un tran"it
intestinal- iar a#sena lor st$ la ori+inea %ajorit$ii ca"urilor e constipaie( 0i#rele fiin- totoat$- foarte #o+ate &n
vita%ine- oli+oele%ente
K
*i &n s$ruri %inerale- insuficiena lor poate uce la +rave carene(
Ele &%pieic$ a#sor#ia- pe cale i+estiv$- a lipielor- i%inu.n astfel riscul e aterosclero"$(
Pe e alt$ parte- fi#rele au avantajul e a li%ita efectele to/ice ale anu%itor su#stane chi%ice- cu% sunt
aitivii *i coloranii( Dup$ opinia unor %eici +astro'ener+olo+i- anu%ite fi#re ar avea capacitatea e a proteja colonul
&%potriva a nu%eroase riscuri *i- %ai ales- &%potriva cancerelor i+estive(
)n ulti%ii ani- cre*terea nivelului e via$ in $rile inustriali"ate a avut ca ur%are sc$erea consu%ului e
fi#re(
0rance"ii consu%$- actual%ente- su# 4@ e +ra%e e fi#re pe "i- &n vre%e ce aportul "ilnic necesar ar fi e 6@
e +ra%e(
)n 3I4K- consu%ul e le+u%e uscate 9eose#it e #o+ate &n fi#re: era e C-5 A+ anual- pe cap e locuitor(
Ast$"i nu %ai este ec.t e 3-5 A+(
Ma"a hranei italienilor a fost at$ &ntoteauna e paste f$inoase( Dar acu% 5@ e ani esenialul hranei lor era
&nc$ alc$tuit in le+u%e 9#o+ate &n fi#re: *i paste f$cute in f$in$ inte+ral$- aic$ f$in$ #rut$- care coninea fi#rele e
celulo"a in +r.u(
Ast$"i- o at$ cu cre*terea nivelului e via$- carnea a &nlocuit &n cea %ai %are %$sur$ le+u%ele- iar pastele
5
Ve"i capitolul VIII- cu privire la supercolesterol( 9n(a(:
6
Un capitol &ntre+ este consacrat hipecolesterolului ca *i influenei sale asupra riscurilor cario'vasculare( V$
reco%an$% s$'l citii cu atenie- pentru a fi si+uri c$ ale+erea ali%entelor pe #a"a acestei %etoe va fi cea aecvat$(
9n(a(:
K
Oli+oele%ente , aic$ %etale sau %etaloi"i aflate &n cantit$i infinite"i%ale &n corpul u%an *i care sunt necesare
pentru anu%ite reacii chi%ice in or+anis%- &neplinin un rol e catali"ator( 9n(a(:
sunt fa#ricate cu f$in$ al#$- cernut$- aic$ f$in$ in care au fost eli%inate fi#rele( )n acest %o e/plic$ autorit$ile
%eicale in Italia nu nu%ai frecvena %ai %are a o#e"it$ii- ci- &n special- proliferarea alar%ant$ a cancerelor
i+estive(
?
&UR&ELE DE 'IBRE (CELULOZ/)
0i co+ce+ra1ia lor la 233 - ,e ali"e+e
Produse cerealiere 0egume uscase ,ructe uscate oleaginoase
!$r.e 6@ + 0asole uscat$ 4K + Nuc$ e cocos uscat$ 46 +
P.ine inte+ral$ 35 + ;a"$re uscat$ 45 + S%ochine uscate 3B +
0$in$ necernut$ 3I + >inte 34 + ;i+ale 36 +
Ore" inte+ral K + N$ut 4 + Stafie C +
Ore" al# 3 +
P.ine al#$ 3 + Cur%ale I +
Arahie I +
0egume verzi ,ructe proaspete
;a"$re vere fiart$ 34
+
Var"$ 6 + N%eur$ B +
P$trunjel I + Riichi 5 + Pere cu coaj$ 5 +
Spanac fiert C + Ciuperci 4-K + ;ere cu coaj$ 5 +
0etic$
C
K + ;orcovi 4 + C$p*uni 4 +
An+hinare 6 + Salat$ vere
9l$ptuc$:
4 + Piersici 4 +
Pra" 6 +
S'a e%onstrat c$ fi#rele 9celulo"a: au o aciune #enefic$ &n ca"ul o#e"it$ii( Introucerea lor &n ali%entaie
are ca efect sc$erea +lice%iei- ca *i a insuline%iei 9aic$ a secreiei e insulin$:- care sunt r$spun"$toare , up$ cu%
vo% veea &n capitolul ur%$tor , pentru constituirea +r$si%ii e re"erv$(
Dintre cele patru %ari fa%ilii e su#stane ali%entare- proteinele sunt a#solut necesare or+anis%ului- eoarece
conin a%inoaci"i cu at.t %ai inispensa#ili- cu c.t corpul nostru nu *tie s$'i fa#rice( !ot a*a stau lucrurile &n privina
unor anu%ite +r$si%i care conin vita%ine *i a oi aci"i +ra*i eseniali 9aciul linoleic *i aciul linolenic:- pe care
celulele noastre sunt incapa#ile s$ le sinteti"e"e( Nu%ai +luciele ar putea fi consierate cel %ai puin necesare- pentru
c$ or+anis%ul *tie s$ prouc$ +luco"$ in +r$si%ile e re"erv$(
Dar tre#uie *tiut c$ lipiele *i proteinele se +$sesc eseori co%#inate &n acelea*i ali%ente- cu% este ca"ul
c$rnii(
Pe e alt$ parte- nu%ai +luciele *i lipiele au o putere ener+etic$ %are(
De aceea , pentru ca e/punerea noastr$ s$ fie clar$ , vo% 9l$sa eoparte- &n %are %$sur$- proteinele( Astfel-
e fiecare at$ c.n vo% vor#i e un ali%ent- &l vo% efini prin apartenena sa la oar trei cate+orii2
, +lucie sau hirai e car#on 9f$c.n preci"area --#une= sau --rele=:
, lipide
, fibre alimentare
C.n un ali%ent va conine- &n acela*i ti%p- *i +lucie *i lipie- ca &n ca"ul arahielor- vo% spune c$ este
glucidolipidic.
REZUMAT
Proteinele sunt su#stane care se afl$ &n nu%eroase ali%ente e ori+ine ani%al$ *i ve+etal$2 carne- pe*te- ou$-
lactate *i le+u%inoase( Sunt inispensa#ile or+anis%ului *i nu &n+ra*$(
1lucidele sau hidraii de carbon sunt su#stane care sunt transfor%ate &n +luco"$( Se +$sesc &n ali%ente care-
la ori+ine- conin fie "ah$r 9fructe- %iere:- fie a%ion 9f$in$- cereale- f$inoase:( A#sor#ia +lucielor se face pe
sto%acul +ol- la un interval e ti%p e+al cu in+erarea lor( Sunt clasificate &n funcie e puterea lor +lice%ic$- %$surat$
prin inicele +lice%ic( Se poate face- e ase%enea- iferena &ntre <+luciele #une=- cu inice sc$"ut- *i --+luciele
rele=- cu inice +lice%ic riicat(
0ipidele sunt su#stane a c$ror ori+ine poate fi at.t ani%al$- c.t *i ve+etal$( Acestea sunt +r$si%i 9carne-
%e"eluri- pe*te- unt- ulei- #r.n"eturi:( Unele intre ele pot %$ri colesterolul 9carne- lactate:- altele- i%potriv$-
contri#uie la sc$erea lui 9uleiul e %$sline etc(:(
,ibrele alimentare %celuloza&. &n aceast$ cate+orie intr$ toate le+u%ele ver"i 9salate- anive- pra"- spanac-
fasole vere:- ar *i unele le+u%e uscate- fructele *i cerealele &n stare #rut$- care conin fi#re &n %are cantitate( !re#uie
s$ fie consu%ate frecvent- eoarece insuficiena lor uce la carene +rave(
?
Ve"i pu#licaiile Profesorului Giacosa- 1eful Serviciului e Nutriie in Centrul Naional e Cercetare a Cancerului-
Genova( 9n(a(:
C
0etic$- lat( Valerienella olitoria- plant$ folosit$ pentru salat$( 9n( tr(:
CLA&I'ICAREA LIPIDELOR4 GLUCIDELOR4 GLUCIDO5LIPIDELOR I A 'IBRELOR
ALIMENTARE
LIPIDE
6
GLUCIDE ALIMENTE
GLUCIDO5
LIPIDICE
'IBRE
ALIMENTARE
7
CARNE 0RINR >AP!E SPARANGTE>
, OAIE PUINE NUCI SA>A!R VERDE
, VACR MISCUIVI A>UNE SPANAC
, VIVE> OREN ARATIDE VINE!E
, CA> CAR!O0I ;IGDA>E RO1II
, PORC PAS!E CREIER DOV>ECEI
;ENE>URI GRI1 0ICA! VE>INR
PASRRE CU1'CU1 SOIA 9f$in$: VARNR
IEPURE !APIOCA GER;ENI DE
GRUU
CONOPIDR
PE1!E 0ASO>E
USCA!R
PAS!E CU OU VARNR ACRR
CRAM ;ANRRE NUCR DE CAHOU 0ASO>E VERDE
CREVE!E >IN!E NUCR DE COCOS PRAN
>ANGUS!R NRU! CIOCO>A!R ARATIDE
>ANGUS!R ;ORCOVI NATRR ARDEI GRAS
OU ;IERE ;RS>INE ANDIVE
UN! A>COO> CAS!ANE CIUPERCI
MRUNNE!URI PORU;M CAS!ANE DU>CI NAPI
U>EIURI 0RUC!E SCOICI SA>ASI0I
3@
;ARGARINE 0RUC!E
USCA!E
S!( HAWUES 0RUC!E
S!RIDII >EGU;E USCA!E
AVOCADO
CLA&I'ICAREA GLUCIDELOR
GLUCIDE RELE GLUCIDE BUNE
NATRR DIN !RES!IE
9al# sau ro*cat:
CEREA>E MRU!E
9+r.u- ov$"- or"- %ei etc(:
NATRR DIN S0EC>R 0AINR MRU!R 9necernut$:
NATRR MRUN NERA0INA! PUINE inte+ral$
;IERE PUINE e secar$- inte+ral$
SIROP DE ARVAR PUINE cu t$r.e
DU>CIURI OREN inte+ral
;E>ASR PAS!E in f$in$ inte+ral$
DU>CEVURI- HE>EURI GER;ENE DE GRUU
)NGTEVA!R DE 0RI1CR MOM VERDE
MRU!URI DU>CI >IN!E
9sucuri aciulate- coca cola: 0RUC!E
0RINR RA0INA!R VE>INR
9pentru #a+hete- fran"el$- pes%ei: NAP
PRRHI!URI DIN 0RINR A>MR 1I
NATRR 1I NATRR
GER;ENI DE SOIA
PINNA ;UGURI DE MA;MUS
MRIO1E- CORNURI- MISCUIVI INI;R DE PA>;IER
0OIE!AHE- SU0>EURI SA>SI0I
PAS!E A>ME VINE!E
9spa+hete- ravioli etc(: DOV>ECEI
OREN A>M 9rafinat: CAS!RAVEVI
A;IDON DIN CAR!O0I RO1II
;ORCOVI RIDICTI
PORU;M CIUPERCI
A;IDON DIN PORU;M VARNR
B
!oate ali%entele care fi+urea"$ &n aceast$ coloan$ 9cu e/cepia untului- uleiurilor *i %ar+arinelor: conin *i proteine
9protie:( 9n(a(:
I
Conin o foarte sla#$ proporie e +lucie( 9n(a(:
3@
Salsifi- lat( 2corzonera hispanica 9n(tr(:
GRI1- CU1'CU1 CONOPIDR
A;IDON 0ASO>E VERDE
CEREA>E cernute PRAN
, 0U>GI DE PORU;M ANGTINARE
, PE!A>E DE PORU;M ARDEI GRAS
, OREN SU0>X SA>A!R VERDE
A>COO> 9&n special istilat: SPANAC
NRU!
;ANRRE USCA!R
0ASO>E USCA!R
CIOCO>A!R cu %ini%u% ?@P cacao
CAPITOLUL III
CUM &E PRODUC 8ILOGRAMELE N E%CE&9
A% v$"ut &n capitolul I c$ solul po"itiv intre <caloriile a#sor#ite= *i <caloriile arse= nu putea e/plica e/cesul
poneral( Cu alte cuvinte- el nu justific$ +r$si%ile e re"erv$( Prin ur%are- e/ist$ o alt$ e/plicaie- pe care o propun
spre stuiu &n acest capitol(
A. IN&ULINA
Procesul e constituire sau e neconstituire a +r$si%ii e re"erv$ fiin le+at irect e secreia e insulin$- este
necesar s$ &ncepe% capitolul e fa$ cu c.teva cuvinte asupra acestui hor%on( 3nsulina
33
este un hor%on secretat e
pancreas- rolul ei fiin vital &n %eta#olis%( 0uncia sa este aceea e a aciona asupra +luco"ei aic$ asupra "ah$rului:
in s.n+e- astfel &nc.t aceasta s$ intre &n esuturile or+anis%ului( )n acest staiu- +luco"a este folosita fie pentru a
satisface nevoile ener+etice i%eiate ale corpului- fie , ac$ e/ist$ &n cantitate %are , s$ constituie re"erve e +r$si%e(
Vo% pre"enta- acu%- iverse ipote"e- pentru a eter%ina &n ce coniii- cu ce tip e ali%entaie *i &n ce
proporii se constituie re"ervele e +r$si%e(
B. INGERAREA UNEI GLUCIDE
De e/e%plu- o felie e p.ine- %.ncata singur 9f$r$ alt aaos:(
P.inea este o +luci$ al c$rui a%ion transfor%at &n +luco"$ trece irect &n s.n+e( Or+anis%ul se afl$- su#it-
&n hiper+lice%ie
34
9cre*terea procentului e "ah$r in s.n+e:( Pancreasul se ecie- atunci- s$ secrete insulin$( Aceast$
secreie e insulin$ are- e fapt- ou$ o#iective2
3( , S$ fi/e"e +luco"a &n esuturile or+anis%ului- fie pentru a constitui o re"erv$ e ener+ie pe ter%en scurt-
folosit$ pentru nevoile vitale i%eiate ale corpului 9+lico+en:- fie pentru a constitui un stoc pe ter%en %ai lun+- ca
re"erv$ e +r$si%eD
4( , S$ sca$ procentul e "ah$r in s.n+e 9ve"i capitolul asupra hipo+lice%iei:(
C. INGERAREA UNEI GLUCIDE I A UNEI LIPIDE
De e/e%plu- o felie e p.ine cu unt(
)n ceea ce prive*te feno%enul %eta#olic- ne afla% &n faa unui proces ientic celui escris la para+raful
preceent(
Glucia se transfor%$ in +luco"$D procentul e "ah$r in s.n+e cre*teD pancreasul secret$ insulin$(
Diferena funa%ental$- &ns$- este aceea c$- &n acest ca"- lipia se re+$se*te &n s.n+e- transfor%at$ in aci
+ras(
Dac$ pancreasul se afl$ in perfect$ stare- o"a e insulin$ pe care o va secreta va fi e/act &n raport cu
cantitatea e +luco"$ ce tre#uie prelucrat$( Dac$ pancreasul are o funcionare efectuoas$- cantitatea e insulin$ pe
care o va eli#era va fi %ai %are ec.t cea necesar$ pentru prelucrarea +luco"ei *i- astfel- o parte in ener+ia lipiei
9care- &n %o nor%al- ar fi fost evacuat$:- va fi stocat$ anor%al- ca re"erv$ e +r$si%e( )nele+ei- acu%- c$ starea
pancreasului este aceea care &l eose#e*te pe iniviul cu tenin$ la &n+r$*are e cel care poate %.nca orice- f$r$ s$ se
&n+ra*e- pri%ul fiin afectat e hiper'insulinis%(
D. INGERAREA LIPIDELOR &INGURE
De e/e%plu- o #ucat$ e #r.n"$ %.ncata singur 9f$r$ alt- aaos:(
;eta#olis%ul unei lipie sin+ure nu are nici un efect +lice%ic- aic$ nu are loc nici un fel e eli#erare e
+luco"$ &n s.n+e( )n consecin$- pancreasul nu secret$ practic insulin$(
4n absena insulinei nu exist, prin urmare, stocare de energie.
Ceea ce nu &nsea%n$ c$ in+erarea respectivelor lipie nu folose*te la ni%ic( C$ci- &n cursul procesului e
i+estie- or+anis%ul ia in ali%entul &n cau"$ toate su#stanele care sunt necesare %eta#olis%ului s$u ener+etic *i- &n
special- vita%inele- aci"ii +ra*i eseniali- precu% *i s$rurile %inerale 9calciul in lactate:(
Aceast$ e%onstraie este voit sche%atic$ *i- cu toate c$ %i'a fost f$cut$ e oa%eni e *tiin$ e%ineni- &i face
pe %uli s$ ".%#easc$ in cau"a si%plit$ii ei( C$ci realitatea- v$ ai sea%a- f$r$ &noial$- este puin %ai co%plicat$(
)n schi%#- ea preci"ea"$ esena feno%enului care ne interesea"$- esena in ceea ce tre#uie cunoscut pentru a
&nele+e re+ulile funa%entale pe #a"a c$rora vo% lucra(
Dar- cu toate c$ acest capitol este cel %ai i%portant , up$ p$rerea %ea , pentru c$- efine*te procesul
funa%ental al constituirii +r$si%ilor e re"erv$- el este &nc$ insuficient pentru ca s$ &nele+ei e ce- continu.n s$
%.ncai a#solut nor%al- ar <diferit=- putei piere , &ntr'o pri%$ etap$ , toate Ailo+ra%ele e/ceentare- iar , &ntr'o a
oua etap$ , s$ v$ %eninei la un nivel ieal(
Not$2 Pancreasul este- &ntruc.tva- *eful e orchestr$ al %eta#olis%ului( Dac$ este &n #un$ stare- &*i va
&neplini nor%al funcia care const$ &n sc$erea +lice%iei prin proucerea o"ei aecvate e
insulin$( Dac$ este afectat- eci ac$ sufer$ e hiperinsulin$- va avea tenina s$ eclan*e"e o
stocare anor%al$ e aci"i +ra*i- aic$ +r$si%i e re"erv$( De aceea- pancreasul , prin funcia sa
insulinic$ , va fi responsa#il pentru Ailo+ra%ele e/ceentare( Vo% veea %ai eparte c$ o
ali%entaie hiper+luciic$ uce- &n ti%p- la o isfuncie pancreatic$(
33
Insulina este un hor%on secretat e un %ic +rup e celule in pancreas- nu%ite insulele >an+erhans( 9n(a(:
34
Ve"i capitolul VI asupra hipo+lice%iei( 9n(a(:
CAPITOLUL IV
GE&TIONAREA DEPOZITELOR DE GR/&IME
)n capitolul preceent a% pus &n evien$ cau"a principal$ a for%$rii +r$si%ilor e re"erv$( Acesta este- e
fapt- r$spunsul la &ntre#area <e ce ne &n+r$*$%8=(
Ai &neles c$ asociaia lipideglucide, n cadrul unei funcionri pancreatice detectuoase, poate sta la
originea 5ilogramelor excedentare. )n realitate &n loc s$ vor#esc espre +lucie- ar tre#ui s$ preci"e" c$ %$ refer la
<+luciele rele=- pentru c$- a*a ((cu% a% v$"ut &n Capitolul II- cau"a +r$si%ii ar fi %ai e+ra#$ calitatea- ec.t
pre"ena acestora in ur%$ &n ali%entaie(
Poate c$ *tii eja acest lucru( Dar ceea ce poate c$ nu cunoa*tei este %ecanis%ul *tiinific al feno%enului(
Pro#a#il c$ nu cunoa*tei nici %etoa prin care se pun &n aplicare principiile e #a"$ ale modului de
alimentaie special, care v$ poate per%ite re+$sirea *i %eninerea echili#rului poneral(
S$ ne i%a+ina% c$ suntei un #$r#at &n +reutate e BC A+- c.n- e fapt , in.n cont e &n$li%ea pe care o
avei , +reutatea u%neavoastr$ ieal$ ar tre#ui s$ fie e C4 e Ailo+ra%e( Avei- prin ur%are- o +reutate e/ceentar$
e 3K Ailo+ra%e( Unii oa%eni au avut intoteauna o corpolen$ *i o +reutate %ai %are ec.t cea <nor%al$=- ar
acesta nu este ca"ul cel %ai frecvent( Oricu%- asta nu &nsea%n$ c$ noul %oel ali%entar pe care vi'l propun nu va fi
eficace( Di%potriv$F
Ca *i &n ca"ul unui %are nu%$r e conte%porani e'ai no*tri- +reutatea u%neavoastr$ era aproape ieal$- pe
c.n aveai 4@'4K e ani( Dar- puin c.te puin- f$r$ ca s$ v$ ai sea%a- ai luat c.teva Ailo+ra%e- &n %o pro+resiv(
;otivele se pare c$ sunt aproape acelea*i pentru toat$ lu%ea2 seentaris% *i schi%#area re+i%ului ali%entar(
Pri%a schi%#are i%portant$ e re+i% ali%entar are loc up$ c$s$torie *i prin avansarea pe scara social$(
Pentru fe%ei- aceasta poate fi *i consecina %aternit$ii(
Dar ceea ce %$re*te cel %ai %ult circu%ferina taliei sunt , &n +eneral , o#i*nuinele ali%entare o#.nite &n
carul vieii profesionale *i sociale(
Deci avei %ai %ulte Ailo+ra%e &n plus *i se pune pro#le%a cu% s$ sc$pai e ele(
)n cele ce ur%ea"$ ne vo% %$r+ini s$ lua% &n consieraie nu%ai aspectul tehnic al feno%enului(
Principiul e #a"$ al noului %o e ali%entaie escris &n cartea e fa$ se #a"ea"$- &n parte- pe faptul c$- &n
%ajoritatea ca"urilor- se evit$ a%estecarea lipielor cu +luciele rele- av.n +rij$ s$ prefer$% lipiele #une- &n scopul
prevenirii #olilor cario'vasculare(
>ipiele vor fi &nsoite e iferite le+u%e- &n special e fi#re 9ceea ce vo% veea- %ai eparte- &n etaliu:(
Iat$ e/e%ple e %eniuri &n care +luciele rele nu fi+urea"$2
Nr. 2.
2ardele 9lipie #une Y proteine:
6mlet cu ciuperci 9lipie Y fi#re:
2alat verde 9fi#re:
7r)nz 9lipie Y proteine:
&a! Nr. :
+ruditi 9fi#re:
Pulpa de berbec cu fasole
verde
9lipie Y proteine Y fi#re:
2alat verde 9fi#re:
8meur 9+lucie #une Y fi#re:
&a! Nr. ;
2alat de roii 9fi#re:
-on cu vinete 9lipie #une Y proteine Y fi#re:
2alat verde 9fi#re:
7r)nz 9lipie Y proteine:
Nici unul intre aceste trei %eniuri nu conine +lucie rele( Este evient c$ fiecare intre aceste feluri va n
%.ncat f$r$ p.ine( Atenie la #r.n"eturile e vaci- care conin K + e +lucie la 3@@ e +ra%e( Este %ai #ine sa le
consu%ai la %icul ejun sau la +ustare- evit.n s$ le %.ncai la sf.r*itul unei %ese care conine lipie(
35
S$ ne opri% c.teva clipe la aspectul tehnic- pentru a escoperi Zcu% are loc piererea &n +reutate(
)n capitolul preceent a% v$"ut c$- ac$ ali%entaia ar fi lipsit$ e +lucie- pancreasul nu ar secreta insulin$
*i c$- &n consecin$- nu s'ar constitui +r$si%i e re"erv$(
Deoarece or+anis%ul are nevoie e ener+ie pentru a'*i %enine echili#rul vital 9%eninerea te%peraturii
corporale la aproape 5C
o
C *i consu%ul ener+etic pentru %i*care:- el va recur+e la +r$si%ile e re"erv$ pentru a o#ine
ener+ia care &i este necesar$(
Astfel- ali%ent.nu'se a#solut nor%al 9aport e vita%ine- s$ruri %inerale etc(:- or+anis%ul &*i va reuce e la
sine +r$si%ile e re"erv$- care constituie e/cesul e +reutate( )ntruc.tva- el va are- cu prioritate- stocurile e +r$si%e
acu%ulate &n preala#il(
Poate cunoa*tei re+ula e +estionare aplicat$ stocurilor in &ntreprineri2 <ulti%ul intrat , ulti%ul ie*it-
pri%ul intrat , pri%ul ie*it=(
)n pre"ena +lucielor rele- re+ula stocurilor nu este nicioat$ respectat$- in %o%ent ce- up$ cu% a% v$"ut
35
;ai %ult- ale+ei e preferin$- #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase- #ine scurs$ 9&n seil$:- pentru a eli%ina "erul
care conine +lucie 9lacto"$:( 9n(a:
&n capitolul preceent- &n acest ca" se constituie re"erve pe ter%en scurt pentru nevoile i%eiate 9ulti%ul intrat ,
pri%ul ie*it:- iar ac$ este un surplus- acesta este &n%a+a"inat su# for%$ e +r$si%e e re"erv$- f$r$ nici o speran$ e
ie*ire(
Eli%in.n +luciele rele in #olul ali%entar- or+anis%ul &*i re+$se*te eci una intre funciile sale pri%are-
care este aceea e a folosi cu prioritate stocurile- pentru a se aprovi"iona cu ener+ie(
Dar &ntre#area pe care v'o punei cu si+urana- &n +.n- este2 ce se &nt.%pl$ c.n nu %ai e/ist$ +r$si%i e
re"erv$8
Atunci c.n acestea au fost co%plet utili"ate *i ne +$si%- &ntruc.tva- &n <lichiare e stoc=- atunci c.n
or+anis%ul *i'a re+$sit practic +reutatea nor%al$- el hot$r$*te s$ p$stre"e un <stoc ta%pon %ini%=- pe care *i'l va
ali%enta treptat- el &nsu*i- pe %$sura nevoilor(
Or+anis%ul- ase%enea celui %ai perfor%ant orinator- va pune la punct o +estiune opti%$ a stocurilor sale e
+r$si%e( 1i aceasta- at.ta ti%p c.t pro+ra%ul nu va fi pertur#at prin interferena +lucielor rele(
Dar- e aici- nu ar tre#ui s$ facei eucia pre%atura c$ aplicarea principiilor noului nostru %o e
ali%entaie v$ va inter"ice pe vecie s$ %.ncai cartofi pr$jii- pr$jituri *i alte ulciuri( Gluciele rele vor putea face
parte &ntoteauna in ali%entaie- cu coniia e a nu le in+era ec.t &n %o e/cepional *i- pe c.t posi#il- &ntoteauna
separat e lipie- ceea ce va constitui- totu*i- o a#atere e care va tre#ui s$ inei cont &n +estiunea u%neavoastr$
ali%entar$( Vo% veea &n capitolul ur%$tor cu% s$ aplicai aceast$ re+ul$ cu u*urin$(
Vo% veea- %ai ales- c$ , up$ ce surplusul e +r$si%i e re"erv$ a fost resor#it , atunci c.n vei intra &n
fa"a e sta#ili"are- vei putea inclue iar- &n %esele care conin lipie- o anu%it$ cantitate e +lucie rele( Dar va tre#ui
s$ fii prudeni i selectivi(
Deoarece afeciunea e care suferii- pentru a folosi un ter%en %eical- este o proast toleran la glucoz.
Aceasta este sin+ura iferen$ intre u%neavoastr$- care v$ hr$nii nor%al- ar <depunei grsimea= *i vecinul- care
este uscat ca un #.- e*i <#a+$ &n el ca &ntr'un spital=(
Avei o intoleran$ la "aharuri- poate e natur$ ereitar$- ar suntei- cu si+uran$- una intre %ult'prea'
nu%eroasele victi%e ale eplora#ilelor o#i*nuine ali%entare proprii civili"aiei noastre(
!otul &ncepe chiar in copil$rie2 apa &nulcit$- piureurile- pr$jiturelele- #o%#oanele *i acaelele( Apoi- pastele
*i ore"ul( Sunt cu %ult %ai u*or e preparat ec.t o spu%$ e elin$ sau o %.ncare e pra"( Au fost- up$ aceea-
+ust$rile- tartinele +roase e p.ine cu unt- chiflele cu lapte- #rio*ele- ulceurile *i turta ulce e la #unica( ;ai t.r"iu-
la internat *i la ar%at$- &n ca"ul #$r#ailor- au "ai fost cartofii- %acaroanele *i ore"ul( Era nevoie e lucruri hr$nitoare-
care s$ u%ple #urta( 1i- &ntoteauna- %ult$ p.ine *i "ah$r( Vi se spunea c$ "ah$rul este #un pentru %u*chi(
)n continuare- pe vre%ea stueniei- era fie <haleala= e la cantina Universit$ii- fie vreun fast'foo ori un
sanvici %.ncat la #irtul in col( ;icile <chiolhanuri si%patice=- la cole+i acas$- sau or+ani"ate pe neprev$"ute &n
<o+eacul= u%neavoastr$- nu erau- &n realitate- ec.t ni*te <hirai e'car#on'partL=(
Iar e c.n ai intrat &n activitate- chiar ac$ ali%entaia u%neavoastr$ este %ult %ai e calitate- suntei
%ereu victi%a jalnicelor o#i*nuine ali%entare ale anturajului(
36
Acas$- %.ncai ca #e#elu*ii eternele paste- ore"ul- cartofii- a$u+.n uneori *i un sos al#( Este rapi *i u*or e
f$cut- %ai ales c$- &n "ilele noastre- f$ina nu %ai face cocoloa*e(
Nici la serviciu nu e %ai #ine( Nu ai &ntoteauna ti%p s$ %er+i la cantin$( Este %ult %ai u*or s$ %$n.nci un
sanvici( E %ai rapi *i %ult %ai si%plu(
1i- apoi , prouctivitatea o#li+$ , &ncerci s$ c.*ti+i ti%pul care &i lipse*te &n per%anen$( Pe urata orei e
pau"$ pentru %asa &i aranje"i iverse tre#uri- e e/e%plu- te uci la coafor sau profii- 'pur *i si%plu- ca s$ %er+i la
cu%p$raturi( Aceasta &i per%ite s$'i re"olvi unele pro#le%e- ar te o#li+$ s$ sari peste %asa e pr.n"( 1i- pentru c$
tre#uie s$ re"i*ti- #ei cafea(
3K
Cafea tare- pe c.t posi#il- *i cu %ult "ah$r- #ine&neles- "ah$r nor%al- fiinc$ este #un
pentru %u*chi- chiar *i c.n ace*tia nu lucrea"$(
S.%#$ta *i u%inica ave% <p$pic$ #un$= sau un <couscous'partL= &%preuna cu prietenii- sau- in nou- %esele
traiionale e fa%ilie( Cartofii copi &n spu"$ , la ar$- la %a%[%are , sau +ratinai *i pe care ar fi o cri%$ s$ nu'i
%$n.nci cu o pulp$ e #er#ec a*a e #un$(
1i iat$ cu%- &ntoc%ai ca <Mi#enu%=- o%uleul lui ;ichelin- v$ fa#ricai propriul pneu- o roat$ e re"erv$ e
care n'o s$ v$ folosii nicioat$ *i care evine cu at.t %ai +reoaie- cu c.t cre*te v$".n cu ochii(
Dar- %ai ales- iat$ cu% ai fost sau suntei into/icai cu +lucie e proast$ calitate- aic$ +lucie care
eli#erea"$ +luco"a &n cantitate %ult prea %are(
De aceea- va tre#ui s$ facei o cur$ e e"into/icare- ceea ce- e altfel- va coincie cu piererea e/ceentului
e +r$si%e(
)ntruc.tva- va tre#ui s v ridicai pragul de toleran la zaharuri. Pentru c$- pe %o%ent- &l avei foarte
sc$"ut( Ceea ce &nsea%n$ c$- e &nat$ ce a#sor#ii cea %ai reus$ cantitate e +lucie , *i- &n special- e +lucie rele ,
pancreasul u%neavoastr$ se pune pe trea#$ *i prouce o o"$ anor%al$ e insulin$(
Cu alte cuvinte- o"a e insulin$ prous$ e pancreasul u%neavoastr$ nu se %ai raportea"$ la cantitatea e
+luco"$ eli#erata &n s.n+e( 1i- pentru c$ este e/ceentar$- ea are ca efect recuperarea unei p$ri in aci"ii +ra*i pentru
a'i stoca su# for%$ e +r$si%i e re"erv$( 0acei pur *i si%plu- hiperinsulinis%(
Dar aceste fai%oase o#i*nuine ali%entare $un$toare- care vi s'au i%pri%at sau pe care le'ai aoptat in
u*urin$- nu au rept sin+ur$ consecin$ +r$si%ea u%neavoastr$( Ele %ai sunt r$spun"$toare *i pentru un %are nu%$r
e afeciuni e care ai suferit *i suferii &nc$- intre care- cele %ai i%portante sunt oboseala *i tul#ur$rile i+estive- cu
toate i%plicaiile cunoscute( Aceste ou$ aspecte speciale vor fi stuiate etaliat &n capitolele espre hipo+lice%ie *i
espre i+estie(
)n acest staiu- in s$'%i lini*tesc i%eiat cititorul( Ori+inalitatea principiilor pe care vi le reco%an nu
const$ &n aceea c$ vi se las$ cu% se &nt.%pl$ &n %ajoritatea re+i%urilor traiionale , un spaiu e %anevr$
nese%nificativ(
36
Un stuiu , pu#licat la 45 ianuarie 3IB?- &n <NeG'En+lan Hournal of ;eicine= , f$cut asupra unui nu%$r e K6@
e auli- toi aoptai in copil$rie- arat$ c$ o#e"itatea are- &n pri%ul r.n- o ori+ine ereitar$ 9p$rinii #iolo+ici:( 9n(a:
3K
Cafeaua- up$ cu% vo% veea &n Capitolul V- are ca efect sti%ularea secreiei e insulin$ *i %$re*te- astfel-
sensi#ilitatea la hiraii e car#on( 9n(a(:
Di%potriv$( A% preci"at lucrul acesta &nc$ e la introucere( Vei putea pune &n practic$- foarte u*or- re+ulile
enunate &n capitolul ur%$tor eoarece sunt foarte si%ple *i au o latur$ practic$ rar &nt.lnit$(
Chiar la &nceput- c.n va tre#ui s$ supri%ai cate+oric unele ali%ente sau co%#inaii- v$ va fi cu at.t %ai u*or
s'o facei- cu c.t vei lua %asa &n ora*(
Acas$ poate c$ va fi %ai +reu s$ schi%#ai e la o "i la alta principiile o#i*nuite( Pentru c$ nu poi pre+$ti
fiec$ruia un %eniu( Dar- c.n +ospoina casei va &nele+e 9v$".n re"ultatele *i citin aceast$ carte: c$ noile re+uli
ali%entare sunt #une *i eficace pentru toat$ lu%ea- inclusiv pentru copii- ea &*i va schi%#a repee p$rerea *i v$ va
&nt.%pina cererile cu %ai %ult entu"ias%(
)n +eneral- &n via$- un principiu , oricare ar fi el , este relativ u*or e a%is( Ceea ce riic$ &ntoteauna
pro#le%e este aplicarea lui( 1i poate c$- e*i unele re+uli pre"entate &n cartea e fa$ nu v$ sunt necunoscute- aceasta
este raiunea pentru care %uli intre u%neavoastr$- lipsii e un +hi- nu au putut nicioat$ s$ le aplice &n %o
eficient(
Prin ur%are- stuiai &n a%$nunt capitolul ur%$tor- pentru c$- %ulu%it$ lui- vei c.*ti+a *i <#$t$lia pneului=-
ar vei o#.ni *i o e/celent$ for%$ fi"ic$ *i intelectual$(
CAPITOLUL V
METODA
Iat$'ne ajun*i &n %ie"ul pro#le%ei( Capitolele preceente vi s'au p$rut- poate- puin ca% lun+i- at$ fiin
ner$#area pe care o aveai e a ajun+e la %etoa propriu'"is$- pentru a aplica- f$r$ &nt.r"iere- noile principii care
tre#uie s$ v$ &nlesneasc$ reali"area o#iectivului2 pierderea n greutate, fr ca s v mai ngrai vreodatD *i aceasta-
continu.n s$ ucei o via$ social$- fa%ilial$ *i profesional$ neschi%#at$(
Dar insist foarte %ult , ares.nu'%$ &n special celor care ar avea tenina s$ nu'i ea i%portan$ , asupra
faptului c$ lectura capitolelor preceente este a#solut inispensa#il$ pentru ca aplicarea &n practic$ a acestor principii
s$ fie #ine &neleas$ *i s$ evin$ un succes( Este- cu aev$rat- esenial s$ cunoa*tei anu%ite %ecanis%e *i- astfel- s$ v$
scoatei pentru toteauna in %inte iei pri%ite e'a +ata- ca aceasta care se refer$ la calorii(
A*a cu% a% ar$tat %ai sus- escrierea %etoei se va face &n ou$ etape2
3( , pierderea propriuzis n greutate/
4( , meninerea echilibrului ponderal- aic$ fa"a e sta#ili"are sau <rit%ul e croa"ier$=(
A. PIERDEREA N GREUTATE < 'AZA I
Pri%ul lucru care tre#uie f$cut c.n &ncepi s$ pui &n aplicare un proiect , care %ai este *i un proiect a%#iios
, este s$'i fi/e"i un o#iectiv(
Prin ur%are- tre#uie s$ eter%inai care este nu%$rul e Ailo+ra%e pe care le avei &n e/ces- fiin con*tieni
e faptul ca fiecare or+anis% are o sensi#ilitate proprie( E/ist$ %ai %uli factori care pot e/plic iferena2 se/ul- v.rsta-
trecutul ali%entar- istoricul ietetic- ereitatea( De aceea- este +reu e spus c.te Ailo+ra%e vei putea piere &ntr'o
s$pt$%.n$( Pentru unii- va fi un Ailo+ra%- pentru alii- %ai puin( )n alte nu%eroase ca"uri- s'ar putea o#ine o sc$ere
i%portant$ la &nceput- apoi una %ai lent$( Nu fii nelini*tii ac$- pentru u%neavoastr$- acest proces va fi %ai lent
ec.t la o alt$ persoan$ in anturaj( Poate c$ v'ai f$cut eja o iee %ai %ult sau %ai puin precis$ espre Ailo+ra%ele
pe care orii s$ le pierei( 1tiu- e e/e%plu- c$- ac$ ai putea sc$pa e 6'K A+ 9in cele 3@'34- pe care le avei &n
e/ces:- ai fi foarte fericii(
)n ceea ce %$ prive*te- eu v$ &ncuraje" sa fii %ai e/i+eni( 0$r$ &noial$ c$ suntei a%#iio*i &n viaa
profesional$( 0ii- prin ur%are- *i &n privina +reut$ii u%neavoastr$(
a. ALIMENTELE &UB &TRICT/ &UPRAVEG*ERE
1tiu in e/perien$ c$- in punct e veere psiholo+ic- nu este #ine s$ &ncepi prin a ne+a( 1i- foarte %ult ti%p-
a% &ncercat s$ insist- %ai &nt.i- asupra aceea ce este per%is- &nainte e a se%nala ce nu este( Dar- &n realitate- este
estul e co%plicat- eoarece lista lucrurilor per%ise este at.t e lun+$- &nc.t nu s'ar %ai ter%ina( )n schi%#- ce este
inter"is se afl$ pe o list$ %ult %ai scurt$- ar %ult %ai i%portant$- a*a c$ este %ai #ine s$ ne ocup$% e ea- &n pri%ul
r.n(
a. ZA*/RUL
Este ca%pion la toate cate+oriile e +lucie rele(
Nah$rul ar tre#ui s$ fie &nsoit &ntoteauna e si%#olul pericolului( Pentru c$ este un produs care poate fi
periculos, c.n este consu%at &n cantitate %are- a*a cu% este- in p$cate- ca"ul %ajorit$ii conte%poranilor no*tri *i-
%ai ales- al copiilor(
I'a% consacrat un capitol &ntre+- pentru c$ este inispensa#il s$ fii convin*i o at$ pentru toteauna e rolul
s$u nefast &n ali%entaie *i e consecinele sale- nu nu%ai &n privina e/cesului poneral- ci %ai ales &n privina
o#oselii 9ve"i capitolul asupra hipo+lice%iei:- a ia#etului- +astritelor- ulcerelor- cariilor entare *i %alaiilor
coronariene(
Dar "ah$rul este inispensa#il- poate c$ v$ +.nii u%neavoastr$( Ei #ine- nuF nu este inispensa#il( Dovaa
este c$- ti%p e "eci e %ii e ani- o%ul nu 3'a avut la ispo"iie *i nu i'a fost r$u in cau"a asta- ci i%potriv$(
Nah$rul- cu %ai puin e ou$ secole &n ur%$- era &nc$ un prous e lu/- puin accesi#il pentru %ajoritatea
oa%enilor( Ast$"i- "ah$rul face acelea*i rava+ii c.t alcoolul *i ro+ul la un loc(
Dar- vei &ntre#a- ac$ supri%$% "ah$rul &n totalitate- cu% &i vo% putea p$stra procentul %ini% inispensa#il
in s.n+e8
Mun$ &ntre#areF
Aflai c$ or+anis%ul nu are ce face cu un aport e/terior e "ah$r 9e altfel- toc%ai &n acest ca" este pertur#at-
la nivelul +lice%ic: c$ci el *tie s$ *i'l fa#rice sin+ur- su# for%$ e +luco"$- c.n are nevoie- *i asta *i prefer$- +luco"a
fiin- &ntr'aev$r- sin+urul car#urant al or+anis%ului(
Pe %$sur$ ce or+anis%ul &*i eter%in$ nevoile e "ah$r- acesta in ur%$ este fa#ricat irect in re"ervele e
+r$si%e( Gr$si%ile sunt- pur *i si%plu- transfor%ate &n +luco"$(
De aceea- nu %ai consu%ai "ah$rF
Din ou$ una2 ori v$ lipsii e el- *i eu v$ felicit- ori &l &nlocuii cu un &nulcitor e sinte"$
3?
(
.. PINEA
P.inea ar fi putut face o#iectul unui capitol &ntre+- c$ci sunt %ulte e spus espre ea( De #ine- &n ca"ul <p.inii
#une=- at.t e rar$ &n "ilele noastre- ar %ai ales e r$u- &n ca"ul prousului e proast$ calitate- care este v.nut &n
%area %ajoritate a #rut$riilor(
3?
Ve"i capitolul IE- asupra "ah$rului( 9n(a:
P.inea o#i*nuit$ este fa#ricat$ cu f$ina cernut$ 9f$r$ s$ %ai vor#i% e aluaturile inustriale con+elate: *i- e
aceea- este total lipsit$ e ceea ce este necesar unui %eta#olis% nor%al( Pe plan nutritiv- ea nu auce ni%ic altceva
ec.t ener+ie su# for%$ e +luco"$(
Pe plan i+estiv- p.inea nu auce ec.t tul#ur$ri- at fiin c$ toate ele%entele care ar fi tre#uit s$'i asi+ure o
#un$ i+estie au isp$rut &n procesul e rafinare a f$inii(
De altfel- cu c.t o p.ine este %ai al#$- cu at.t este %ai <rea=( Pentru c$ al#eaa inic$ un +ra &nalt e cernere
a f$inii(
P.inea cu t$r.e
3C
sau p.inea inte+ral$- fa#ricat$ up$ %oa veche- cu f$ina necernut$- este %ult %ai
accepta#il$- pentru c$ ea conine fi#re 9celulo"$:( Cantitatea e +luco"$ pe care o eli#erea"$ este cu %ult inferioar$
celei in p.inea al#$( Deci <&n+ra*$= %ai puin(
Dar- oric.t ar fi e #un$- *i aceast$ p.ine va fi supri%ata e la %as$( )n schi%#- va tre#ui sa %.ncai p.ine- &n
cantitate nor%al$- la %icul ejun- a*a cu% vo% veea- &n etaliu- %ai t.r"iu(
V$ &n+rijorea"$ cu%va supri%area p.inii8 Dac$ a- v$ voi lini*ti i%eiat(
Dac$ suntei un consu%ator o#i*nuit cu p.ine al#$ cu% este ca"ul pentru 6KP in populaie- nu avei ni%ic e
pierut- ac$ nu o %ai %.ncai 9cu e/cepia Ailo+ra%elor:( )n schi%#- avei totul e c.*ti+at- pentru c$ este at.t e
$un$toare s$n$t$ii u%neavoastr$- &nc.t hot$r.rea luat$ este foarte &neleapt$(
Dac$ &ns$ %.ncai exclusiv p.ine nea+r$ sau p.ine inte+ral$- fa#ricat$ in f$in$ necernut$ 9ceea ce ovee*te
c$ avei eja o #un$ cultur$ ietetic$:- riscai- &ntr'aev$r- s$ pierei ceva- %ai ales la nivelul tran"itului intestinal(
Dar fii pe pace- nu nu%ai c$ vei putea s'o %.ncai la %icul ejun- &n continuare- ar v$ vo% reco%ana- &n
co%pensaie- consu%ul e le+u%e #o+ate &n fi#re- al c$ror rol &n tran"itul intestinal este la fel sau chiar %ai i%portant(
c. '/INOA&ELE
0$inoasele sunt constituite in a%ion( Acestea sunt- &n %ajoritate- +lucie rele- iar unele vor tre#ui s$ fie e/cluse(
+artoful
Pri%ul intre f$inoase este cartoful( Ca anecot$- v$ relat$% c$- &n 3K6@- c.n a fost aus in lu%ea nou$- e
c$tre navi+atori- france"ii au aruncat cu #un$ *tiin$ aceast$ r$$cin$ #un$ e at oar la porci( Au consierat'o at.t e
rea- &nc.t au refu"at s'o consu%e- ceea ce- nu s'a petrecut cu popoarele norice , +er%ani- scaninavi- irlane"i((( care
au aoptat'o( !re#uie s$ %$rturisi% c$ nu prea aveau &ncotro- fiinc$ eseori altceva e %.ncare nici nu prea +$seau(
0rance"ii au tratat cu ispre acest <tu#ercul pentru porci=- ti%p e peste ou$ secole(
Au tre#uit s$ a*tepte pu#licarea- &n 3CBI- a -ratatului privind cultivarea i folosirea cartofului- scris e
Par%entier- pentru ca s$ se eci$ s$ consu%e tu#erculul &n chestiune(
;ai t.r"iu s'a escoperit c$ acesta era plin e vita%ine *i e s$ruri %inerale- ar c$ &*i pierea %ajoritatea
calit$ilor prin fier#ere *i- %ai ales- prin cur$area cojii(
E/peri%ente recente e%onstrea"$ c$ +luco"a eli#erat$ e cartof &n carul proceselor %eta#olice este foarte
%are(
Dieteticienii traiionali clasific$- &n +eneral- cartoful ca <"ah$r lent=- ceea ce este o eroare( )n raport cu un
inice 3@@- care este cel al +luco"ei pure- s'a putut e%onstra c$ inicele cartofului este C@- ceea ce face in el unul
intre +luciele rele- &n ciua co%ple/it$ii %oleculei sale e hirat e car#on 9ve"i capitolul II:( )n afar$ e aceasta- s'
a putut verifica faptul c$ prelucrarea inustrial$ a cartofului 9piureul instant: &i face s$ creasc$ inicele +lice%ic la IK(
Prin ur%are- uitai'v$ la cartoful a#urin- in farfuria u%neavoastr$- cu cel %ai a.nc ispreF
Dar cartoful se poate *i pr$ji- iar aici si%t cu% hot$r.rea u%neavoastr$ se "runcin$(
Cartoful pr$jit- &n sine- este un ali%ent +lucio'lipiic- &ntru'c.tva ca p.inea cu unt( El nu poate fi consu%at
f$r$ riscul e a v$ &n+r$*a- eoarece uleiul e pr$jit care &l &%#i#$ va fi stocat su# for%a e +r$si%e e re"erv$(
0riptura cu cartofi pr$jii este eci o ere"ieF
Alun+ai'v$ in %inte i%a+inea aceasta- care este a celei %ai proaste co%#inaii ali%entareF >ipiele in
carne *i +luciele rele in cartofii pr$jii constituie un a%estec contra naturii(
Eu *tiu c.t v$ cost$ a#anonarea acestui fel <naional=- ar este preul care tre#uie pl$tit pentru a v$ atin+e
o#iectivul( C.n vei fi ajuns la re"ultat- nu vei re+reta(
Citin capitolul asupra i+estiei- vei &nele+e *i %ai #ine pericolul repre"entat e a%estecul e carne *i
+lucie *i v$ vei a sea%a pentru c.t e %ulte tul#ur$ri intestinale *i efecte secunare este r$spun"$tor( Ai putea face
*i sin+uri acest joc e cuvinte2 <Nici un cartof- ac$ vrei sa nu fii o cartoaf$=(
De vreo ou$ ori pe an- %i se %ai &nt.%pl$- totu*i- nu s$ cee" &n faa unor cartofi pr$jii- ci s$ hot$r$sc
eli#erat s$'i %$n.nc 9atunci c.n nu %ai ai nici un +ra% e at jos- poi hot$r& orice:- ar nu oricu%( Pentru c$- ac$
tot te a#ai- %$car s$ #ei cupa pl$cerii p.n$ la fun *i s$ ale+i tot ce e %ai #un( Dac$ vrei s$ li%itai consiera#il
pa+u#a- atunci %.ncai cartofii pr$jii cu salat$( Este e/celent$- ar- %ai ales- fi#rele e celulo"$ in salat$ per%it- &ntr'
un fel- captarea a%ionului *i fac in acest a%estec o +luci$ care eli#erea"$ +luco"a &ntr'o cantitate e/tre% e
li%itat$(
Atunci c.n v$ co%anai friptura- la restaurant- for%ai'v$ refle/ul e a &ntre#a i%eiat cu ce +arnitur$ este
servit$( E/ist$ &ntoteauna *i altceva &n afara cartofilor( >uai fasole vere- ro*ii- spanac- vinete- elin$- conopi$-
ovlecei( Iar ac$- in nefericire- nu sunt ec.t +arnituri care conin +lucie releD atunci luai nu%ai salat$ vere(
Acas$- folosii'v$ e acela*i refle/- c.n tre#uie s$ ale+ei le+u%ele cu care vei servi carnea(
,asolea uscat
Unii se a*teapt$- esi+ur- s$ cona%n f$r$ re"erve fasolea uscat$- pentru c$ a% spus cele %ai e sus- cu privire
la cartof( Ei #ine- se &n*eal$F In pri%a versiune a c$rii e faa- nu cru$% nici fasolea *i nici cel %ai no#il %o e a o
prepara2 iahnia(
Ast$"i- &%i recunosc +re*eala *i &%i cer iertare e la locuitorii in CastelnauarL- ar- %ai ales- e la fraii
3C
>a 3@@ + e p.ine- sunt I@ %+ e %a+ne"iu &n p.inea inte+ral$( *i oar 4K %+ &n p.inea al#$( 9n(a(:
Span+hero- pentru i+norana %ea(
De atunci- a% escoperit cu surprinere *i %are satisfacie virtuile #o#ului e fasole( Acesta tre#uie clasificat
printre +luciele #une- at fiin c$ pre"int$ un incie +lice%ic foarte sc$"ut(
3B
!otu*i- v$ reco%an s$ evitai fasolea uscat$ &n 0a"a I- cu e/cepia ca"ului &n care v$ hot$r.i s'o consu%ai &n
e/clusivitate- la %icul ejun- &n locul p.inii ne+re(
Vo% reveni ulterior asupra acestui ele%ent- care va putea face o#iectul unui consu% , &n li%ite raionale , &n
0a"a II(
6rezul
Ore"ul- la ori+ine *i a*a cu% era consu%at- prin traiie- e c$tre asiatici- este , &n sine , un ali%ent co%plet-
eoarece conine toate ele%entele nutritive inispensa#ile pentru %eninerea vieii(
)n schi%#- ore"ul al#- consu%at , &n +eneral , ast$"i- este foarte rafinat( 1i asta &ntr'o ase%enea %$sur$- &nc.t
nu'i %ai r$%.ne aproape nici un fel e ele%ente nutritive- cu e/cepia unuia e care te'ai lipsi #ucuros2 a%ionul(
Ore"ul o#i*nuit 9ecorticat: tre#uie- prin ur%are- e/clus- pentru c$ , la fel ca *i f$ina cernut$ , este o +luci$
rea- care eli#erea"$ o %are cantitate e +luco"$(
Di%potriv$- ore"ul co%plet *i- chiar %ai #ine- ore"ul s$l#atic canaian vor putea intra &n %eniul
u%neavoastr$- cu coniia e a nu le %.nca &%preun$ cu lipiele 9unt sau #r.n".:( Asociat cu ro*iile 9sc$"ute prin
fier#ere: *i cu ceapa- poate constitui un fel co%plet- #un pentru &ntrea+a fa%ilie *i apreciat e toat$ lu%ea 9ve"i reeta
in ane/$:(
>a restaurant se &nt.%pl$ s$ +$se*ti foarte rar ore" neprelucrat- ceea ce este- cu aev$rat- un %are p$cat(
Pro#a#il c$ aceast$ a#sen$ se atorea"$ aspectului s$u +ri'%aroniu(
Prorumbul
Poru%#ul este cultivat e secole *i- totu*i- este %.ncat oar e c.teva ecenii(
Acu% patru"eci e ani- nu +$seai o cutie cu poru%# &n toat$ Europa- pentru c$ era un ali%ent re"ervat
e/clusiv ani%alelor(
)n Statele'Unite- poru%#ul a fost folosit , p.n$ &n 3I4I , la &n+r$*atul ani%alelor(
Dar seceta in acel an a eci%at tur%ele *i i'a ruinat pe fer%ierii in ;ile'\est( A ur%at o perioa$ e
aev$rat$ foa%ete *i pentru c$ nu se %ai puteau %.nca vitele- care %uriser$- populaia &nfo%etat$ a %.ncat hrana
acestora sau ceea ce %ai r$%$sese in ea(
Astfel- A%erica a &nceput s$ consu%e poru%#- o#i*nuin$ care a fost aus$ *i &n Europa- o at$ cu ocupaia
a%erican$ e up$ r$"#oi(
Cu% s$ te %ai %iri- ast$"i- c$ poru%#ul are un inice +lice%ic riicat ceea ce'l clasific$ printre +luciele rele
, e vre%e ce a folosit secole &ntre+i la &n+r$*atul vitelor8 Dar %ai interesant e *tiut este faptul c$ prelucrarea
inustrial$ a poru%#ului &i %$re*te consiera#il inicele +lice%ic- ceea ce face ca pop'corn'ul *i corn'flaAes'urile s$
ai#$ o putere hiper+lice%ic$- altfel spus- e --supra&n+r$*are=(
Pastele
Chiar ac$ este vor#a e paste f$inoase proaspete- este %ai #ine s$ le e/cluei in ali%entaie( Prin natura
lor- pastele sunt +lucie rele- fa#ricate- aproape &ntoteauna- in f$in$ cernut$- cu aaos e lipie2 unt- ou$( #r.n"$-
uleiuri etc( 1i- s$ ne scu"e creatorii fai%oaselor slo+ane pu#licitare- ar- cu- c.t sunt %ai <#o+ate=- cu at.t pastele evin
%ai +lucio'lipiice *i- astfel- contrarii principiilor noastre(
V$ &nele+ a%$r$ciunea la +.nul c$ tre#uie s$ supri%ai pastele- pentru c$ , atunci c.n sunt proaspete *i
#ine f$cute , sunt e'a reptul elicioase(
!otu*i- ac$ in nefericire suntei servii cu paste proaspete 9pentru c$ celelalte nu %erit$ ec.t un profun
ispre:- avei fora e a nu v$ atin+e e ele- c.t ti%p suntei &n 0a"a I- aic$ &n fa"a e pierere &n +reutate( Atunci
c.n ai atins <rit%ul e croa"ier$= in 0a"a II- +ustai'le- ac$ suntei si+uri c$ %erit$ acest sacrificiu(
C.t espre pastele inte+rale- aic$ acelea fa#ricate in f$in$ necernut$- vor putea face parte in ali%entaia
nor%al$ a 0a"ei II *i v$ voi spune %ai t.r"iu &n ce %o%ent al "ilei este %ai convena#il s$ le %.ncai(
Pastele co%plete sunt clasificate &n cate+oria +lucielor #une- &n %$sura &n care inicele lor +lice%ic este
nu%ai e 6K(
!re#uie- totu*i- s$ epl.n+e% faptul c$ acest prous este clasificat 9&n 0rana:- &n %o a#u"iv- printre
prousele ietetice( Co%ercianii pot- astfel- s$ le v.n$ e 4'5 ori %ai scu%p ec.t pastele nor%ale- ceea ce este cu
at.t %ai scanalos- cu c.t preul lor e cost este %ai %ic- at fiin c$ %ateria pri%a sufera %ai puine prelucr$ri
inustriale(
)n $rile norice- *i %ai ales &n Ger%ania- pastele inte+rale sunt v.nute la acela*i pre ca *i celelalte( Pute%
eci spera c$ eschierea efinitiva a frontierelor europene s$ re+le%ente"e aceast$ situaie &ntr'un %o fericit(
+elelalte "glucide rele#
;'a% e/tins- &n %o eli#erat- asupra celor %ai i%portante- a celor pe care le consu%ai cu re+ularitate *i la
care va tre#ui s$ renunai cel puin te%porar(
E/ist$ *i alte +lucie rele2 vei +$si o list$ e/haustiv$ la sf.r*itul capitolului II( Este %ai #ine s$ le cunoa*tei-
ca s$ le putei evita c.t nu e prea t.r"iu- c.n le &nt.lnii &ntr'un %eniu- &ntr'o %.ncare sau &n farfuria u%neavoastr$(
S$ cit$%- la +r$%a$ cu*'cu*ul- ca *i toate celelalte cereale prelucrate *i &%#o+$ite cu +r$si%i- "aharuri *i cara%el- pe
care le %.ncai eseori la %icul ejun- ca s$ ave% con*tiina &%p$cat$(
C.t espre linte- n$ut- %a"$re uscat$- v'ai fi a*teptat s$ le veei fi+ur.n &n aceea*i lista( >e vo% re"erva
3B
Ve"i capitolul II 9n(a(:
&ns$ un trata%ent e favoare- pentru c$- e*i sunt f$inoase- au avantajul e a nu eli#era ec.t o cantitate reus$ e
+luco"$( Vor fi e/cluse- totu*i- in 0a"a I- ar vor putea fi inte+rate up$ aceea &n %eniu- &n carul fa"ei e sta#ili"are(
)n afar$ e acestea- %ai e/ista un fel eose#it e +lucie- espre care vreau s$ vor#esc &n continuare2 fructele(
,. 'RUCTELE
0ructul este un su#iect ta#u *i- ac$ , in st.n+$cie , a* &nr$"ni s$ spun c$ este %ai #ine s$'l supri%ai in
ali%entaie- %uli intre u%neavoastr$ ar &nchie cartea la aceast$ pa+in$ *i nu ar %ai continua lectura- at.t ar fi e
scanali"ai e o ase%enea su+estie(
Pentru c$- &n cultura noastr$- fructul este un si%#ol( Un si%#ol e via$- e <#o+$ie= *i e s$n$tate( 0ructul
este- &nainte e toate- o surs$ e vita%ine- &n orice ca"- a*a se consier$( ;$ +r$#esc s$ v$ au toate asi+ur$rileD nu
vo% supri%a fructele( Ins$ va tre#ui s$ le %.ncai &ntr'un %o iferit *i s$ v$ #ucurai e #inefacerile lor f$r$ a suferi
*i inconvenientele lor( Pentru c$ sunt %ult %ai +reu e asi%ilat ec.t ai cree(
0ructul este alc$tuit in celulo"$- ar este *i o +luci$- eoarece conine <"ah$r= su# for%$ e fructo"$( Iar
fructo"a tre#uie s$ fac$ o#iectul unei atenii cu totul speciale- pentru c$ se transfor%$ &n +lico+en 9ener+ie isponi#il$
rapi:( Din fericire- cantitatea e "ah$r in fructe nu este prea %are *i- oricu% este eli#erat$ &n cantitate %ic$- atorit$
fi#relor pe care le conin acestea( Cantitatea e ener+ie transfor%at$ nu constituie o pro#le%$( )n orice ca"- este o
ener+ie care va fi folosit$ pentru nevoile i%eiate( Re+ula i%portant$ 9*i ac$ ar tre#ui s$ reinei oar una- atunci pe
asta s'o reinei: este c$ fructele , &n +eneral , nu pot fi combinate cu nimic altceva/ nici cu lipie *i nici cu proteine(
Aceast$ o#servaie nu este f$cut$ oar &n lu%ina piererii &n +reutate care ne interesea"$( Ea se #a"ea"$ pe
le+ile chi%iei i+estiei( C.n sunt %.ncate &ntr'o co%#inaie- fructele pertur#$ i+estia altor ali%ente i+erate *i- cu
aceea*i oca"ie- &*i pier %ajoritatea propriet$ilor 9vita%ine etc(: pentru care au fost %.ncate( De aceea- cea %ai +rav$
+re*eal$ pe care o putei face este s$ consu%ai fructe la sf.r*itul %esei(
Pentru c$ v$ +hicesc sceptici- v$ voi a chiar aici c.teva e/plicaii- e*i acesta este su#iectul capitolului espre
i+estie(
A%ionul tre#uie obligatoriu , pentru a fi i+erat , s$ fie &nsoit e o en"i%$- nu%ita ptialin$- *i care este
secretat$ la nivelul salivei( ;ajoritatea fructelor au proprietatea e a istru+e ptialina( De aici- re"ult$ c$ a%ionul nu
%ai este i+era#il &n pre"ena fructelor( Molul ali%entar r$%.ne- prin ur%are- --&n suferin$= &n sto%ac- une va
fer%enta su# aciunea c$lurii *i a u%iit$ii( Consecina irect$ a acestui feno%en va fi o anu%it$ #alonare atorat$
+a"elor precu% *i tul#ur$rile i+estive- &n +eneral( Poate c$ eja &nele+ei %ai #ine unele si%pto%e care v$ sunt
fa%iliare(
C.n fructele sunt consu%ate &%preun$ cu lipiele *i proteinele- e e/e%plu carne sau #r.n"eturi- ele r$%.n
#locate un ti%p anu%e &n sto%ac- &n loc s$ treac$ , a*a cu% ar tre#ui , &n intestin- une sunt i+erate nor%al( Dar
carnea are proprietatea e a r$%.ne %ai %ult$ vre%e &n sto%ac- une sufer$ cea %ai i%portant$ fa"$ in i+estia sa-
%ulu%it$ unor en"i%e aecvate(
0ructele vor r$%.ne pri"oniere &n sto%ac- une- su# efectul c$lurii *i al u%iit$ii- vor fer%enta- prouc.n
chiar *i alcool( Deci toat$ i+estia va fi pertur#at$(
)n acela*i ti%p- fructele &*i vor piere toate propriet$ile 9vita%ine:- ar , cu% o nenorocire nu vine nicioat$
sin+ur$ , %eta#olis%ul proteinelor va fi *i el tul#urat- e aici ap$r.n #alon$rile atorate putrefaciei anor%ale(
,ructele trebuie deci consumate singureF Iat$ o re+ul$ care ar tre#ui &nv$at$ la *coal$( Copiii no*tri ar avea
%ai puine pro#le%e +astrice( Dar- la v.rsta lor- or+anis%ul are alte resurse pentru a reaciona( )n schi%#- pentru un
ault , *i &n special- o persoan$ v.rstnic$ , fructele la sf)ritul mesei sunt o adevrat otrav
1i- atunci- c.n tre#uie %.ncate8
De fiecare at$ c.n suntei pe sto%acul +ol( Di%ineaa- e e/e%plu- &nainte e %icul ejun( Dar- up$ aceea-
va tre#ui s$ a*teptai- p.n$ s$ &ncepei s$ %.ncai- astfel2 o ju%$tate e or.- ac$ %icul ejun este +luciic 9aic$ pe
#a"$ e cereale- e e/e%plu: *i o or$- ac$ este lipiic 9ou$- *unc$- #r.n"eturi:(
De ase%enea- vei putea %.nca fructe seara- t.r"iu- &nainte e culcare( Aic$- la cel puin 4'5 ore up$ ce ai
luat cina(
Pentru cei care au pro#le%e e inso%nie 9care- e altfel- ar tre#ui s$ se re"olve &n parte atorit$ %etoei e
ali%entaie e/puse &n aceast$ carte:- se reco%an$ s$ nu consu%e portocale la culcare- vita%ina C av.n un efect care
sti%ulea"$ starea e tre"ie(
Un fruct poate'fi consu%at- eventual- *i la %ijlocul up$'a%ie"ii( Dar va tre#ui s$ v$ asi+urai c$ a trecut
suficient ti%p e la pr.n" 9circa trei ore: *i c$ %ai este estul$ vre%e p.n$ la cin$ 9cel puin o or$:(
Putei chiar s$ luai %ese co%puse nu%ai in fructe( Cu coniia s$ nu %.ncai ec.t at.ta(
>$%.ia aproape c$ nu conine "ah$r- e aceea- putei s$'i #ei sucul 9ne&nulcit: &n orice %o%ent sau s$'l
folosii la %.ncare(
!otoat$- evitai pepenele +al#en la &nceputul %esei- pentru c$ el ar provoca o %ic$ secreie e insulin$
suscepti#il$- e a <capta=- up$ aceea- lipiele in felul principal(
Voi &ncheia aceste r.nuri cu privire la fructe printr'o preci"are supli%entar$( Pe c.t posi#il- %.ncai fructul
&%preun$ cu coaja( Ea conine celulo"$- ceea ce v$ ajut$ &n tran"itul intestinalD &n coaj$ se afl$ cea %ai %are cantitate
e celulo"$ 9*i- uneori- chiar vita%ine:(
Coaja fructelor li%itea"$ puterea lor +lice%ic$( Deci vei sl$#i %ai %ult 9sau v$ vei &n+r$*a %ai puin:- ac$
respectai aceast$ re+ul$(
Dintre ali%entele pe care tre#uie s$ le suprave+heai cu cea %ai %are strictee- ne'au %ai r$%as e pre"entat
#$uturile *i- &n pri%ul r.n- alcoolul(
e. ALCOOLUL
Alcoolul &n+ra*$F A*a creei- pentru c$ a*a vi s'a spus( Poate c$ ai avut *i re%u*c$ri la +.nul c$ toate
Ailo+ra%ele u%neavoastr$ e/ceentare tre#uie puse pe sea%a alcoolului- a*a cu% se insinuea"$( Nu era nevoie s$
c$utai %ai eparte( Vo% &ncerca s$ sta#ili%- cu o#iectivitate- care este situaia &n aceast$ privina(
Este aev$rat c$ alcoolul &n+ra*$( Dar mult mai puin ec.t "ah$rul- p.inea al#$- cartofii *i ore"ul( De aceea-
up$ ce ai pierut Ailo+ra%ele &n e/ces- putei reintrouce rapi vinul- &ntr'o cantitate a#solut accepta#il$ 9circa o
ju%$tate e litru pe "i:( Alcoolul &n+ra*$ pentru c$ este o +luci$ rapi %eta#oli"at$ *i pus$ &n re"erv$ i%eiat$- up$
ce a sti%ulat secreia e insulin$( Dar aceasta se &nt.%pl$ &n special c.n suntei pe sto%acul +ol( C.n este eja plin-
%ai ales cu protie'lipie 9carne- pe*te- #r.n"eturi:- alcoolul se %eta#oli"ea"$ %ai puin rapi- prin co%#inarea sa cu
ali%entele- *i prouce- astfel- o cantitate reus$ e +r$si%i e re"erv$(
Cele care tre#uie s$ fie eli%inate hot$r.t sunt #$uturile aperitive( Dac$ nu putei altfel- *i tre#uie s$ inei
co%panie invitailor u%neavoastr$- atunci luai o #$utur$ nealcooli"at$- un suc e ro*ii sau un Perrir(
Sin+ura #$utur$'aperitiv no#il$- este- up$ p$rerea %ea- *a%pania sau un vin #un- &n special al#( Dar- pentru
Du%ne"eu- nu acceptai s$ vi se pun$ &n ea 9&n %ajoritatea ca"urilor- pentru a ascune calitatea %eiocr$ a *a%paniei
sau a vinului: lichiorul e coac$"e sau alt sirop #i"ar- pe care se c$"ne*te c.te unul s$'l invente"e pentru a'*i ovei
ori+inalitatea(
Dac$ nu putei altfel- acceptai ca aperitiv un pahar e *a%panie #un$- ar &n nici un ca" s nu o bei pe
stomacul golF )ncepei- %ai &nt.i- s$ %.ncai niste antreuri(
Dar fii ateniF Antreul f$r$ +lucie( Vei &nv$a foarte repee s$ le recunoa*tei(
Sunt accepta#ile2 %$slinele- #r.n"a- %e"elurile 9sala% sau c.rnat uscat- e e/e%plu: sau chiar pe*tele(
!otu*i- &n 0a"a I va tre#ui s$ &ncercai s$ supri%ai co%plet #$uturile'aperitiv- eoarece aceasta este o fa"$
ri+uroas$- &n care re+ulile e #a"$ ale %etoei tre#uie s$ fie aplicate cu a#solut$ strictee- pentru a avea eficien$ &n
procesul e sl$#ire(
B/UTURILE DIGE&TIVE
C.t espre #$uturile i+estive- tre#uie s$ le punei cruce( Coniacurile- ar%a+nacul sau rachiurile e pere sunt
elicioase- ar $un$toare in toate punctele e veere- pentru echili#rul u%neavoastr$ poneral( >$sai
prouc$torilor naionali +rija e a'*i vine proucia la e/port( Este #ine pentru #alana 9co%ercial$: a 0ranei- &ns$
r$u pentru a u%neavoastr$(
Dar poate c$ suntei aepi ai #$uturilor tari eoarece ai cre"ut c$ v$ ajut$ la i+estie( Ei #ineF n'avei nici o
tea%$- up$ ce vei aopta cu succes principiile ali%entare pre"entate &n aceast$ carte- nu vei %ai avea eloc pro#le%e
e i+estie- chiar- *i up$ o %as$ copioas$F
BEREA
Nici &n privina #erii nu a% s$ fiu %ult %ai #l.n( Pentru c$ eu o consier o #$utur$ care tre#uie consu%at$
cu foarte %ult$ %oeraie(
Dup$ cu% cunoa*tei sl$#$no+i care se &noap$ cu +lucie rele- f$r$ s$ pun$ pe ei un +ra%- tot a*a ai &nt.lnit
, cu si+uran$ , %ari #$utori e #ere al c$ror sto%ac este la fel e uscat <ca o pensie e #$tr.nee= 9acesta este ca"ul
soiei unuia intre prietenii %ei cei %ai #uni:(
Nu este necesar s$ fi stat %ult &n Ger%ania- pentru a *ti care sunt efectele secunare ale #erii2 #alonare-
cre*tere &n +reutate- respiraie ur.t %irositoare- ini+estie- &n ciua pre"enei iasta"elor- %icile en"i%e a c$ror %enire
este toc%ai e a ajuta i+estia( S'o spune% e'a reptul2 f$r$ iasta"e- re"ultatul ar fi catastrofal(
Merea conine tot ce e %ai r$u2 alcool 9esi+ur- &n cantitate %oerat$:- aci- ar- %ai ales- o %are cantitate
intr'o +luci$ , %alto"a 96 + la litru: , al c$rei inice +lice%ic este 33@- aic$ *i %ai riicat ec.t al +luco"ei( De
altfel- asocierea intre alcool *i "ah$r favori"ea"$ hipo+lice%ia- care st$ la ori+inea o#oselii- eci a perfor%anelor
sc$"ute 9ve"i capitolul espre hipo+lice%ie:( Prin ur%are- #erea este o #$utur$ cu o %are putere ener+etic$- ac$ ne
referi% la constituirea +r$si%ilor e re"erv$( De aceea- a#anonai #erea- %ai ales &ntre %ese( Dac$ nu putei re"ista-
facei ca *i &n ca"ul cartofilor pr$jii( )neplinii'v$ aceast$ orin$ e vreo ou$ ori pe an- #.n 3'4 hal#e- &ntr'una in
cele %ai #une c.rciu%i in ora*ul u%neavoastr$- up$ ce v'ai asi+urat- cel puin- c$ este o #ere e calitate(
)n 0a"a I- v'a* reco%ana s$ eli%inai efinitiv #erea( )n 0a"a II- &n schi%#- a*a cu% vei reintrouce o
cantitate re"ona#il$ e vin- putei , in ti%p &n ti%p , s$ #ei un pic e #ere la o %as$ 9%a/i%u% 55 e centilitri:(
VINUL
A% p$strat vinul la ur%$- eoarece este sin+ura #$utur$ alcoolic$ in privina c$reia re"ervele %ele vor r$%.ne
%ai nuanate(
Nu se face nici o istincie &ntre vinul al# *i vinul ro*u- cu e/cepia %eniunii c$ vinul ro*u- conine , &n
+eneral , %ai %ult tanin( !aninul are- &ntr'aev$r- virtui terapeutice speciale- &n %$sura &n care procianiina pe care o
conine per%ite li%itarea for%$rii e ateroa%e(
De aici *i p.n$ la a spune c$ vinurile #o+ate &n tanin contri#uie- &ntr'o oarecare %$sur$- la prevenirea #olilor
cariovasculare- nu este ec.t un pas- pe care nu%ero*i oa%eni e *tiin$- ca profesorul ;as]uelier
3I
l'au f$cut(
)n 3ICI- o anchet$ foarte serioas$- reali"at$ &n An+lia , *i referinu'se la 3B $ri , a evieniat faptul c$
%ortalitatea prin infarct %iocaric este eose#it e sc$"ut$ la populaiile care consu%$ e o#icei vin 9e 5'K ori %ai
reus$ &n 0rana *i Italia- ec.t &n Europa e nor:(
Prin ur%are- vinul va putea face parte in ali%entaia nor%al$ in carul %etoei- cu coniia e a ra%.ne la
o cantitate re"ona#il$ 9circa o ju%$tate e litru pe "i: *i e a fi #$ut- pe c.t posi#il- la sf.r*itul %esei- aic$ atunci c.n
sto%acul s'a u%plut eja cu hran$(
In 0a"a I- este #ine s$ renunai la vin c.t %ai repee posi#il( )n 0a"a II- vinul va putea fi consu%at "ilnic-
f$r$ prejuicii pentru %eninerea +reut$ii( !otu*i- cantitatea #$ut$ va tre#ui s$ fie a%inistrat$ a#il- cu celelalte
+lucie 9%$ +.nesc &n special la ciocolat$ sau la eserturi- &n +eneral:( Dar acesta va face o#iectul unui para+raf
etaliat- puin %ai eparte(
C.n vei fi &n 0a"a I- aic$ aceea &n care tre#uie s$ fii foarte fer%i- poate c$ o s$ v$ fie +reu s$ luai %asa &n
fa%ilie sau cu prietenii- f$r$ s$ #ei o pic$tur$ e vin( Pentru c$- ac$ anunai in capul locului c$ nu #ei- ceilali pot
fi jenai(
Sfatul %eu este acesta2 l$sai s$ vi se u%ple paharul *i luai'l &n %.n$ la fel e es ca *i atunci c.n ai #ea
nor%al( )n%uiai'v$ #u"ele- &n loc s$ #ei(
3I
Ve"i cartea octorului ;aurL- ;eicina cu ajutorul vinului- Eitura AR!U>EN( 9n(a(:
A% practicat aceast$ %eto$ %ai %ulte s$pt$%.ni *i v$ ro+ s$ %$ creei c$ ni%eni nu a o#servat c$ nu #ea%
ni%ic(
)n acela*i %o- ni%eni nu a re%arcat vreoat$ c$ nu %.nc$% nici o f$r.%itur$ e p.ine( Pentru a a aceast$
ilu"ie- &%i &ncep &ntoteauna #ucata e p.ine- ar r$%.ne rupt$- pe %as$( Nicioat$ nu %'a% <atins= e ea s'o
%$n.nc(
=. CA'EAUA
Aev$rata cafea- tare e tot- espresso italienesc- a c$rui o"$ e cofein$ ar scula *i un %ort- tre#uie proscris$(
Mei cafea ecofeini"at$ sau cafea ara#ic$ sla#$- care conine %ult %ai puin$ cofein$( Acu%- se +$se*te practic peste
tot cafea ecofeini"at$ *i este &n +eneral- #un$( Chiar *i acas$ putei face o cafea ecofeini"at$ foarte #un$( Iar %arii
a%atori e cafea nici nu #a+$ e sea%$(
Dac$ suntei un #$utor &nr$it e cafea foarte tare- f$r$ &noial$ c$ si%ii nevoia s'o #ei ca pe un e/citant-
pentru a v$ tre"i(
Dac$ avei- e o#icei- %o%ente e o#oseal$ #rusc$ *i- %ai ales- spre ora 33 i%ineaa sau pe la %ijlocul up$'
a%ie"ii- &n ti%pul i+estiei- aceasta este in pricina hipo+lice%iei 9ve"i capitolul care &i este consacrat:(
Cofeina este inter"is$ pentru c$- e*i nu este o +luci$- are ca efect sti%ularea pancreasului *i +enerea"$ o
secreie e insulin$(
Dac$ ai luat o %as$ f$r$ +lucie rele- a c$rei ener+ie este pe punctul e a fi eli#erat$- ar fi o prostie s$
co%pro%itei aceast$ situaie #un$- provoc.n o secreie e insulin$ <%o#ili"atoare= printr'o cea*c$ e cafea tare( Dac$
suntei #$utori e cafea- nu v$ va fi eloc +reu s$ trecei la cafeaua ecofeini"at$- e &nat$ ce vei &ncepe s$ aplicai
%etoa( >a puin ti%p up$ aceea- vei fi surprin*i s$ constatai c$ ai *i uitat e nevoia e cafea(
Este i%portant e su#liniat- totoat$- c$ %arii #$utori e cafea 9cu sau f$r$ cofeina: se e/pun unui risc
supli%entar2 cre*terea procentului e colesterol in s.n+e 9ve"i capitolul asupra hipercolesterolului:(
Atenie- e ase%enea- la ceaiD teina are acelea*i efecte ca *i cofeina *i- &n plus- afectea"$ a#sor#ia fieruluiF
-. LIMONADELE I B/TURILE ACIDULATE
Aceste #$uturi sunt preparate- &n +eneral- in e/tracte aproape &ntoteauna sintetice e fructe sau e plante *i
toate au acela*i efect %ajor2 conin %ult "ah$r(
Deci sunt $un$toare *i- ca ur%are- tre#uie total e/cluse- nu nu%ai pentru c$ au &n co%po"iie %ult "ah$r- ci
*i pentru c$ aciul in ele are ca efect iritarea sto%acului- +astrita *i aerofa+ia(
Chiar ac$ sunt f$cute pe #a"$ e e/tracte naturale- tre#uie s$ v$ ferii e ele- pentru c$ pot fi to/ice( S'a
o#servat c$ e/tractele naturale e citrice conin- &ntr'aev$r- ur%e i%portante e su#stane nocive- cu% sunt terpenele(
C.t espre cele %ai rele intre aceste #$uturi- cele pe #a"$ e cola- ar tre#ui s$ fie ori inter"ise- ori se%nalate
printr'o eticheta special$- cu% sunt pachetele e i+$ri &n SUA2 <Acest prous este periculos(((=(
Este- oricu%- re+reta#il c$ &n Europa consu%ul e cola a luat o ase%enea a%ploare( )i las octorului E%ile'
Gaston Peeters sarcina e a face co%entariile asupra acestei pro#le%e
4@
2
-->a ora actual$- #$uturile nu%ite <pe #a"$ e cola=- pre"entate pe piaa european$- conin- la 3I centilitri
9coninutul %eiu al unei sticle %ici:- circa 43 %+ e cofein$ *i 3@4 %+ e aci fosforic( Cofeina are propriet$i
e/citante( Aciul fosforic este un aciifiant intens- iar %area lui concentraie e fosfor risc$ s$ e"echili#re"e raportul
calciu^fosfor in ali%entaie- cu un +rav pericol e eficit &n privina fi/$rii calciulul &n oase( )n sf.r*it- ar tre#ui s$
e/iste asi+urarea c$ aciul fosforic utili"at nu conine ur%e prea #$t$toare la ochi e %etale to/ice +rele( Conclu"ia
este si%pl$( M$uturile nu%ite <pe #a"$ e cola= , av.n co%po"iia actual$ , trebuie s fie categoric interzise copiilor
i adolescenilor( Ele nu sunt #inef$c$toare pentru ni%eni(=
Cre c$ aceast$ eclaraie nu %ai are nevoie e co%entarii(
Iniferent ac$ este vor#a e copii sau e u%neavoastr$- reco%anarea %ea fer%$ este aceea*i2 f$r$
li%ona$- f$r$ #$uturi aciulate- f$r$ colaF
>. LAPTELE
>aptele natural este un ali%ent +lucio'lipiic- aic$ are &n co%po"iie at.t +r$si%i- c.t *i +lucie( Prin
ur%are- este %ai #ine s$'l evitai *i s$ nu cu%p$rai ec.t lapte e+resat(
Gluciele se afl$ &n "er *i sunt eli%inate &n %o%entul fa#ric$rii #r.n"eturilor- care nu %ai p$strea"$ ec.t
lipiele *i proteinele 9cu e/cepia #r.n"ei <Cantal= *i a #r.n"eturilor e capr$:(
)n #r.n"a e vaci cu @P %aterii +rase- nu %ai r$%.n ec.t proteinele *i puine +lucie 9K + la 3@@ e +ra%e
e #r.n"$:(
i. &UCURILE DE 'RUCTE
Nu %$ voi e/tine asupra acestui su#iect- eoarece co%entariul +eneral cu- privire la fructe este vala#il- up$
cu% #$nuii- *i &n ca"ul sucurilor e fructe(
V$ reco%an- totu*i- s$ preferai fructele pentru a #eneficia- astfel- e celulo"a in pulpa acestora( Mine&neles
c$ nu%ai sucurile e fructe pe care le vei face sin+uri in fructele proaspete sunt acceptate( Nu consu%ai nicioat$
a*a'"isele sucuri e fructe in fer%eri- lipsite co%plet e vita%ine- prea acie *i &n care se aau+$ siste%atic "ah$r(
PUNEREA N APLICARE A 'AZEI I
PIERDEREA N GREUTATE
4@
1hidul de dietetic- Eitura ;ara#out( 9n(a(:
0a"a I a %etoei noastre nu este- &n %o o#li+atoriu- cea %ai ificil$- pentru c$- &n +eneral- va fi e ajuns s$
supri%ai total oar unele lucruri( Dar- pentru a reu*i cu aev$rat- va tre#ui- totu*i- s$ v$ &nsu*ii perfect elementele de
baz ale sistemului.
Dac$ ar fi s$ %$ &ncre &n e/periena %ea- toc%ai la acest nivel se &nre+istrea"$ unele rateuri(
Departe e %ine ieea e a %$ &noi e capacit$ile u%neavoastr$ intelectuale e a asi%ila un nou concept(
Dar- &n ca"ul e fa$- tre#uie s$ eli%in$% %ai &nt.i ieile %o*tenite- care sunt cu %ult %ai &nr$$cinate &n
su#con*tientul nostru- cu c.t ele sunt &n e aproape le+ate e <cultura= noastr$( Ieile estul e si%ple e/puse aici , al
c$ror funa%ent *tiinific este opera unor %eici *i a unor cercet$tori
43
, nu au ie*it- in p$cate- intre pereii unor
ca#inete( Nu tre#uie eci s$ contai pe cei in anturajul u%neavoastr$ s$ va sprijine &n ceea ce vei &ntreprine(
Va tre#ui- e e/e%plu- s$ &nele+ei c$- ac$ luai o %as$ proteino'lipiic$ 9co%pus$ in carne sau pe*te cu
le+u%e:- vei putea s$ %.ncai- ac$ orii s%.nt.n$
44
f$r$ a a#u"a *i f$r$ nici un prejuiciu pentru noile re+uli
ali%entare pe care le respectai(
)n schi%#- aca vrei s$ %.ncai #r.n"$ e vaci &n cursul unei %ese pe #a"$ e +lucie- sin+ura #r.n"$ care v$
este &n+$uit$ este cea cu @P %aterii +rase(
Iata- %ai jos- un fel e +hi pentru punerea &n practic$ a 0a"ei I(
MICUL DE?UN
Mic!l ,e@!+ +r. 2$
Este un %ic ejun glucidic(
, 9n fruct 9%.ncat cu %ini%u% 4@ e %inute &naintea restului e ali%ente:
, cereale prelucrate 9ful+i:
, p)inea neagr sau integral
, br)nz de vaci cu :; materii grase
, cafea decofeinizat sau ceai sla#
, lapte degresat
, ndulcitor sintetic 9la nevoie:(
Caracteristica acestui %ic ejun este faptul c$ este alcatuit pe #a"$ e +lucie #une- ceea ce &nsea%n$ o
eli#erare e +luco"$ %oerat$ *i- %ai ales- a#sena oricrui lipid(
Prin ur%are- el cuprine succesiv2
9( ,<9+-2 Acesta poate fi e orice fel( Personal- a* reco%ana %ai e+ra#$ o portocal$- ou$ %anarine sau
un AiGi- eoarece- pe ne%.ncate- a#sor#ia vita%inei C este foarte eficace(
Dac$ vrei un %$r- %.ncai'l foarte &ncet- cu coaj$(
Manana- prea #o+at$ &n +lucie- nu ne interesea"$(
Respectai cu strictee cele 4@ e %inute sau %ai %ult e la in+erarea , pe ne%.ncate , a acestui fruct *i p.n$
la &nceputul %icului ejun propriu'"is( Reco%anarea %ea este s$ %.ncai fructul la sculare- apoi s$ v$ facei toaleta *i
s$ nu luai %icul ejun ec.t up$ ce v'ai &%#r$cat- ceea ce v$ va lua- chiar ac$ suntei foarte rapi"i- cel puin o
ju%$tate e or$(
A %.nca un fruct la %icul ejun- &n 0a"a I nu este o o#li+aie *i nici o coniie e reu*it$( Este opional( Dac$
nu %.ncai nicioat$ fructe- ceea ce este re+reta#il la ur%a ur%ei- nu le %.ncai siste%atic- oar pentru c$ le
%enione" aici( )n schi%#- pentru cei care %$n.nc$ fructe &n fiecare "i *i care ar fi foarte frustrai ac$ ar fi lipsii
co%plet e ele- a% inicat- %ai sus- c$ i%ineaa- pe ne%.ncate- este unul intre rarele %o%ente per%ise c.n le pot
%.nca( De altfel- putei- ac$ orii- s$ luai un %ic ejun co%pus e/clusiv in fructe( Dac$ ale+ei %icul ejun nr( 4-
care este proteino'lipiic- nu vei putea %.nca fructul ec.t ac$ respectai intervalul e cel puin o or$(
P=3(>! (>!1<?2 Cu%p$rai e la #rut$rie p.ine nea+r$( )n +eneral- se +$se*te peste tot- ar este f$cut$ %ai
%ult sau %ai puin #ine- pentru c$- eseori- este prous$ intr'un a%estec e sorti%ente e f$in$- &n care f$ina
co%plet$ nu repre"int$ ec.t 4K'5@P( Pentru a'i recunoa*te calitatea- asi+urai'v$ c$ te/tura ei este relativ +rosier$(
0erii'v$ e p.inea nea+r$ care nu are ec.t nu%ele *i culoarea acesteia( Ieal este s$ consu%ai p.ine nea+r$
<inte+ral=- aic$ av.n toate co%ponentele #o#ului e +r.u 93@@P in fi#rele lui:- ceea ce face in aceast$ o +luci$
#un$- cu inice +lice%ic foarte sc$"ut( P.inea +er%an$ sau suee"$ are- &n +eneral- aceste caracteristici- ar tre#uie s$
fii ateni- c$ci i se aau+$ eseori "ah$r sau +r$si%i(
P.inea nea+r$ se &%#i#$ %ai rapi cu lichiele in sto%ac( Deci vei avea %ai repee sen"aia e saietate(
Pentru c$ noi nu vo% %$sura nicioat$ cantitatea- a* fi tentat s$ v$ spun c$ putei %.nca tot ce orii( )n realitate- %'a*
%ulu%i s$ spun- &n privina p.inii2 %.ncai'o --raional=(
Putei consu%a- e ase%enea- chifle pr$jite 9eseori e provenien$ suee"$:- ca si craAeri fa#ricai in f$in$
necernut$( E/ist$ %ai %ulte %$rci- ar este i%portant , &nainte e a ale+e una , s$ o verificai #ine- ca s$ nu conin$
"ah$r sau +r$si%i(
>a fel- ac$ luai pes%ei- nu'i ale+ei ec.t pe cei care sunt f$cui in f$in$ necernut$- &n %o inte+ral- *i care
nu conin nici "ah$r- nici +r$si%i- lucru eose#it e rar(
Dar ce vei pune pe p.ine8 )n 0a"a I este- cu aev$rat e/clus s$ punei unt sau %ar+arin$- spre eose#ire e
ceea ce vei putea face &n 0a"a II( E/clus- totoat$- s$ punei %iere sau ulcea$( ;ierea *i ulceaa sunt +lucie rele-
cu o foarte %are concentraie e "ah$r( De aceea- tre#uie eli%inate cu desv)rire.
Prin ur%are- v$ propun s$ punei #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase- pe felia e p.ine( Dac$ a%estecul vi se
pare ca% fa- putei pres$ra pe easupra un &nulcitor , ar putei ec.t foarte puin- eoarece puterea sa e a &nulci
este foarte riicat$ , sau- ac$ preferai- sare(
Dar putei s$ ale+ei *i ful+ii e cereale- pentru %icul ejun(
43
Ve"i #i#lio+rafia(
44
Acest fapt fiin vala#il oar &n ipote"a c$ avei un colesterol nor%al 9ve"i capitolele II *i VIII:- o s%.nt.n$ %ai sla#$
e per%is$( 9n(a(:
Pentru aceasta- ar tre#ui s$'i preferai pe cei +rosieri- care nu conin nici un aaos ine"ira#il- ca "ah$rul-
+r$si%ile- cara%elul- %ierea( Verificai #ine co%po"iia- care tre#uie s$ fie %enionat$ pe cutie( Va tre#ui- &n orice ca"-
s$ e/cluei tot ceea ce este prous pe #a"$ e ore" *i poru%#(
+!,>!9! D>+6,>3(38!-? 2!9 +>!390 20!7
45
2 Nu voi %ai reveni aici asupra necesit$ii i%perative e a
nu #ea cafea tare( )n schi%#- ac$ avei o cafea sla#$- %er+e( Dar- ac$ v'ai putea o#i*nui cu cafea ecofeini"at$-
a%estecat$- eventual- cu cicoare 9--este e/celent$ pentru s$n$tatea u%neavoastr$=: ar fi *i %ai #ine( Dac$ #ei ceai-
nu'l facei prea tare( 1i ceaiul conine cofein$(
0!P->0> D>1<>2!-2 Dac$ punei lapte &n cafea sau &n ceai- folosii nu%ai lapte e+resat( Chiar *i laptele
se%i'+ras este inter"is- pentru c$ are- &n coninut- lipie( Cel %ai #ine este s$ luai lapte e+resat'praf- pentru c$ putei
reali"a- &n acest %o- un a%estec %ai concentrat(
Mine&neles c$ nu vei %.nca "ah$r o#i*nuit 9eja vi l'ai alun+at co%plet in %inte:( 0olosii "aharina(
Mic!l ,e@!+ +r. :
;icul ejun nr( 4- in 0a"a I- este s$rat 9proteino'lipiic:- aic$ nu va conine nici un fel e +lucie- fie ele
<#une= sau --rele=( Este cel pe care vi'l reco%an c.n suntei la hotel- eoarece nr( 3 nu este &ntoteauna u*or e luat
&n e/terior(
46
Prin ur%are- %icul ejun nr( 4 conine- la ale+ere2
, ou
, unc i@sau jambon, c)rnai
, br)nz
, cafea decofeinizat, cafea sla#$ sau ceai sla#
, sm)nt)n sau lapte 9e preferin$ s%.nt.n$:
, zaharin 9la nevoie:(
Acesta este- &ntruc.tva- un %ic ejun an+lo'sa/on- cu sin+ura iferen$ c$ nu are nici p)ine prjit, nici fulgi
de cereale, nici dulcea *i #ine&neles- nici "ah$r(
E/cluerea oric$ror +lucie in acest %ic ejun este capital$(
PRNZUL
Pr.n"ul- luat acas$ sau &n ora*- va fi &ntoteauna proteino'lipiic- ceea ce nu &nsea%n$ c$ tre#uie s$ conin$ o
%are cantitate e +r$si%i 9ve"i capitolul II- asupra lipielor <#une= *i <rele=:(V$ voi a &ns$ c.teva e/e%ple- pentru ca
s$ fiu si+ur c$- nu vei face nici o +re*eal$(
V$ reco%an s$ consultai- %ai ales- lista +lucielor 9ve"i Ane/a nr( 3: *i s'o copiai- ca s'o avei %ereu la
u%neavoastr$( Dar o s'o &nv$ai repee pe inafar$(
'eniul tip pentru pr)nz va fi urmtorul
, cruit$i
, pe*te *i^sau ca%e
, le+u%ele per%ise 9ve"i lista:
, salat$
, #r.n"$
, #$utur$2 ap$ neaciulat$(
A+re!ri
Sunt per%ise toate salatele- cu coniia ca printre co%ponentele sale s$ nu fie +lucie( Este- &n special- ca"ul
salatei <_ la Nisa=(
De aceea- asi+urai'v$- &nainte e a co%ana un fel e %.ncare- c$ nu conine nici cartofi- nici poru%#- nici
%orcovi- nici sfecl$(
Evitai- totoat$ 9nu%ai &n 0a"a I:- ali%entele +lucio'lipiice- cu% sunt nucile( Daca suntei la restaurant- nu
co%anai salat$ cu nuci- ci %ai e+ra#$- o salat$ cu sl$ninua( !otu*i- fii ateni2 va tre#ui s$ preci"ai foarte #ine- &n
%o%entul c.n facei co%ana2 salata s$ nu ai#$ crutoane- pentru c$- e %ulte ori- #uc$tarii au supr$toarea %anie e a
le a$u+a(
0ii vi+ileniF Nu &ncepei prin a tolera aceste <%ici +re*eli= care sunt- e fapt- enor%e- ac$ avei &n veere
o#iectivul ur%$rit( Ar$tai'v$ e/i+eni &n faa chelnerilor( Dac$ ai preci"at <f$r$ crutoane= sau --f$r$ poru%#=- nu le
acceptai --e ata asta=- nu%ai pentru c$ au %uli oa%eni e servit(
Dac$ orii ca *eful e sal$ sau chelnerul s$ v$ ia &n serios- tre#uie s$ fii convin+$tori- insist.n asupra
faptului c este absolut exclus s acceptai chiar i cea mai mic urm din ceea ce nu dorii, n felul care vi se va
servi
)n ceea ce %$ prive*te- a% +$sit c$ cel %ai #un %o e a %$ face respectat pe acest plan este s$ spun c$ sunt
aler+ic( 1i %er+e e fiecare at$( At.ta ti%p c.t vei +$si &n salat$ fasole vere- pra"- an+hinare- var"$- conopi$- ro*ii-
anive- sparan+hel- ciuperci- riichi- #r.n"$ sau %e"eluri- %.ncai c.t vrei( Vei e/clue in aceast$ list$ salata e
sfecl$ ro*ie- eoarece conine "ah$r- precu% *i %orcovii(
C.t espre ou$- nu e/ist$ , up$ cu% *tii , nici o restricie- chiar ac$ au %aione"$(
4K
Ei- aF ;aione"a *i
s%.nt.na sunt per%ise la %esele proteino'lipiice( Dar nu este nici un %otiv s$ facei in asta o or+ie( Dac$ v$ place
45
Dac$ orii s$ #ei cacao- asi+urai'v$ ca aceasta s$ nu conin$ "ah$r(
46
)n ipote"a c$ avei hipercolesterol- acest %ic ejun nu v$ este reco%anat( Pentru cei care nu au astfel e pro#le%e-
este necesar s$'*i echili#re"e #ine consu%ul e lipie 9ve"i cap( II *i VIII:( 9n(a(:
4K
Dac$ este %aione"$ in tu# sau in #orcan- verificai'i co%po"iia( Pro#a#ilitatea e a conine "ah$r- +luco"$ sau
f$in$ este foarte %are( 9n(a(:
%aione"a- %.ncai &n %o nor%al( Dar ar fi %ai #ine s'o evitai- &n ca"ul &n care avei tenina la hipercolesterol 9ve"i
capitolele II *i VIII:(
Putei lua- ca antreuri- *i ton- sarele &n ulei- cra#- lan+ustine- so%on afu%at sau %ar%at( Evitai- totu*i- &n
0a"a I- striiile- scoicile Saint Hac]ues sau pateul e ficat e +.sc$( Acestea conin o cantitate e +lucie *i- astfel- risc$
s$ v$ &nt.r"ie re"ultatele f$r$ a le co%pro%ite( Nu v$ fie tea%$ &ns$- &n 0a"a II le vei putea %.nca up$ cu% orii(
'el!l Ari+ciAal
0elul principal va putea fi co%pus- &n special in carne sau pe*te( Nu e/ista nici o restricie &n acest o%eniu ,
poate oar &n privina prepar$rii , e*i ar fi e orit s$ preferai pe*tele(
Carnea *i pe*tele nu vor fi preparate panA. Pes%etul face parte intre +lucie( Pe*tele nu va fi at prin f$in$(
0erii'v$ e li%#a'e'%are <%euniere=( Co%anai &ntoteauna pe*tele la grtar. Evitai- e ase%enea- +r$si%ile
pentru pr$jit- <saturate= e c$lur$- nu &ntoteauna u*or e i+erat- *i periculoase in cau"a colesterolului(
Atenie la sosuriF Daca suntei aepii <noii #uc$t$rii=- sosurile sunt- &n +eneral- foarte u*oare- &n %$sura &n
care nu conin f$in$( )n %ajoritatea ca"urilor- sosul este re"ultat prin co%#inarea cu o s%.nt.n$ av.n coninutul e
+r$si%i foarte reus(
C.n %.ncai carne- putei s$ luai- eventual- un sos #earne"
4?
- ac$ v$ place *i nu avei pro#le%e e
colesterol( Dar evitai mutarul, n ,aza 3. Acesta este f$cut cu f$in$ e/tras$ in planta cu acela*i nu%e *i este o
+luci$( )n cantitate %ic$ nu eranjea"$ prea %ult( De aceea- &l reintrouce% &n 0a"a II(
)n ceea ce prive*te +arniturile- vei ale+e cu prioritate le+u%ele #o+ate &n fi#re( De la ro*ii la ovlecei- trec.n
prin fasole vere- vinete sau conopia- avei e une ale+e( Consultai lista in ane/$- pentru ca s$ le cunoa*tei pe
toate- eoarece sunt nu%eroase(
A*a cu% v'a% reco%anat %ai &nainte- ac$ nu +$sii altceva la restaurant- %.ncai pur *i si%plu salat$
vere- fetic$- salat$ crea$- cicoare sau p$p$ie( 1i o putei %.nca at.t c.t orii- ca antreu- fel principal- precu% *i
&nainte sau o at$ cu #r.n"a(
BrB+Ca
De acu%- tre#uie s$ va o#i*nuii s$ %.ncai #r.n"a fr p)ine. Nu este eloc i%posi#il *i vei veea- up$
aceea- c$ o savurai %ai #ine( De altfel- o vei aprecia cu at.t %ai %ult- cu c.t vei putea , &n cur.n , s$ o &nsoii *i cu
puin vin(
)n orice ca"- oa%enii #ine crescui %$n.nc$ #r.n"a e/clusiv cu cuitul *i cu furculia( De aceea- nu %ai este
loc *i pentru p.ine ca suport( Dac$- totu*i- v$ eranjea"$ prea %ult- &ncercai s$ %.ncai #r.n"a cu salat$( lat$ *i o alt$
tehnic$2 &ntre#uinai ca*cavalul ca suport pentru alte #r.n"eturi(
)n 0a"a I- v$ vor fi per%ise aproape toate #r.n"eturile( !otu*i vei fi re"ervai &n privina #r.n"ei e Cantal
4C
-
ca *i a #r.n"eturilor e capr$- care conin o cantitate %ic$ e +lucie( Este %ai #ine s$ le evitai &n perioaa e &nceput(
Deser!rile
Unele eserturi pot fi preparate cu "aharin$ &n %$sura &n care prepararea nu i%plic$ %ult ti%p e coacere sau
fier#ere , e e/e%plu- tarta cu cre%$ en+le"easc$
4B
sau laptele e pas$re(
B#!!rile
A% spus eja c$- &n 0a"a I- tre#uie s$ evitai orice #$utur$ alcoolic$- inclusiv vinul( Deci #ei ap$- ceai rusesc
sau ceai e plante- ac$ v$ place( Dar evitai apele +a"oase- pentru c$ v$ u%fl$ *i v$ pertur#$ i+estia(
Oricu% v$ reco%an s$ nu #ei ec.t foarte puin &n ti%pul %esei- eoarece riscai s$ v$ <&necai= sucurile
+astrice *i s$ v$ eranjai i+estia( Dac$- totu*i- tre#uie s'o facei- &ncepei nu%ai up$ a oua ju%$tate a %esei( Nu
#ei in %o%entul &n care v$ a*e"ai s$ %.ncai( Acesta este un o#icei $un$tor- pe care &l au prea %uli se%eni ai
no*tri( 1i este responsa#il pentru o parte intre tul#ur$rile e %eta#olis% ce se reflect$ asupra i+estiei( 7ei mai bine
ntre mese 9%ini%u% un litru e ap$:(
Dac$ %er+ei la %ese festive- &n 0a"a I- v$ rea%intesc c$ tre#uie s$ v$ sustra+ei e la consu%area #$uturilor'
aperitiv alcoolice( >uai un suc e ro*ii( Dac$ nu avei &ncotro- acceptai o #$utur$ alcoolic$ 9un Air
4I
- e e/e%plu-
pre+$tit pentru toat$ lu%ea:- pri%ii'o- ar nu o #ei( ;uiai'v$ in c.n &n c.n #u"ele- pentru a <participa=- ar nu o
consu%ai( Apoi- o putei <face uitat$= pe uneva- &ntr'un %o%ent &n care ni%eni nu #a+$ e sea%$( )n anu%ite
&%prejur$ri- poate o s$ fie %ai +reu s$ v$ e#arasai e ea( Atunci- ai ova$ e i%a+inaie( Punei paharul la
&ne%.na a%atorilor e #$utur$- care se aranjea"$ ei- cu%va- s$ ia <in neatenie= paharul altora- %ai ales ac$ este
plin2 Dac$ aceast$ Z specie nu %ai e/ist$ &n anturajul u%neavoastr$ apropiat , ceea ce %'ar %ira , atunci v$ r$%.ne
posi#ilitatea +hiveciului e flori- a frapierei e *a%panie- a ferestrei- ac$ este var$- sau chiuvetei(
Dac suntei n ,aza 3 i v aflai la o recepie, iat c)teva sfaturi.
Acceptai paharul e *a%panie care vi se pune &n %.na( Vinei'l &n %.n$ o #ucat$ e vre%e( ;uiai'v$ #u"ele
&n el- in c.n &n c.n- ac$ avei si+urana c$ nu'l vei #ea( Apoi- punei'l- cu iscreie- jos(
;.ncarea servit$ la o recepie constituie- &n schi%#- o aev$rat$ pro#le%$( Dar nu e/ist$ pro#le%$ f$r$
soluie(
Este e/clus s$ %.ncai sanvi*uri- oric.t ar fi ele e %ici( Dar ce se afl$ pus pe p.ine este foarte #un pentru
4?
Verificai'i co%po"iia( Dac$ suntei la restaurant- e/ist$ *ansa ca sosul s$ fie natural- f$r$ "ah$r ori alt aaus neorit(
9n(a(: ^ Sos #earne"- aic$ sos e ou$ cu unt topit( 9n(tr(:
4C
Cantal- sort e #r.n"$ cu past$ ur$- o#inut$ in lapte e vac$- nu%it$ astfel up$ locul e ori+ine 9Cantal- in
provincia Auver+ne:( 9n(tr(:
4B
Cre%a en+le"easc$ este o cre%$ e #a"$- fiart$ &n #ain %arie- parfu%at$ cu fructe( 9n(tr(:
4I
Oir- a%estec e lichior e coac$"e cu vin sau cu *a%panie 9n(tr(:(
u%neavoastr$2 o felie e so%on- sala%- o ronel$ e ou- sparan+hel etc( Dac$ suntei estul e iste ca s$ separai
partea e easupra e suportul e p.ine- #ravo vou$F Dar la recepii e/ist$ &ntoteauna lucruri confor%e cu re+i%ul
nostru ali%entar(
+utai br)nzaB &ntoteauna vei +$si *i #r.n"$ su# o for%$ sau alta( ;ai ales &n cu#ulee %ici( +utai i
c)rnciorulB A* fi foarte surprins s$ nu fie( C.rn$ciorii %ici- pentru cocAtail- sunt %ereu pre"eni la cere%onii(
Profitai ca s$ %.ncai c.i orii- &n %$sura &n care suntei convin*i c$ nu conin f$in$( )ns$ atenie la %u*tarF
Dac$ vei consiera c$ facei parte intre oa%enii care nu re"ist$ &n faa %.nc$rurilor e/puse- ac$ v$ te%ei
c$ vei cea- inevita#il- pentru c$ nu v$ putei o%ina atunci c.n v$ este foa%e- iat$ o soluie2 &nainte e a %er+e la
recepie- ron$ii ceva per%is- c$ s$ v$ asi+urai sto%acul(
Pe la ju%$tatea secolului EIE- str$'str$#unicul %eu- care avea *ase copii( era invitat- o at$ pe an- &%preun$
cu fa%ilia- s$ ia %asa la irectorul co%paniei la care lucra( Str$'str$#unica %ea- up$ cu% %i s'a povestit- avea %are
+rij$ s$ le ea copiilor s$ %$n.nce- &n preala#il- o sup$ foarte eas$( Cu #urta #ine <pus$ la cale=- &nc.nt$torii copila*i
ar$tau un entu"ias% %ai puin e/cesiv &n faa %.nc$rurilor +ro"ave- pe care nu le aveau nicioat$ acas$( Astfel c$ str$'
str$#unicii %ei au o#.nit repee reputaia e a avea ni*te copii e/tre% e #ine eucai(
Dac$ v$ este tea%$ c$ nu vei re"ista- %.ncai- &nainte e a %er+e la recepie- 3'4 ou$ tari sau o #ucat$ e
#r.n"$( De altfel- o#i*nuii'v$ s$ avei &ntoteauna la u%neavoastr$ #uc$ele e #r.n"$ <Ma#L#el= sau <Vache ]ui
rit=(
5@
Dac$ avei <un %ic +ol= % sto%ac- &n orice %o%ent al "ilei- putei s$ u"ai *i chiar s$ a#u"ai e acest
su#terfu+iu( )n +eneral- &n aceste %o%ente putei %.nca orice- e pe lista ali%entelor per%ise( Atenie oar s$ nu
in+erai prea %ulte lipie- up$ ce ai luat o %as$ +luciic$( De e/e%plu- nu %.ncai o #ucat$ e #r.n"$ la ora I
i%ineaa- ac$ ai luat %icul ejun la ora B(
4n ipoteza c vei fi invitai acas la prieteni, situaia va fi , prin efiniie , %ai ificil$- &n %$sura &n care
posi#ilitatea e %anevr$ v$ va fi consiera#il reus$(
S$ e/a%in$% situaia su# toate un+hiurile( Poate c$ ace*ti prieteni sunt oa%eni pe care &i cunoa*tei #ine(
Poate sunt chiar %e%#ri ai fa%iliei u%neavoastr$( Atunci- profitai e li#ertatea raporturilor cu ei *i <vinei'le
pontul= &n %o iscret( )ntre#ai'i inainte ce va fi e %.ncare *i nu v$ fie tea%$ s$ le ai su+estii(
)n ipote"a c$ suntei foarte puin inti%i cu +a"ele- va tre#ui s$ reflectai *i s$ i%provi"ai( Dac$ invitaia are
un caracter <e/cepional=- nivelul %.nc$rurilor va fi pe %$sur$( De aceea- a* fi foarte surprins s$ vi se serveasc$ ore"-
paste sau cartofi(
Dac$ este pateu e ficat e +.sca- %.ncai'l- cu toate c$ nu este reco%anat &n 0a"a I ca ali%ent pe care s$'l
%$n.nci &n voie( Dar o at$- in c.n &n c.n- nu are nici o i%portan$( !otu*i- pentru Du%ne"eu- nu m)ncai i
p)inea prjit cu care a fost servit. Ni%eni nu v$ o#li+$( Nici %$car #una cre*tere(
Dac$ vi se ofer$ un %inunat sufleu e #r.n"$- %.ncai'l- a*a cu% face toat$ lu%ea- e*i conine f$in$( Dar nu
v$ l$sai u*i e val- su# prete/t c$ <%er+e=( 1i nu v$ a+ravai situaia accept.n s$ luai e trei ori(
Dac$ avei ca antreu i% pateu &n aluat- %.ncai oar %ie"ul- care este , &n +eneral , proteino'lipiic *i l$sai
restul- iscret- pe %ar+inea farfuriei( C.n nu suntei % co%pania unor persoane apropiate- ni%eni nu va face
i%politeea s$ v$ spun$2 <ia uite- ai l$sat ce era %ai #unF= Chiar ac$ &*i pune &ntre#$ri &n sinea ei- st$p.na casei se va
a#ine s$ &ntre#e <e ce nu i'a pl$cut cojia8=
)n ceea ce prive*te felul principal- cre c$ nu vei avea nici o pro#le%$- eoarece +arniturile sunt- e o#icei- la
iscreie( Putei lua- si%#olic( puin ore" sau paste- ar ni%eni nu v$ o#li+$ s$ le %.ncai(
Dac$- up$ aceea- continua*i s$ %urii e foa%e- scoatei'v$ p.rleala cu salat$ *i- %ai ales- cu #r.n"$( Dac$
%.ncai %ult$ #r.n"$- st$p.na casei va aprecia faptul *i v$ va ierta %ai u*or pentru c$ i'ai l$sat eoparte coaja
pateului( Un platou cu #r.n"eturi este fru%os c.n este #ine +arnisit cu o rnare varietate e sorturi( De o#icei- invitaii
nu prea iau in ele eoarece- up$ toat$ p.inea pe care au %.ncat'o- nu %ai au loc *i pentru #r.n"$( Prin ur%are-
onorai platoulF
Evient c$ %o%entul critic este cel al esertului- fiinc$ este &ntoteauna +reu sa spui <nu- %ulu%esc- nu
oresc=( Atunci- insistai s$ nu vi se ea ec.t o bucic mic de tot *i facei ca cei c$rora nu le %ai este foa%e2 l$sai'
o- &n #un$ parte- &n farfurie(
)n sf.r*it- a*teptai c.t %ai %ult- p.n$ c.n vei &ncepe s$ #ei( ;ai &nt.i- #ei vinul ro*u- &n special cu #r.n"$(
Dar- ac$ situaia a fost %ai rea ec.t v'ai a*teptat- ac$ nu ai putut a#solut eloc s$ avei i%a+inaie &n faa
a+resiunii +lucielor rele- *i asta chiar la %ijlocul 0a"ei I- nu v$ r$%.ne ec.t s$ fii %ai vi+ileni- pe viitor- &n
aplicarea noilor u%neavoastr$ principii ali%entare(
!re#uie s$ *tii c$- &n 0a"a I- suntei &nc$ foarte sensi#ili la +luco"$( ;etoa e fa$ vi"ea"$ riicarea pra+ului
u%neavoastr$ e toleran$- ar at.t ti%p c.t acesta nu a atins nivelul #un- sensibilitatea la glucoz v rm)ne mare.
1i este a#solut evient c$- ac$ aucei &n or+anis% , e a"i pe %.ine , o %are cantitate e +lucie rele- up$
ce fusese privat e ele c.tva ti%p- acesta o s$ le asi%ile"e cu %are #ucurie( 1i vei capitali"a- &ntr'o sin+ur$ sear$- toate
+r$si%ile e re"erv$ pe care le'ai pierut &ntr'o s$pt$%.n$ sau ou$(
Cu c.t vei fi %ai avansai &n 0a"a I 9care tre#uie s$ se &ntin$ pe 4'5 luni:- cu at.t rec.*ti+area &n +reutate va
fi %ai puin catastrofal$(
)n schi%#- ac$ facei <un %are e/ces=- la 4'5 s$pt$%.ni up$ ce ai &nceput 0a"a I- riscai s$ revenii su#it la
un nivel foarte apropiat celui la care v$ aflai la &nceput( Acest fapt v$ poate escuraja co%plet( !otu*i- spunei'v$- ca *i
&n alte &%prejur$ri- c$ o #$t$lie pierut$ nu v$ co%pro%ite *ansele e a c.*ti+a r$"#oiul(
CINA
Cina va fi ori proteino'Iipiic$ ori pe #a"$ e <+lucie #une=(
Ci+a +r. 2$
Dac$ este proteino'lipiic$- cina va se%$na- ca o sor$- cu pr.n"ul( Diferena re"ult$ in faptul c$- &n
5@
)nc$ o at$- aceste reco%an$ri sunt vala#ile oar pentru cei ce nu au pro#le%e e colesterol( Cine are
hipercolesterol- ar face #ine s$ %$n.nce fi#re 9%ere sau AiGi:( 9n(a(:
%ajoritatea ca"urilor- aceast$ %as$ este luat$ acas$( 1i- acas$- ale+erea este &ntoteauna %ai li%itat$( Dar ac$ ai *tiut
s$ v$ convin+ei fa%ilia *i s$ ai reco%anaiile care v$ convin- nu ar tre#ui s$ &nt.%pinai nici o ificultate( Iealul
ar fi s$ &ncepei %asa e sear$ sup$ eas$( )n ea vei putea pune napi- pra"- elin$- var"$ etc( Va fi co%pus$- &n
e/clusivitate- in le+u%ele in Ane/a nr( 3( Atenie- e/ist$ riscul ca #uc$t$reasa s$ fie tentat$ s$ pun$ *i cartofi( C$ci-
pentru ea- supa e le+u%e f$r$ cartofi nu este posi#il$( Cartoful are- &ntr'aev$r- capacitatea e a <le+a= supa( Dar acest
rol poate fi jucat *i e elin$( E/ist$ *i un alt %ijloc e a le+a o sup$ e le+u%e2 a$u+ai un +$l#enu* sau c.teva
ciuperci pasate cu %i/erul *i transfor%ate &n piureu(
Pentru a &%#un$t$i +ustul supei e le+u%e- putei s$'i a$u+ai- &n %o%entul % care o servii la %as$- o
#uc$ic$ e unt c.t o nuc$ sau o lin+uri$ e s%.nt.n$- #ine&neles- ac$ nu tre#uie s$ v$ suprave+heai cu strictee
colesterolul(
Dac$ orii- putei %.nca la cina orice fel e carne( Reco%anarea f$cut$ persoanelor v.rstnice- e a nu
consu%a carne seara- re"ult$ in faptul c$ eli%inarea to/inelor in carne se face %ai ificil atunci c.n- &n cursul
aceleia*i %ese- s'au in+erat *i +lucie( Di+estia *i- ca ur%are- so%nul risc$ s$ fie- astfel- pertur#ate(
>a tineri- to/inele- %o#ili"ate cu concursul +lucielor- se evaluea"$ %ai u*or- atorit$ activit$ii fi"ice( Iat$ un
%otiv supli%entar pentru ca seentarul care suntei- cu si+urana- s$ nu a%estecai +luciele cu carnea- chiar ac$ avei
puine Ailo+ra%e e pierutF
)n afar$ e carne- e/ista ou$le- care se pot prepara &n iverse %ouri( ;.ncai o%lete cu salat$( Sunt
elicioaseF
!otu*i- seara preferai pe*tele- este %ai u*or *i v$ protejea"$ pe plan vascular(
>a capitolul #r.n"eturi- pe l.n+$ faptul c$ nu avei restricii- profitai c$ suntei acas$ *i %.ncai iaurt
53
(
Acesta este e/celent pentru i+estie- eoarece conine ele%ente ce reconstituie'flora intestinal$( Dar fii ateniF Nu
%.ncai ec.t iaurturi #une- f$r$ aro%e sau fructe( Verificai ca fer%entul lactic s$ fie natural( Vei fi si+ur c$ nu v$
&n*elai ac$ vei cu%p$ra iaurt e fer%$ sau cu stanar &nalt(
Dac$ luai %asa acas$- profitai- &n orice ca"- pentru a %.nca lucruri per%ise- si%ple- *i care v$ plac- ca
rasolul( ;.ncai lucruri pe care nu le vei +$si nicioat$ la restaurant- ca an+hinarea fiart$( Este elicioas$- plin$ e
vita%ine *i e s$ruri %inerale- are %ulte fi#re ceea ce v$ ajut$ %ult % privina tran"itului intestinal *i scae +lice%ia(
Nu uitai- %ai ales- s$ %.ncai le+u%e2 ro*ii- spanac- anive- vinete- conopi$- pra"- ovlecei- ciuperci(
Ci+a +r. :$
Cina nr( 4 va fi +luciic$(
)n afar$ e ele%entele care v$ sunt inter"ise &n toate ca"urile 9"ah$rul- cartofii etc(:- va tre#ui s$ evitai- cu
strictee- s$ %.ncai lipie la o %as$ +luciic$(
0$r$ lipie &nsea%n$ f$r$ carne- pe*te- ulei- unt- ou$- #r.n"$ 9cu e/cepia #r.n"ei e vaci cu @P +r$si%i- cu%
este aceea pe care o %.ncai la %icul ejun:(
R$%.n- prin ur%are- toate le+u%ele ver"i *i ore"ul neprelucrat- fasolea *i lintea( Dar- atenie- f$r$ unt-
%ar+arin$- ulei sau alte +r$si%i ani%ale( A% putea inclue &n aceast$ list$ pastele f$cute in f$in$ necernut$- nu%ai c$
sunt +reu e +$sit( Dac$- totu*i- avei *ansa e a le fi o#inut- va tre#ui neap$rat s$ le verificai- ca s$ nu conin$- su#
nici un %otiv- %aterii +rase( C.n le vei %.nca f$r$ unt *i f$r$ #r.n"$- vei evita jalea care v'ar cuprine &ncuraj.nu'
v$ cu un sos e #usuioc sau e ro*ii- a%#ele reco%anate la ore"ul neprelucrat 9ve"i ore"ul- la Capitolul IV- espre
f$inoase:(
Pentru a &ncheia- iat$ o iee pentru cina nr( 42
, 2up de legume 9f$r$ unt sau s%.nt.n$:
, orez neprelucrat cu sos tomat
, salat
, br)nz de vaci cu :; grsimi.
V'a% at ca e/e%plu aceast$ %as$ +luciic$ pentru a fi c.t %ai e/haustiv posi#il( )l reco%an nu%ai
e/clusivi*tilor- care sunt si+uri c$ nu vor face nici o +re*eal$( Pentru c$- ac$ facei cea %ai %ic$ eroare- totul va fi
co%pro%is(
V$ reco%an- prin ur%are- s$ luai la cin$- ca *i la pr.n"- o %as$ proteino'Iipiic$ pe #a"$ e ou$- carne f$r$
+r$si%e , ca pas$rea sau pe*tele , &nsoit$ e nu%eroasele le+u%e per%ise(
GU&TAREA (PICNICUL)
Vi se &nt.%pla uneori- cu si+uran$- in iverse %otive- s$ nu avei ti%p s$ %.ncai( )n +eneral- e/ist$
tenina e a s$ri peste %asa e pr.n" *i , pentru a v$ si%plifica viaa , in ou$ una2 ori renunai la %as$ ori v$
%ulu%ii s$ &nfulecai repee un sanvi*(
N! s#ri1i +icio,a# Aese Dreo "as#. Este una intre re+ulile e aur ale ieteticii( >a li%it$- %.ncai e 6'K
ori pe "i- ac$ v$ face pl$cere- ar nu renunai nicioat$ la una intre cele trei %ese principale( Este cea %ai +rav$
eroare pe care o putei face( Este cel %ai #un %ijloc e a v$ esta#ili"a &ntre+ul %eta#olis%( Inter"icei'v$ aceast$
practica *i #la%ai'i pe toi cei care o aopt$( Dac$ proceai &n acest fel- or+anis%ul u%neavoastr$ se va +$si &n
situaia c.inelui hr$nit &n %o nere+ulat care &*i face re"erve- e cu% +$se*te ceva e ros(
)n staiul la care ne afl$%- sunt convins c$ ai i"+onit efinitiv in %inte ieea sanvi*ului cu unt *i *unc$-
%.ncat &n localul u%neavoastr$ preferat- sau a chiflei infa%e cu <#ur+er= tocat( )n &ncheierea c$rii e fa$ v$ voi
spune tot r$ul pe care &l cre espre +roa"nicele o#i*nuine ali%entare care ne vin irect in ara pe care o consier$%
cea %ai civili"at$ in lu%e- cu toate c$ a%iraia *i sti%a pe care ni le insufl$ sunt &n anu%ite privine 9care nu au
ni%ic e'a face cu +astrono%ia sau ietetica: pe eplin &nrept$ite( Prin ce vo% &nlocui toate astea8 Dup$ tot ce ai
&nv$at p.n$ acu%- este e ajuns oar puin$ i%a+inaie(
Iat$- la +r$%a$- tot ce putei cu%p$ra pentru a lua co%o o <+ust$ric$= la locul e %unc$ sau &n ti%pul unei
c$l$torii- oricare ar fi coniiile2
53
Iaurtul este- totu*i- un a%estec +lucio'lipiic( De aceea- nu se reco%an$ s$ %.ncai %ai %ult e unul la o %as$(
9n(a(:
, unc de Praga, &ntoteauna t$iat$ &n felii foarte su#iri- care pot fi %.ncate cu %.naD
, salam
54
. aici vei avea nevoie e cuit( Un coupe'papier poate folosi foarte #ineD
, ou tari. le putei cere *i &n localuriD
, roii. ac$ avei +rij$ s$ avei &n per%anen$ la &ne%.n$ ni*te *erveele- ro*ia este ieal$( Poate fi
%.ncat$- efectiv- ca un fructD
, br)nzeturi. toate %er+- ar , pentru c$ tre#uie s$ fi%- &nainte e toate- practici $ voi e/clue in oficiu
#r.n"eturile e tip ca%e%#ert- ale c$ror %anifest$ri e si%patie risc$ s$ nu fie eloc apreciate e vecinii
apropiai- %ai ales ac$ suntei &n tren( Ale+ei- intre ele- tipul <Ma#L#el= sau <Vache ]ui rit=(
Dar ac$ suntei a#solut lipsit e %erine- putei- a*a cu% v'a% %ai se%nalat- s$ luai o +ustare alc$tuit$
nu%ai in fructe( ;.ncai c.t orii- p.n$ v$ s$turai( Neca"ul- &n privina fructelor- este c$ sunt i+erate rapi(
De aceea- up$ vreo ou$ ore- v$ putei po%eni cu o --fo%ic$= pe care o vei potoli u*or- cu ajutorul unui %$r-
e e/e%plu( Chiar *i &n ca"uri li%it$- nu recur+ei nicioat$ la +luciele rele cu% sunt pr$jiturile uscate- care v$ sunt
inter"ise- sau- *i %ai puin- la napolitane ori altele ase%enea- ca s$ v$ taie foa%ea(
Ajun+e%- acu%- la sf.r*itul 0a"ei I(
Dac$ &nainte e a aopta aceste principii ali%entare %.ncai "ah$r &n %o nor%al sau erai un %are a%ator
e ulciuri *i pr$jituri- vei putea sl$#i 4'5 A+ &nc$ in pri%a s$pt$%.n$( )n nici un ca" s$ nu v$ oprii &n acest
%o%ent- eoarece vei avea toate *ansele s$ punei la loc- &n ou$ "ile- tot ceea ce ai pierut &n opt(
Dup$ aceast$ pri%$ perioa$- sl$#irea va eveni %ai pro+resiv$ *i- &n %$sura &n care vei aplica cu
scrupulo"itate reco%an$rile %ele- piererea &n +reutate va fi nere+ulat$(
Aceast$ pierere &n +reutate ar tre#ui eci s$ ai#$ un rit% susinut- e*i se face &n %o a#solut iniviual- a*a
up$ cu% a% preci"at %ai &nainte(
E/periena arat$ c$ re"ultatele se o#in %ai u*or la #$r#ai ec.t la fe%ei- cu e/cepia- poate- a hiperan/io*ilor
sau a celor care fac trata%ente %eica%entoase eose#ite 9unele %eica%ente favori"ea"$ efectiv cre*terea &n
+reutate:( 0e%eile &ns$ rein %ult %ai %ult$ ap$ 9&n %o%entul ciclului sau ca reacie la stres *i la pro#le%ele afective:-
ceea ce poate infir%a calculele- pentru o scurt$ perioa$( Dar asta nu &nsea%n$ c$ nu vor o#ine re"ultate la fel e
#une- ci i%potriv$(
S'a re%arcat c$ unii su#ieci e se/ fe%inin aveau- c.teoat$- %ai %ulte ificult$i ec.t alii- &n o#inerea
re"ultatelor(
Au fost ientificate patru cau"e posi#ile2
, an/ietatea- care sti%ulea"$ &ntr'un %o anor%al secreia e insulin$D
, ere+l$rile hor%onale in %o%entul aolescenei sau al %enopau"eiD
, pro#le%ele tiroiiene- estul e rare- e altfelD
, o anu%it$ for%$ e re"isten$- proprie or+anis%ului fe%inin respectiv- %anifestat$ cel puin la &nceput *i
e/plicat$ prin %ultiplele privaiuni la care a fost supus- ca ur%are a re+i%urilor hipocalorice a#u"ive *i
succesive(
Dac$ &nainte ai avut unele pro#le%e &n privina procentului e colesterol- e acu% nu %ai avei nici cel %al
%ic %otiv e tea%$( Pentru c$- &n %$sura &n care ai *tiut s$ v$ +estionai cu inteli+en$ consu%ul e lipie- &n foarte
scurt ti%p ar tre#ui s$ v$ e#arasai e aceast$ +rij$(
0u+ii e +r$si%i- nu %.ncai prea +ras *i- %ai ales- evitai +r$si%ile saturate care v$ %$resc colesterolulD
ale+ei +r$si%ile care sca colesterolul r$u- f$c.nu'l s$ creasc$ pe cel #un(
Aceste noiuni au fost efinitiv a%ise e c$tre toi speciali*tii in lu%e- iar nu%$rul e pu#licaii *tiinifice
in acest o%eniu este i%presionant 9ve"i Capitolul VIII asupra hipercolesterolului:(
De*i este i%pro#a#il- s'ar putea ca %eicul u%neavoastr$ s$ nu fie cu totul e acor &n privina acestei noi
a#or$ri a pro#le%ei- care nu corespune cu ceea ce a fost &nv$at el( Evoluia %entalit$ilor se face- &n acest o%eniu-
ca *i &n %ulte altele- cu o anu%it$ &ncetineal$- chiar *i atunci c.n se &nf$i*ea"$ fapte *tiinifice irefuta#ile(
)n %o nor%al- ac$ respectai re+ulile 0a"ei I- este i%posi#il s$ nu o#inei re"ultate( Dac$ lucrurile stau
altfel sau ac$ sl$#irea se o#ine up$ o perioa$ anor%al e lun+$- &nsea%n$ c$ e/ist$ un lucru pe care nu l'ai
&neplinit corect(
De fapt- ar tre#ui s$ facei- c.tva ti%p- o list$ e/haustiv$ cu tot ceea ce %.ncai e i%inea$ *i p.n$ seara( )n
lu%ina acestei c$ri- vei +$si- cu si+uran$- ceea ce nu %er+e(
S'ar putea- e e/e%plu- s$ consu%ai prea %ult iaurt sau prea %ult$ #r.n"$ e vaci nor%al$ 9+lucio'lipiic$:
ori s$ %.ncai cu re+ularitate supe care- up$ spusele celor in fa%ilie- nu conin ec.t le+u%e <per%ise=- ca2 ro*ii-
%$cri*- pra" etc( 0ii %ai circu%speci *i verificai sursa( Ai putea- e e/e%plu- escoperi c$ fai%oasele supe sunt in
pachet sau in cutie( Or- ac$ suntei ateni la co%po"iia &nscris$ o#li+atoriu pe a%#alaj- vei re%arca ui%ii c$- pe
l.n+$ le+u%ele per%ise- e/ist$ *i +lucie rele- su# for%$ e a%ion- "aharuri- e/tro"$- precu% *i a+eni e &n+ro*are
sau colorani(
Prin ur%are- fii +rijuliiF Chiar ac$ aceste principii ali%entare nu sunt +reu e pus &n practic$- ele cer , cel
puin &n pri%$ fa"$ , unele eforturi *i- hai s$ recunoa*te%- unele sacrificii( Dar nu le co%pro%itei proste*te(
AtenieF Dac$ inei- &n pre"ent- un re+i% hipocaloric- nu trecei #rusc la aplicarea acestei %etoe( Or+anis%ul
u%neavoastr$ se afl$ &ntr'o perioa$ e frustrare- iar o cantitate %ai %are e hran$- survenit$ #rutal- l'ar putea
eter%ina s$'*i fac$ re"erve( Vei risca s$ luai 4'5 A+- &nainte e a sl$#i( Pentru a evita aceste Ailo+ra%e inutile-
&ncepei s$ aplicai %etoa socotin caloriile ti%p e c.teva "ile- &n continuare *i %$rin pro+resiv raia cu c.te 3@@ e
calorii pe "i(
DURATA 'AZEI I
)ntre#area le+iti%$ care se pune- f$r$ &noial$- o at$ ajun*i la sf.r*itul acestui capitol este2
C.t ti%p tre#uie s$ stai &n 0a"a I8
Cu riscul e a v$ face s$ ".%#ii- voi r$spune cu o for%ul$ ra+$ unuia intre %arii no*tri co%ici- ast$"i
isp$rut2 <c.tva ti%pF=( Pentru c$ aceasta epine e un %are nu%$r e para%etri(
54
Nu se reco%an$ &n ca" e hipercolesterol( )n locul lor putei %.nca pe*te sau cra#( 9n(a(:
A% putea r$spune c$ fa"a I tre#uie s$ ure"e at.t c.t este nevoie pentru a sc$pa e e/cesul poneral- *tiin
c$ pro+resia sl$#irii se face- &n +eneral- up$ criterii iniviuale(
Dar a% putea enuna- ca re+ul$- c$ sf.r*itul fa"ei I corespune %o%entului &n care ai atins +reutatea ieal$(
1i- pentru a o calcula- este e ajuns s$ citii Capitolul EIII(
)n loc s$ vor#i% e +reutatea ieal$- ar tre#ui s$ vor#i%- %ai cur.n- e +reutatea e for%$ sau e echili#ru- o
noiune foarte iniviual$- ce corespune atin+erii unui pra+ incolo e care or+anis%ul &nsu*i ecie s$ nu %ai
sl$#easc$- sta#ili".nu'se(
Dac$ avei e sl$#it 3@'3K A+- 0a"a I ar putea ura e la c.teva s$pt$%.ni la c.teva luni(
Dac$ nu avei e pierut ec.t 6'K- putei fi tentat s'o scurtai- e &nat$ ce v'ai atins o#iectivul(
Or- v$ rea%intesc c$ scopul 0a"ei I- &n afar$ e a va sc$pa e Ailo+ra%ele &n e/ces este- &n special- acela e a
oihni pancreasul- pentru a'i per%ite s$'*i riice pra+ul e tolerana la +luco"$(
)n consecin$- ac$ scurtai pre%atur 0a"a I- riscai , cu toate c$ eventualele Ailo+ra%e au isp$rut , s$ nu'i fi
acorat pancreasului ti%pul necesar pentru a'*i rec$p$ta s$n$tatea(
)n ipote"a c$ nu ai avea e sl$#it *i c$ ai aplica %etoa nu%ai pentru a reo#.ni o vitalitate fi"ic$ *i
intelectual$ %ai %are- pro#le%a ar fi- esi+ur- aceea*i( Avei interesul s$ prelun+ii c.t %ai %ult posi#il fa"a I- pentru a
v$ reechili#ra &n %o efinitiv toate funciile %eta#olice *i i+estive(
)n realitate- pro#le%a uratei fa"ei I nu ar tre#ui pus$- eoarece trecerea &n fa"a II nu se va face e a"i pe
%.ine- ci pro+resiv(
1i- apoi- vei constata c$ fa"a I nu v$ supune eloc la constr.n+eri- pentru c$ nu face o#iectul unor privaiuni(
De altfel- vei veea c$ v$ vei si%i at.t e #ine &n cursul ei- &nc.t o s$ v$ vin$ +reu s'o p$r$sii(
&/ REZUM/M PRINCIPIILE DE BAZ/ ALE 'AZEI I
(u amestecai niciodat glucidele rele 9p.inea al#$- f$ina- f$inoasele: cu lipidele 9carnea- +r$si%ile- uleiurile:
&n cursul aceleia*i %ese(
>vitai toate elementele glucidolipidice 9ciocolata- avocao- ficatul- alunele:(
>liminai n totalitate zahrul in ali%entaie(
(u m)ncai dec)t fin necernut.
(u m)ncai dec)t p)ine neagr cu tr)e sau integral, fabricat cu fin necernut 9o %.ncai nu%ai la
%icul ejun:(
9itai cartofii i, mai ales, pe cei prjii.
9itai orezul alb. ')ncai numai orez neprelucrat sau slbatic 9cu %oeraie:(
(u m)ncai niciodat paste finoase fcute cu fin cernut.
<enunai provizoriu la alcool, sub toate formele. aperitiv- vin- #ere- i+estiv( Este o %$sur$ esenial$- &n
0a"a I( Dup$ aceea- vinul va putea fi reintrous- &n o"e re"ona#ile(
>vitai cafeaua prea tare. O#i*nuii'v$ s$ #ei cafea ecofeini"at$(
(u srii niciodat peste o mas. Reparti"ai ali%entele &n trei %ese- luate , pe c.t posi#il , la aceea*i or$(
0imitai consumul de "lipide rele#, prefer)ndule pe cele "bune#, pentru a preveni #olile cario'vasculare
9ve"i Capitolul II:(
4ncercai s bei c)t mai puin c)nd m)ncai, pentru a evita iluarea sucurilor +astrice( Nu #ei nicioat$ la
&nceputul %esei(
(u m)ncai n grab. 'estecai bine i evitai orice ncordare n timpul mesei.
Preparaiv singuri sucurile de fructe. >vitai buturile acidulate i sucurile de fructe fabricate industrial,
care conin zahr.
!teptai C ore dup o mas glucidic 9e e/e%plu- up$ %icul ejun: nainte de a ingera lipide.
!teptai D ore dup o mas lipidic, pentru a ingera glucide.
')ncai multe fibre alimentare %celuloz&, salate- le+u%e ver"i- fructe 9ve"i ta#elul in Capitolul II:(
!vertisment. cele enunate %ai sus nu constituie ec.t re"u%atul c.torva principii pre"entate &n te/t( )n nici
un ca" nu tre#uie s$ le consierai ca pe %etoa &ns$*i- su# for%$ conensat$( Aplicaia anarhic$
a acestora- e c$tre cineva care nu ar fi luat cuno*tin$ e capitolele anterioare *i ur%$toare- ar
putea uce la un e"echili#ru ali%entar ce ar risca s$ evin$ periculos atorit$ unei proaste
+estiuni a lipielor(
(ot. )n cursul acestei pri%e p$ri a% escoperit- &n %o pro+resiv- ou$ noi cate+orii e +lucie2 cele
<#une=- pe care le vo% putea consu%a f$r$ a pune &n pericol piererea &n +reutate- *i cele <rele=- pe
care va tre#ui sa le control$% *i s$ le evit$% siste%atic( Diferena intre ele nu este #a"at$ oar pe
%$ri%ea procentului e +lucie- ci- &n special- pe %oul &n care &*i eli#erea"$ +luco"a potenial$ &n
ti%pul i+estiei( Cu c.t f$ina va fi %ai prelucrat$- cu at.t va fi consierat$ %ai <rea=- ca +luci$( Cu c.t
p.inea va conine %ai %ulte cereale #rute- va fi inte+ral$ , eci cu c.t va conine %ai %ult$ celulo"$ ,
cu at.t va fi %ai <#un$=- in punct e veere +luciic 9ve"i Capitolul II:(
EEe"Ale ,e "e+i!ri Ae+r! 0ANA I
;;
Me+i!ri Ae+r! ArB+C$
Salata e ro*ii
Iepure cu p$trunjel
0asole vere
Mr.n"$
Salat$ e castravei
0ileu e %orun 9cu sos to%at:
Spanac
Mr.n"$
55
)n ca" e hipercolesterol- #r.n"a va fi eli%inat$ sau &nlocuit$ cu salat$ vere- ori cu o #r.n"a ietetic$ 9coninut e
+r$si%i reus:( 9n(a(:
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
Riichi cu unt
Escalop e curc$
Anive &n$#u*ite
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
Scru%#ie cu vin al#
Miftec tocat la +r$tar
Mroccoli
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
Salat$ e ciuperci
Pui fript
Dovlecei +ratinai
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
Salat$ e ini%$ e pal%ier
Cotlet e porc
Piureu e elina
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
Pra" cu soS vine+ret$
Rinichi la +r$tar
Salsifi
56
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
Velin$ cu sos r`%oulae
Pulp$ e %iel
Dovlecei +ratinai
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
Sarine &n ulei
C.rnai francfurter
Var"$
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
Sparan+hel
Calta#o* la +r$tar
Piureu e conopi$
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
Salata vere crea$ cu sl$ninu$
Pui la +r$tar
;a"$re vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
Sup$ e carne
Rasol
Napi , pra" , var"$
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
So%on afu%at
Ra$
Ciuperci cu p$trunjel
Salat$
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
!on &n ulei
Miftec tartar
Salat$ vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
Var"$ ro*ie
Calcan cu capere
Piureu e fasole vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
1unc$ e Pra+a
So%on afu%at
Spanac
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
Mr.n"$ ;o""arella
Escalop e viel
Var"$ e Mru/elles
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai
e plante
Ou$ <%i%o"a= 9cu %aione"$:
Antricot
Vinete
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante
Me+i!ri Ae+r! ci+# (Aroei+o5IiAi,ice)
Sup$ e le+u%e 9f$cut$ &n cas$:
Ochiuri
Nacusc$
Iaurt natur 9unul sin+ur:
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e pe*te
1unca e Pra+a 9sla#$:
Salat$ vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e le+u%e
Ro*ii u%plute 9ve"i reeta in
ane/$:
Salat$ vere
Iaurt natur 9unul sin+ur:
M$uturi2 ap$- ceai e plante
An+hinare cu sos vine+ret$
Ou$ ju%$ri cu ro*ii
Salat$ vere
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e ceap$
0lan e ton 9ve"i reeta in ane/$:
Salat$ vere
Sup$ e le+u%e
Piept e pui rece- cu %aione"$
Salat$ vere
56
Salsifi- r$$cinoase ase%$n$toare cu p$st.rnacul 9Scor"onera hispanica:( 9n(tr(:
Mr.n"$ e vaci sla#$
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Salat$ cu #r.n"$ ;o"arella- ro*ii *i
#usuioc
Vinete +ratinate 9ve"i reeta in
ane/$:
Salat$ e anive
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Salat$ e ciuperci
Vinete u%plute
Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci 9scurs$:
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Castravei cu s%.nt.n$ ietetic$ 9cu
coninut e +r$si%e reus:
O%let$ cu %$cri*
Salat$ vere
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sparan+hel
0ileu e pe*te al#- &n$#u*it
Spanac
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai e plante
DiDerse "e+i!ri -l!ci,ice Aer"ise F+ =aCa I4 ,ar reco"a+,ae4 F+ sAecial4 Ae+r! =aCa II
Sup$ e le+u%e 9f$cut$ &n cas$:
Ore" neprelucrat sau s$l#atic- cu
ro*ii
Un iaurt cu @P +r$si%i
Sup$ e le+u%e 9f$cut$ in cas$:
Paste f$inoase inte+rale- cu ro*ii
Mr.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
Pepene vere
;.ncare e linte 9cu sos e #r.n"$
e vaci cu @P %aterii +rase:
Salat$ cu l$%.ie
Un iaurt cu @P +r$si%i
!o%ate cu p$trunjel la cuptor
;.ncare e fasole uscat$ 9cu sos e #r.n"$ e
vaci cu @P +r$si%i:
Un iaurt cu @P +r$si%i
Cu*'cu* cu le+u%e 9f$r$ carne *i
f$r$ +r$si%i:
Sos e #r.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
*i sos <harissa=
5K
Grapefrut
Vinete u%plute cu piureu e ciuperci *i
#r.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
Un iaurt cu @P +r$si%i
(ot. Este absolut interzis consu%ul +r$si%ilor &n aceste %eniuri +luciice(
B. 'AZA II$ MENINEREA EC*ILIBRULUI PONDERAL
Iat$'ne &n pra+ul <re+i%ului e croa"ier$= 9re+i% e &ntreinere:( V'ai &nsu*it perfect principiile noului %o
e ali%entaie( Ai eli%inat pentru toteauna unele ali%ente <periculoase=( Ai aoptat- e c.teva s$pt$%.ni-
o#i*nuine ali%entare noi( Ai pierut nu%$rul e Ailo+ra%e care constituise o#iectivul u%neavoastr$ *i suntei
pre+$tii s$ trecei &n 0a"a II(
Spre eose#ire e 0a"a I- care nu putea ec.t s$ fie li%itat$ &n ti%p- 0a"a II se va prelun+i- cu si+uran$- p.n$
la sf.r*itul "ilelor u%neavoastr$( )n ceea ce %$ prive*te- %$ aflu e "eci e ani &n 0a"a II *i nu %'a% %ai &n+r$*at
nici cu un +ra%( 1i- totu*i- nu &%i i%pun nici o privaiune.E
0a"a II- up$ cu% o inic$ titlul- este fa"a meninerii echilibrului ponderal. De'a#ia in acest staiu vo%
&nv$a- cu aev$rat- s$ ne gestionm alimentaia.
)n 0a"a I ai supri%at- &n special- unele ali%ente espre care v'a% spus c$ &n anu%ite ca"uri , sunt inter"ise(
)n 0a"a II- ni%ic sau aproape ni%ic nu %ai constituie o intericie total$( Vor fi oar unele lucruri pe care le vei evita,
ar nu%ai &n unele coniii(
)n 0a"a II- principiile vi se vor p$rea %ai puin stricte- %ai nuanate( Aceasta este latura proprie oric$rei
+estiuni(
Gestiune nu &nsea%n$ oar aplicarea- &n sens strict- a unor re+uli perfect efinite o at$ pentru toteauna- ci *i
arta e a le aplica(
Orice i%#ecil este capa#il s$ aplice ni*te re+uli( 1i asta &ncerc$% pe pielea noastr$ atunci c.n ave% e'a face
cu o or+ani"aie a%inistrativ$- fie ea pu#lic$ sau privat$( Pentru a%inistraie e/ist$ re+ulile- toate re+ulile- *i ni%ic
altceva ec.t re+ulile( Dac$ acu% nu v$ %ai propun o a%inistrare a ali%entaiei- a*a cu% ai f$cut'o &n 0a"a I- este
pentru c$ ar eveni inutil$ *i o#ositoare( 1i toc%ai &n aceast$ su#tilitate- proprie artei- re"i$ toat$ iferena Spa+3@4'
3@5a
&ne%.n$- ca &n ca"ul unei c$l$torii- putei %.nca , &n %o e/cepional , s%.nt.n$ sau lapte +ras- &n cantitate
foarte %oerat$(
;icul ejun +luciic- a*a cu% v$ este el reco%anat &n 0a"a I- nu v$ supune la constr.n+eri( Or+ani"ai'v$- e
aceea- &n consecin$- pentru a aopta efinitiv aceste re+uli(
;i se &nt.%pl$- in c.n &n c.n- s$ iau c.te un %ic ejun e lucru- &ntr'unul in %arile hoteluri pari"iene( )n
ase%enea &%prejur$ri- nu %$ pot &%pieica s$ nu +ust in elicioasele #rio*e ori in %inunatele cornuri care %ustesc
e untul cel %ai #un(
C.n ies e la un astfel e %ic ejun- &n %inte &nscriu auto%at aceast$ abatere la pasivul echili#rului %eu
ali%entar(
Ceea ce &nsea%n$- cu alte cuvinte- c$ voi ine cont e ea &n %o%entul ale+erii pr.n"ului *i a cinei( Este
pro#a#il c$- &n acea "i- nu voi lua un esert cu ciocolat$ la pr.n" sau %$ voi a#ine- pe c.t posi#il- s$ #eau vin la cin$(
5K
Tarissa- sos picant cu #oia *i ulei- specialitate nor'african$( 9n(tr(:
Ai &neles eja c$ secretul unei #une +estiuni este repartizarea armonioas a abaterilor. S$ spune% c$ e/ist$
o anu%it$ toleran$ &n privina a%estecului e lipie'+lucie( 1i c$- at.t ti%p c.t nu vei ep$*i li%ita re"ona#il$- v$
vei %enine echili#rul poneral(
Nu v$ pot spune care este aceast$ li%it$- pentru c$ ifer$ e la inivi la inivi( Ea epine e sensi#ilitatea
la +luco"$ *i- %ai ales- e felul &n care va reaciona pancreasul fiec$ruia( Dac$ s'a %$rit pra+ul e toleran$ la +luco"$-
up$ o fa"$ I us$ la cap$t cu serio"itate- este pro#a#il c$ proucia e insulin$ va fi %ai #ine controlat$ *i secretat$
e/act &n cantitatea necesar$ pentru a eli%ina e/ceentul e "ah$r in s.n+e( Dar fii pe pace- vei escoperi sin+ur- cu
u*urin$- care este aceast$ li%it$- c.nt$rinu'v$ cu foarte %are re+ularitate(
Pentru c$- natural- va tre#ui , ca orice #un +estionar , s$ stai &n per%anen$ cu ochii pe c.ntar *i s$ v$
suprave+heai +reutatea a*a cu% v$ suprave+heai #u+etul personal( 1tii- f$r$ &noial$- c$ a#aterile sunt u*or e
co%pensat ac$ acionai la ti%p(
0a pr)nz, fie c$ luai acas$- la cantina &ntreprinerii ori &ntr'un %are restaurant- vei respecta una intre
re+ulile e aur2 fr p)ineB Dac$ ai co%anat striii- %ai #ine cerei 5'6 &n plus- e*i acestea sunt +lucio'lipiice-
ec.t s$ %.ncai o felie e p.ine cu unt(
Dac$ suntei &n restaurant- nu %.ncai p.inea pr$jit$ care v'a fost servit$ &%preun$ cu so%onul afu%at(
Co%anai- %ai #ine- so%on proasp$t %arinat cu %$rar( Este %inunat *i nu va fi &nsoit e p.ine pr$jit$( Deci nu vei
fi tentat(
Dac$ %.ncai ficat e +.sc$- p.inea pr$jit$ este cate+oric inter"is$( Cu at.t %ai %ult- cu c.t ficatul este ca%
+lucio'lipiic( Acesta este unul intre %otivele pentru care nu era pe lista ali%entelor per%ise &n 0a"a I(
Renun.n la p.ine , cu e/cepia %icului ejun , v$ vei o#i*nui treptat s$ savurai %ai %ult %.nc$rurile
rafinate cu care vei fi servii( Acest fapt este eose#it e aev$rat &n ca"ul ficatului e +.sc$- %ai ales ac$ este
proasp$t- *i pe care vi'l reco%an cu prioritate la restaurant( Pentru c$ ficat pr$jit putei %.nca &ntoteauna *i acas$(
Iar aici este vor#a e o alt$ re+ul$- care are prea puin e'a face cu o#iectul c$rii e fa$- at fiin c$ se refer$ la
principii le+ate %ai e+ra#$ e +astrono%ie &n +eneral( Re+ula este ur%$toarea2 la restaurant, m)ncai ceea ce nu
putei m)nca acas.
Deseori- sunt uluit &n faa conservatoris%ului e care fac ova$ cei ce %$ &nsoesc la restaurant- fie c$ sunt
france"i- fie c$ sunt str$ini( C.n se uit$ &n lista e %.nc$ruri- ale+ ne+re*it ceea ce este %ai co%un *i %ai clasic- aic$
ceea ce %$n.nc$ &n fiecare "i- iniferent ac$ se afl$ acas$ ori &n str$in$tate( Este nevoie e toat$ iplo%aia *efului e
sal$ pentru a'i convin+e s$ renune la friptura #anal$ care sea%$n$ cel %ai #ine cu hrana lor o#i*nuit$(
Dac$ au ova$ e tot at.t e puin$ i%a+inaie *i creativitate &n activitate- atunci &i pl.n+ pe patronii sau pe
acionarii lor(
>a restaurant- co%anai %ai ales pe*te( !oc%ai &n prepararea pe*telui *i'au e%onstrat %arii #uc$tari
france"i talentul( 0rana este una intre puinele $ri in lu%e une , chiar *i la K@@ e Ailo%etri e $r% , se +$se*te
&ntoteauna pe*te( Profitai *i &ncurajai aceast$ e/cepional$ stare e fapt(
Pentru a reveni la p.ine- voi face o concesie oar c.n o %.ncai cu #r.n"$(
Dac$ suntei &ntr'unul in locurile rare- une se serve*te p.ine nea+r$- voi &nchie ochii- nu%ai &n ca"ul &n
care nu ai avut nici o a#atere i%portant$ p.n$ atunci- *i v$ voi &n+$ui e/cepionala co%#inaie intre #r.n"$ e
capr$- p.inea nea+r$ *i un vin e ;`oc- vechi e c.iva ani(
c. '#i+oasele
Chiar *i &n 0a"a II- persist s$ trate" cu ispre cartofii- ore"ul prelucrat- pastele al#e *i poru%#ul(
Ai &neles- esi+ur- &n 0a"a I- c$ acestea sunt- al$turi e p.inea al#$- principalele vinovate pentru cre*terea &n
+reutate *i c$- e fiecare at$ c.n sunt a%estecate cu lipiele- creea"$ coniii favora#ile epunerii Ailo+ra%elor &n
e/ces( Ca *i &n ca"ul p.inii- este %ai #ine s$ le eli%inai e la %asa e pr.n" *i e sear$- cu e/cepia &%prejur$rii c.n
luai- &n %o eli#erat- o alt$ eci"ie(
Dac$- e e/e%plu- v'ai hot$r.t s$ v$ &neplinii pofta e cartofi pr$jii- nu pierei in veere s$'i %.ncai cu
o salat$ %are- ale c$rei fi#re vor %ic*ora efectul acestei a#ateri( Uneori- poate vei fi &n situaia e a nu putea refu"a
a#aterea( Dar nu &nsea%n$ c$ tre#uie s$ ceai cu u*urin$( Prin aceasta &nele+ c$ tre#uie s$ v$ <pro+ra%ai= &ntr'un
ase%enea %o- &nc.t , in instinct , s$ reacionai ne+ativ- respin+.n'o in oficiu( Dar fii lini*tii- chiar ac$ vei
ajun+e la o ase%enea perfor%an$- vor e/ista suficiente &%prejur$ri c.n vei fi o#li+ai s$ facei e/cepii e la re+ul$-
pentru ca s$ v$ satisfacei o poft$(
)n --#uc$t$ria %oern$= une %.nc$rurile sunt servite cu farfuria- e/ist$- &n +eneral- 5'6 le+u%e oferite rept
+arnitur$( Dac$ in patru l$sai una- nu va o#serva ni%eni(
Nu%ai c$- se poate &nt.%pla s$ fii invitai la vreo vecin$ e palier ori la vreo %$tu*$ #$tr.n$ *i acr$( 1i- ac$
ai l$sa &n farfurie cea %ai %ic$ f$r.%i$ e cartof +ratinat ori vreun #o# e ore" care nu s'a e"lipit- relaiile
u%neavoastr$ socio'fa%iliale ar avea e suferit( Atunci- va tre#ui s$ a%itei o a#atere &n plus- cu at.t %ai
sup$r$toare- cu c.t nu v$ auce nici o pl$cere &n co%pensaie(
)n orice ca"- tre#uie s$ *tii c$- up$ ce v'ai %.ncat , cu pl$cere sau nu , farfuria e +lucie rele- va tre#ui s$
le sc$ei in alt$ parte- fie in #$utur$- fie in esert( Dac$- in nefericire- suntei o#li+ai s$ &n+hiii nu nu%ai
ore"ul- ci *i pr$jitura &nec$cioas$- cu stafie *i ro%- pe care +a"a a preparat'o special pentru u%neavoastr$- v$ vei
&n+reuna consiera#il pasivul( 1i poate c$ vei fi nevoii- &n funcie e +ravitatea a#aterii- s$ v$ &ntoarcei vreo ou$ "ile
la 0a"a I- pentru a resta#ili echili#rul(
)n schi%#- tre#uie s$ v$ pun &n +ar$ &n privina unei tenine naturale e a consiera , &n ca"urile isperate ,
c$- ac$ tot s'a us totul e r.p$- %$car s$ nu v$ %ai facei +riji( 1i e a v$ spune- l$s.nu'v$ p$+u#a*- c$ --o s$ veei
u%neavoastr$ cu% o s$ v$ escurcai cu pa+u#ele=( Acesta este un pericol care v pate i trebuie, cu orice pre, s
nu cedai n faa luiB
Nu &ncetai nicioat$ s$ aplicai principiile &nv$ate- su# prete/tul c$ --e Cr$ciun este i%posi#il s$ le aplici=(
1tiu asta- pentru c$ este o situaie &n care %'a% aflat e %ulte ori2 chiar *i &n &%prejur$rile cele %ai critice este
posi#il s$'i +estione"i #ine ali%entaia( Ai f$cut o a#atere in o#li+aie- e acor- ar tre#uie s$ *tii cu% s$ o
co%pensai- at.t &n pre"ent( c.t *i &n perioaa ur%$toare- evit.n , cel puin , ceea ce este posi#il e evitat( Dac$
&ncepei s$ punei &n practic$ reco%anaiile %ele <up$ ureche=D atunci nu vei reu*i nicioat$ s$ ie*ii la li%an(
Ceea ce tre#uie , *i ai &neles acest lucru , este s$ v$ riicai c.t %ai %ult pra+ul e toleran$ la +luco"$(
Dac$ revenii &n 0a"a I ori e c.te ori ai luat &n +reutate 5'6 Ailo+ra%e- nu vei avea chiar o reu*it$(
V$ pot spune- in e/perien$- c$ up$ "ece ani- &n care %i'a% +estionat #ine 0a"a II ,pra+ul %eu e toleran$
la +luco"a este e/tre% e riicat( Aceasta &nse%n.n c$- cu c.t e*ti %ai vi+ilent &n pri%ii ani- cu at.t poi s$ supori
%ai #ine- up$ aceea- a#aterile %ari(
;etoa pe care o propun are ca scop s$ v$ scoat de sub dependena fa$ e proastele o#i*nuine ali%entare
pe care le avei in copil$rie( Una intre cheile succesului este adaptarea unor obinuine pozitive. Dac$ acestea sunt
#ine &nsu*ite &n 0a"a I- nu vei %ai avea practic nici un efort e f$cut &n 0a"a II( Prin aceasta &nele+ c$ vei o#.ni o
serie e refle/e care vor inuce- &n per%anen$- ale+erea cea #un$- &n carul +estiunii u%neavoastr$(
Dac$- &ntr'un restaurant- veei pe lista e %.nc$ruri c$ au ni*te spa+hete care v$ fac poft$- co%anai'le( Dar
facei asta &n cuno*tin$ e cau"$( Profitai la %a/i%u% e pl$cerea e a le %.nca- ar inei'le #ine %inte- pentru a
co%pensa ulterior efectele ne+ative(
)n ipote"a c$ v$ eciei- &n cursul unei %ese- s$ %.ncai pateu e ficat e +.sc$- striii *i scoici Saint Hac]ues
, f$r$ s$ v$ lipsii e sticla e MrouillL- care %er+e a*a e #ine la crustacee , *i &nt.lnii &n felul principal un cartof-
puin ore" sau ni*te paste- evitaile cu orice pre. Nu suntei chiar a*a e sla#i- ce nai#a- ca s$ nu fii &n stare s$
re"istaiF
Citin aceste r.nuri- *tiu c$ nu suntei total convin*i c$ vei fi capa#ili s$ facei fa$ *i s$ avei estul$ voin$
pentru a l$sa &n farfurie- cu hot$r.re- ceva ce v$ place(
Ei #ineF vei veea c$- e fapt- va fi %ai u*or ec.t v$ i%a+inai( C.n vei constata- cu #ucurie- re"ultatele
spectaculoase la care ai ajuns &n 0a"a I- cu%p$tarea va veni e la sine( )n %o incon*tient- vei avea %ari ificult$i e
a cea &n faa tentaiilor(
Vei ajun+e- treptat- la o auto're+lare( )ntr'un fel- v$ vei auto'+estiona(
,. 'r!cele
)n ceea ce prive*te fructele- re+ulile pe care vi le'a% at &n capitolul consacrat 0a"ei I vor fi aplicate %
continuare( Prin ur%are- tre#uie s$ continuai s$ %.ncai fructele pe sto%acul +ol(
Cu si+uran$- ai &neles c$ aceast$ re+ul$ &*i are ori+inea nu at.t &n cantitatea foarte relativ$ e +lucie
9fructo"$ *i +luco"a: in fructe- c.t , %ai ales , &n faptul c$ acestea in ur%$- in+erate o at$ cu alt$ %.ncare- sunt
prost i+erate( Citii #ine capitolul asupra i+estiei *i vei afla %ai %ulte( E/ist$ &ns$ anu%ite fructe- al c$ror procent
e +lucie este at.t e %ic- &nc.t nu este nici un inconvenient aca le %.ncai &n 0a"a II- chiar *i &n fiecare "i- ac$ v$
plac( Acestea sunt c$p*unile- "%eura *i %urele(
>a pr.n" *i la cin$- la restaurant *i acas$- %.ncai c$p*uni *i "%eur$(
Dac$ %asa u%neavoastr$ este autentic una proteino'lipiic$- le putei a$u+a s%.nt.n$( Dar fii ateni- f$r$
"ah$r praf- ci ,la nevoie , cu "aharin$(
Dac$ nu ai avut nici un fel e a#ateri 9&n afara vinului: sau ac$ acestea au fost %ici- putei cere chiar *i
fri*c$- e*i conine puin "ah$r( Acas$- putei prepara fri*ca folosin "aharin$(
;ai e/ist$ un fruct pe care &l putei %.nca f$r$ +rij$ &n 0a"a II- la &nceputul %esei- #ine&neles2 acesta este
pepenele +al#en( )n ca"ul &n care &l %.ncai ca antreu- a*teptai- ac$ este posi#il- un sfert e or$ &nainte e a in+era
altceva- %ai ales c.n ur%ea"$ pe*te sau carne( Aceasta se &nt.%pl$ &n +eneral- la %esele luate la restaurant( Dac$
pepenele se +$se*te printre antreuri- &l putei a%esteca f$r$ pro#le%e cu toate salatele- &n afara e cele f$cute cu ou-
%aione"$- sau %e"eluri( Dar *i aici- reco%anarea nu are &n veere ec.t eventualele pro#le%e e i+estie( Pentru c$-
&n privina pepenelui +al#en- riscurile e &n+r$*are sunt foarte %ici(
Nu%ero*i cititori ai eiiilor preceente %i'au scris- &ntre#.nu'%$ ac$ tre#uie s$ consiere fructele fierte la
fel ca fructele crue( A* fi tentat s$ r$spun afir%ativ- cu unele nuane( 0ructele fierte fer%entea"$ %ai puin ec.t cele
crue( Deci tul#ur$rile +astrice ar fi %ai reuse( Un co%pot- o par$ coapt$ sau o piersic$ <%el#a= nu repre"int$- prin
ur%are- ec.t o a#atere foarte %ic$(
)n schi%#- tre#uie s$ *tii c$ fi#rele fructelor fierte &*i pier &n cea %ai %are parte propriet$ile- %ai ales &n
ceea ce prive*te puterea lor hipo+lice%ic$(
C.t espre fructele &n sirop- tre#uie s$ le e/cluei &n totalitate in pricina coninutului %are e "ah$r(
0ructele uscate al c$ror inice +lice%ic este %eiu- care conin- &n %ajoritate- fi#re #inef$c$toare- vor putea fi
incluse &n ali%entaie- pentru a susine un efort fi"ic %are( S%ochinele uscate sunt- esi+ur- cele %ai #une intre ele-
iar #ananele cele %ai rele(
e. Deser!rile
Acest su#capitol- ca *i cel consacrat vinului- este cel %ai apropiat e sufletul %eu- pentru c$- e felul %eu- &%i
plac <ulciurile= &n +eneral- *i la sf.r*itul %esei- &n special(
0iecare are punctul s$u sla#( Dar este suficient s$ *tie s$ *i'l controle"e(
)n ceea ce %$ prive*te- %'a* putea lipsi e cartofi toat$ viaa- e paste ca% vreun an- ar f$r$ ciocolat$ n'a*
re"ista %ai %ult e o s$pt$%.n$(
<Noua #uc$t$rie= inclue *i <o noua cofet$rie= *i tre#uie s$ recunoa*te% c$- e peste "ece ani- %arii no*tri
#uc$tari- care sunt toi *i %ari cofetari- au f$cut pro+rese consiera#ile &n o%eniul creativit$ii *i al in+enio"it$ii(
Cofetarii france"i au evenit- e la istan$- cei %ai #uni in lu%e- prin ori+inalitatea- fru%useea- parfu%ul
natural *i- %ai ales- prin ietetica prouselor lor ,Gaston >enbtre
5?
este- cu si+uran$ unul intre cei %ai %ari %ae*tri
&n %aterie *i este fericit c$ *i'a f$cut at.ia iscipoli- care nu sunt eparte e a'*i e+ala profesorul( Chiar *i cofet$ria
<0ra%#oisier=
5C
in cartierul nostru- %erit$ s$ fie recunoscut$ ca un %oel al +enului- at.t sunt e e/traorinare
spu%ele e acolo- unele %ai u*oare *i %ai in+enioase ec.t altele(
)n 0a"a II vei putea aprecia aceste elicii- &n li%itele siste%ului nostru( Dac$ v$ plac pr$jiturile- nu le %.ncai
5?
Gaston >enbtre- rue Auteuil 66- Paris 3?(
5C
0ra%#oisier- Avenue Colonel Monnet 33- Paris 3?(
ec.t pe cele %ai u*oare- care sunt *i cele %ai #une( Cele %ai co%pati#ile cu %etoa noastr$ sunt- natural- cele care
conin cea %ai puin$ f$in$ *i cel %ai puin "ah$r( Dup$ cu% sosurile <noii #uc$t$rii= nu cuprin f$in$- nici <noile
pr$jituri= , *i- %ai ales- spu%ele , nu o conin 9ec.t &n cantitate %ic$ sau eloc:- iar "ah$rul este- &ntoteauna- foarte
puin( Cre%a fonant$ e ciocolat$ a%$ruie- a c$rei reet$ o vei +$si &n ane/$- nu conine ec.t K@ +ra%e e f$in$- la o
+reutate total$ a pr$jiturii e circa 3 A+- aic$ KP. C.t espre "ah$r- nici %$car nu a fost prev$"ut( Puinul pe care &l
conine ciocolata a%$ruie folosit$ este suficient( Iat$ eci o pr$jitur$ cu care v$ putei electa- &nscriin oar o a#atere
%oest$ &n pasivul u%neavoastr$ cotiian(
V$ reco%an- totoat$- spu%a e ciocolat$- eoarece aceasta nu conine aproape eloc +lucie- cu e/cepia
puinului care se +$se*te &n ciocolata a%$ruie( Iar ac$ nu este suficient e ulce- up$ +ustul u%neavoastr$- ceea ce
%'ar %ira- a$u+ai puin$ "aharin$ 9ve"i reeta in ane/$:(
A% &nceput cu ciocolata pentru c$ este pasiunea %ea( )%i place foarte %ult *i- ac$ este e cea %ai #un$
calitate 9cu coninut %are e cacao:- nu are ec.t puine +lucie- iar inicele s$u +lice%ic , e+al cu 4@ , este sc$"ut(
5B
Dar e/ist$ *i alte lucruri la fel e #une printre <noile eserturi=( Mavare"a- e e/e%plu- este o spu%$ e fructe
9luai- e preferin$ #avare"a cu c$p*uni sau cu "%eur$:- care are consistena unei tarte( Conine estul "ah$r *i c.teva
+lucie rele- ar &n cantitate re"ona#il$( S$ spune%- totu*i- f$r$ a c$ea &n pati%a calculelor- c$ felia e #avare"$
conine %ai puine +lucie rele ec.t o furculi$ e cartofi pr$jii- o felie e p.ine pr$jit$ sau 4'5 fursecuri(
)n afar$ e #avare"$- %ai e/ist$ *arlota- espre care a* putea spune c$ este un fel e #avare"$ &%#r$cat$ &n
aluat( ;.ncai interiorul- care este- eseori- o &n+heat$- *i l$sai &n farfurie aluatul- care nu pre"int$ nici un fel e
interes +astrono%ic *i care- &n schi%#- este for%at in +lucie rele cu concentraie %are(
Dac$ v$ place &n+heata- nu v$ lipsii e ea- pentru c$ inicele s$u +lice%ic este sc$"ut 95K:( Cantitatea e
"ah$r pe care o conine este relativ %ic$ 9la &n+heata e #un$ calitate:- &ns$ inicele +lice%ic al &n+heatei e fructe-
f$r$ fri*c$- este e ?K(
!re#uie s$ %ai *tii c$ r$ceala &n+heatei , contrariu a ceea ce se cree , nu contri#uie la u*urarea i+estiei(
!otu*i- asta tin oa%enii s$ crea$- atorit$ i%presiei foarte fu+itive pe care o +enerea"$ r$ceala(
1i- ac$ v$ place &n+heata- poate c$ preferai s'o %.ncai cu sos e ciocolat$ cal$- *i cu un %unte e fri*c$-
pus elicat su# o u%#relu$ japone"$( Nu &n+hiii &n sec( Ca a#atere- nu repre"int$ nici %$car echivalentul unui
nesuferit e cartof(
C.t espre tarte- fie ele preparate inustrial- fie &n cas$- au , atorit$ cantit$ii e f$in$ *i e "ah$r un coninut
, un procent e +lucie rele care ar tre#ui s$ v$ ea e +.nit( Dar- &nc$ o at$ totul este o chestiune e ale+ere( Pentru
c$ #ucata e tart$ nu este %ai rea ec.t un cartof copt &n spu"$ sau ec.t ou$ lin+uri e ore" al#(
Dac$ nu v'ai a#$tut ec.t puin sau eloc toat$ "iua- hot$r.i sin+uri( Dar- ca *i &n toate celelalte privine- nu
ale+ei s$ %.ncai ceva ec.t ac$ suntei si+uri c$ %icul sacrificiu pe care va tre#ui s$'l facei up$ aceea este
justificat e calitatea %.nc$rii(
=. Alcool!l
!oate #$uturile alcoolice ar tre#ui s$ fac$ o#iectul unei +estiuni separate( )n 0a"a II- a*a cu% v'a% at e
&neles- vei putea #ea iar #$uturi alcoolice- ar &n anu%ite li%ite( )nsea%n$ c$ va tre#ui- *i &n ca"ul lor- s$ facei o
ale+ere( V$ previn c$ nu vei putea s$ incluei in oficiu , chiar ac$ este unul intre vechile o#iceiuri , #$uturile'
aperitiv- vinul al#- vinul ro*u *i i+estivele( Chiar ac$ suntei e/cepional$- care , prin efiniie &nsea%n$ *i alte
a#ateri- nu este &nelept s'o facei( Va tre#ui s$ v$ +estionai #$utura- up$ cu% v$ +estionai %.ncarea(
>. B#!!rile5aAeriiD
Ca aperitiv- luai %ai cur.n un pahar e vin sau e *a%panie #un$- ec.t GhisAL sau +in- chiar ac$ le
a$u+ai ap$ sau sifon
5I
- pentru c$ a#aterea este %ai %ic$( Un GhisAL repre"int$ echivalentul- &n alcool- al unei
ju%$t$i e litru e vin ro*u( Personal- prefer s$ %$ re"erv pentru vin( Acesta este %otivul pentru care nu #eau
nicioat$ aperitive la restaurant- iar acas$ cu totul e/cepional( )n chip e aperitiv- *i pentru <a ciocni= cu co%esenii-
cer- e preferin$- un pahar e vin( De altfel- &n %ajoritatea ca"urilor- &i cer chelnerului s$ auc$ i%eiat vinul pe care
&l vo% #ea la %as$( Dac$ este un Moreau/ t.n$r sau un Meaujolais e calitate superioar$ 9MrouillL- 0Ieurie:- %er+e cu
orice( De aceea- nu este nevoie- s$ a*teptai p.n$ co%anai toate felurile- pentru a *ti ce vei #ea( 1i- apoi- putei
co%ana &ntoteauna altceva &n ti%pul %esei- ac$ e necesar- chiar ac$ nu luai ec.t o ju%$tate e sticl$(
Vinul #$ut ca aperitiv este- parao/al- o practic$ venit$ in str$in$tate( >a NeG corA- Merlin sau Sin+apore
putei cere un pahar e vin- ca aperitiv- f$r$ ca *eful e sal$ s$ v$ consiere , a*a cu% se &nt.%pl$ e %ulte ori &n
0rana , rept un $ran in creierii %unilor Corre"e sau un %uncitor e la Renault(
Cre c$ este e prisos s$ v$ %ai reco%an s$ nu #ei ec.t un sin+ur aperitiv( ;ai ales c.n este GhisAL sau
ceva echivalent( Dac$ nu putei altfel- ceea ce %'ar %ira- %ai #ine luai &nc$ un pahar e vin sau e *a%panie(
)n +eneral- %o%entul aperitivului este cel %ai +reu e ep$*it- atunci c.n e*ti preocupat e #una +estiune a
ali%entaiei tale( Dac$ v$ aflai la ni*te prieteni- acesta este %o%entul cel %ai trenant eoarece +a"a &i a*teapt$- e
%ulte ori- pe ulti%ii invitai- pentru a ter%ina prepararea unor anu%ite %.nc$ruri- care poate ura %ai %ult e o or$(
Dac$ suntei printre cei care au politeea e a fi punctuali- putei fi pu*i &n situaia e a suporta vreo ou$ ore
un aperitiv( Este prea %ult- c.n nu ai e ron$it ec.t +lucie rele *i c.n e*ti hot$r.t s$'i p$stre"i a#aterile pentru
vinul ro*u- pus cu ra+oste la &nvechit- &n pivni$- e c$tre prietenul u%neavoastr$ sau pentru cre%a e "%eur$ pe
care +a"a o reu*e*te- e o#icei- la perfecie(
;esele care- pentru %ine- au evenit un aev$rat co*%ar sunt cele or+ani"ate e an+lo'sa/oni( E*ti ru+at s$ fii
acolo la *ase *i ju%$tate- ar- chiar ac$ ajun+i cu o ju%$tate e or$ %ai t.r"iu- s$ nu'i faci ilu"ii c$ ai putea %.nca
ceva %ai evre%e e ora opt sau nou$(
;ai p$stre"- &nc$ vie- trista a%intire a unei seri petrecute la ni*te en+le"i- care toc%ai se instalaser$ &ntr'o
su#ur#ie a Parisului- *i- une- la ou$spre"ece f$r$ un sfert- o pereche e france"i s'a riicat s$ plece( Nu %ic$ le'a fost
5B
Confor% lucr$rii Firtuile terapeutice ale ciocolatei e Dr( Terv` ROMER!- E( Artulen- Paris( 9n(a(:
5I
!onicul #$ut sin+ur sau cu un alcool este o #$utur$ care conine "ah$r( Nu'l %ai #eiF 9n(a(:
surpri"a- c.n st$p.na casei le'a spus cu un accent &nc.nt$tor2 <Vai- oar nu vrei s$ plecai chiar acu%- c.n vo% servi
cina8= Ace*tia veniser$- cu scrupulo"itate- la ora *apte- +.ninu'se c$ en+le"ii %$n.nc$ foarte evre%e( Patru ore
up$ aceea- r$sti%p &n care nu acceptaser$ ec.t un sin+ur <rinA=- ajutai *i e hipo+lice%ie- ajunseser$ la li%itele
isper$rii(
Dac$ avei e/periena unor ase%enea serate- ai r$%as- cu si+uran$- uluii v$".n ce cantitate e alcool pot
&n+hii- pe sto%acul +ol- an+lo'sa/onii( Poate ai re%arcat *i c$ cea %ai %are +rij$ a st$p.nului casei este s$ <reauc$=
&n per%anent$ la acela*i nivel lichiul in p$h$rele invitailor( Aceast$ practic$- pe l.n+$ faptul c$ nu'i per%ite s$ *tii
c.t #ei , lucru care constituie ulti%a intre +rijile lor , &i eter%in$ pe an+lo'sa/oni s$'*i ia paharul cu aperitiv atunci
c.n sunt ru+ai s$ treac$ la %as$( A*a ceva poate p$rea lo+ic- in %o%ent ce $ pe inafar$ 9nu preci"e" cine
anu%e(((:(
A% acorat %ai %ult$ atenie aperitivului- pentru a su#linia c$ acesta constituie- eseori- o capcan, fapt care
&l va face cu at.t %ai +reu e controlat( Dar- ac$ %$ +hie" up$ e/periena %ea- e/ist$ &ntoteauna %oalitatea e a
evita pericolul( Este e ajuns s$ vrei(
Oricu%- a%intii'v$ #ine re+ula e #a"$- &n aceast$ privin$2 %.ncai &n preala#il proteine'lipie 9#r.n"$-
sala%- pe*te etc(:- pentru c$ #$utura pe sto%acul +ol este nu nu%ai o ere"ie- ci *i &nceputul unei catastrofe %eta#olice(
Finul
)n capitolele preceente a% pre"entat &n c.teva repri"e su#iectul respectiv *i ai putut tra+e conclu"ia c$
preferina %ea se &nreapt$ %ai ales spre vinul ro*u- &n +eneral- *i spre Moreau/- &n special(
Este aev$rat *i %$ voi e/plica aici- ar asta nu &nsea%n$ c$ %'a* lep$a e vinurile al#e sau e alte vinuri
ro*ii( Preci"e" &nc$ o at$2 totul este o chestiune e ale+ere- &n carul +estiunii fiec$ruia(
Recunosc c$ cel %ai #un vin- care %er+e cu un e/celent pateu e ficat e +.sc$- este vinul e Sauterne( 1i-
ac$ avei norocul e a avea &n farfurie un ficat e +.sc$ e/cepional- cel %ai #un %o e a'l aprecia este s$'l &nsoii
cu un pahar e Sauterne( Dar gestiunea este arta compromisurilorB
0icatul- up$ cu% *tii- este +lucio'lipiic- ceea ce &nsea%n$ , chiar *i pentru cantit$ile si%#olice , c$ a'l
%.nca este o %ic$ a#atere( Sauterne'ul este ulce *i constituie eci o %ic$ a#atere potenial$- &n plus( 1i- ac$ v$
folosii toi <joAerii= chiar e la &nceputul %esei- cu% vei %ai +estiona restul8
Dar suntei li#eri s$ v$ hot$r.i pentru Sauterne- cu coniia s$ v$ li%itai strict la un %ini%u%- aic$ at.t c.t
este necesar ca s$ v$ savurai ficatul e +.sc$( S$ *tii &ns$ c$ un pahar e Sauterne echivalea"$ cu trei pahare e
;eoc(
Din %o%ent ce pute% #ea %ai %ulte pahare e vin , la o %as$ nor%al$ , f$r$ a ne co%pro%ite echili#rul
+lucio'lipiic- atunci s$ #e% un vin %ai puin ulce- ceea ce constituie o foarte %ic$ a#atere( Vinul ro*u *i vinurile
al#e seci pre"int$- &n +eneral acest avantaj.
Dar cu toate c$ v$ reco%an &n special vinul ro*u- tre#uie s$ preci"$% anu%ite nuane- e %are i%portan$(
Sta#ilin o ierarhie a vinurilor- pe pri%ul loc a* plasa vinul ro*u t.n$r- al c$rui coninut e alcool se situea"$ &ntre I *i
34( )n aceast$ cate+orie vei +$si vinurile e Meaujolais- e Ga%aL- e >oara , ca Chinon- Mour+ueil- Anjou- Sau%ur-
Cha%pi+nL , *i %ulte alte vinuri e re+iune- care se #eau tinere- cu% este cel e Savoia( Este evient c$- pe %$sur$ ce
co#ori %ai &n su- coninutul e alcool cre*te( Dar asta nu este un %otiv e a le a la o parte(
0rance"ul- &n +eneral- *i pari"ianul- &n special- au tenina prea pronunat$ e a consiera c$ un vin ro*u e
Moreau/ nu tre#uie #$ut ec.t up$ ce s'a &nvechit c.iva ani( Este falsF 1i &i felicit pe speciali*tii- ca *i pe reactorii
revistelor e +astrono%ie- care pro%ovea"$ ieea c$ foarte %ulte vinuri e Moreau/ pot fi #$ute tinere( De aceea
+$si%- &n pre"ent- &n %ajoritatea celor %ai #une restaurante france"e- o +a%$ vast$ e e/celente <vini*oare e
Moreau/=( Criticii +astrono%ici nu uit$- e altfel- s$ preci"e"e acest lucru &n co%entariile lor *i o fac cu at.t %ai
convin+$tor- cu c.t raportul intre calitate *i pre este &ntoteauna satisf$c$tor(
!otu*i- asta nu &nsea%n$ c$ ar tre#ui s$ trat$% cu iniferen$ %arile soiuri care %o$ie &n str$funurile
pivnielor cunoscute- ci i%potriv$( Dar tre#uie s$ *tii c$ vinurile vechi- fie ele e Mour+o+ne ori e Moreau/- nu se
#eau- ci se e+ust$( )nv$ai s$ facei acest lucru- care tre#uie neap$rat s$ fie o parte co%ponent$ a culturii oric$rui
france"(
Din p$cate- %i s'a &nt.%plat e %ai %ulte ori s$ constat- &n cursul unor %ese la care participau str$ini *i
france"i- c$ ace*tia in ur%$ erau ru*inos e inculi &ntr'un o%eniu &n care nu%ero*i str$ini se puteau %.nri cu ni*te
cuno*tine i%presionante(
A% re%arcat &ntoteauna c$ acest tip e cuno*tine poate fi e %are ajutor &n carul relaiilor pu#lice- &n
+eneral- *i la %esele e afaceri- &n special( Chiar ac$ iscuia se &nnoa$ cu +reu- chiar ac$ interlocutorii sunt str$ini-
v$ +arante"- in e/perien$- ca acesta este un su#iect eose#it e pl$cut *i preferat conversailor cu privire la vre%e sau
chiar la cursul olarului(
)ntorc.nu'ne la reco%an$rile cu privire la vin- cre c$ &n 0a"a II putei #ea trei pahare e vin ro*u f$r$ s$
tul#urai echili#rul +eneral al noului %o e ali%entaie( Iat$- ca e/e%plu- o %as$ perfect echili#rat$2
+iuperci G la grecHue
limbdemare la grtar, zacusc
salat
zmeur
cafea decofeinizat
!rei pahare e vin ro*u #$ute la aceast$ %as$ nu v$ vor &n+r$*a- cu coniia s$ nu &ncepei s$ #ei ec.t la
sf.r*itul pri%ului fel- aic$ up$ ce ai avut +rij$ s$ in+erai o cantitate e hran$ suficient$ pentru a neutrali"a- &ntr'o
anu%ita %$sur$- efectul alcoolului( 1i- contrariu a ceea ce ai putea cree- vinul nu va avea ca efect secunar
so%nolena e up$'a%ia"$(
Daca avei o reuniune e lucru up$ %as$- vei constata c$ parao/al- toc%ai cei care au %.ncat +lucie rele ,
&n special p.ine al#a , *i nu au #$ut- poate- ec.t ap$- vor avea o puternic$ tenin$ e a %o$i(
Este a#solut evient c$- ac$ nu ai #ea eloc vin- ar fi *i %ai- #ine( Dar scopul acestei c$ri este e a v$ ar$ta
c$- respect.n anu%ite re+uli funa%entale- v$ putei per%ite- totu*i- s$ v$ satisfacei *i o#li+aiile socio'profesionale-
*i pl$cerea personal$( )n schi%#- seara- la cina e acas$ #ei ap$- c$ci nu este e orit s$ ep$*ii o ju%$tate e litru e
vin pe "i(
A% preci"at eja c$ un principiu eose#it e i%portant este acela e a nu #ea pe ne%.ncate( Aceasta este
practica pe care v'a% &ncurajat s'o aoptai(
Daca in+erai alcool pe sto%acul +ol- acesta trece i%eiat &n s.n+e *i este- astfel- %eta#oli"at- cu efectele pe
care le cunoa*tei e acu%2 secreie e insulin$- stocare e ener+ie *i e +r$si%i e re"erv$- precu% *i stare e
a%eeal$- atunci c.n nu suntei o#i*nuii cu #$utura(
Daca alcoolul &nt.lne*te ali%entele in sto%ac- are loc o co%#inaie- iar %eta#oli"area lui va fi &ncetinit$( Cu
c.t aceasta va fii %ai lent$- cu at.t va eclan*a %ai puin efecte secunare ne+ative- cu% sunt cele e %ai sus(
Pute% euce c$ ave% tot interesul s ncepem s bem c)t mai t)rziu posibil, put)nd s ne scoatem p)rleala
la sf)ritul mesei.
!otoat$- v$ reco%an s$ nu #ei nicioat$ ap$ &n cursul %esei( Poate vi se pare parao/al- ar v$ voi spune
care sunt %otivele acestei afir%ai(
C.n #ei vin pe sto%acul eja plin- %eta#oli"area vinului este , up$ cu% ai &neles- &nt.r"iat$- eoarece
alcoolul este a#sor#it %ai &nt.i e c$tre ali%ente( Deci va fi i+erat o at$ cu ele( 1i- ac$ aceste ali%ente sunt proteine
sau lipie 9carne- pe*te:- care , prin efiniie , se i+er$ foarte &ncet %eta#oli"area alcoolului va fi- *i ea- cu at.t %ai
&nt.r"iat$( Or- se *tie c$- cu c.t aceasta este %ai &nt.r"iat$- cu at.t vinul <&n+ra*$= %ai puin(
Dac$ #ei ap$ &n alternan$ cu vinul- nu facei ec.t s$ iluai alcoolul cu apa- iar acest a%estec- &n loc s$ se
co%#ine cu celelalte ali%ente- atorit$ saturaiei- va fi %eta#oli"at rapi *i va trece &n s.n+e- ca *i cu% ai fi fost cu
sto%acul +ol(
!oat$ lu%ea v$ reco%an$ s$ #ei %ult$ ap$ spre a per%ite eli%inarea e*eurilor or+anice( Este aev$rat- ar
a #ea ap$ &n ti%pul %esei este o ere"ie- cu e/cepia ca"ului c.n o #ei foarte %oerat( ;ai &nt.i- pentru c$ $unea"$
i+estiei- sucurile +astrice fiin &n %are %$sur$ iluate- iar apoi pentru c$ este cel %ai #un %ijloc e a %eta#oli"a
i%eiat alcoolul pe care l'ai #$ut(
De aceea, obinuiiv s bei c)t mai puin n timpul mesei si, mai ales, s nu bei ap atunci c)nd bei vin.
i. B#!!ri ,i-esiDe
Pentru c$ ai &neles prea #ine c$ alcoolul este cu at.t mai bine %eta#oli"at cu c.t este #$ut %ai spre sf.r*itul
%esei- poate v$ a*teptai s$ v$ spun c$- ac$ #ei ceva alcoolic up$ ce ai %.ncat- este %ai inofensiv ec.t un pahar cu
ap$ %ineral$ e Vichi( Cre &ns$ c$ v$ voi e"a%$+i(
<P$h$relul= #$ut la sf.r*itul %esei poate s$ ajute- totu*i- la i+estie( De une *i nu%ele e <i+estiv=( Pentru
c$ alcoolul are proprietatea e a i"olva +r$si%ile( Dac$ %asa a fost #o+at$ &n lipie- alcoolul poate ajuta &n procesul
i+estiv(
Munica %ea 9n$scut$ &n re+iunea Moreau/:- care s'a stins cu &ncetul la v.rsta e 3@4 ani- nu ter%ina
nicioat$ o %as$ 9up$ a%intirile celor ce au cunoscut'o in cea %ai fra+e$ tineree:- f$r$ s$ #ea un pahar intr'un
cele#ru lichior( De altfel- la %as$ nu a #$ut nicioat$ altceva ec.t Moreau/( Eu &nsu%i nu a% v$"ut'o #.n vreoat$
ap$ &n cursul %esei(
Cealalt$ #unic$ 9ori+inar$ in Gers- re+iunea Ar%a+nac: a %urit %ult %ai t.n$r$2 la II e ani( 1i ea #ea c.te
o pic$tur$ up$ %as$- ar nu cu re+ularitate(
De aici *i p.n$ la a euce c$ a%.nou$ escoperiser$ &n <p$h$rel= secretul lon+evit$ii- este un pas pe care
nu %$ ha"are" s$'l fac( Dar tre#uie s$ recunoa*tei c$ acesta este un feno%en tul#ur$tor(
Din punct e veere tehnic- a* spune c$- ac$ %asa nu a fost ec.t foarte %oest <stropit$=- alcoolul #$ut la
sf.r*it nu poate avea un efect catastrofal- %ai ales c.n a fost #$ut &n cantitate foarte %ic$(
)n schi%#- ac$ vrei s$ #ei un coniac intr'un pahar at.t e %are &nc.t v$ intr$ &n el *i capul- n'a* r$spune
pentru ur%$ri- %ai ales ac$ ai #$ut eja 6'K pahare e vin &n ti%pul %esei( Un pahar plin ochi cu alcool repre"int$
echivalentul a 5'6 pahare e vin( 0acei totalul *i <Vin'te- P.rleoF=
V$ las s$ tra+ei sin+uri conclu"ia(
Ca=ea!a
)n 0a"a II- v$ reco%an s$ p$strai #unele o#iceiuri pe care le'ai eprins &n 0a"a I- aic$ s$ nu consu%ai
ec.t cafea ecofeini"at$( )n %$sura &n care ai reu*it s$ eli%inai o#oseala #rusc$ atorat$ hipo+lice%iei *i sto%acului
&n+reuiat- nevoia e cafea va isp$rea co%plet( Renunarea la cofein$ este la fel e salutar$ ca *i renunarea la nicotin$(
!otu*i- ac$ ai reu*it s$ v$ riicai pra+ul e toleran$ incolo e care are loc secreia e insulin$- eventuala
a#sor#ie a unei %ici cantit$i e cofein$ nu va constitui o a%eninare pentru echili#rul u%neavoastr$ re+$sit(
@. Celelale .#!!ri
Cu privire la celelalte #$uturi pe care le'a% anali"at &n 0a"a I , li%onaele- sucurile aciulate- laptele *i sucul
e fructe , nu a% nu%ic e a$u+at( Respectai *i &n 0a"a II toate reco%an$rile pe care vi le'a% at %ai &nainte(
Co+cl!Cie
0a"a II este cel %ai u*or *i- totoat$- cel %ai +reu e respectat( Este %ai u*oar$ ec.t 0a"a I- eoarece nu
i%plic$ ec.t foarte puine restricii- iar intericiile sunt *i %ai puine( )n schi%#- este %ai ificil$ pentru c$ cere o
+estiune &ne%.natic$ *i su#til$- ale c$rei principale caracteristici sunt per%anena *i ri+oarea( Prin ur%are- fii
vi+ileni *i &ntoteauna ateni- pentru c$ va tre#ui s$ evitai riscurile(
Pri%ul risc pe care tre#uie s$'l ocolii este eroarea de gestiune. Aceasta const$ &n +estionarea ali%entaiei
in.n cont e un sin+ur factor &n acela*i ti%p( E/e%plu2 #ei un GhisAL &nainte e %as$ *i apoi a*teptai felul
principal- pentru ca s$ &ncepei unul intre cele Ztrei pahare e vin per%ise( Dac$ ai reinut #ine c$ aciunea alcoolului
este %ai reus$ atunci c.n avei sto%acul plin- s$ nu a*teptai un efect spectaculos al acestei practici- c.n ai #$ut-
%ai &nainte- un aperitiv pe ne%.ncate(
>a sf.r*itul capitolului v'a% re"u%at re+ulile e aur ale 0a"ei II( Stuiai'le #ine- pentru a le aplica &n %o
ar%onios(
Dar riscul cel %ai %are este acela e a v$ +estiona ali%entaia altern.n perioaele e <total$ ne+lijen$= cu
revenirea la stricteea 0a"ei I- ca s$ salvai <ce %ai putei=( Dac$ v$ l$sai u*i e o ase%enea practic$- nu cre c$ vei
re"ista %ai %ult e trei luni- up$ care vei a#anona totul *i vei reveni proste*te &n punctul e plecare- aic$ la
acelea*i Ailo+ra%e(
O#iectivul pe care tre#uie s$ vi'l fi/ai- *i care este scopul %etoei %ele- este s$ ajun+ei s$ v$ sta#ili"ai( 1i
nu vei reu*i ec.t +estion.n #ine 0a"a II- care tre#uie s$ ure"e toat$ viaa( Dac$- la &nceput- 0a"a II v$ %ai i%pune
c.teva constr.n+eri- pe "i ce trece va fi tot %ai u*or e aplicat( Pentru c$- pe %$sur$ ce o practicai- +estionarea
ali%entaiei va eveni o o#i*nuin$ *i un refle/( Atunci- vei fi ajuns la un nou %o e a tr$i(
Nu v$ l$sai i%presionai *i escurajai e anturajul u%neavoastr$(
Nu &ncercai nici s$'i convin+ei cu orice pre pe cei care n'au nici un chef s$'*i schi%#e eprinerile( Eu a%
f$cut +re*eala- la &nceput- e a &ncerca s$ convertesc pe toat$ lu%ea la noua %ea <reli+ie=( Ocupai'v$ e/clusiv e
u%neavoastr$( Gestionai'v$ ali%entaia f$r$ ca s$ *tie *i vecinii e %as$( Chiar ac$ +re*elile a#erante pe care ei le
fac &n faa u%neavoastr$ v$ tre"esc instinctul e Saint'Mernar- nu &ncercai s$'i ajutai ac$ nu v'o cer( Dorin s$'i
ajutai f$r$ voia lor- riscai s$'i veei evenin a+resivi- pentru c$ &i facei s$ se si%t$ prost( C$ci %uli intre ei *tiu c$
+re*esc- ar nu au nici o voin$ s$ ias$ in aceast$ stare(
V'a% spus eja c$ 0a"a II &nsea%n$ o %are li#ertate- %ai ales- &n ale+ereD ar aceasta este o <li#ertate su#
suprave+here=- o li#ertate coniionat$(
Suprave+heai'v$ &n per%anen$( Nu fii pri"onierul +reut$ii- ci o#servai oar ceea ce arat$ c.ntarul( !re#uie
s$ avei un c.ntar suficient e sensi#il pentru a pune &n evien$ cu preci"ie re"ultatul a#aterilor( Prin taton$ri-
ur%$rin &ntoteauna o#iectivul e a atin+e +reutatea ieal$- vei reu*i s$ v$ p$strai echili#rul( Dac$- in nefericire-
vei &ncepe s$ v$ a#atei- nu schi%#ai irecia aleas$( 0acei- pur *i si%plu- corecia necesar$ pentru a o lua in nou pe
ru%ul cel #un( !reptat- vei veea c$ ai &nceput s$ fii conu*i pe nesi%ite e <pilotul auto%at=(
REZUMATUL PRINCIPIILOR 'AZEI II
+ontinuai s nu amestecai glucidele rele cu lipidele. Dac$ suntei constr.n*i- &ncercai s$ nu le a#sor#ii
ec.t &n cantitate %ini%$- &nsoinu'le cu %ulte fi#re 9e e/e%plu- salat$:(
(u m)ncai niciodat nici zahr buci, nici tos, nici miere, nici dulcea, nici bomboane, ,olosii, n
continuare, zaharin dac este necesar.
(u m)ncai deloc $ sau doar n cazuri excepionale $ finoase %excepie fac orezul neprelucrat sau slbatic,
pastele complete i legumele uscate&.
+ontinuai s nu m)ncai p)ine la pr)nz i la cin( Nu %.ncai ec.t la %icul ejun p.ine nea+r$ sau
inte+ral$(
,eriiv de sosuri. !siguraiv c nu conin fin(
4nlocuii de fiecare dat, c)nd este posibil, untul cu margarina de floareasoarelui 9&n special la %icul ejun:(
(u consumai dec)t lapte degresat(
')ncai mai ales pete i preferai lipidele "bune#, pentru a preveni bolile cardiovasculare(
,ii ateni la deserturi. Nu %.ncai ec.t c$p*uni- "%eur$ *i %ure(
;.ncai cu %oeraie ciocolat$- &n+heat$ 9e fructe: *i fri*c$(
Evitai- pe c.t posi#il- pr$jiturile pe #a"$ e f$in$- +r$si%i *i "ah$r(
Ale+ei %ai e+ra#$ spu%ele e fructe cu ou$ sau cre%ele cu "ah$r puin 9lapte e pas$re- cre%$
en+le"easc$:(
7ei c)t mai puin la mas(
(u bei niciodat buturi alcoolice pe stomacul gol.
>vitai s bei aperitive i digestive. Acestea nu tre#uie s$ fie #$ute ec.t &n %o cu totul e/cepional(
7ei, de preferin, ampanie i vin, ca aperitiv- ar %.ncai &n preala#il cruit$i- #r.n"$- %e"eluri sau
#uc$ele e cra#.
0a mas, bei de preferin ap 9nu +a"oas$: sau vin 9nu %ai %ult e o ju%$tate e litru pe "i:.
(u bei ap, duc bei vin.
7ei apa n rstimpul dintre mese 9circa un litru *i ju%$tate pe "i:(
!teptai s m)ncai suficient, nainte de a ncepe s bei vin.
(u bei niciodat buturi acidulate, cola i limonade.
+ontinuai s bei numai cafea decofeinizat ori cafea i ceai slabe.
<epartizaiv n mod echilibrat abaterile, pe parcursul mai multor mese.
E%EMPLE DE MENIURI ZILNICE DIN 'AZA II4 PENTRU P/&TRAREA
EC*ILIBRULUI PONDERAL I ATENUAREA ABATERILOR
Pri"a Ci
;icul ejun Un fruct
P.ine nea+r$
;ar+arin$ ietetic$
6@
Cafea ecofeini"at$
>apte e+resat
Pr.n" Avocao cu sos vine+ret$
0riptur$ cu fasole vere
Cre%$ cara%el
M$uturi2 4 pahare e vin
63
Cin$ Sup$ e le+u%e
O%let$ cu ciuperci
Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci 9#ine scurs$:
A ,o!a Ci
;icul ejun Suc e portocale
Cornuri *i #rio*e
64
Unt
Cafea cu lapte
65
Pr.n" Cruit$i 9ro*ii Y castravei:
0ileu e pe*te sla# la +r$tar
Spanac
Mr.n"$
M$uturi2 un sin+ur pahar e vin
Cin$ An+hinare cu sos vine+ret$
Ou$ ju%$ri cu ro*ii
Salat$ vere
M$uturi2 ap$
A reia Ci
;icul ejun Un fruct
P.ine nea+r$
;ar+arin$ ietetic$
66
Cafea ecofeini"at$
>apte s%.nt.nit
Pr.n" Aperitiv2 un pahar e vin al#d
Y cu#ulee e #r.n"$
So%on afu%at
Pulp$ e oaie cu fasole pitic$
Salat$ vere
Mr.n"$
Spu%$ e ciocolat$
6K
M$uturi2 5 pahare e vin
6?
Cin$ Sup$ e le+u%e
Ro*ii u%plute 9ve"i reeta:
Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
M$uturi2 ap$
A Aara Ci
;icul ejun Ou$ ju%$ri
1unc$
C.rnat
Cafea sau cafea ecofeini"at$ Y lapte
6@
A#atere %ic$(
63
A#atere %are(
64
A#atere %are(
65
A#atere %ic$(
66
A#atere %ic$(
6K
A#atere %ic$(
6?
A#atere %are(
Pr.n" 3 u"in$ e striii
!on la +r$tar cu ro*ii
!art$ cu c$p*uni
6C
M$uturi2 4 pahare e vin
6B
Cin$ Sup$ e le+u%e
Conopi$ +ratinat$
Salat$ vere
Iaurt
M$uturi2 ap$
A ci+cea Ci
G7
;icul ejun Suc e portocale
0ul+i e cereale cu #r.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
Cafea sau cafea ecofeini"at$ Y lapte e+resat
Pr.n" 0icat e +.sc$
K@
So%on la +r$tar cu spanac
Cre%$ fonant$ e ciocolat$ a%$ruie
K3
M$uturi2 5 pahare e vin
K4
Cin$ Sufleu e #r.n"$
Mer#ec cu linte
K5
Mr.n"$
>apte e pas$re
K6
M$utur$2 5 pahare e vin
KK
(ot. A cincea "i este at$ nu%ai cu titlu e e/e%plu( )n nici un ca" nu constituie o reco%anare- %ai ales &n
privina cantit$ii e vin- care este e/cesiv$- eoarece *ase pahare e vin ep$*esc cu %ult ju%$tatea e
litru consierat$ ca un %a/i%u% ce nu tre#uie ep$*it &n cursul unei "ile( Prin ur%are- acest tip e
a#atere va tre#ui s$ fie a#solut e/cepional(
A 0asea Ci < ReDe+ire co"Ale# la =aCa I.
;icul ejun P.ine nea+r$
Mr.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
Cafea sau cafea ecofeini"at$ Y lapte e+resat
Pr.n" Cruit$i 9castravei- ciuperci- riichi:
Pe*te &n$#u*it cu sos to%at
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sau ceai e plante
Cina Sup$ e le+u%e
1unc$ sla#$
Salat$ vere
3 iaurt
A 0aAea Ci
;icul ejun P.ine nea+r$
Mr.n"$ e vaci
Cafea sau cafea ecofeini"at$
>apte e+resat
Pr.n" Salat$ e anive
Antricot cu fasole vere
C$p*uni
M$uturi2 3 pahar e vin
K?
Cin$ 0ructe2
3 portocal$
3 %$r
3 par$
3K@ +ra%e e "%eur$
M$uturi2 ap$
6C
A#atere %ic$(
6B
A#atere %are(
6I
A#atere %ic$(
K@
A#atere %are(
K3
A#atere %ic$(
K4
A#atere %ic$(
K5
A#atere %ic$(
K6
A#atere %are(
KK
A#atere %ic$(
K?
A#atere %ic$(
A oAa Ci
;icul ejun P.ine nea+r$
;ar+arin$ ietetic$
Cafea sau cafea ecofeni"at$
>apte e+resat
Pr.n" CocAtail e crevei
!on cu vinete
Salat$ vere
Mr.n"$
M$uturi2 4 pahare e vin
KC
Cin$ Sup$ e le+u%e
;.ncare e linte
C$p*uni
M$uturi2 3 pahar e vin
KB
KC
A#atere %ic$(
KB
A#atere %ic$(
CAPITOLUL VI
*IPOGLICEMIA < BOALA &ECOLULUI
A% v$"ut eja c$ %eta#olis%ul este procesul e transfor%are a ali%entelor &n ele%ente vitale pentru corpul
u%an( C.n vor#i%- e e/e%plu- espre %eta#olis%ul lipielor- prin aceasta &nele+e% procesul e transfor%are a
+r$si%ilor(
Scopul principal al c$rii e fa$ este- &n realitate- stuierea %eta#olis%ului +lucielor *i a consecinelor
acestuia(
A% v$"ut- &n capitolele preceente- c$ insulina 9hor%onul secretat e pancreas: joac$ un rol eter%inant &n
%eta#oli"area +lucielor( 0uncia e #a"$ a insulinei este- e fapt- aceea e a funciona asupra +luco"ei in s.n+e-
astfel &nc.t s'o fac$ s$ penetre"e &n celule- asi+ur.n- &n acest %o- for%area +lico+enului in %u*chi *i in ficat *i-
uneori- epunerea e +r$si%i e re"erv$(
Insulina +one*te eci +luco"a 9"ah$rul: in s.n+e- ceea ce are ca efect sc$erea procentului e "ah$r coninut
e acesta 9+lice%ie:(
Dac$ pancreasul prouce o cantitate e insulin$ prea %are *i pe care o eli#erea"$ prea es- eci ac$ aceasta
este- e fapt- isproporionat$ &n raport cu +luco"a pe care o are e %eta#oli"at- procentul e "ah$r in s.n+e va sc$ea
la un nivel anor%al e %ic( )n acest ca"- ne afl$% &n stare e hipo+lice%ie(
Prin ur%are- hipo+lice%ia nu este atorat$ &ntoteauna unei carene e "ah$r &n ali%entaie- ci unei prea %ari
secreii e insulin$ 9hiperinsulinis%:- ur%are a unui a#u" anterior e "ah$r(
Dac$- e e/e%plu- v$ si%ii intr'o at$ o#osii- pe la ora 33 i%ineaa- aceasta arat$- &n %ajoritatea
ca"urilor- c$ procentul e "ah$r in s.n+ele u%neavoastr$ este %ai %ic ec.t nor%al( V$ aflai &n stare e
hipo+lice%ie(
Dac$ in+erai o +luci$ rea- su# for%a unui fursec sau a unor ulciuri oarecare- aceasta va fi transfor%at$
foarte repee &n +luco"$( Pre"ena +luco"ei &n s.n+e va face s$ creasc$ procentul e "ah$r *i vei si%i- efectiv- o
anu%it$ a%eliorare( Dar +luco"a in s.n+e va eclan*a auto%at o secreie e insulin$- care o va face s$ ispar$-
restituinu'ne hipo+lice%ia cu un procent e "ah$r *i %ai sc$"ut ec.t la &nceput( Acesta este- e fapt- feno%enul care
va eclan*a cursul vicios ce uce ne+re*it la a#u"uri(
Un %are nu%$r e oa%eni e *tiin$ e/plic$- e altfel- alcoolis%ul ca fiin consecina unei hipo+lice%ii
cronice( De &nat$ ce alcoolicului &i scae procentul e "ah$r in s.n+e- acesta se si%te r$u *i este &ncercat e orina
e a #ea( Alcoolul este foarte repee transfor%at &n +luco"$- procentul e "ah$r in s.n+e se %$re*te- iar #$utorul si%te
o %are u*urare( Din nefericire- sen"aia e #ine va isp$rea foarte rapi- c$ci insulina va face s$ sca$ *i %ai %ult
procentul e "ah$r in s.n+e(
>a c.teva %inute up$ ce *i'a ter%inat pri%ul pahar- alcoolicul resi%te o nevoie *i %ai %are e a #ea altul-
pentru a face s$ ispar$ , in nefericire- pentru un ti%p prea scurt , efectele insuporta#ile ale hipo+lice%iei( Astfel-
&nele+e% %ai #ine feno%enul e <lips$=(
Aolescenii- %ari consu%atori ai #$uturilor foarte ulci- au o cur#$ +lice%ic$ a c$rei confi+uraie sea%$n$ cu
inii e fer$str$u- aproape ca la alcoolici( De aceea , %eicii a%ericani au constatat acest fapt , situaia respectiv$ &i
preispune pe tineri la alcoolis%ul care #.ntuie- e altfel- in ce &n ce %ai %ult &n ca%pusurile universitare(
Or+anis%ul lor este- &ntruc.tva- pre+$tit *i aproape pro+ra%at pentru a trece e la #$uturile r$coritoare la alcool(
Acesta este un %otiv &n plus pentru a atra+e atenia p$rinilor asupra riscurilor poteniale ale a#u"ului e +lucie rele(
Si%pto%ele e hipo+lice%ie sunt ur%$toarele2
, o#oseal$ #rusc$-
, irita#ilitate-
, nervo"itate-
, a+resivitate-
, ner$#are-
, nelini*te-
, c$scat- lips$ e concentrare-
, ureri e cap-
, transpiraie e/cesiv$-
, pal%e u%ee-
, rana%ent *colar sc$"ut
, tul#ur$ri i+estive-
, +reuri-
, ificult$i &n e/pri%are(
>ista nu este e/haustiv$ *i- totu*i- este i%presionant$( Dar a fi &n stare e hipo+lice%ie nu &nsea%n$ c$ ai
toate aceste si%pto%e( 1i nu &nsea%n$ nici c$ aceste si%pto%e apar &n %o per%anent( Unele sunt foarte efe%ere *i
pot isp$rea up$ ce %$n.nci ceva( Ai o#servat- e e/e%plu- c$ unele persoane evin treptat nervoase- insta#ile- chiar
a+resive- pe %$sur$ ce se apropie ora la care iau %asa(
Printre aceste si%pto%e este unul- totu*i- %ai frecvent ec.t- celelalte- pe care l'ai re%arcat- pro#a#il- chiar la
u%neavoastr$ *i la cei in jur2 este oboseala.
O caracteristic$ a epocii noastre este- &ntr'aev$r- +enerali"area o#oselii(
Cu c.t or%- se istrea"$ *i au %ai %ult ti%p li#er- cu at.t oa%enii sunt %ai o#osii( Di%ineaa- c.n se
scoal$- sunt eja <istovii=- la sf.r*itul i%ineii- nu %ai pot s$ re"iste( )n pri%ele ore ale up$'a%ie"ii or% cu capul
pe #irou( Este o#oseala #rusc$ e up$ %asa e pr.n"( >a sf.r*itul "ilei e lucru- &*i epui"ea"$ ulti%ele resurse pentru a
se &ntoarce acas$( Se t.r$sc- literal%ente( Seara nu fac ni%ic- %o$ie &n faa televi"orului( Noaptea- &*i caut$ so%nul(
C.n l'au +$sit- a venit ti%pul s$ se scoale *i un nou ciclu re&ncepe( Atunci- &nvinov$esc stresul vieii %oerne-
"+o%otul- transportul- poluarea- lipsa e %a+ne"iu- iar pentru a lupta &%potriva acestui feno%en- nu *tiu ce s$ fac$
altceva ec.t s$ #ea cafea tare- s$ ia vita%ine *i s$ruri %inerale sau s$ fac$ Lo+a( )n %ajoritatea ca"urilor- o#oseala este
o pro#le%$ e +lice%ie *i e e"echili#ru ali%entar(
Procentul e "ah$r in s.n+ele conte%poranilor no*tri este- &n %o cronic- anor%al e sc$"ut( Iar aceast$
situaie este consecin$ irect$ a unei ali%entaii e/cesiv e #o+ate &n +lucie rele( Prea %ult "ah$r- prea %ulte #$uturi
ulci- prea %ult$ p.ine al#$- prea %uli cartofi- paste- ore" al# *i #iscuii care +enerea"$ o secreie e/cesiv$ e insulin$(
;ult ti%p a e/istat convin+erea c$ nu%ai su#iecii care au tenina e a se &n+r$*a cu u*urin$ pot fi
hipo+lice%ici( Dar stuii recente efectuate &n special &n Statele Unite- au ar$tat , &n ulti%ii 3@ ani , c$ *i foarte %uli
oa%eni sla#i sunt afectai e hipo+lice%ie- in cau"a consu%ului e/cesiv e "ah$r *i e +lucie rele( Diferena intre
cele ou$ cate+orii se afl$ la nivelul %eta#olis%ului2 pri%ii se &n+ra*$- pe c.n cei in ur%$ nu2 !otu*i- &n ceea ce
prive*te procentul e "ah$r in s.n+e- feno%enul *i consecinele sale sunt acelea*i(
Stuiile pun &n evien$ *i faptul c$ fe%eile sunt eose#it e sensi#ile la variaiile +lice%ice( Se cree c$
aceasta ar fi o e/plicaie pentru frecventele lor schi%#$ri e ispo"iie( )n orice ca"- s'a oveit c$ epresiile post'
natale sunt o consecin$ irect$ a st$rii hipo+lice%ice le+ate e na*tere(
Dac$ vei pune cu serio"itate &n practic$ %etoa pre"entat$ &n capitolul preceent- vei putea constata rapi- &n
afar$ e piererea &n +reutate- *i alte consecine po"itive( Fei regsi, efectiv, mai mult bucurie de a tri, mai mult
optimism i vitalitate. Dac$ aveai st$ri e o#oseal$ #rusc$- nu le vei %ai avea( Vei fi ca noi- in punct e veere fi"ic
*i %ental(
Supri%.n consu%ul e "ah$r *i li%it.nu'l pe cel e +lucie rele- eci supri%.n orice secreie e/cesiv$ e
insulin$- procentul e "ah$r in s.n+e se fi/ea"$ la nivelul s$u ieal( 6rganismul i regsete treptat instinctul de a
fabrica el nsui zahrul de care are nevoie, din grsimile de rezerv. Nu%ai cu aceast$ sin+ur$ coniie procentul
opti% este asi+urat(
Dup$ opinia %eicilor *i a oa%enilor e *tiin$ cu care a% cola#orat- hipo+lice%ia este una intre afeciunile
cele %ai prost ia+nosticate( C$ci si%pto%ele sunt at.t e nu%eroase *i variate- &nc.t %eicii +enerali*ti nu o a%it
ec.t foarte rar( Unul intre %otive ar fi- se pare- o proast$ infor%aie asupra su#iectului- e care &nv$$%.ntul %eical
se ocup$ oar c.teva ore- &n toi anii e stuiu(
Dar cel %ai #un %o e a *ti ac$ suntei sau nu hipo+lice%ici este e a pune &n practic$ re+ulile ali%entare
enunate &n capitolul preceent( >a %ai puin e o s$pt$%.n$ up$ ce ai &nceput- vei constata- cu entu"ias% o
feno%enal$ a%eliorare a <for%ei=( Vei escoperi <aceast$ vitalitate pe care o aveai &n u%neavoastr$= *i care , &n
ciua consu%ului e ap$ %ineral$ %eicinal$ , nu s'a e/teriori"at p.n$ acu%(
De %ulte ori- o#oseala ine/plica#il$ &*i poate +$si ori+inea &n carena e vita%ine- s$ruri %inerale *i oli+o'
ele%ente( Aepii re+i%urilor hipocalorice sunt lipsii e aceste ele%ente- atorit$ cantit$ilor %ici e ali%ente
in+erate( 0eno%enul este accentuat *i e faptul c$ solul- prea solicitat- este s$r$cit e aceste su#stane(
De aceea- pentru a fi &n for%$- tre#uie s$ %.ncai fructe- le+u%e- cereale neprelucrate- p.ine inte+ral$ *i s$
consu%ai uleiuri ve+etale &n cantitate %ic$(
Astfel- vei avea asi+urat$ raia corectat$ e %icronutri%ente- ceea ce v$ +arantea"$ o funcionare opti%$ a
or+anis%ului(
CAPITOLUL VII
DIGE&TIA
Poate vei fi tentai s$ trecei cu veerea lectura acestui capitol cre".n c$ esenialul pe care oreai s$'l aflai
in cartea e fa$ a fost pre"entat &n pa+inile anterioare(
Dac$ aceasta v$ este intenia- vreau s$ v$ convin+ c$ riscai s$ pierei infor%aii e/tre% e interesante(
Nu nu%ai c$ vei escoperi- &n sf.r*it- %otivul pentru care avei unele pro#le%e +astro'intestinale- ar vei *ti
, %ai ales , cu% s$ le evitai &n viitor(
Este aev$rat c$ i+estia este un su#iect e specialitate- ceea ce ar putea s$ v$ &nep$rte"e e el a priori. Dar
%$ voi li%ita la o pre"entare si%plificat$- respect.n- totu*i- esenialul pe care tre#uie s$'l *tii pentru a &nele+e
perfect %ecanis%ele i+estive(
A&PECTUL TE*NIC AL PROBLEMEI DIGE&TIEI
Di+estia este procesul fi"iolo+ic care uce la %eta#oli"area ali%entelor( Acesta are un aspect fi"ic sau %ecanic
*i- %ai ales , pentru c$ aceasta ne interesea"$ aici , un aspect chi%ic( )n i+estie se istin+ patru etape principale-
le+ate e2
3( , +ura
4(, sto%ac
5(, intestinul su#ire
6( , intestinul +ros 9colonul:
2. G!ra
e Rolul %ecanic
, %asticaia
, e+lutiia
e Rolul chi%ic
, secreia salivar$
Saliva conine o en"i%$
KI
foarte i%portant$- nu%it$ ptialina- ce are proprietatea e a transfor%a a%ionul &n
maltoz- aic$ &ntr'un "ah$r co%ple/- a c$rui i+estie se va prelun+i p.n$ &n intestin(
De fapt- &n cavitatea #ucal$- nu are loc ni%ic %ai i%portant ec.t for%area #olului ali%entar(
Sin+urul care &*i &ncepe transfor%area aici- su# efectul ptialinei- este a%ionul( De une re"ult$ i%portana
unei %asticaii suficiente *i a unei entiii s$n$toase(
:. &o"ac!l
e <olul mecanic
Ca *i &n ca"ul intestinului- acest rol este pur peristaltic( Aic$ sto%acul este ani%at , &n %o%entul i+estiei ,
e contracii %usculare al c$ror scop este evacuarea coninutului s$u &n intestin(
e Rolul chi%ic
Sto%acul va secreta- %ai &nt.i sucuri i+estive 9aci clorhiric- %ucin$: pentru a crea un %eiu aci-
per%i.n- astfel- pepsinei 9en"i%a iasta"$ in sto%ac: s$'*i &neplineasc$ %isiunea(
Pepsina va ataca proteinele 9carnea *i pe*tele: *i va &ncepe transfor%area acestora(
>ipiele 9+r$si%ile: fac o#iectul unui &nceput e hiroli"$ care va continua &n intestin(
;. I+esi+!l s!.1ire
e !ciunea mecanic
, peristaltic$
e !ciunea chimic
A%ionul- evenit %alto"$- se transfor%$ , %ulu%it$ en"i%elor in secreia pancreatic$ , &n +luco"$ 9"ah$r
si%plu:(
>ipiele sunt transfor%ate &n aci"i +ra*i(
Proteinele sunt transfor%ate &n a%inoaci"i(
Dac$ totul s'a petrecut #ine &n intestinul su#ire- su#stanele nutritive prelucrate vor putea fi irect asi%ilate
e c$tre or+anis%(
Gluco"a 9fost$ +luci$:- a%inoaci"ii 9anterior proteine: *i aci"ii +ra*i 9anterior lipie: vor fi asi%ilai prin
eli#erare &n s.n+e(
G( I+esi+!l -ros 9colonul rept- ascenent- transversal- st.n+ *i escenent:
e !ciunea mecanic.
, peristaltic$
e !ciunea chimic
Macteriile in intestinul +ros au %isiunea esenial$ e a aciona prin inter%eiul fermentaiei- asupra
KI
O en"i%$ este un catali"ator( Se *tie c$ nu%eroase su#stane nu se a%estec$ &ntre ele( De aceea- tre#uie folosit$ o a
treia su#stant$- a c$rei pre"en$ eclan*ea"$ co%#inaia sau reacia( Aceasta a treia su#stan$ se nu%e*te catali"ator(
9n(a(:
resturilor e a%ion *i e celulo"$- iar prin inter%eiul putrefaciei acionea"$ asupra re"iuurilor protiice( )n acest
staiu- are loc a#sor#ia ele%entelor asi%ila#ile *i for%area %ateriilor fecale- cu o eventual$ proucie e +a"e(
AME&TECURILE ALIMENTARE
C.n o%ul cavernelor pleca la v.n$toare- el se hr$nea toat$ "iua cu fructele s$l#atice pe care le cule+ea pe
parcurs( )ntors la a$postul lui- consu%a carnea v.natului pe care &l ucisese( )n perioaele ificile sau &n ca"ul penuriei
e carne- supravieuia %.nc.n anu%ite r$$cini( Dac$ vei o#serva %oul &n care se hr$nesc ani%alele &n stare e
li#ertateD in s.nul naturii- vei putea re%arca faptul c$ nici ele nu a%estec$ nicioat$ iferitele ali%ente pe care le
consu%$( P$s$rile- e e/e%plu- %$n.nc$ r.%ele *i insectele &ntr'un %o%ent al "ilei- iar +r$unele &n altul( O%ul este
sin+ura fiin$ vie care consu%$ ali%entele up$ ce le'a a%estecat( Se pare c$ acesta este unul intre %otivele eseniale
pentru care sufer$ at.t e es e tul#ur$ri intestinale(
!ul#ur$rile intestinale atorate unei i+estii pertur#ate &n %o constant stau , e altfel , eseori la ori+inea
unui %are nu%$r e #oli- f$r$ ca le+$tura clar$ intre cau"$ *i efect s$ poat$ fi sta#ilit$(
Nu voi pre"enta aici o anali"$ etaliat$ a tuturor co%#inaiilor ali%entare posi#ile *i nici nu voi ar$ta
consecinele lor eventuale- pentru fiecare ca" &n parte- eoarece nu constituie o#iectul c$rii- a*a c$ las aceast$ sarcin$
unor speciali*ti &n fi"iolo+ie(
;$ voi li%ita- pur *i si%plu- s$ v$ ajut- pentru ca s$ v$ facei o iee suficient e cuprin"$toare &n privina
feno%enului *i pentru ca s$ &nele+ei %ai #ine anu%ite efecte secunare po"itive pe care le vei constata up$ punerea
&n aplicare a %etoei e +estiune ali%entar$ propus$ &n cartea e fa$(
Cu si+uran$- v$ a%intii una intre reco%an$rile %ele 9ve"i Capitolul V:2 <&n +eneral- fructele nu tre#uie
co%#inate cu alt ali%ent=(
C.n sunt asociate cu o alt$ hran$- fructele pertur#$ efectiv i+estia &ntre+ului *i- cu aceea*i oca"ie- &*i pier
propriet$ile #enefice 9vita%ine etc(: pentru care au fost in+erate(
Dar pentru ca cele e %ai sus s$ nu r$%.n$ o afir%aie +ratuit$ in partea %ea *i pentru c$- e acu%
cunoa*tei- &n %o esenial- procesul e i+estie- v$ invit s$ citii &n continuare(
Co".i+a1ia =r!ce5a"i,o+
0ructul care conine fructo"$ 9%ono"ahari$ sau "ah$r si%plu:- r$%.ne foarte puin &n sto%ac- eoarece este
i+erat- aproape &n &ntre+i%e- &n intestinul su#ire(
)n schi%#- a%ionul 9f$in$- f$inoase etc(: &ncepe s$ fie %eta#oli"at &nc$ in cavitatea #ucal$- une- %ulu%it$
aciunii ptialinei- en"i%a in saliv$- se transfor%$ % %alto"$( Apoi- st$ c.tva ti%p &n sto%ac- pentru a fi up$ aceea
<i+erat= co%plet &n intestinul su#ire( Se *tie c$ atorit$ %alta"ei 9en"i%a in secreia pancreatic$:- %alto"a se
transfor%$ &n +luco"$ care este asi%ilat$ irect e s.n+e(
Dac$ fructul este %.ncat o at$ cu a%ionul- se prouce feno%enul ur%$tor2 aciitatea fructului va istru+e
ptialina care- in aceast$ cau"$- nu'*i va %ai &neplini rolul e catali"ator pentru a%ion( )n loc e a trece irect &n
intestin- fructul va r$%.ne &%preun$ cu a%ionul &n sto%ac( C$lura *i u%iitatea e aici vor face ca fructul , care
conine un "ah$r si%plu , s$ &nceap$ s$ fer%ente"e( Aceast$ fer%entaie va continua &n intestin- antren.n'o *i pe cea
a a%ionului- care- &n ciua aciunii a%ila"ei 9alt$ en"i%$ in secreia pancreatic$:- nu se va transfor%a ec.t foarte
puin &n %alto"$ 9*i apoi &n +luco"$:( A%ionul neprelucrat va &ncepe- la r.nul s$u- s$ fer%ente"e p.n$ &n colon(
Consecinele tuturor acestor feno%ene2
, #alonare-
, +a"e-
, iritaia intestinelor-
, eteriorarea vita%inelor in fruct-
, risc e constipaie etc(
Co".i+a1ia =r!ce5Aroei+e (car+e4 Ae0e)
Pri%a fa"$ a i+estiei proteinelor are loc &n sto%ac- atorit$ rolului activ al en"i%ei nu%it$ pepsin, care se
e"volt$ &n %eiul aci creat e sucurile +astrice(
Ai fi &nrept$ii s$ creei c$- ac$ pepsina nu se e"volt$ ec.t &n %eiul aci- atunci in+estia fructelor
acie ar tre#ui s$ fie &n ar%onic cu proteinele( Ei #ine- nu este eloc a*aF Pentru c$- e- &nat$ ce aciitatea proprie
fructului se e"volt$ &n cavitatea #ucal$- se petrece o pertur#are a coniiilor e ela#orare a pepsinei- a c$rei secreie
este oprit$(
)n consecin$- ac$ fructele *i proteinele sunt in+erate &%preun$- fructul 9ca *i &n pri%ul e/e%plu: va fi
i%o#ili"at , *i %ai %ult ti%p ec.t cu a%ionul , &n sto%ac- une va fer%enta( )n a#sena pepsinei- sto%acul nu va
&ncepe i+erarea proteinelor *i- ca ur%are a acestei insuficiente %eta#oli"$ri- ele vor intra , o at$ ajunse &n intestinul
+ros , &ntr'o putrefacie anor%al$- ale c$rei re"iuuri to/ice vor tre#ui s$ fie eli%inate e c$tre or+anis%(
Una intre re+ulile e #a"$ ale %etoei e ali%entaie e/puse &n cartea e fa$ 9al c$rei o#iectiv este piererea
Ailo+ra%elor e/ceentare *i p$strarea pentru toteauna a +reut$ii ieale: este aceasta2 evitai s$ %.ncai +luciele rele
&%preun$ cu carnea 9proteine Y lipie:(
Eu &nsu%i a% suferit- %ai %ulte "eci e ani- e tul#ur$ri +astrointestinale( Pentru asta- a% %ers la cei %ai
%ari speciali*ti in ar$( De fiecare at$- a% ie*it in ca#inetul lor cu o list$ i%presionant$ e %eica%ente care nu
nu%ai c$ nu'%i auceau nici o a%eliorare- ar unele &%i provocau efecte secunare %ai rele ec.t #oala e care
suferea%(
Interlocutorii %ei- la care &%i fi/a% cu %ulte luni &nainte o consultaie- erau foarte &ncurcai c.n le e/plica%
c$ &%i c$ea Zp$rul e la optspre"ece ani- &n ti%p ce &n fa%ilia %ea nu avusese ni%eni chelie- *i , %ai ales , c$-
i%eiat cu% &ncepea% s$ #eau Zsau s$ %$n.nc- transpira% in a#unen$ &n cap(
)n cele in ur%$- a% renunat s$ %ai +$sesc o soluie- at.t e eni+%atic$ era pro#le%a %ea pentru o%nii e
la 0acultate( Cu puin$ voin$ *i %ult$ filosofie ajun+i s$ te o#i*nuie*ti cu toate( Dar apoi- ca prin far%ec- si%pto%ele
acestea au isp$rut su#it acu% c.iva ani( 1tii e ce8
De'a#ia %ai t.r"iu- atunci c.n a% stuiat &n profun"i%e nutriia- spre %area %ea ui%ire- a% f$cut le+$tura
intre noile re+uli e ali%entaie pe care le aoptase% *i dispariia total a relelor e care suferise%(
Pe e alt$ parte- in cea %ai fra+e$ copil$rie- suferea% e an+in$ cronic$( Cel %ai %ic curent- cea %ai %ic$
iferen$ e te%peratur$ erau invaria#il ur%ate e o an+in$( Nu trecea nici o lun$ in an- f$r$ ca +.tul s$ nu'%i ea e
lucru(
0iin ca% aler+ic la penicilin$- recur+ea%- &n %o o#li+atoriu- la %eica%ente %ai puin eficace *i- &n
special- la leacurile #$#e*ti(
!re#uie s$ fi avut vreo "ece'oispre"ece ani c.n- &ntr'o %inunat$ "i e var$- &n ti%p ce "$cea% &n funul
patului- un #$tr.n %eic e ar$ %i'a spus- v.r.nu'%i e+etele lui +roase &n +ur$2 <Cel %ai #un leac al an+inei este s$
%$n.nci #r.n"$ ca%e%#ert #ine f$cut$ *i s$'i cl$te*ti +.tul in a#unen$ cu Moreau/ vechi=(
A% ciulit #ine urechile la vor#ele lui( Cole+ii %ei in stuenie &*i %ai a%intesc- cu si+uran$- c$ nu pleca%
la ru% ec.t rareori f$r$ #r.n"a *i sticla %ea e vin ro*u( Era un %eica%ent cu aev$rat eficace(
?@
1i- cu toate c$
Asi+ur$rile sociale nu %i l'au ra%#ursat pl$cerea trata%entului a fost- la ur%a ur%ei- o co%pensaie accepta#il$(
>a foarte scurt$ vre%e up$ ce &ncepuse% s$ aplic cu serio"itate principiile ali%entare care fac o#iectul acestei
c$ri- cei in jur au o#servat c$ nu %ai avusese% e %ult$ vre%e an+in$( Dar era &nc$ prea evre%e ca s$ fac o
le+$tur$ &ntre cau"e *i efect(
)ns$- la c.iva ani up$ aceea- pentru %ine evenise evient faptul c$ an+ina cronic$ &%i isp$ruse co%plet-
ceea ce nu &nsea%n$ , up$ cu% ai &neles , c$ #r.n"a ca%e%#ert *i vechiul Moreau/ au fost l$sate pentru toteauna
&n ulapul cu %eica%ente(
A.!C!l ,e -r#si"i
C.n %.ncarea p$trune &n sto%ac- orificul s$u e ie*ire- pilorul- se &nchie pentru a'i l$sa i+estiei ti%p s$
se esf$*oare &n lini*te( Deschierea pilorului va avea loc cu at.t %ai t.r"iu- cu c.t %asa a fost %ai #o+at$ &n lipie(
Astfel- uneori va fi nevoie e K'C ore pentru ca o %.ncare prea #o+at$ &n +r$si%i s$ fie i+erat$- ceea ce poate +enera o
sen"aie e +reutate nepl$cut$(
Iat$ un %otiv &n plus pentru ca s$ nu ne cople*i% ali%entaia cu +r$si%i inutile( De aceea- va tre#ui s$ ale+e%
c.t %ai es posi#il %ourile e preparare care nu necesit$ un aport e +r$si%i( Pute% pre+$ti ali%entele f$r$ a utili"a
siste%atic uleiul sau %ar+arina( C.t espre unt- s$ ne rea%inti% c$ nu tre#uie nicioat$ &ncins- eoarece se for%ea"$
rapi acroleina- o su#stan$ canceri+en$(
A'i ale+e +luciele nu &nsea%n$ s$ le co%pense"i cu un consu% e/cesiv e lipieD tre#uie s$ folosii
alternativa pe care o constituie fi#rele(
Este necesar s$ fii con*tieni c$ %ulte ali%ente conin +r$si%i ascunse 9pes%ei- pr$jituri- #iscuii etc(: care-
asociate cu +luciele rele- nu cer altceva ec.t s$ fie stocate(
?@
Ve"i volu%ul 'edicina vinului e Dr( ;aurL- E( AR!U>EN- Paris( 9n(a(:
CAPITOLUL VIII
*IPERCOLE&TEROLUL$ BOLILE CARDIO5VA&CULARE I DIETETICA
Principalul scop al c$rii e fa$ este acela e a v$ &nv$a cu% s$ v$ schi%#ai o#i*nuinele ali%entare- pentru
a piere e/cesul e Ailo+ra%e pe care &l putei avea *i pentru a face &n a*a fel &nc.t s$ v$ sta#ili"ai efinitiv +reutatea-
%.nc.n orice- f$r$ nici o restricie(
)n capitolele preceente ai v$"ut c$ lipiele consu%ate nu sunt r$spun"$toare pentru constituirea +r$si%ilor
e re"erv$ ec.t atunci c.n le %.ncai &n acela*i ti%p cu +luciele *i- &n special- cu +luciele rele(
Unii s'ar putea +.ni c$ au voie s$ %$n.nce , f$r$ a suferi nici un fel e ur%$ri , toate +r$si%ile pe care le
vor- cu coniia s$ nu fie &ntr'o co%#inaie ali%entar$ inter"is$(
Mine&neles c$ nu este eloc a*a *i a% avut +rij$ s$ preci"e" acest lucru- ori e c.te ori s'a ivit oca"ia(
Schi%#area o#i*nuinelor ali%entare- pentru ca s$ sl$#ii- este un lucru #un- ar la fel e i%portant este s'o
facei &n scop preventiv cu perspectiva supli%entara e a v$ a%eliora starea e s$n$tate(
;i s'a repro*at c$ &n pri%a versiune a c$rii %ele a% trecut su# t$cere pro#le%a colesterolului( !otu*i- avea%
&nc$ e la &nceput intenia s$ vor#esc espre el *i- e aceea- a% luat le+$tura cu %ai %uli speciali*ti( Nici unul intre
ei nu %i'a vor#it ri+uros e/act &n aceia*i ter%eni espre colesterol *i , cu% eu nu sunt %eic , nu %i s'a p$rut &nelept
s$ ale+ intre aceste r$spunsuri unul anu%e chiar ac$ e/periena personal$ %i'a per%is s$'%i fac o p$rere &n acest
o%eniu(
Ast$"i- aic$ up$ cinci ani- pro#le%a colesterolului face o#iectul unui consens- iar nu%$rul e pu#licaii care
se ocup$ e el este i%presionant(
Colesterolul a evenit una intre %arile preocup$ri ale epocii noastre- at$ fiin i%plicarea sa &n #olile cario'
vasculare( De aceea- %$ voi opri asupra lui- &n cele ce ur%ea"$(
U+ =als i+r!s
Colesterolul nu este un intrus( El este chiar inispensa#il pentru proucerea unor anu%ii hor%oni( Corpul
conine circa 3@@ +ra%e e colesterol- reparti"at &ntre esuturile siste%ului nervos- nervi *i iferite celule(
El este- &n %are parte- prous e c$tre or+anis% 9C@P:- &n special e #il$- care &l eversea"$- &n cantitate e
B@@'34@@ %+^"i- &n intestinul su#ire(
Colesterolul care ne preocup$- &n +eneral- este cel e ori+ine ali%entar$- e*i aflat &n %inoritate 95@P:(
COLE&TEROLUL BUN I COLE&TEROLUL R/U
Colesterolul nu se +$se*te i"olat &n s.n+e- eoarece este fi/at pe proteine( Acestea sunt e ou$ cate+orii2
2 lipo'proteinele cu ensitate %ic$ sau >D> 9>oG DensitL >ipoproteins:- ce istri#uie colesterolul la celule *i-
%ai ales la celulele pereilor arteriali- care evin victi%ele acestor epo"ite +r$soase(
De aceea- >D> , colesterolul a fost #ote"at <colesterol r$u=- fiinc$- &n ti%p- el se epune pe pereii vaselor e
s.n+e *i le astup$(
Aceast$ opturare a arterelor poate uce la un accient vascular2
arterit$ a %e%#relor inferioare-
o an+in$ pectoral$ sau un infarct %iocaric-
un accient vascular cere#ral- ur%at- eventual- e o parali"ie(
: lipo'proteinele cu ensitate %are sau TD> 9Ti+h DensitL >ipoproteins:- care conuce colesterolul &n ficat-
pentru a fi eli%inat(
TD> , colesterolul se nu%e*te <colesterol #un=- pentru c$ el nu +enerea"$ nici un epo"it pe pereii vaselor(
Di%potriv$- el are proprietatea e a cur$a arterele e epo"itele lor atero%atoase( De( aici- se euce c$ riscul e
accient cario'vascular este cu at.t %ai reus- cu c.t procentul e TD> este %ai %are(
DOZA?UL &ANGUIN
Nor%ele actuale sunt %ult %ai puin lar+i ec.t cele care au fost luate &n consieraie ani e'a r.nul( !re#uie
s$ reinei trei noiuni2
, colesterolul total 9TD> Y >D>: tre#uie s$ fie %ai %ic sau e+al cu 4 +ra%e la litrul e s.n+e-
, >D> , colesterolul tre#uie s$ fie %ai %ic e 3-5@ +^l-
, TD> , colesterolul tre#uie s$ fie %ai %are e @-6K +^l- la #$r#ai- *i @-KK +^l- la fe%ei(
RI&CURILE CARDIO5VA&CULARE
Riscurile cario'vasculare sunt e ou$ ori %ai %ari- ac$ procentul e colesterol este e 4-4 +^l *i e patru
ori- ac$ este %ai %are e 4-? +^l(
Dar s'a putut o#serva c$ 3KP intre infarcturi surveneau la su#ieci care aveau un procent e colesterol total
inferior valorii e 4 +^l( De aceea- aceast$ noiune nu %ai are ec.t o se%nificaie relativ$(
Cel %ai i%portant este o"ajul >D> *i TD> *i- %ai ales- raportul intre colesterolul total *i TD>- acesta
tre#uin s$ fie &n %o i%perativ %ai %ic e 6-K(
6KP intre france"i au procente %ai %ari ec.t nor%al- iar circa B %ilioane au un colesterol %ai %are e
4-K@ +^3( Or- *tiin c$ sc$erea procentului e colesterol cu 34-KP per%ite reucerea cu 3IP a nu%$rului e infarcturi
e %iocar- ave% tot interesul s$'l lu$% &n serios aceast$ pro#le%$(
TRATAMENTUL DIETETIC
)n ca"ul hipercolesterolului- %eicul va putea prescrie anu%ite %eica%ente- ar acest lucru ar tre#ui f$cut
oar &n ulti%$ instan$(
O #un$ +estiune a ali%entaiei va fi- &n %ajoritatea ca"urilor- suficient$(
Iat$ reco%an$rile pe care le putei ur%a- at.t pentru sc$erea colesterolului- ac$ este prea %are- c.t *i
pentru prevenirea lui(
2. < Pier,erea F+ -re!ae
S'a constatat c$ sl$#irea uce- &n cele %ai %ulte ca"uri- la o a%eliorare a tuturor para%etrilor #iolo+ici(
Sc$erea procentului e colesterol este- cu si+uran$- cea care va apare cel %ai repee- cu coniia s$ nu facei +re*eala
e a consu%a &n e/ces lipiele rele(
:. < Li"iarea aAor!l!i ,e coleserol ,i+ ali"e+a1ie
Ali%entele conin un procent e colesterol varia#il( G$l#enu*ul e ou- or+anele *i rojia e #ere &l au &n
cantitate %are(
Or+ani"aia ;onial$ a S$n$t$ii a preconi"at- o lun+$ perioa$- s$ nu se ep$*easc$ un aport "ilnic e 5@@
%+(
Or- lucr$rile recente au ar$tat- parao/al- c$ acest aspect al ieteticii era foarte secunar( Un aport ali%entar
e 3@@@ %+ e colesterol pe "i nu ar uce ec.t la o %$rire a colesterolului cu circa KP(
De aceea- se va putea ne+lija cantitatea e colesterol in ali%ente( )n schi%#- va tre#ui s$ se in$ cont e
+raul e saturaie a aci"ilor +ra*i in+erai(
;.5 LiAi,ele re.!ie alese
)n capitolul II- espre clasificarea ali%entelor- a% v$"ut eja c$ +r$si%ile se &%part &n trei cate+orii2
, 1rsimile saturate, care se +$sesc &n carne- %e"eluri- pas$re- ou$- lapte- #r.n"eturi(
Aceste +r$si%i %$resc procentul e colesterol total *i %ai ales pe cel e >D> , colesterol care se epune pe
pereii arterelor- favori".n- astfel- accientele vasculare(
Pu#licaii recente arat$- totu*i- c$ ou$le ar avea un efect %ult %ai puin i%portant ec.t s'a cre"ut %ult$
vre%e(
C.t espre pas$re- ac$ i se &nep$rtea"$ pielea- procentul e +r$si%e saturat$ este %ic( Deci consu%ul
acestora ar avea efect reus asupra cre*terii colesterolului(
AciCii -ra0i Aoli5+esa!ra1i4 ,e ori-i+e a+i"al#
Ace*tia sunt- &n %o esenial- aci"ii +ra*i coninui &n +r$si%ea e pe*te(
S'a cre"ut %ult ti%p c$ eschi%o*ii- care consu%$ o hran$ co%pusa &n procent e IBP in +r$si%e e pe*te-
nu sufer$ e #oli cariovasculare atorit$ unor %otive +enetice( Apoi- s'a ajuns la conclu"ia c$ toc%ai natura hranei lor
era cel %ai #un factor e prevenire(
Consu%ul +r$si%ii e pe*te uce- &ntr'aev$r- la o i%portant$ sc$ere a tri+licerielor *i previne tro%#o"ele(
Se &nele+e- atunci , contrariu a ceea ce s'a cre"ut %ult$ vre%e , c$ pe*tele- cu c.t este %ai +ras- cu at.t are o
influen$ %ai #un$ pe plan cario'vascular( De aceea- tre#uie &ncurajat consu%ul e so%on- ton- sarine- scru%#ie-
an*oa *i herin+i(
AciCii -ra0i "o+o5+esa!ra1i
Pri%ul intre ace*tia este aciul oleic- care se +$se*te &n special &n uleiul e %$sline(
Se poate spune c$ uleiul e %$sline este ca%pionul la toate cate+oriile e +r$si%i care au influen$ #enefic$
asupra colesterolului( El este sin+urul care face s$ sca$ efectiv colesterolul r$u 9>D>: *i s$ creasc$ cel #un 9TD>:(
Unii au &neles- e acu%- c$ tonul cu ulei e %$sline evine- astfel- o aev$rat$ <pav$"$= &%potriva
pro#le%elor circulatorii(
G. < Tre.!ie "#ri# ra1ia ,e =i.re ali"e+are
Pre"ena fi#relor &n tu#ul i+estiv a%eliorea"$ %eta#olis%ul lipielor(
S'a o#servat- &n special- c$ procentul e colesterol scae si%itor ac$ se consu%$ pectin$ 9%.nc.n %ere:-
ceea ce se petrece *i &n ca"ul tuturor celorlalte fi#re solu#ile coninute e ov$" *i le+u%inoase 9fasole uscat$- linte:(
H. < Tre.!ie li"ia co+s!"!l ,e ca=ea
Stuii f$cute &n SUA *i &n Norve+ia au ar$tat c$- la peste *ase cafele pe "i- colesterolul total cre*te si%itor- iar
TD> scae u*or(
Acest efect ne+ativ nu se atorea"$ cofeinei- e aceea- chiar ac$ #ei cafea ecofeini"at$ nu vei &%#un$t$i
valorile(
I. < &e Aoae .ea A!1i+ Di+
Profesorul ;a]uelier a i"olat- in vin- o %olecul$- <procianiina=- care are avantajul e a sc$ea colesterolul
total(
Insula Creta- a c$rei populaie consu%$ vin *i %ult ulei e %$sline- este re+iunea european$ cu cel %ai sc$"ut
procent e #oli cario'vasculare(
!otu*i- nu tre#uie s$ ep$*ii trei pahare pe "i- c.n vinul este #o+at &n tanin(
J. < Tre.!ie a"eliora# i-ie+a ,e Dia1#
Stresul- ta#a+is%ul *i seentaris%ul au- *i ele- o aciune ne+ativ$ asupra colesterolului( O %ai #un$ i+iena e
via$ se i%pune nu nu%ai ca %$sur$ curativ$- ci *i preventiv$(
REZUMATUL M/&URILOR CARE TREBUIE PU&E N PRACTIC/ DE CEI CARE AU
*IPERCOLE&TEROL
, Dac$ suntei o#e"i- tre#uie s$ sl$#ii(
, Di%inuai'v$ consu%ul e carne 9%a/i%u% lK@ +^"i:(
, Ale+ei carne f$r$ +r$si%e 9cal- vac$ sla#$:(
, )nlocuii uneori carnea cu pas$re 9f$r$ piele:(
, Evitai %e"elurile *i or+anele(
, Preferai pe*tele 9%ini%u% 5@@ +^s$pt$%.n$:(
, ;.ncai unt puin 9%a/i%u% 3@ +^"i:(
, >i%itai'v$ consu%ul e #r.n"eturi(
, ;.ncai lapte e+resat *i lactate cu @P %aterii +rase(
, ;$rii'v$ consu%ul e fi#re 9fructe- cereale- le+u%e:(
, ;$rii'v$ consu%ul e aci"i +ra*i %ono *i poli'nesaturai ve+etali 9ulei e %$sline- floarea soarelui-
rapi$:(
, Asi+urai'v$ un aport suficient e vita%ina A *i E- e seleniu *i cro%(
, Nu a#u"ai e cafea(
, Mei 9eventual: vin #o+at &n tanin 9%a/i%u% 3^4 sticl$^"i:(
, Do%inai'v$ stresul(
, Practicai- eventual- un sport e re"isten$(
, )ncetai s$ fu%ai(
CAPITOLUL I%
ZA*/RUL E&TE OTRAV/
Nah$rul este otrav$F Nocivitatea sa asupra o%ului in secolul EE este la fel e %are ca cea a alcoolului *i a
tutunului la un loc( !oat$ lu%ea o *tie( !oi %eicii in lu%e o enun$( Nu e/ist$ colocviu al peiatrilor- cariolo+ilor-
psihiatrilor *i enti*tilor care s$ nu %enione"e pericolul "ah$rului *i- %ai ales- pericolul unui consu% care cre*te &n
rit% e/ponenial(
)n Antichitate- "ah$rul- ca atare- nu e/ist$( Astfel c$ +recii nici %$car nu aveau un ter%en pentru a'l enu%i(
Ale/anru cel ;are care- c$tre 54K )(C(- &*i &%pinsese cuceririle p.n$ &n c.%pia Inului- &l escria ca pe <un
fel e %iere ce se +$se*te &n trestiile crescute pe %ar+inea apei=(
Plinius cel M$tr.n &l %eniona- &n secolul I al erei noastre- tot ca pe o <%iere e trestie=(
A tre#uit s$ vin$ epoca lui Nero- pentru ca s$ fie creat ter%enul saccharu%- prin care era ese%nat acest
prous e/otic(
A#ia &n secolul VII au &nceput s$ apar$ culturile e trestie e "ah$r in Persia *i Sicilia( !reptat- *i $rile ara#e
i'au prins +ustul(
Un savant +er%an- octorul RauGolf- re%arca &n jurnalul s$u- in 3KC5- c$ <turcii *i %aurii nu%ai sunt
r$"#oinicii &nr$"nei e a alt$at$- e c.n %$n.nc$ "ah$r=(
!restia e "ah$r a fost escoperit$ e Occient cu oca"ia Cruciaelor( Spaniolii au &ncercat s'o cultive &n suul
$rii lor(
A#ia up$ cucerirea >u%ii Noi- co%erul e "ah$r evine i%portant in punct e veere econo%ic(
Portu+alia- Spania *i An+lia se &%#o+$esc schi%#.n %ateria pri%$ pe sclavii a c$ror %unc$ avea s$ contri#uie
toc%ai la e"voltarea culturilor e trestie e "ah$r( )n 3C@@- 0rana avea eja nu%eroase rafin$rii(
Dar &nfr.n+erea e la !rafal+ar- in 3B@K- *i #locaa continental$- care se instalea"$ up$ aceea- l'au
eter%inat pe Napoleon , contrariu reco%an$rilor oa%enilor e *tiin$ in acea epoc$ , s$ e"volte proucia e
sfecl$( Acest lucru nu a fost cu aev$rat posi#il ec.t up$ escoperirea proceeului e e/tracie a "ah$rului- f$cut$ e
Menja%in Delessert- &n 3B34(
C.teva "eci e ani %ai t.r"iu- &n 0rana e/ista eja o supraproucie e "ah$r- ar consu%ul s$u nu era- totu*i-
at.t e e"voltat- &n raport cu ceea ce cunoa*te% noi ast$"i(
)n 3BB@- consu%ul e "ah$r era e B A+
?3
pe an- pentru o persoan$- ceea ce repre"ent$ circa cinci #uc$i pe "i(
Dou$"eci e ani up$ aceea- &n 3I@@- consu%ul s'a u#lat- ajun+.n la 3C A+( )n 3I?@- acesta a ajuns la 5@ A+- iar &n
3IC4 la 5B A+(
)n ou$ sute e ani- consu%ul e "ah$r al france"ilor a crescut e la su# 3 A+ la aproape 6@(
Nicioat$- &n trei %ilioane e ani- o%ul nu a cunoscut o transfor%are at.t e #rutal$ a ali%entaiei sale- &ntr'
un interval e ti%p at.t e scurt(
1i- totu*i- france"ii sunt eparte e a avea cea %ai proast$ po"iie- &n acest o%eniu( V$rile an+lo'sa/one
cunosc o situaie *i %ai ra%atic$- eoarece consu%ul lor , &n special &n Statele Unite , se &nv.rte*te &n jurul a ?4 A+
pe locuitor( Dup$ statisticile cele %ai recente- consu%ul e "ah$r se &nscrie- &n ciua se%nalelor e alar%$- pe o pant$
ascenent$(
?4
Dar faptul cel %ai &n+rijor$tor este c$ proporia e <"ah$r ascuns=
?5
in consu%ul total cre*te %ult %ai
rapi( )n 3IC@- proporia e "ah$r in+erat inirect 9#$uturi- ulciuri- conserve etc(: era e K@P( )n 3IC@- aceasta a
evenit e ?5P(
Statistica pune &n evien$ o situaie- e fapt- &n*el$toare( C$ci- o at$ cu introucerea &nulcitoarelor e
sinte"$ *i cu atituinea foarte fer%$ a corpului %eical- consu%ul irect e "ah$r 9#uc$i sau tos: tine s$ sta+ne"e *i
chiar s$ sca$(
)n schi%#- a*a cu% a% ar$tat %ai sus- cel care tre#uie s$ ne preocupe este consu%ul inirectD acesta afectea"$
&n special copiii *i aolescenii( 1tiai- e e/e%plu- c$ un pahar e 3K@ %l cu suc sau cu cola repre"int$ 6 #uc$i e
"ah$r8 1i %ai *tii c$ +ustul ulce este perceput cu at.t %ai +reu- cu c.t lichiul este %ai rece8
Atracia pentru #$uturile ulci 9sucuri- li%onae- cola: este- e acu%- inte+rat$ perfect &n co%porta%entul
nostru ali%entar( Societ$ile care le fa#ric$ sunt trusturi %ultinaionale foarte puternice- iar i%pactul lor pu#licitar este
feno%enal( Este chiar &nsp$i%.nt$tor s$ ve"i cu% s'au instalat &n $ri su#e"voltate- une nevoile ali%entare pri%are
ale populaiei uneori nici nu sunt satisf$cute(
Consu%ul e felurite &n+heate care- pe ti%puri- erau cu%p$rate &n %o e/cepional- cu oca"ia unei s$r#$tori
sau a unei pli%#$ri- a fost #anali"at prin +enerali"area con+elatorului( Instalarea istri#uitoarelor auto%ate e ulciuri
&n toate locurile pu#lice repre"int$- e ase%enea- o incitare per%anent$ la consu%( Iar achi"iionarea acestor ulciuri
este cu at.t %ai u*oar$ *i tentant$- cu c.t este relativ ieftin$( )ntr'un super%a+a"in poi cu%p$ra- ast$"i- o pun+$ e 3
A+ e #o%#oane care cost$ c.iva franci( Solicitarea consu%atorului potenial este- astfel- o%nipre"ent$ *i per%anent$(
A'i re"ista &nsea%n$ aproape un act e erois%(
Este #anal s$ spui c$ "ah$rul este vinovat pentru un %are nu%$r e #oli( Se pare c$ toi *ti% acest lucru- ceea
ce nu &nsea%n$ c$ ne schi%#$% co%porta%entul ali%entar- iar copiii no*tri cu at.t %ar puin(
Nah$rul este principalul vinovat pentru #olile cario'vasculare( Doctorul cutAin citea"$ ca"ul tri#urilor masai
*i samburu in estul Africii- a c$ror ali%entaie , e altfel foarte #o+at$ &n +r$si%i , este efectiv lipsit$ e "ah$r(
Procentul #olilor coronariene in aceste tri#uri este practic ine/istent( )n schi%#- locuitorii insulei Sf.nta Elena- care
consu%$ %ult "ah$r *i puine +r$si%i- au un procent e %alaii coronariene foarte riicat(
Caria entar$ , str.ns le+at$ e consu%ul e/cesiv e "ah$r este at.t e r$sp.nit$ &n $rile occientale- &nc.t
O;S a*ea"$ #olile #uco'entare &n al treilea r.n al fla+elurilor care afectea"$ s$n$tatea oa%enilor in $rile
?3
)n 3CBI- cu un secol &nainte- consu%ul era &nc$ foarte reus2 su# 3 A+ pe an- pentru o persoan$ 9n(a(:
?4
Nu este ca"ul 0ranei care- &n ulti%ii ani- a f$cut nu%eroase eforturi &n acest sens( )n 3ICB- consu%ul ajunsese la 5C
A+ pe locuitor( S$ sper$% c$ aceast$ lent$ sc$ere se va confir%a( 9n(a(:
?5
Nah$rul ascuns este cel a$u+at &n #$uturile *i ali%entele v.nute &n co%er( 9n(a(:
inustriali"ate- up$ #olile cario'vasculare *i cancer(
C.n asocie% ter%enii <"ah$r= *i <#oal$=- ne +.ni%- #ine&neles- la ia#et( Dar +re*i% ac$ cree% c$
ia#etul nu'i atin+e ec.t pe cei care au factori ereitari favora#ili( Nu toi ia#eticii auli sunt o#e"i- e*i- &n +eneral-
a*a stau lucrurile( Dac$ vei %er+e &ntr'un loc pu#lic in Statele Unite- v$ vei &n+ro"i e <%onstruo"it$ile= pe care le
vei veea( Astfel- v$ putei face o iee e ceea ce vor eveni- peste ou$"eci e ani- copiii no*tri e ast$"i(
Stuiile *tiinifice e%onstrea"$- e ase%enea- c$ la ori+inea nu%eroaselor #oli %intale st$ consu%ul e/cesiv
e "ah$r(
)n lu%ina capitolelor preceente- vei &nele+e u*or c$ "ah$rul- care este- e fapt- un prous chi%ic pur- poate
+enera hipo+lice%ia- pertur#$ %eta#olis%ul- &n +eneral- *i provoac$- astfel- nu%eroase tul#ur$ri i+estive(
)n sf.r*it- pentru a &ncheia aceast$ list$ nea+r$- tre#uie s$ *tii c$ "ah$rul provoac$ un eficit e vita%ina M-
care este necesar$ , &n %are cantitate , pentru asi%ilarea tuturor +lucielor( Nah$rul- ca *i orice fel e a%ion rafinat
9f$in$ al#$- ore" al# etc(: este co%plet lipsit e vita%ina M( De aceea- el va o#li+a or+anis%ul s$ *i'o ia in re"ervele e
care ispune- cre.n- astfel- un eficit ale c$rui consecine sunt- &n +eneral2 nevro"a- o#oseala- epresia- ificult$ile e
concentrare- e %e%orie *i e percepie(
Iat$- &n orice ca"- un o%eniu care ar tre#ui s$ fie %ai es e/plorat- c.n copiii au ificult$i la *coal$(
NDULCITOARE &INTETICE
V'a% reco%anat eja s$ supri%ai "ah$rul( Este foarte evient c$ nu vei putea nicioat$ s$'l evitai- atunci
c.n este ascuns- ca &n ca"ul eserturilor( Dar ac$ vei reu*i s$ eli%inai "ah$rul tos *i cu#ic- vei reali"a un %are pas(
Din ou$ una- ori v$ lipsii e el ori &l &nlocuii cu un &nulcitor e sinte"$(
E/ist$ patru tipuri principale e eulcorani e sinte"$( !oi- cu e/cepia poliolilor, au proprietatea e a nu
posea nici un fel e putere ener+etic$( Deci nu au nici o valoare nutritiv$(
2. < Za>ari+a
Este cel %ai vechi &nlocuitor al "ah$rului- eoarece a fost escoperit &n 3BCI( Nu este eloc asi%ilat$ e
or+anis%ul u%an *i are o putere e &nulcire e 5K@ e ori %ai %are ec.t a "aharo"ei in "ah$r( Unele sorti%ente e
"aharin$ au avantajul e a fi foarte sta#ile &n %eiul aci *i e a putea suporta o te%peratur$ %eie( A fost cel %ai
co%erciali"at eulcorant e sinte"$- p.n$ la apariia asparta%ului(
:. < Cicla"a!l
Este %ai puin cunoscut ec.t preceenta- e*i a fost escoperit in 3I5C( Este sinteti"at in #en"en *i are o
putere e &nulcire %ai %ic$ ec.t a "aharinei- iar uneori este acu"at c$ las$ un +ust nepl$cut &n +ur$(
Cicla%atul pre"int$- totu*i- avantajul e a fi co%plet ter%osta#il- aic$ re"ist$ la te%peraturi foarte &nalte(
Din fa%ilia cicla%atului- cel %ai utili"at este cicla%atul e soiu- ar e/ist$ *i cicla%atul e calciu *i aciul cicla%ic(
;. < AsAara"!l
A fost escoperit &n 3I?K- la Chica+o- e c$tre Ha%es Schlatter- un cercet$tor al >a#oratoarelor Searle(
Asparta%ul este asociaia a oi a%inoaci"i naturali2 aciul aspartic *i fenilalanina(
Asparta%ul are o putere e &nulcire e 3B@'4@@ e ori %ai %are ec.t cea a "aharo"ei( El nu las$ un +ust
nepl$cut *i a%ar- iar- &n ti%pul testelor +ustative savoarea lui a fost consierat$ ca pur$(
;ai %ult e *ai"eci e $ri &l folosesc la fa#ricarea prouselor ali%entare *i a #$uturilor- iar noua le+islaie
france"$ per%ite utili"area sa ca aitiv ali%entar(
)nulcitorii e sinte"$ au f$cut o#iectul unei enor%e pole%ici- ti%p e %uli ani( )n special "aharina- care a
fost %ult$ vre%e suspectat$ e a fi canceri+en$( Or- ea nu pare s$ pre"inte vreo to/icitate- &n o"a "ilnic$ e 4-K %+^A+-
ceea ce ar corespune cantit$ii e ?@'B@ A+ e "ah$r pentru un ault( Unele $ri au inter"is- totu*i- folosirea ei 9e
e/e%plu- Canaa:(
1i cicla%atul a fost %ult suspectat- iar &n 3I?I a *i fost inter"is &n Statele Unite(
C.t espre asparta%- a f$cut- chiar e la apariie- o#iectul aceleia*i pole%ici- ar toate stuiile efectuate
asupra lui au oveit c$ este lipsit e orice fel e to/icitate- chiar *i &n o"e %ari- fapt recunoscut oficial &n SUA- e
0DA 90oo an Dru+ A%inistration:(
?6
Asparta%ul se pre"int$ su# ou$ for%e2
, co%pri%ate- care se i"olv$ rapi &n #$uturile cale *i reciD
, pur$- eose#it e reco%anat$ pentru eserturi *i preparate culinare(
Un co%pri%at are puterea e &nulcire a unei #uc$i e "ah$r e K +ra%e *i conine @-@C + e +lucie
asi%ila#ile( O lin+uri$ e pur$ e asparta% are puterea e &nulcire a unei lin+uri e "ah$r pur$ *i conine @-K e
+lucie asi%ila#ile(
)n 3IB@- O;S preconi"a o o"$ "ilnic$ a%isi#il$ e 4 co%pri%ate^A+( Asta &nsea%n$ c$ o persoan$ cu
+reutatea e ?@ A+ ar putea consu%a p.n$ la 34@ e co%pri%ate pe "i- f$r$ a se constata- &n ti%p- vreo to/icitate a
prousului( Aceast$ o"$ a fost confir%at$- &n 3IB6 *i &n 3IBC- e c$tre Co%itetul 1tiinific pentru Ali%entaia U%an$
in Co%isia European$(
Dar atenie la eulcorani2 ac$ e/ist$ certituinea c$ sunt lipsii e to/icitate- &n schi%# ei ar putea- cu
ti%pul- s$ pertur#e %eta#olis%ul( C$ci or+anis%ul percepe un +ust ulce- se prepar$ pentru a i+era ni*te +lucie- ar
acestea nu apar(
Dup$ o utili"are &nelun+$ a prousului- aceast$ isociere ar putea eteriora siste%ele noastre e re+lare a
%eta#olis%ului(
Cu at.t %ai %ult- cu c.t inustria a+ro'ali%entar$ ne prepar$- &n acela*i ti%p- proteine cu +ust e lipie-
?6
0DA este A%inistraia pentru Ali%entaie *i ;eica%ente( 9n(tr(:
estinate s$ &nlocuiasc$ +r$si%ile in ali%entaieF
)n faa acestor false %esaje- corpul nostru risc$ s$ nu %ai *tie ce s$ crea$F
Astfel- folosirea unui eulcorant ar tre#ui s$ fie oar te%porar$- c$ci- la ur%a ur%ei- este e orit s$ ne
e"o#i*nui% pro+resiv e +ustul "ah$rului(
G. < Poliolii
)n +a%a <"ah$rului fals= au ap$rut *i poliolii sau eulcoranii &n %as$- care sunt folosii la prepararea
anu%itor prouse 9ciocolat$ +u%$ e %estecat- #o%#oane:- eoarece ace*tia au +ust ulce nu%ai cu c.teva +ra%e e
su#stan$(
Din nefericire- poliolii nu pre"int$- &n raport cu "ah$rul- ec.t un interes2 nu prouc carii( Ei au aproape
aceea*i valoare ener+etic$ pe care o are "ah$rul- iar &n colon eli#erea"$ aci"i +ra*i care sunt rea#sor#ii( Inicele lor
+lice%ic este varia#il- &ntre 4K *i ?K( Ei pot furni"a- atorit$ fer%entaiei in colon- chiar #alon$rile *i iareea(
Cu alte cuvinte- spre eose#ire e ceea ce ni se spune prea aesea- &ntre#uinarea lor nu ne poate &%pieica s$
ne &n+r$*$% *i cu at.t %ai puin- nu ne poate ajuta s$ sl$#i%(((
;eniunea <f$r$ "ah$r= ascune- e %ulte ori- astfel e polioli2 sor#itol- %annitol- /Llitol- %altitol- lactitol-
lLcasin- polie/tro"$ etc(
CAPITOLUL %
CUM PUTEI REDOBNDI UN ABDOMEN PLAT
;area %ajoritatea fe%eilor &*i face +riji &n privina +reut$ii *i toate se preocup$ e #alon$rile prea frecvente
ale a#o%enului lor(
A#o%enul este- &n ca"ul fe%eilor- o "on$ anato%ic$ eose#it e e/tensi#il$ *i e o foarte %are sensi#ilitate(
;anifest$rile fi"iolo+ice interne- al c$ror seiu este a#o%enul- se trauc &n e/terior prin variaii e volu%
i"+raioase- in cau"a c$rora- cele interesate sunt- &n %o le+iti%- preocupate(
0eno%enul este pus- &n cele %ai %ulte ca"uri- pe sea%a funcion$rii aparatului +enital( Este aev$rat c$-
&naintea ciclului- or+anis%ul fe%inin are tenina , a*a cu% a% %ai se%nalat- e altfel , s$ rein$ apa( Dar- chiar ac$
aceast$ retenie e ap$ este %ai %are la nivelul picioarelor *i a %icului #a"in- &n ansa%#lul corpului ea este- totu*i-
ifu"$( )n schi%#- repartiia +inoi$ a +r$si%ii- care se acu%ulea"$ la nivelul #a"inului *i al coapselor- corespune- in
punct e veere <antropolo+ic=- unei re"erve ener+etice care s$ per%it$ asi+urarea al$pt$rii- chiar *i &n perioae e
foa%ete- a*a cu% o%enirea a cunoscut eseori &n ecursul %iilor e ani(
)ns$ retenia e ap$ nu e/plic$- ea sin+ur$- u%flarea per%anent$ a a#o%enului(
P.ntecul u%flat nu este- nici %ai %ult nici %ai puin- ec.t %anifestarea evient$ a unor tul#ur$ri i+estive
per%anente- le+ate e proastele o#i*nuine ali%entare(
C.n ai citit capitolul consacrat i+estiei- ai putut o#serva c$ tul#ur$rile i+estive le+ate e proastele
co%#inaii ali%entare sunt pre"ente chiar *i f$r$ ca +r$si%ile e re"erv$ s$ fie prouse siste%atic(
V'ai at sea%a- cu si+uran$- c$ proastele co%#inaii ali%entare nu +enerea"$ o#li+atoriu- la cei care le
practic$- toate afeciunile , intre care- unele +rave , pe care le'a% enu%erat( Eu a% c$utat s$ v$ fac s$ &nele+ei c$-
ac$ una intre aceste #oli se %anifest$- cau"a acesteia este pro#a#il str.ns le+at$ e proastele co%#inaii ali%entare(
Iniferent ac$ avei sau nu Ailo+ra%e e pierut- ac$ suntei fe%eie *i avei tenina e <a face #urt$=- va
tre#ui s$ punei &n aplicare un anu%it nu%$r e re+uli pe care le'a% pre"entat eja &n capitolele preceente- ar pe care
le voi rea%inti pentru cele ce au fost interesate nu%ai e acest aspect *i- prin ur%are- nu au citit- cu atenie tot ce este
scris &n carte( Dac$ v$ nu%$rai *i u%neavoastr$ printre ele- v$ sf$tuiesc- totu*i- s$ citii neap$rat capitolele
ur%$toare2
--Clasificarea ali%entelor=(
<Tipo+lice%ia=(
<Nah$rul este otrav$=(
<Di+estia=(
MNCAI 'RUCTELE PE &TOMACUL GOL
0ructele sunt e/celente pentru s$n$tatea u%neavoastr$- ar cu o sin+ur$ coniie2 s nu fie amestecate cu
nimic altceva.
V'a% e/plicat eja c$- ac$ fructul , &n +eneral aci , este a%estecat cu carne- provoac$ serioase tul#ur$ri
i+estive(
Dar a fi suferin e tul#ur$ri i+estive nu &nsea%n$ s$ fii *i con*tient e acest lucru( Unele persoane au o
foarte %are sensi#ilitate *i reu*esc s$ eter%ine rapi ceea ce le este contrainicat- eoarece au %anifest$ri e/terioare
violente 9colite- cri"e e ficat- iaree:(
>a %ajoritatea inivi"ilor &ns$- aceste afeciuni nu sunt puse i%eiat &n evien$ e eventuale si%pto%e
alar%ante- fiinc$ or+anis%ul lor- av.n o %are re"isten$- acionea"$ prin %$suri e co%pensaie(
Ceea ce nu &nsea%n$ c$ nu sunt *i efecte ne+ative pe uneva( R$ul se petrece &n profun"i%e *i- &ntr'o "i- va
ie*i la suprafa$ su# for%a unui si%pto% eose#it( (
Anu%ite persoane au o sen"aie insuporta#il$ e #alonare- atunci c.n %$n.nc$ fructe up$ %as$( Mine&neles
c$- atorit$- %anifest$rilor eviente- ele vor supri%a e la sine practica respectiv$(
Dac$ nu v$ nu%$rai printre aceste persoane- nu ai avut nici un %otiv ca s$ renunai la un o#icei ali%entar
pe care &l consierai &nte%eiat(
)ns$ ac$ ast$"i avei #urt$- aflai c$ unul intre %otivele pro#a#ile ale acestei #alon$ri anor%ale este- totu*i-
faptul c$ %.ncai fructele up$ %as$(
Dup$ cu% v'a% e/plicat &n capitolul consacrat i+estiei- %eta#oli"area fructului este foarte rapi$- ceea ce
&nsea%n$ c$ este i+erat &n circa ou$"eci e %inute(
Prin ur%are- up$ ce a fost in+erat- fructul tre#uie s$ se afle ,&ntr'un interval e ti%p foarte scurt , &n
intestinul su#ire- une este asi%ilat( Vita%inele pe care le conine sunt trans%ise or+anis%ului e/act &n acest %o%ent(
)nele+ei- acu%- e ce , ac$ ai %.ncat fructul la sf.r*itul %esei , %eta#oli"area lui va fi oprit$2 pentru c$ el
va fi o#li+at ,&ntruc.tva- s$ stea la coa$ ca s$ ajun+$- &n etapa final$- la nivelul intestinului su#ire(
Pro#le%a este c$ fructul- prin natura lui- e ner$#$tor *i nu poate accepta lini*tit s$ fie #locat &ntr'un
a%#uteiaj i+estiv( 1i- &n loc s$'*i a*tepte fru%os r.nul- se va transfor%a &ntr'un .fnos care va provoca o %are
"$p$ceal$(
;ai &nt.i- va &ncepe prin a afecta *i chiar a istru+e %eiul en"i%atic necesar *i eseori inispensa#il unei
#une i+estii , eci unei #une pro+resii &n circuitul i+estiv , a ali%entelor care se +$sesc &ntr'o staionare provi"orie
&n sto%ac( Astfel- va &%pieica proucerea pepsinei- en"i%$ esenial$ pentru %eta#oli"area c$rnii(
)ntre+ul coninut al sto%acului va fi- intr'o at$- co%plet pertur#at e sosirea inte%pestiv$ a fructului( Iar
aceast$ pertur#are se va trauce printr'o &ncetinire +eneral$ a procesului e i+estie ale c$rei efecte vor fi ur%$toarele2
, a%ionul *i carnea vor fi insuficient i+erate &n sto%ac( !ransfor%area lor chi%ic$ va fi eci i%perfect$-
&n acest staiu- *i va contri#ui la pertur#area- &n continuare- a procesului i+estivD
, fructul care- &n %o natural- tre#uie s$ traverse"e foarte rapi sto%acul- va fi pri"onierul acestuia- atorit$
pre"enei celorlalte ali%ente cu pro+resie i+estiv$ lent$(
1i- &n aceast$ a%#ian$ u%e$ *i cal$- fructul se va %eta%orfo"a( Va &ncepe- %ai ales- s$ fer%ente"e-
eoarece conine +lucie care se transfor%$ rapi &n alcool(
Este citat ca"ul %arilor %.nc$tori e fructe- care au fost victi%ele ciro"ei- e*i toat$ viaa lor nu puseser$ &n
+ur$ o pic$tur$ e alcool( Acu% &nele+ei e ceF
Dar cel %ai %are neca" se va prouce- e fapt- la nivelul intestinului su#ire- eoarece <%arfa= livrat$ e
sto%ac nu va fi confor%$ <caietului e sarcini=( Iar %otivul este acesta2 carnea a fost i+erat$ insuficient &n sto%ac- iar
fructul , care este co%plet %eta%orfo"at prin fer%entaie , *i'a pierut toate vita%inele(
Pri%in aceste <%$rfuri= neconfor%e- intestinul su#ire va fi ca% e"orientat(
;ai &nt.i va &ncerca s$ repare c.t poate el e #ine pa+u#ele( Pentru asta- va fi tentat s$ pun$ &n aplicare
proceuri e e/cepie ,&n ceea ce prive*te %eta#olis%ul , care vor avea inconvenientul e a &ncetini- &nc$ o at$-
procesul i+estiv(
Astfel pertur#at- intestinul se irit$ *i se u%fl$(
1i toc%ai repetarea prea frecvent$ a acestor ano%alii face ca un a#o%en e fe%eie- av.n &n veere
sensi#ilitatea lui- s$'*i %anifeste pro+resiv proe%inena(
Dup$ cu% ai v$"ut &n capitolul consacrat i+estiei- pertur#$rile procesului i+estiv uc la o activitate
anor%ala a intestinului +ros- eoarece e*eurile care ajun+ % el sunt inco%plet i+erate( Intestinul +ros va tre#ui- *i el-
s$ foloseasc$ proceuri e e/cepie- al c$ror principal o#iectiv va fi istru+erea e*eurilor ali%entare prin fer%entaie
*i putrefacie- &n funcie e natura acestora(
Aceste proceuri i+estive e e/cepie- folosite prea frecvent sau &n per%anen$- vor +enera o continu$
pertur#are a intestinului +ros- a c$rui funcie va fi constant esta#ili"at$- &n raport cu activitatea nor%al$(
Nu tre#uie s$ c$ut$% %ai eparte cau"a tul#ur$rilor funcionale ale colonului( Unele intre %anifest$rile
eviente ale acestora sunt- &n orice ca"- %$rirea &n volu% a a#o%enului *i #alon$rile per%anente(
CUM TREBUIE MNCATE 'RUCTELE9
Pentru c$ fructele nu se pot co%#ina cu nici un alt ali%ent- f$r$ a pertur#a &ntre+ul proces i+estiv- tre#uie s$
fie %.ncate , up$ cu% a% %enionat , sin+ure- *i %ai ales- pe sto%acul +ol(
)n loc s$ %.ncai fructele up$ %as$- ar tre#ui s$ le %.ncai &nainte( Ieal ar fi s'o facei cu cel puin o or$
&nainte e aceasta( Dar ar tre#ui s$ proceai &n a*a fel- &nc.t ulti%a %as$ fie co%plet i+erat$- aic$ s$ %.ncai fructul
la circa trei ore up$ pr.n" sau cin$(
Prin ur%are- e/ista trei %o%ente ale "ilei- c.n putei %.nca fructe2
, i%ineaa- la sculare- cu cel puin o ju%$tate e or$ &nainte e %icul ejunD
, la %ijlocul up$'a%ie"ii 9ora 3C-5@:- aic$ la cel puin patru ore up$ ce ai ter%inat pr.n"ulD
, seara- &nainte e culcare- cu coniia ca intervalul e patru ore e up$ cin$ s$ fie apro/i%ativ respectat(
V$ rea%intesc c$ este %ai #ine s$ evitai citricele 9portocale- +rapefruit- %anarine: &nainte e culcare- c$ci
vita%ina C pe care o conin risc$ s$ v$ tul#ure so%nul( Deci sunt a#solut inicate i%ineaa- la sculare- sau la %ijlocul
up$'a%ie"ii- pentru a v$ #iciui puin %ole*eala(
ATENIE LA &UCUL DE 'RUCTE
Aev$raii speciali*ti &n nutriie se str.%#$ &ntoteauna c.n au e sucul e fructe( Deoarece ei cre- &n %o
parao/al- c$ sucul e fructe [nu este o #$utur$ natural$(
;.nc$% fructe pentru c$ sunte% &ncreinai c$ acestea conin e/celente su#stane nutritive- inispensa#ile
s$n$t$ii noastre( 1i sunt citate- &n +eneral- vita%inele *i s$rurile %inerale(
M.n un <concentrat e fructe=- su# for%a unui suc- unii au convin+erea c$ a#sor# o cantitate %ai %are e
vita%ine(
Din nefericire- nu este cu totul aev$rat- c$ci %ajoritatea vita%inelor care fac parte inte+rant$ in fruct sunt
istruse la nivelul sucului e fructe( P$strarea vita%inelor- &n afara %eiului lor natural- care e fructul- este e/tre% e
efe%er$(
Pe e alt$ parte- cea %ai %are parte a su#stanei vitale in fruct r$%.ne &n pulpa care este aruncat$ up$ ce
sucul a fost e/tras(
)n sf.r*it- c.n este separat e pulp$- sucului &i cre*te foarte %ult *i rapi aciitatea- astfel &nc.t sunte%
o#li+ai s$'l &nulci% a$u+.nu'i "ah$r(
Cu riscul e a v$ surprine- nu v'a* reco%ana s$ #ei sucuri e fructe- chiar ac$ le facei u%neavoastr$(
Pentru c$- &n afar$ e aciunea lor asupra celorlalte ali%ente *i &ntoc%ai ca fructul &ntre+- in+erat &n cursul
unei %ese- sucurile e fructe irit$ c$ile i+estive prin %area lui aciitate 9aciitatea care va istru+e alte vita%ine- a*a
cu% ar face'o oetul:( Evitai- &n orice ca"- s$ #ei %ai %ult suc e fructe ec.t ai face'o %.nc.n fructele in care este
e/trasD a$u+ai'i puin$ ap$ *i un eulcorant e sinte"$- ac$ vrei s$ fie %ai ulce(
REG/&II5V/ ABDOMENUL PLAT
Dac$ a#o%enul v$ este u%flat- ac$ suntei #alonai &n per%anen$- v$ sf$tuiesc , pentru a v$ re+$si p.ntecul
plat e la optspre"ece ani 4 s$ punei &n practic$ ur%$toarele re+uli2
, m)ncai fructele exclusiv pe stomacul gol,
, nu amestecai niciodat proteinolipidele cu glucidele,
, nu bei niciodat buturi gazoase 9#ere- ap$ %ineral$- sucuri etc(:-
, facei puin gimnastic abdominal pentru a v ntri muchii 93^6 or$ &n fiecare i%inea$:-
, combatei constipaia m)nc)nd p)ine integral, complet sau cu tr)e i multe fibre alimentare,
, n sf)rit practicai relaxarea 9sofrolo+ia:(
Anu%ite afeciuni &nruite cu #alon$rile- ca aerofa+ia- sunt e ori+ine nervoas$ 9ar nu e/clusiv:(
Rela/area v$ va ajuta s$ v$ re+$sii a#o%enul plat- ar nu va reu*i nicioat$ s$ r$"#easc$ e una sin+ur$
%uli%ea e a%estecuri ali%entare &%potriva naturii- pe care le'ai %.ncat p.n$ &n %o%entul respectiv(
CAPITOLUL %I
CUM TREBUIE *R/NII COPIII9
Ali%entaia unui copil %ic- %ai ales c.n este &nc$ su+ar- este principala preocupare a %a%ei( )n ti%pul
pri%elor luni e via$- %oul &n care copilul &*i va accepta hrana &i va coniiona acestuia starea e s$n$tate- aic$
*ansele e supravieuire(
Dac$ &n cursul acestei perioae intervine o pro#le%$2 lipsa poftei e %.ncare- vo%$- iaree- aler+ie etc(-
specialistul consultat- anali".n situaia- va pune ne&noios aceste %anifest$ri pe sea%a ali%entaiei copilului *i o va
schi%#a &n consecin$(
;eicii *tiu perfect c$- la un copil %ic- pro#le%ele e s$n$tate au aproape &ntoteauna cau"e ali%entare(
Schi%#.n ali%entaia- ajut.n'o- ei au %ai %ulte *anse e a +$si o soluie eficace- ec.t prescriin un %eica%ent(
)n schi%#- c.n copilul este %ai %are *i- %ai ales- e &nat$ ce &ncepe s$ fie hr$nit <nor%al= 9aic$ &ntr'un
%o %ai %ult sau %ai puin ase%$n$tor aultului- %$n.nc$ e toate:- nu le %ai vine &n %inte nici p$rinilor *i nici
%eicilor s$'i schi%#e %oul e ali%entaie- ac$ se &%#oln$ve*te(
Este un fapt re+reta#il- eoarece %ajoritatea pro#le%elor e s$n$tate ar putea fi re"olvate astfel(
Apariia #olii la un copil- ca *i la oricare alt inivi- este %ai &nt.i un se%n e sl$#iciune fi"ic$(
Or+anis%ul u%an este otat- &n %o nor%al- cu un siste% natural e ap$rare &%potriva tuturor a+resiunilor
%icro#iene in %eiul &nconjur$tor( Despre un copil %ic- care uce orice o#iect la +ur$- se spune c$ <este i%uni"at
&%potriv$ %icro#ilor=( Prin aceasta se su#&nele+e c$ ispune e un siste% e ap$rare care &l &nar%ea"$ &%potriva
atacurilor %icro#iene(
Dar nu nu%ai #e#elu*ii au privile+iul unei ap$r$ri i%unitareD *i copilul care a crescut 9ca *i aultul: &*i
p$strea"$ aceast$ capacitate- iar or+anis%ul s$u o pune &n aplicare &n fiecare %o%ent- pentru a'i asi+ura supravieuirea
&n %eiul %icro#ian care &l &nconjoar$(
!otu*i- c.n or+anis%ul este sl$#it- %ijloacele naturale e ap$rare evin %ai puin eficiente- eci %ai
vulnera#ile(
Molile- cu e/cepia celor e ori+ine viral$- tre#uie puse pe sea%a unei sl$#iciuni trec$toarea or+anis%ului(
Or- sl$#iciunea or+anis%ului are rept cau"$- &n %ajoritatea ca"urilor- o pro#le%$ ali%entar$(
De aceea- %oul e hran$ al copiilor tre#uie s$ r$%.n$ &n per%anen$ preocuparea p$rinilor(
Din p$cate- copilul in $rile noastre inustriali"ate- ac$ este #ine hr$nit cantitativ- este in ce &n ce %ai prost
hr$nit in punct e veere calitativ(
Pe e alt$ parte- anu%ite co%#inaii ali%entare sunt prost tolerate e c$tre copii *i- &n anu%ite ca"uri- ar
tre#ui %ai #ine s$ fie evitate(
O ALIMENTAIE DE O CALITATE DEPLORABIL/
Evoc.n %oul &n care sunt hr$nii copiii in "ilele noastre- nu %$ pot &%pieica s$ nu %$ +.nesc la cel &n
care sunt hr$nite ani%alele o%estice(
Cu c.iva ani &n ur%$- <f$ceai supa pentru c.ine= sau <%.ncarea pentru pisic$=( A"i- eschi"i o cutie( Este cu
%ult %ai practicF
C$ci vre% s$ ave% ani%ale- cu coniia s$ nu tre#uiasc$ s$ ne ocup$% e ele(
Iat$ &nc$ o ilustrare a caracteristicii funa%entale a epocii noastre( Dori% toate avantajele f$r$ a avea *i
inconvenientele( Cu alte cuvinte- *i up$ e/presia e acu% cele#r$- <vre% *i untul *i #anii pentru unt=(
!oate fe%eile aspir$ s$ ai#$ copii- ni%ic %ai naturalF Dar &n epoca noastr$ vre% s$ ave% copii- cu coniia s$
nu tre#uiasc$ s$ ne ocup$% prea %ult e ei(
Pentru a r$spune acestei tenine- a tre#uit s$ or+ani"$% un fel e cresc$torii inustriale estinate
%inunailor no*tri copila*i2 cre*e- c$%ine- +r$inie( 1i- ca *i &n ca"ul ani%alelor- s'au +$sit soluii inustriale practice-
pentru ca "+.%#oii s$ fie hr$nii cu u*urin$( Este e ajuns s$ eschi"i o cutie sau <un #orc$nel=(
0ii lini*tii- nu sunt at.t e &nvechit &nc.t s$ refu" orice conserv$- fiinc$ unele sunt foarte #une- ar eu %$
revolt &%potriva +enerali"$rii lor(
Iat$ eci principiile e ali%entaie a copiilor- pe care vi le reco%an- cu scopul principal e a le asi+ura
acestora o #un$ stare e s$n$tate- consecin$ natural$ a unei hrane s$n$toase(
ALIMENTE &UB &TRICT/ &UPRAVEG*ERE
PBi+ea
Ca *i aultul- nici copilul nu ar tre#ui s$ %$n.nce p.ine <al#$=- p.ine o#i*nuit$- fa#ricat$ cu f$in$ cernut$( V'
a% preci"at- e altfel- c$ s$rurile %inerale- *i %ai ales %a+ne"iul- ispar % ti%pul rafin$rii(
Vita%ina M este *i ea- istrus$ prin acest proceeu( Or- se *tie c$ aceast$ vita%ina este inispensa#il$ pentru
%eta#olis%ul +lucielor( O caren$ e vita%ina M i%plic$ eci un risc e tul#ur$ri i+estive *i e o#oseal$(
'#i+oasele
C.n copilul are o corpolen$ nor%al$- ceea ce &nsea%n$ c$ are o #un$ toleran$ la +lucie- nu e/ist$ nici un
%otiv ca s$'l privai total e f$inoase( Dar nici nu tre#uie ca acestea ,a*a cu% se &nt.%pl$ aesea , s$ evin$ #a"a
ali%entaiei(
Recur+erea siste%atic$ la +luciele rele *i- &n special- la cartofi- ore" *i paste f$inoase- este- &n %ajoritatea
ca"urilor- consecina unei lipse e i%a+inaie( )n realitate- felurile pot fi foarte variate- f$r$ o cheltuial$ &n plus( Recitii
ta#elul in ane/a nr( 5 *i vei veea c$ e/ist$ o cantitate i%presionant$ e le+u%e- la care nu v$ +.nii nicioat$(
Este a#solut necesar s$'i &nv$ai pe copii s$ %$n.nce altceva ec.t +lucie rele( C$ci- ac$ ei le tolerea"$-
up$ toate aparenele- la v.rsta pe care o au- s'ar putea ca pro#le%a s$ nu se %ai pun$ &n aceia*i ter%eni c.n &*i vor
ter%ina cre*terea( De aceea- tre#uie s$'i facei s$ aprecie"e e foarte ti%puriu *i altceva- %ai ales le+u%ele e care a%
vor#it eja(
)n privina pastelor- ar fi e orit s$ fie fa#ricate cu f$in$ nerafinat$- ar se +$sesc +reu &n co%er( Va tre#ui s$
nu le ai copiilor prea frecvent- eoarece- ca *i p.inea- risc$ s$ le provoace un eficit e vita%ina M(
C.t espre ore"- cel %ai #ine ar fi s$ le ai ore" neecorticat- pre+$tit up$ reeta in ane/$( Ore"ul natural-
cu ro*ii- constituie- up$ cu% *tii- un fel e sine st$t$tor(
C.n le vei a copiilor f$inoase- facei &n a*a fel- &nc.t s$ evitai- pe c.t posi#il- s$ le %$n.nce &n acela*i ti%p
cu carnea(
Aceast$ re+ul$ va fi u*or e aplicat la paste *i ore"- ar %ai ificil &n ca"ul cartofilor(
!re#uie s$ *tii c$ unele f$inoase fac parte in cate+oria +lucielor #une( Este ca"ul fasolei uscate *i a lintei(
Deci nu e"itai s$ le preparai cu re+ularitate(
'r!cele
Or+anis%ul copiilor are resurse pe care aultul le'a pierut e %ult( Astfel- el %eta#oli"ea"$- f$r$ prea %ulte
pro#le%e vi"i#ile- a%estecurile ali%entare care inclu fructe(
De aceea- la copii- se poate %enine- eventual- consu%ul unui fruct up$ %as$(
Dar e &nat$ ce se va constata o anu%it$ fra+ilitate pe plan i+estiv 9#alonare- ureri e #urt$- +a"e:- va fi
%ai #ine s$ supri%ai fructele &n cursul %esei( Ca *i aultul- copilul va consu%a fructe pe sto%acul +ol sau la +ustare-
cu coniia s$ nu %$n.nce ec.t at.t(
B#!!rile
Apa este *i r$%.ne sin+ura #$utur$ care convine copilului( !ot ce sea%$n$- %ai %ult sau %ai puin- cu sucul
e fructe fa#ricat inustrial- cu li%onaa sau cu cola tre#uie s$ fie supri%ate- pentru c$ este o aev$rat$ otrav$ pentru
copil(
)n %o e/cepional- la o aniversare sau o s$r#$toare % fa%ilie- &l putei l$sa pe copii s$ #ea c.teva pahare in
aceste #$uturi- ar spunei'v$ c$ este la fel e r$u ca *i c.n i'ai a s$ #ea alcool( Iar &n ceea ce prive*te #$uturile cu
cola- s'ar putea spune c$- pentru copil- este *i %ai r$u ec.t ac$ ar #ea alcool(
Siropurile iluate cu ap$ nu sunt nici ele reco%ana#ile- pentru c$ au o concentraie prea %are e "ah$r( Deci
&l o#i*nuiesc pe copil cu +ustul ulce- cre.nu'io aev$rat$ epenen$(
Nici laptele nu este reco%anat &n ti%pul %esei( Ai v$"ut- &n capitolul espre i+estie- c$ este o %are +re*eal$
s$ #ei lapte la %as$- pentru c$- ajuns &n sto%ac- acesta se coa+ulea"$- for%.n cocoloa*e care &%#rac$- apoi- particulele
e ali%ente- pe care le i"olea"$ astfel e sucurile +astrice( >aptele #$ut la %as$ v$ asi+ur$ ni*te tul#ur$ri i+estive(
Copiii pot s$ #ea- totu*i- lapte &n cursul "ilei- ar va tre#ui s$ verificai ac$ o fac pe sto%acul +ol(
>a %icul ejun- pro#le%a se pune iferit- pentru c$ laptele cal este %ult %ai i+era#il- iar feno%enele
pre"entate %ai sus nu se %ai petrec &n acela*i %o(
Za>#r!l 0i ,!lci!rile
N'a% s$ %er+ p.n$ acolo- &nc.t s$ reco%an eli%inarea total$ a ulciurilor *i- totu*i- aceasta ar fi cea %ai
re"ona#il$ %$sur$( A* insista- totu*i- asupra unei %ari ri+ori &n consu%ul lor(
)n afar$ e "ah$rul e la %icul ejun- e cel a$u+at la #r.n"a e vaci sau la iaurt ori e cel pe care &l conin
eserturile 9pr$jiturile- &n+heatele:- ceea ce &nsea%n$ eja o cantitate %are- nu'i l$sai pe copii s$ %$n.nce "ah$r- su#
orice for%$ s'ar pre"enta el(
!re#uie eci inter"ise toate ulciurile- #o%#oanele- pastele e fructe ori <ta#letele cara%eli"ate acoperite cu
ciocolat$= 9acestea in ur%$ conin aproape B@P "ah$r:(
Recitii- ac$ este necesar- capitolul consacrat acestui su#iect 9Capitolul IE: pentru a v$ convin+e o at$
pentru toteauna c$- ac$ "ah$rul este otrav$- el este la fel- *i %ai ales- pentru copii(
Pe e alt$ parte- este i%portant s$ ferii copiii e a eveni epeneni e +ustul ulce( Este necesar pentru
s$n$tatea lor i%eiat$ *i inispensa#il pentru s$n$tatea lor viitoare(
Eu *tiu- totu*i- c$ este +reu s$'i fore"i pe copii s$ se co%porte- ca ni*te consu%atori %ar+inali- &n ti%p ce
tr$iesc &ntr'un %eiu care'i solicit$ per%anent( Dar acesta nu este un %otiv pentru a a#ica- eclar.n c$ n'avei ce s$
le facei(
Ceea ce putei face- &n orice ca"- este s$ sta#ilii un control ri+uros- cel puin acas$- *i s$'i p$"ii pe copii- e la
cea %ai fra+e$ v.rst$- e o#i*nuina cu +ustul ulce- pentru a evita s$ evin$- cu ti%pul- sclavii acestuia(
De aceea- contrariu spuselor unor %eici- nu este reco%anat s$ le ai su+arilor ap$ "aharat$( )i putei
o#i*nui foarte #ine cu apa curat$( C.n copiii u%neavoastr$ pri%esc caouri su# for%$ Ie ulciuri 9pachete e
#o%#oane- cara%ele etc(:- facei &n a*a fel &nc.t s$ ispar$ cea %ai %are parte- pe care o vei eli%ina e tot- ulterior(
!otoat$- chiar *i ac$ ulciurile sunt consu%ate &n cantitate %oest$- tre#uie s$ le inter"icei cu es$v.r*ire
&naintea %esei( )n acest ca"- "ah$rul nu nu%ai c$ le taie copiilor foa%ea- ar contri#uie *i la pertur#area %eta#oli"$rii
puinei hranei pe care ar putea'o- totu*i- %.nca(
!re#uie s$ v$ a%inti% &nc$ o at$ c$ "ah$rul consu%at provoac$ un eficit e vita%ina M( Aceasta- a*a cu%
a% su#liniat eja- este inispensa#il$ pentru %eta#olis%ul +lucielor( O caren$ e vita%ina M o#li+$- prin ur%are-
or+anis%ul s$ ia in re"ervele sale- cre.n astfel un eficit- ale c$rui consecine sunt oboseala, dificultile de
concentrare, de atenie, de memorie- aic$ o anu%it$ for%$ e epresie( Este evient c$ activitatea *colar$ va avea- in
aceast$ pricin$- %ult e suferit(
TREBUIE NLOCUIT ZA*/RUL COPIILOR CU NDULCITORI9
Dac$ aulilor li se reco%an$ s$ &nlocuiasc$ "ah$rul cu un eulcorant e sinte"$- e ce nu li s'ar reco%ana
*i copiilor8 Aceasta este- &ntr'aev$r- o &ntre#are #un$(
)n ca"ul &n care copilul este prea +ras pentru v.rsta lui- aceast$ %$sur$ ar fi necesar$(
)n schi%#- ac$ are o corpolen$ nor%al$- nu e/ist$ nici un %otiv pentru a'i supri%a cate+oric cele c.teva
#uc$ele e "ah$r e la %icul ejun sau lin+ura e "ah$r pur$ pe care i'o punei peste iaurt
?K
(
Dar- pentru a li%ita consu%ul "ilnic 9aceast$ reco%anare prive*te toata fa%ilia:- putei prepara eserturile cu
eulcorani(
Acestea fiin "ise- s$ vee% cu% pute% or+ani"a cele patru %ese ale copiilor(
ME&ELE
C.n alc$tuii %eniurile copiilor tre#uie s$ ur%$rii2
, evitarea suprancrcrii hranei cu glucide rele, pentru a nu destabiliza metabolismul,
, evitarea combinaiilor alimentare contra naturii, care slbesc organismul i genereaz numeroase
probleme de sntate.
)n privina ali%entaiei- toat$ lu%ea v$ va spune cu cea %ai %are convin+ere , pentru c$ este un lucru ce ine
a priori e #unul si% , c$ %esele tre#uie s$ fie <echili#rate=( Prin aceasta- se &nele+- &n +eneral- %esele &n co%po"iia
c$rora fi+urea"$ al$turi proteine- +lucie *i lipie(
!ceast opinie este complet falsB
)ntr'aev$r- tre#uie s$ %.nc$% proteine- +lucie *i lipie- pentru a fi si+uri c$ a#sor#i% toate su#stanele e
care are nevoie or+anis%ul( 1i asta- &n special pentru copii- al c$ror corp este &n for%are(
Eroarea co%un$ pe care o face%- al$turi e corpul %eical- este aceea e a cree c$ echili#rul ali%entar
tre#uie s$ se %anifeste la nivelul unei sin+ure %ese(
C.n vor#i% e o %as$ echili#rat$ ar tre#ui s$ %enion$% c$ acest echilibru trebuie s se refere la mai multe
mese i nu la una singur( Aici este toat$ iferena( 1i este esenialul a ceea ce tre#uie s$ *ti% *i s$ respect$%- pentru a
evita tul#ur$rile e %eta#olis% pe care le'a% evocat pe lar+- &nc$ e la &nceputul acestei c$ri(
Altfel spus- avei +rij$ s$ alc$tuii pentru copiii u%neavoastr$ %eniuri &n care vor o%ina fie protio'
lipiele- fie +luciele( Dar nu &ncercai s$ co%#inai siste%atic a%#ele cate+orii la o sin+ur$ %as$- i%potriv$- evitai
acest lucru(
MICUL DE?UN
An+lo'sa/onii au reptate c.n pretin c$ %icul ejun tre#uie s$ fie cea %ai consistent$ %as$ a "ilei( 1i asta-
&n special pentru copii( )n schi%#- ei +re*esc c.n vor s$'l fac$ <echili#rat=- alc$tuinu'l in +lucie 9cereale: *i
proteine'lipie 9ou$- %e"eluri- *i carne:(
Reco%anarea %ea este e a face in %icul ejun al copiilor o %as$ &n care o%in$ glucidele(
Deci le vei putea a conco%itent2
, p.ine- e preferin$ nea+r$-
, cereale 9pe c.t posi#il #ruteD evitai'le pe cele care conin ore" ecorticat- poru%#- "ah$r- %iere sau
cara%el:-
, fructe 9ar vor tre#ui neap$rat s$ &nceap$ cu ele:(
)n %$sura &n care +luciele <#une= tre#uie s$ o%ine clar- la aceast$ %as$- este e preferat pentru copil s$ nu
consu%e ec.t lapte s%.nt.nit sau se%i's%.nt.nit- ca *i +r$si%i ve+etale 9%ar+arin$ e %as$- %ai e+ra#$ ec.t unt:(
Dac$ ore*te s$ %$n.nce *i #r.n"$ e vaci sau un iaurt- acestea vor tre#ui neap$rat s$ conin$ @P +r$si%i(
;$ opun cate+oric consu%ului e %iere sau ulcea$- eoarece concentraia e "ah$r 9chiar ac$ este
natural$- la %iere: este %ult prea %are( Dulceaa tre#uie s$ fie %.ncat$ cu totul e/cepional- &n afara ca"ului &n care
este preparat$ cu un &nulcitor e sinte"$(
PRNZUL
Pr.n"ul va fi o%inat- %ai ales- e proteine *i lipide( Deci va conine carne sau pe*te(
Dar ar fi ieal s$ evitai s$ servii- la carne *i la pe*te- cartofi- ore" sau paste( >e+u%ele pentru +arnitur$ ar
tre#ui s$ fie alese- &n special- intre fasole vere- elin$- conopi$ sau ciuperci: ve"i lista co%plet$ &n ane/a nr( 5:(
Dac$ felul principal este pe #a"$ e proteine *i e lipie 9carne- pe*te- %e"eluri:- ar fi e orit s$ li%itai
esertul la #r.n"eturi sau lactate 9%.ncate &n cantitatea orit$:(
Din p$cate- copilul , %ai ales ac$ este e v.rst$ *colar$ &*i va lua- poate- %asa e pr.n" &n afara casei *i- cel
%ai pro#a#il- la cantina *colii( )n acest ca"- p$rinii &i vor sc$pa ali%entaia e su# control( Dar ac$ nu este <prea
+ras=- situaia copilului nu va fi ra%atic$- oar pentru at.ta( Dup$ aceea- lucrurile se vor repara *i la %asa e sear$(
Dac$ acas$ s'a eprins eja cu o#i*nuina e a nu %.nca p.ine sau e a nu %.nca fructele ec.t pe sto%acul
+ol- copilul va putea li%ita- &ntr'o %$sur$- neajunsurile(
GU&TAREA
Pentru toat$ lu%ea- &n +eneral- *i pentru copii- &n special- este %ai #ine ca nu%$rul e %ese s$ fie %ai %are-
ec.t %ai %ic( Ca *i %icul ejun- +ustarea va fi &n %o esenial +luciic$(
Dac$ le ai p.ine- ar tre#ui s$ fie nea+r$ sau f$cut$ cu f$in$ necernut$( Pe p.ine le putei pune %ar+arin$ e
%as$ 9se va evita ulceaa:(
)n sf.r*it- le (putei a ciocolat$- cu coniia s$ fie e #un$ calitate- aic$ av.n un procent e cacao riicat
?K
Putei- e ase%enea- &nlocui "ah$rul al# 9"aharo"a: cu fructo"$- care se +$se*te &n co%er *i al c$rei inice +lice%ic
este %ult %ai sc$"ut( 9n(a(:
9%ini%u% ?@P:(
CINA
Cina copilului va putea fi o%inat$ fie e proteino'lipie 9carne- pe*te- ou$:- fie e o +luci$ <#un$=- care s$
constituie- ea &ns$*i- un fel e %.ncare2 linte- ore" co%plet- paste co%plete(
Dar oricare ar fi opiunea- pri%ul fel al cinei copilului tre#uie s$ fie o sup$ eas$ e le+u%e 9pra"- ro*ii- elin$
etc(:(
)n +eneral- copiii nu %$n.nc$ suficiente le+u%e ver"i- pentru c$ nu le placD acestea conin- totu*i- up$ cu%
*tii- fi#rele ali%entare inispensa#ile unei #une ina%ici a tran"itului intestinal *i sunt #o+ate &n vita%ine- s$ruri
%inerale *i oli+o'ele%ente( De aceea- cel %ai #un %ijloc e a'i face s$ le %$n.nce este s$ le ai o sup$ #un$ e
le+u%e- pe care le'ai pasat cu %i/erul(
O alt$ cate+orie e %.nc$ruri ce convin perfect copiilor- care nu %ai pot up$ ele- sunt le+u%ele u%plute- ca
ro*iile- vinetele- ovleceii- an+hinarea *i var"a(
Acesta este un %o foarte si%plu e a prepara le+u%ele cu fi#re- ceea ce per%ite l$r+irea +a%ei e %.nc$ruri
incolo e nelipsitele paste- ore" *i cartofi(
>a cin$- ai copiilor ca esert lactate f$cute in lapte se%i's%.nt.nit- ca2 +elatinele- cre%ele cara%el- pe care
le putei prepara &nlocuin "ah$rul cu fructo"a sau cu un &nulcitor e sinte"$(
E/ist$ un tip e hran$ pe care v$ sf$tuiesc s'o e/cluei- &n orice ca"- acas$2 sanviciul- ha%#ur+erul *i hot'
o+ul( Nu'l vei &%pieica pe copil s$'i plac$ ha%#ur+erul- a*a cu% &i plac *i sucurile sau cola( !otu*i- acesta nu este
un %otiv pentru a i'l pre+$ti *i acas$( Este un tip e hran$ a#solut contrainicat pentru s$n$tatea lui- eoarece conine
o cantitate prea %are e +lucie rele asociate cu carnea(
Re"ervai acest +en e %.ncare pentru oca"iile &n care va constitui un %o practic e ali%entaie- aic$ atunci
c.n nu suntei acas$( Tot'o+ul *i ha%#ur+erul au fost inventate &n SUA- pentru Z o ali%entare rapi$- fie la locul e
%unc$- c.n lucre"i toat$ "iua- fie &n eplas$rile- &ntoteauna lun+i- &ntr'o ar$ i%ens$ cu% este A%erica(
A %.nca la tine acas$ un hot'o+ sau un ha%#ur+er este %ai cara+hios ec.t a te culca &n sacul e or%it pe
un pat cu #alachin- f$r$ s$ %ai vor#i% espre influena sa asupra s$n$t$ii( De aceea- evitai s$ c$ei- atorit$
co%oit$ii- &n aceast$ jalnic$ e/tre%$- a*a cu%- in p$cate- este ca"ul %ajorit$ii oa%enilor in nu%eroase $ri- intre
cele %ai civili"ate- une unii copii nici nu *tiu ce &nsea%n$ o %as$ nor%al$(
>uai'v$ copiii- c.te o at$- in c.n &n c.n- la ;cDonals sau la Mur+er Oin+- ac$ le face pl$cere- sau
pentru a c.*ti+a ti%p- c.n suntei &n eplasare- ar aceste oca"ii tre#uie s$ r$%.n$ e/cepionale( 0erii'v$ s$'i
%ai%u$rii pe an+lo'sa/oni- aopt.nu'le proastele o#iceiuri(
CAZURI PARTICULARE
CoAiii Area -ra0i
Unii copii au e foarte ti%puriu ni*te Ailo+ra%e e/ceentare- f$r$ ca p$rinii lor s$ fie estul e &n+rijorai
pentru a consulta un %eic(
Dac$ se hot$r$sc s'o fac$- octorul le va spune- &n %ajoritatea ca"urilor- c$- pentru c.teva Ailo+ra%e &n plus-
nu &nsea%n$ c$ au un copil o#e"( El va aprecia- totoat$- pe #un$ reptate- c$- la un copil &n plin$ cre*tere- nu poate fi
vor#a e vreun re+i% cu calorii reuse( )n nou$ ca"uri in "ece- &i va lini*ti pe p$rini- spun.nu'le c$- atunci c.n
copilul va fi %ai %are- &n special &n perioaa aolescenei- &*i va re+$si +reutatea nor%al$ pentru v.rsta lui(
!re#uie s$ *tii- totu*i- c$ e/cesul e +reutate la un copil este- &n toate ca"urile- un se%n evient e tul#urare a
%eta#olis%ului(
Deci tratai cu serio"itate un copil uruliu- pentru c$ ac$ pro#le%a este e/a%inat$ in ti%p- echili#rul va fi
%ai u*or e resta#ilit(
>a copil- ca *i la ault- +r$si%ile e re"erv$ aic$ o proast$ toleran$ la +luco"$( Principiile ali%entare
enunate &n capitolul V vor tre#ui s$ fie aplicate cu ri+oare(
C.n copilul &*i va re+$si +reutatea nor%al$- &n ali%entaia lui va fi posi#il$ , ca *i la ault , reinte+rarea
pro+resiv$ a c.torva +lucie rele care constituie a#ateri ce vor tre#ui s$ fie +estionate ca atare(
Este e/act c$- o at$ cu pu#ertatea- unii #$iei prea +ra*i &*i pier pro+resiv e/cesul e +reutate- f$r$ a'*i
schi%#a re+i%ul ali%entar( Aolescentul cunoa*te- &n aceast$ perioa$ a vieii- o transfor%are fi"ic$ care +enerea"$ un
%are consu% e ener+ie( Este o perioa$ e intens$ activitate fi"ic$(
Atenie- totu*i- pentru c$ aolescentul care a fost prea +ras &n ti%pul copil$riei- este &n %o invaria#il un
caniat la o#e"itate- c.n va ajun+e la v.rsta ault$(
Pentru fete- situaia este- &n +eneral opus$( Riscul e a c.*ti+a &n +reutate apare %ai cur.n &n ti%pul
pu#ert$ii- c.n corpul ei evine cel al unei fe%ei( A*a cu% a% v$"ut &n capitolul preceent- or+anis%ul fe%eii este e
o %are sensi#ilitate *i orice variaie a siste%ului hor%onal 9la pu#ertate- sarcin$ sau la %enopau"$: este un factor e
risc pentru echili#rul %eta#olis%ului s$u(
0etele *i fe%eile sunt perfect con*tiente e acest fapt- ar &n +rija lor e a'*i %enine <silueta=- aopt$- in
p$cate- re+i%uri ali%entare care le fac sa fie %oarte e foa%e *i le uc invaria#il c$tre epresii(
!inerele- pe care pu#ertatea le face- &n +eneral- s$ se &n+ra*e- ar putea s$ aopte- f$r$ nici un fel e
contrainicaie- principiile ali%entare in aceast$ carte( Nu nu%ai c$'*i vor putea p$stra <linia=- ar &*i vor escoperi-
&n plus- o vitalitate nou$- care ar putea s$ le ajute la <cucerirea= lu%ii(
CoAil!l o.osi
Nu v$ frapea"$ s$ constatai c.i copii *i aolesceni , in ce &n ce %ai nu%ero*i , sunt o#osii- li%fatici-
t.r.nu'*i +reoi corpul e la pat la fotoliu8
A%intii'v$ c$ un e/ces e +lucie rele la %icul ejun va favori"a o hipo+lice%ie- spre ora 33- cu so%nolen$-
lips$ e concentrare- c$scat- apatie sau a+resivitate- se%ne pe care profesorii le re%arc$ %ai ales &n orele e la sf.r*itul
i%ineii(
Acest feno%en risc$ s$ se repete peste "i- ac$ la %asa e pr.n" copilul a#u"ea"$ e cartofi- p.ine al#$ *i
#$uturi ulci(
Gustarea pe #a"$ e "ah$r asociat cu +r$si%i 9p.ine sau ciocolat$- cornuri: va accentua *i %ai %ult
feno%enul(
Apoi- copilul &ntors acas$ se instalea"$ prea frecvent &n faa televi"orului- up$ cu% a% %ai ar$tatD este o
oca"ie propice pentru ron$it- care incit$ aceste tinere fiine %alea#ile *i prea puin for%ate pentru a avea spirit critic-
s$ consu%e ulciuri sau #iscuii( Un staion ar fi %ai #inevent ec.t acest <sport e salon=(
A#sena unei iversific$ri precoce a ali%entaiei reu*e*te eseori s$ eclan*e"e la copil e"+ustul pentru fi#re
9fructe- le+u%e *i le+u%inoase:- care sunt at.t e #o+ate &n vita%ine- s$ruri %inerale *i oli+oele%ente(
!oate aceste carene repre"int$ un factor supli%entar e o#oseal$(
CAPITOLUL %II
&L/BII '/R/ A 'ACE &PORT
)n c.ntecul s$u- <!e'ai el$sat=- Charles A"navour &i reco%an$ soiei lui care- se pare- are aerul unei
sperietoare2 <Ca s$ sl$#e*ti- f$ *i tu un pic e sportF=
Iat$ &nc$ o iee pri%it$ e'a +ataD iar %.nria noastr$ naional$- A"navour- nu a avut- cu si+uran$- nicioat$
pro#le%e e +reutate- fiinc$ altfel *i'ar fi at sea%a c$- spre eose#ire e ceea ce cree lu%ea- sportul nu a fcut
niciodat pe nimeni s slbeasc.
C.n ai &nceput s$ fii preocupai e e/cesul u%neavoastr$ poneral- presupun c$ v'ai hot$r.t , ca %uli
alii , s$ facei sau %ai e+ra#$- s$ v$ apucai in nou e sport( 1i pentru asta ai ales fie #icicleta- fie jo++in+'ul- fie-
e %ulte ori- pe a%.nou$(
0iinc$ le'a% &ncercat pe a%.nou$- v$ pot +aranta c$ re"ultatul este nul(
Poi face sport pentru a te %i*ca- a te estine- a te efula- a te o/i+ena- pentru a'i &nt.lni prietenii sau pentru
a avea un prete/t %ai #un ca s$ nu r$%.i acas$( !oate o#iectivele sunt #une( Cu e/cepia unuia2 sl$#itul( Nu vei sl$#i
f$c.n sport- ac$ v$ p$strai proastele o#i*nuine ali%entare- care sunt acelea*i ca ale conte%poranilor no*tri(
A face sport pentru a sl$#i sea%$n$ %ai %ult cu teoria caloriilor( )ns$*i ieea e #a"$ este ientic$( C.n
&ncepi s$ faci un sport pentru ca s$ pier"i &n +reutate- ai tenina s$ %$sori re"ultatele efortului epus e corpul t$u
up$ cantitatea e suoare pe care o faci s$ cur+$(
Ceea ce pier"i este- e fapt- apa( Iar ac$ <&i ar"i caloriile=- aceasta este o cheltuial$ ener+etic$ pe care o vei
sustra+e in re"ervele te%porare 9+lico+enul:- cele care sunt ali%entate %ai ales e consu%ul e +lucie(
>a &nceput- c.n facei sport putei s$ constatai- &ntr'aev$r 9ar nu%ai cu un c.ntar e foarte %are preci"ie:-
c$ au isp$rut 4@@'5@@ e +ra%e(
Dar up$ ce v$ o#i*nuii s$ facei cu re+ularitate acest efort %uscular- e e/e%plu s.%#$ta- or+anis%ul &ncepe
s$'*i reajuste"e treptat <oferta= up$ noua <cerere=( Dac$ &i cerei %ai %ult- ei #ine- el se va escurca astfel &nc.t s$
stoche"e suficient +lico+en pentru a v$ satisface cererea(
0oarte repee- vei putea constata nu nu%ai c$ nu %ai sl$#ii eloc- ci *i c$ v'ai rec.*ti+at +reutatea iniial$(
A%intii'v$ e c.inele &nfo%etat- care &i &n+roap$ osul( Dac$ &i cerei eforturi supli%entare or+anis%ului- acesta nu
nu%ai c$ va prouce puin %ai %ult- ar- in pruen$- se va hot$r& s$ *i stoche"e puin %ai %ult( 1i a*a &ncepe spirala
infernal$(
Pentru a ejuca capriciile propriei naturi- v$ hot$r.i- in refle/- s$ a$u+ai &nc$ cinci Ailo%etri la parcursul
ciclist( 1i- at fiin c$ %icul u%neavoastr$ orinator cunoa*te #ine le+ea cererii *i a ofertei- face o ajustare(
Iat$ cu%- pentru c.teva +ra%e &n %inus- &ncasai c.teva +ra%e &n plus- cu riscuri serioase &n privina s$n$t$ii(
Pentru c$ &n sport e/ist$ o re+ul$ e aur- pe care tre#uie s'o respectai &ntoteauna <s$ nu fore"i nicioat$ %a*ina=( Nu
v'ar trece nicioat$ prin %inte s$ facei circuitul celor 46 e ore e la >e ;ans- cu o %a*in$ e oi cai putere( !otu*i-
a*a proceai c.n v$ i%punei parcursuri prea a%#iioase pentru v.rsta- coniia fi"ic$ *i nivelul u%neavoastr$ e
antrena%ent(
,acei sport pentru toate motivele care sunt invocate de obicei sau numai de plcere, dar nu contai c vei
gsi n el soluia pentru problema greutii dumneavoastr, dac nu v hotr)i s schimbai obinuinele alimentare.
Aopt.n principiile %etoei e ali%entaie care face o#iectul acestei c$ri- vei putea accelera sl$#irea &n
0a"a I- iar eforturile fi"ice pe care le vei epune vor contri#ui la reechili#rarea funciilor u%neavoastr$ %eta#olice(
)n 0a"a I- +lico+enul este prous- % %o esenial- prin transfor%area +r$si%ilor e re"erv$( Dac$ s'ar %$ri
necesit$ile e +lico+en- %asa +r$soas$ ar tre#ui s$ ispar$ %ai rapi(
S'a o#servat- e ase%enea- c$ eforturile fi"ice sunt eose#it e #enefice pentru o#e"i- ale c$ror celule +rase
recunosc &n %o efectuos insulina 9insulino're"isten$:- ceea ce eter%in$ pancreasul s$ o fa#rice % cantitate prea
%are 9hiperinsulinis%:( !re#uie *tiut *i c$ o#e"itatea pertur#$ ter%o+ene"a- aic$- &n %o parao/al- cu c.t e*ti %ai
+ras- cu at.t cheltuie*ti %ai puin$ ener+ie c.n faci un efort(
Aoptarea principiilor ali%entare ale acestei %etoe *i un consu% re"ona#il e ener+ie sunt eci
co%ple%entare *i pot contri#ui- astfel- la o %ai #un$ reu*it$ &n reo#.nirea unui echili#ru poneral nor%al- eoarece
, &nvin+.n %ai repee insulino're"istena , v$ vei pune e acor cu propriul corp- cu at.t %ai %ult- cu c.t acesta va
c$p$ta for%e %ai ar%onioase(
CAPITOLUL %III
GREUTATEA IDEAL/
C.n ne c.nt$ri%- ce evalu$%8 Greutatea +lo#al$ a unui corp alc$tuit in oase- %u*chi- %as$ +ras$- or+ane-
viscere- nervi *i ap$( ;asa +ras$ constituie 3KP in +reutatea #$r#atului *i 44P in +reutatea fe%eii(
O#e"itatea se efine*te ca un e/ces e %as$ +ras$ *i repre"int$ un procent %ai %are e 4@P fa$ e valorile
%eii( Dar cu% s$ aprecie% cantitatea e/act$ e %as$ +ras$ a unui inivi8 ;$surarea- cu co%pasul- a +rosi%ii
pliului cutanat este o posi#ilitate- printre altele- ar r$%.ne foarte i%precis$(
Sunte% nevoii s$ asocie% o#e"itatea *i e/cesul e +reutate- chiar ac$ pe c.ntar nu ni se $ raportul intre
%asa +ras$ *i %asa activ$ 9%u*chi- or+ane etc(:(
Pentru a ne putea apropia e noiunea e +reutate ieale- este %ai si%plu s$ folosi% for%ula lui >orent" 9&n
care &n$li%ea este e/pri%at$ &n c%- iar +reutatea &n A+:- ec.t s$ recur+e% la ta#elele e +reutate- &ntoc%ite cu
severitate e societ$ile e asi+ur$ri a%ericane2
Dar acest calcul nu ine cont nici e v.rst$ *i nici e %$ri%ea osaturii(
)n pre"ent- pe plan internional se folose*te inicele Wuetelet sau M;I 9MoL ;ass Ine/:- care efine*te
raportul intre +reutate *i &n.li%ea la p$trat(
Valoarea nor%al$ a ine/ului este e 4@'4K- la #$r#at- *i 3I'46- la fe%eie( P.n$ la 5@- vor#i% espre o
suprasarcin$ poneral$- incolo e 5@ este o#e"itate- iar ac$ ine/ul trece e 6@- ne afl$% &n pre"ena unei o#e"it$i
+rave- care tre#uie s$ fac$ o#iectul unor serioase &n+rijiri %eicale(
Aceast$ efiniie are o i%portan$ %eical$ *i nu estetic$- ar ine/ul are avantajul e a fi #ine corelat cu
valoarea %asei +rase(
Ine/ul se poate calcula foarte si%plu- cu ajutorul ur%$torului ta#el2
Ine/ul se situea"$ pe o linie care lea+$ +reutatea *i &n$li%ea
Repartiia topo+rafic$ a +r$si%ii ne per%ite s$ aprecie% pronosticul e o#e"itate- prin inter%eiul raportului2
Valoarea nor%al$ a acestuia este e @-BK'3 la #$r#at *i e @-?K'@-BK la fe%eie(
)n o#e"itatea android. +r$si%ea se acu%ulea"$ %ai ales &n partea superioar$ a corpului 9fa$- +.t *i a#o%en-
easupra #uricului:( )n acest ca"- raportul este &ntoteauna %ai %are ec.t 3( Co%plicaiile sunt precoce *i frecvente2
ia#et- hipercolesterol- hipertensiune arterial$- risc cario'vascular(
)n o#e"itatea ginoid. %asa +ras$ preo%in$ &n re+iunea in%ferioar$ a corpului 9*oluri- fese- coapse *i
partea e jos a a#o%enului:( Riscurile e #oli sunt %ai reuse- prejuiciul este %ai %ult estetic- cu at.t %ai %ult cu
c.t- &n acest ca"- fe%eile pot fi afectate *i e celulit$(
Dincolo e cifrele %eicilor- care &ncearc$ s$ cuantifice &n %o *tiinific ceea ce ine %ai %ult e o i%presie
estetic$ sau e o stare <nepl$cut$=- +reutatea cea %ai i%portant$ , pe care o va preci"a pacientul , este cea orit$ e
acesta- cea cu care se si%te #ine((( la ur%a ur%ei- toc%ai <+reutatea e for%$=- care constituie scopul ce tre#uie atins(
Uneori- aceast$ +reutate este %ai %are ec.t &n nor%ele teoretice- ar e ce s$ fi% %ai strici ec.t &nsu*i
o#e"ul8 Dac$ cifra i se pare un o#iectiv posi#il e atins- &nsea%n$ c$ este %ai realist$ ec.t nor%a teoretic$ i%pus$ e
corpul %eical- nor%$ care , ac$ este prea ri+i$ , poate fi un %otiv e escurajare chiar in plecare(
Pe e alt$ parte- unele fe%ei , a%eite e i%a+inile pre"entate e %ass'%eia , tre#uie s$ fie atente c.n &*i
fi/ea"$ ca o#iectiv o +reutate %itic$ *i ireal$- care nu este eloc justificat$- *i pe care or+anis%ul- protejat e ni*te
siste%e e re+lare &nelepte- nu va accepta nicioat$ s$ o atin+$(
Greutatea ieal$- ac$ e/ist$- va tre#ui s$ fie un su#iect e anali"$ luci$- pe care o va face o#e"ul cu el &nsu*i-
*i- uneori- o ne+ociere critic$ &ntre el *i %eic(
CONCLUZIE
>ectura c$rii e fa$ , &nr$"nesc s$ cre , v'a oferit r$spunsul la &ntre#$rile pe care vi le'ai pus( Sper- &n
orice ca"- c$ v'a pl$cut(
)n ceea ce %$ prive*te- %i'a f$cut %ult$ pl$cere s'o scriu- pentru c$ %i'a per%is s$'%i li%pe"esc *i s$'%i
orone" &n %inte lucruri pe care le &n%a+a"inase% claie peste +r$%a$- ti%p e %uli ani(
Aceast$ lucrare e sinte"$ %i'a &nt$rit ieea care se esprinsese treptat in cercet$rile %ele *i care- ast$"i- a
evenit o profun$ convin+ere2 "suntem ceea ce m)ncm#.
Altfel spus- capitalul fi"ic pe care &l ave% sau ceea ce r$%.ne in el- este re"ultatul ali%entaiei noastre in
trecut( S$n$tatea *i urata vieii noastre sunt consecina ali%entaiei in trecut( 1i pot afir%a , ar u%neavoastr$ ai
&neles eja acest lucru , c forma, tonusul, vitalitatea, eficiena, dinamismul depind n str)ns msur de modul de
alimentaie.
Dac$ vei reu*i s$ *tii cu% s$ v$ +estionai ali%entaia v$ vei +estiona- e fapt- <propria via$=(
O%ul %oern nu %ai este , in p$cate ,o fiin$ raional$- pentru c$ *i'a pierut toat$ &nelepciunea( )n "iua
e a"i- este &n stare s$ %ear+$ pe lun$- ar nu %ai *tie s$ se hr$neasc$(
Cea %ai i%portant$ activitate a "oolo+ilor este le+at$ e preocuparea pentru hrana ani%alelor- eoarece ei *tiu
c$ toc%ai la acest nivel se +$se*te cheia supravieuirii speciilor(
De &nat$ ce o %ai%u$ nu %ai este fecun$- e &nat$ ce #lana unui urs n$p.rle*te- e &nat$ ce leul evine
#l.n- iar elefantul &*i piere %e%oria(((- "oolo+ul &ncepe prin a le verifica *i a le %oifica %.ncarea(
C.n o%ul e r.n in secolul EE se scoal$- &ntr'o i%inea$- cu o erupie pe fa$- cu o %i+ren$ e'i vine s$
se ea cu capul e perei sau cu o respiraie %ai ur.t %irositoare ec.t o +ur$ e canal- este foarte pro#a#il c$ %eicul
care &l va consulta nici %$car nu'l va &ntre#a cu% se hr$ne*te( Ani%alele *i %a*inile au reptul s$ pri%easc$ toat$
atenia- fiina u%an$ nici una(
Dac$ la #en"in$rie vi s'ar pune- in +re*eal$- #en"in$ orinar$ &n M;\- ai face scanal( Pentru c$ *tii ceea
ce i se potrive*te %a*inii u%neavoastr$(
Dac$ &i vei servi un antricot unei +irafe- e/ist$ toate *ansele s$ fii refu"at- chiar ac$ nu a %.ncat e opt "ile(
Pentru c$ ani%alele *tiu in instinct ceea ce le convine( O%ul- acest %a%ifer superior- otat cu inteli+en$ *i li%#aj
articulat- este , e fapt , sin+ura fiin$ vie care poate fi hr$nit$ cu orice sau aproape cu orice- f$r$ ca s$'*i ea sea%a *i
f$r$ s$'*i %anifeste reinerea ori e"apro#area(
O#i*nuinele ali%entare care s'au statornicit &n $rile inustriali"ate e c.teva ecenii , ar fi tre#uit s$ fie e
%ult principala preocupare a +uvernanilor lor(
;$ +$sea%- cu c.tva ti%p &n ur%$- la DisneL'\orl- &n 0loria- *i- &n %ijlocul acestei %uli%i repre"entative
pentru populaia a%erican$- a% fost cuprins in nou e un profun senti%ent e spai%$- v$".n c.t este e %are
nu%$rul o#e"ilor in Statele Unite( Circa 3BP in locuitorii acestei $ri sunt o#e"i sau pe cale e a eveni o#e"i- ceea
ce &nsea%n$ un a%erican in cinci(
O#e"itatea in SUA a evenit &n ase%enea %$sur$ un feno%en social- &nc.t este perfect inte+rat$ % viaa e
toate "ilele- lucru ilustrat e faptul c$- la intrarea &n <DisneL'\orl=- e/ist$ un nu%$r e scaune rulante pentru
invali"i- e+al cu cel al c$rucioarelor e copii puse la ispo"iia pu#licului(
Naiunea a%erican$- care este cea %ai puternic$ in lu%e- parao/al- se afl$ e'a #inelea &ntr'un proces e
e+enerescen$( Dac$ pro+resul tre#uie pl$tit cu un ase%enea pre- atunci &i poi pune &ntre#$ri foarte serioase &n
privina valorii lui(
Aceast$ situaie- up$ cu% o enun$ unii rari e/peri- este re"ultatul unei into/icaii colective prin a#sor#ia
e +lucie rele *i e +r$si%i &n e/ces( Iar lucrul cel %ai nelini*titor este c$ cea %ai %are proporie e o#e"i in SUA se
+$se*te &n r.nul tinerilor(
Aceasta ovee*te c.t se poate e #ine c$ feno%enul este le+at e jalnicele o#i*nuine ali%entare aoptate
up$ al oilea r$"#oi %onial(
)n 0rana- slav$ Do%nului- &nc$ nu a% ajuns acolo *i cre c$- %ulu%it$ resurselor noastre culturale *i
traiiilor noastre culinare- ave% %ijloacele e a re"ista(
!otu*i- chiar ac$ ast$"i acest feno%en este &nc$ &n fa"$ e%#rionar$ &n ara noastr$- el tine s$ se e"volte( 1i
pentru a ne convin+e- este e ajuns s$ not$% nu%$rul i%presionant e localuri <fast'foo= care s'au instalat- &n ulti%ii
ani- &n %arile noastre ora*e( !otoat$- c.n prive*ti statisticile consu%ului naional e #$uturi ulci *i- %ai ales- cur#a
lor ascenent$- ai toate %otivele s$ cre"i c$ procesul e into/icaie colectiv$- in p$cate- a &nceput e'a #inelea(
Ce.n la &ne%nurile pu#licit$ii *i- %ai ales- ale superficialit$ii- ne &ncuraj$%- f$r$ s$ vre%- copiii s$
aopte o#i*nuine ali%entare pe care nu le'a% accepta pentru noi &n*ine( Peste c.iva ani- poate c$ va fi prea t.r"iu ca
s$ %ai pute% aciona(
Unii or fi *tiin s$ v$ e/plice- cu su%eenie e etalii- cu% s$ p$stre"i %otorul %a*inii p.n$ la 4@@(@@@ A%(
Dar p.n$ la ce v.rst$ vor *ti s$ lun+easc$ viaa copiilor lor8 Dra%a este c$ nici %$car nu le st$ %intea la asta(
Or+anis%ul u%an este o --%a*in$= e/traorinar$- capa#il$ s$ suporte at.tea e/cese- &nc.t o%ul nu *tie
nicioat$ &n ce %o%ent a ep$*it linia ro*ie(
0e%eile sunt %ai re"istente ec.t #$r#aii- pentru c$ sunt &n"estrate cu o sensi#ilitate %ai %are( 1i nu vor#esc
aici espre sensi#ilitatea fi"ic$( Ele pot- prin ur%are- s$ aopte %ai u*or o conuit$ re"ona#il$ *i- astfel- s$'*i %enaje"e
or+anis%ul pe toat$ urata vieii(
S8aM$r#atul pe urata vieii sale- nu'*i cunoa*te propriile li%ite(
De aceea- are tenina s$ &ntin$ coara la %a/i%u%- at.t c.t re"ist$ aceasta( El suport$- cu re"istena unei
st.nci- toate e/cesele e care se face vinovat( 1i- apoi- &ntr'o #un$ "i- se pr$#u*e*te &ntoc%ai ca un colos cu picioarele
e lut(
!oate +re*elile ali%entare pe care le'ai f$cut &ncep.n in copil$rie- au fost &nre+istrate e or+anis%- care- e
fiecare at$- a pus &n %i*care o proceur$ e/cepional$- pentru a le trata(
Deseori- ai v$"ut ap$r.n efectele secunare ale <trata%entului=- su# for%a unor si%pto%e iverse ureri e
cap- tul#ur$ri +astrice- tul#ur$ri intestinale etc(:(
Acesta este un se%n e saturaie- in partea or+anis%ului- ar *i e sl$#iciune- care se trauce printr'o
sensi#ilitate crescut$(
!ul#ur$rile- eci si%pto%ele- sunt iferite e la un inivi la altul( Dar cau"a este %ereu aceea*i- aic$
proasta +estiune a ali%entaiei(
0ii #ucuro*i- pentru c$- &n nefericirea voastr$- avei totu*i- o *ans$( Prin aceasta &nele+ c$- &ncerc.n s$
re"olvai- poate- pro#le%a +reut$ii &n e/ces- ai +$sit *i soluia tuturor celorlalte afeciuni e care ai putea suferi(
Este e/act ceea ce %i s'a &nt.%plat %ie acu% c.iva ani(
C.n era% stuent- era% &nscris la un Institut al c$rui pro+ra% e &nv$$%.nt %$ &nru%a- prin natura iui-
c$tre &nalta a%inistraie- aic$ spre politic$D ceea ce nu s'a &nt.%plat- &n ca"ul %eu(
)n pri%a "i e curs- irectorul ne'a aunat ca s$ ne co%unice ur%$torul %esaj2
<Ca irector al acestui institut- nu a% , &n ceea ce prive*te toat$ perioaa u%neavoastr$ e stuii , ec.t o
a%#iie2 s v nv s citii, s scriei i s vorbii.#
Scriin aceast$ carte- eu nu a% avut- &n ceea ce %$ prive*te- alt$ a%#iie ec.t s v nv s m)ncai.
ANE%E
ANE%A Nr. 2
CLA&I'ICAREA ALIMENTELOR PERMI&E 'AZA I$ PIERDERE N
GREUTATE
AN!REURI 0E>U> PRINCIPA> >EGU;E DESER!URI
OUR CARNE 9f$r$ ficat: RO1II IAUR!
;ENE>URI ;ENE>URI SPANAC MRUNNE!URI
SA>A!E2 PE1!E 9orice fel: ANDIVE CRE;R
ENG>ENEASCR
, RO1II PASRRE SA>A!R VERDE >AP!E DE
PASRRE
, 0ASO>E
VERDE
IEPURE CRESON >AP!E DE
PASRRE
, ANDIVE TO;AR 0E!ICR PASRRE
, CAS!RAVEVI >ANGUS!R PRPRDIE 0>AN
, CONOPIDR OUR VINE!E
RIDICTI ' VE>INR
PRAN VARNR
SA>A!R
VERDE
PEN!RU
GARNI!URI2
CONOPIDR
VE>INR UN! VARNR ACRR
CIUPERCI U>EI DE ;RS>INE 0ASO>E VERDE
SPARANGTE> U>EI DE ARATIDE NAP
SO;ON
A0U;A!
;ARGARINR PRAN
!ON ;AIONENR ARDEI GRAS
SO;ON
PROASPR!
SOS MEARNEN DOV>ECEI
SARDE>E SARE- PIPER MROCCO>I
SCOICI CEAPR- US!UROI MU>M DE ;RRAR
CRAM CEAPR VERDE
9ARMAGIC:
TO;AR ;RCRI1
>ANGUS!R VERDEVURI CIUPERCI
NO!R2 Consultai cu atenie te/tul capitolului 0a"a I- pentru ca s$ putei folosi cat %ai #ine acest ta#el(
Atenie la <PARANIVII= inter"i*i care s'ar putea afla &n salate 9ore"- poru%#- crutoane etc(:(
Atenie- e ase%enea- la %e"eluri- #r.n"eturi *i la e/cesul e carne- ac$ avei pro#le%e e
colesterol(
Deserturile vor fi preparate f$r$ "ah$r- ar cu un &nulcitor(
ANE%A Nr. :
CLA&I'ICAREA ALIMENTELOR PERMI&E
'AZA II$ MENINEREA EC*ILIBRULUI PONDERAL
AN!REURI 0E>U> PRINCIPA> >EGU;E DESER!URI
9PA!EU DE: 0ICA! DE
GUSCR
CARNE 9orice fel: RO1II N;EURR
;ENE>URI SPANAC CRP1UNI
OUR PE1!E 9orice fel: ANDIVE PEPENE GA>MEN
;ENE>URI PASRRE SA>A!R
VERDE
IAUR!
SA>A!E2 IEPURE CRESON MRUNNR DE VACI
, RO1II TO;AR 0E!ICR MRUNNE!URI
,0ASO>EVERDE >ANGUS!R PRPRDIE MRUNNR DE CAPRR
,ANDIVE OUR VINE!E
, NUCI VE>INR MRUNNR CAN!A>
, CAS!RAVEVI PEN!RU
GARNI!URI2VARNR
MAVARENR
, CONOPIDR UN! CONOPIDR 1AR>O!R
, CIUPERCI U>EI DE ;RS>INE VARNR ACRR SPU;R DE CIOCO>A!R
RIDICTI U>EI DE ARATIDE 0ASO>E
VERDE
PRAN ;ARGARINR NAP )NGTEVA!R DE
0RUC!E
SA>A!R VERDE ;AIONENR PRAN
;ORCOVI SOS MEARNEN ;ORCOVI SU0>EU DE2
VE>INR SARE ARDEI GRAS , N;EURR
INI;R DE PA>;IER PIPER DOV>ECEI , CRP1UNI
;U1!AR MROCCO>I , ;URE
AVOCADO CEAPR MU>M DE
;RRAR
, COACRNE
!ON US!UROI ;RCRI1
SO;ON PROASPR! CEAPR VERDE
9ARMAGIC:
CIUPERCI
SO;ON A0U;A! SA>SI0I
SARDE>E VERDEVURI >IN!E
SCOICI MOM
CRAM ;ANRRE
CREVEVI 0ASO>E
USCA!R
>ANGUS!INE NRU!
TO;AR
>ANGUS!R
S!RIDIId
SCOICI SAIN!'
HACWUESd
NO!R2 !oate ali%entele care au asterisc sunt per%ise oar ac$ sunt %.ncate &ntr'o cantitate %oerat$(
ANE%A Nr. ;
REETE CU CIOCOLAT/
&PUM/ DE CIOCOLAT/
Pentru ?'B persoane2
I+-re,ie+e
, 6@@ + e ciocolat$ a%ar$ <superioar$= 94 #atoane:-cu coninutul e cacao ?@'C@P
, B ou$
, 3^4 pahar e ro% 9C cl:
, 3 portocal$
, 6 lin+urie e cafea solu#il$ 9NESS:
, 3 v.rf e cuit e sare
Uila@
, 3 %i/er electric
, 3 crati$ %are
, 3 r$"$toare[
, 4 salatiere %ari
, 3 spatul$
!$iai ciocolata &n #uc$ele( Punei'le &n crati$( 0acei 3^4 cea*c$ e cafea foarte tare *i turnai'o- &%preun$ cu
ro%ul- &n crati$( Punei pe foc cratia- fie &n #ain'%arie- fie pe o plac$- la flac$r$ foarte %ic$( >$sai ciocolata la topit(
A%estecai cu spatula- pentru ca s$ se le+e co%po"iia( Dac$ aceasta este prea +roas$- a$u+ai'i puin$ ap$(
)n ti%p ce se tope*te ciocolata- raei coaja portocalei 9nu%ai partea superficial$ a acesteia:(
Punei ju%$tate in coaj$ &n crati$ *i a%estecai( Spar+ei ou$le- pun.n +$l#enu*urile &ntr'o salatier$ *i
al#u*urile &n cealalt$( Matei al#u*urile spu%$ 9up$ ce le'ai pus sare:- pan$ c.n seD &nt$resc #ine(
!urnai ciocolata &n pri%a salatier$- &n care se afl$ ou$le( A%estecai #ine- p.n$ c.n o#inei o cre%$ foarte
o%o+en$( !urnai- apoi- aceast$ cre%$ peste al#u*uri *i a%estecai cu spatula- p.n$ c.n co%po"iia evine perfect
o%o+en$( Verificai #ine- s$ nu r$%.n$ particule e al#u*- sau s$ nu fi r$%as la funul vasului ciocolat$ nea%estecat$(
Putei l$sa spu%a &n salatier$ , up$ ce &i *ter+ei %ar+inile , sau o putei r$sturna &ntr'un castron %are- e
co%pot( )nainte e'a o #$+a &n fri+ier- purai'o pe easupra cu restul e coaj$ e portocal$(
Pre+$tii spu%a cu K ore , cel puin , &nainte e'a o servi(
Iealul este s'o facei in ajun(
CREMA 'ONDANT/ CU CIOCOLAT/ AM/RUIE
I+-re,ie+e
, 6@@ + e ciocolat$ a%ar$ <superioar$= 94 #atoane:- cu coninutul e ?@'C@P cacao
, 5@@ + e unt
, K'C cl e coniac
, C ou$
, 3 portocal$
, 6 lin+urie e cafea solu#il$
, K@ + e f$in$
??
Uila@
, 3 %i/er electric
, 3 crati$ mare
, 3 for%$ e chec
, 3 r$"$toare
, 3 spatul$
, 3 salatier$
!$iai ciocolata &n #uc$ele *i punei'le &n crati$( 0acei 3^4 cea*c$ e cafea foarte tare *i turnai'o- &%preun$
cu coniacul- &n crati$( !$iai untul cu#ulee *i a$u+ai'le &n crati$( Punei cratia &n #ain'%arie sau pe o plac$- la foc
foarte %ic( >$sai totul la topit- &n ti%p ce a%estecai cu spatula- p.n$ c.n o#inei o past$ foarte cre%oas$(
Spar+ei ou$le &n salatier$( Matei ou$le- turn.n treptat f$ina( Verificai s$ nu r$%.n$ cocoloa*e(
Raei coaja e portocal$ *i punei ju%$tate in ce ai ras &n crati$ 9e fapt- portocala este opional$( Dac$ nu
v$ place ciocolata parfu%at$ cu portocal$ , care este- totu*i- o co%#inaie re%arca#il$ , nu o puneiD &n ca" contrar-
&ntre#uinai oar partea superficial$ a cojii e portocala *i &n cantitate foarte %oerat$:(
0olosii- e preferin$- o for%$ e teflon( Dac$ aceasta este prea %ic$ 9atenie2 pr$jitura cre*te cu 4@P in
volu%- &n ti%pul- coacerii:- utili"ai o folie e alu%iniu- #ine uns$ cu unt- ale c$rei %ar+ini s$ ep$*easc$ %ult
%ar+inea for%ei( Pentru ca s$ fii si+uri c$ ai &ntins #ine untul- topii'l *i aplicai'l cu o pensul$(
!urnai coninutul cratiei &n salatier$ *i a%estecai #ine ou$le *i ciocolata c$lu$- p.n$ o#inei o spu%$
perfect o%o+en$( U%plei for%a( Pres$rai'i easupra restul e coaj$ e portocal$( M$+ai'o &n cuptor la 3K@J- ti%p e
5K e %inute(
Dup$ ce o scoatei in cuptor- l$sai'o s$ se r$ceasc$ e tot- la te%peratura ca%erei 95^6 or$:(
??
)n raport cu +reutatea total$ a pr$jiturii 9circa 3 A+:- aceste K@ + e f$in$ nu repre"int$ ec.t KP +lucie- ceea ce
poate fi consierat rept ne+lija#il(
C.n servii- t$iai felii e %a/i%u% 3 c%- pe care le punei cu elicatee pe o farfurie &n care ai a$u+at 4'5
lin+uri e cre%$ en+le"easc$(
Cre%a en+le"easc$ la plicule poate fi o soluie rapi$( Dar tre#uie s$ *tii c$ are "ah$r *i a%ion(
De aceea- ar fi %ai #ine s$ o facei acas$- &nlocuin "ah$rul cu un &nulcitor(
Un ulti% sfat2 ac$ punei restul e pr$jitur$ la p$strare- &n fri+ier- scoatei'o cu cel puin I ore &nainte e a o
consu%a- pentru c$ fri+ul o face s$'*i piar$ toat$ %oliciunea(
ANE%A Nr. G
REETE DIVER&E
O#iectivul acestei c$ri nu este acela e a v$ a o list$ i%presionant$ e reete- &n raport cu coninutul s$u(
;etoa pe care a% aoptat'o const$ toc%ai &n a v$ face s$ escoperii- &n %o concret- care sunt principiile
ali%entare e #a"$- pentru a v$ putea &neplini o#iectivul ur%$rit(
Re"u%.n la %a/i%u% %etoa %ea- s'ar putea spune c$ ea se sprijin$ pe *ase principii(
3( , !eoria caloriilor este fals$( !re#uie s$ v$ e#arasai e aceast$ iee pri%it$ e'a +ata(
4( , Echili#rul ali%entar nu tre#uie s$ se reali"e"e &n cursul unei sin+ure %ese- ci pe parcursul tuturor %eselor
unei "ile(
5( , Pentru a sl$#i- tre#uie s$ fie evitate anu%ite a%estecuri ali%entare inco%pati#ile 9+luciele cu lipiele:(
6( , !re#uie s$ v$ %$rii consu%ul e fi#re ali%entare(
K( , !re#uie s$ supri%ai <+luciele rele= *i s$ nu acceptai ec.t <+luciele #une=(
?( , !re#uie s$ +estionai cu ri+uro"itate +r$si%ile- privile+iin <lipiele #une=- astfel &nc.t s$ prevenii
%alaiile cario'vasculare(
Dac$ p$strai %ereu &n %inte aceste principii- v$ va fi u*or s$ v$ or+ani"ai fiecare %as$- iniferent ac$
%.ncai la restaurant sau acas$- up$ cu% v$ va fi u*or s$ ale+ei- in orice carte e #ucate reetele care v$ convin( Prin
ur%are- &n acest capitol nu avei ec.t e/e%pleD up$ aceea- vei putea face propria u%neavoastr$ selecie(
OREZ NEPRELUCRAT CU ROII
Pe+r! G Aersoa+e$
, 3 A+ e ro*ii 9sau o cutie %are e ro*ii &ntre+i:
, 5'6 cepe %ari
, 4K@ + e ore" neprelucrat
!$iai ceapa foarte fin *i c$lii'o- la foc %ic- &n puin$ %ar+arin$ 9sau ulei e %$sline:( Punei ro*iile &ntr'o
crati$ %are- up$ ce le'ai t$iat &n #uc$ele %ici- ca s$ sca$(
C.n ceapa a evenit aurie- poate fi a%estecat$ cu ro*iile(
>$sai totul s$ sca$ la foc foarte %ic- p.n$ ce se o#ine un sos puin consistent(
De ase%enea- fier#ei ore"ul 3'3-6 ore- &n ap$ cu sare- a*a cu% proceai cu ore"ul o#i*nuit( Servii'l fie
&%preun$ cu sosul- fie separat(
Aceast$ %.ncare e ore" neprelucrat poate constitui felul e #a"$ al unei %ese( )nainte- vei putea servi o sup$
e le+u%e( Dar fii ateni la esert2 ac$ orii #r.n"$- ale+erea se va li%ita la #r.n"$ e vaci sau la iaurtul cu @P
%aterii +rase( Sin+urele fructe per%ise2 c$p*unile sau "%eura(
VINETE GRATINATE
Pe+r! I Aersoa+e$
, 6'K vinete foarte %ari
, K@@ + u%plutur$ e c&rnai
, K@@ + ro*ii
, 4@@ + ca*caval ras
, ulei e %$sline
, tarhon
!$iai vinetele &n cu#ulee( >$sai'le la &n$#u*it- pe foc %ic- &ntr'o crati$ sau ou$- stropinu'le u*or cu ulei e
%$sline( A%estecai %ereu- pentru ca vinetele s$ fie p$trunse unifor%(
Dup$ ce culoarea vinetelor s'a schi%#at co%plet- s$rai- piperai *i punei totul &ntr'un vas %are( M$+ai'l &n
cuptor *i l$sai'l circa 6@ e %inute la 3K@J(
)ntre ti%p- l$sai ro*iile la &n$#u*it- ca &n reeta preceent$( Punei carnea pentru c.rnai pe foc- separ.n #ine
toate #uc$ile- &n ti%pul prepar$rii(
C.n vinetele sunt aproape +ata- a$u+ai carnea e c.rnai *i sosul e ro*ii- o#in.n un a%estec unifor%(
Pres$rai ca*caval ras *i tarhon pe easupra(
M$+ai in nou la cuptor- ti%p e 3K %inute- pe +r$tarul %eiu( Vinetele +ratinate sunt un fel e %.ncare care
poate constitui esenialul unei %ese( Deoarece are carne 9lipie'protie:- vei putea &ncheia cu #r.n"$ sau un prous
lactat(
Evitai fructele- cu e/cepia pepenelui +al#en *i a c$p*unilor(
Ur%$toarele ou$ reete sunt %ai rafinate- ar la fel e u*or e preparat( Ele sunt un #un e/e%plu e ceea ce
se chea%$ <noua #uc$t$rie=- u*or e pre+$tit acas$( Pot fi un re%arca#il antreu la o %as$ %ai eose#it$ 9recepie- o
reuniune &n fa%ilie etc(:(
'LAN DE TON CU &O& DE PRAZ
Pe+r! G5I Aersoa+e$
, 4@@ + e ton la cutie- &n suc propriu
, 4@@ + e s%.nt.n$
, 6 ou$
, 4 lin+uri e p$trunjel tocat
Pe+r! sos$
, 6 fire e pra" 9partea al#$:
, 4@@ + e s%.nt.n$
, 4@ + e untD sare *i piper(
Un+ei cu unt o for%$ e chec(
Pasai tonul cu %i/erul- #atei ou$le *i a$u+ai'le- &%preun$ cu s%.nt.na- &n vas( S$rai- piperai- punei
p$trunjelul(
)nc$l"ii cuptorul- &n preala#il- la 3B@ 9!er%ostat C:(
!urnai co%po"iia &n for%$ *i #$+ai'o la cuptor- &n #ain'%arie- ti%p e 5K e %inute(
Prepararea sosului e pra"2
Sp$lai pra"ul( )n$#u*ii'i partea al#$ &n unt- la foc foarte %ic- *i acoperii'l ti%p e 4@ e %inute- up$ ce l'
ai s$rat *i piperat( Pasai'l cu %i/erul( A$u+ai s%.nt.na- apoi- &nainte e a'l servi- &nc$l"ii'l la foc foarte %ic- pe o
plac$(
Servii flanul scos in for%$- cal- cu sosul(
Not$2 Pentru variaie- putei &nlocui tonul cu alt pe*te 9so%on etc(:(
PATEU DE MI*AL
Pe+r! H Aersoa+e$
, 3 A+ e pe*te 9%ihal:- socotin 4@@ + e persoan$
, ? ou$
, 3 cutie %ic$ e paste e to%ate
, 4 l$%.i
0ier#ei pe*tele &n ap$ cu "ar"avat e sup$( Nu punei pe*tele &n$untru ec.t atunci c.n apa a &nceput s$
#ol#oroseasc$( A$u+ai sucul celor ou$ l$%.i *i coaja lor- &n ti%pul fier#erii(
>$sai'l s$ fiar#$ &ncet 4@ e %inute(
Scur+ei *i presai pe*tele cu %.na- pentru ca s$ nu %ai r$%.n$ eloc ap$( Scoatei'i *ira spin$rii( Apoi-
punei'l &ntr'o for%$ e pr$jituri sau e sufleu- #ine uns$ cu unt(
Matei ou$le o%let$- a$u+ai pasta e to%ate- s$rai- piperai- turnai totul peste pe*te(
>$sai'l &n cuptor ti%p e 5@ e %inute- la foc potrivit 93K@:( Servii'l la rece- cu %aione"$- up$ ce l'ai scos
in for%$(
Pentru a <spori= %aione"a- a$u+ai'i un al#u* #$tut spu%$(
Not$2 Acest fel se prepar$ in ajun *i tre#uie s$ r$%.n$ la fri+ier %ini%u% o ju%$tate e "i(
&U'LEU '/R/ '/IN/
Pe+r! G5H Aersoa+e$
, 5@@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase
, 3K@ + e ca*caval ras
, 6 +$l#enu*uri
, 6 al#u*uri #$tute spu%$
, sare- piper
3( , A%estecai #r.n"a- ca*cavalul ras *i +$l#enu*urile( S$rai *i piperai(
4( , Matei al#u*urile spu%$ foarte tare( A%estecai cele ou$ co%po"iii *i punei'le &ntr'o for%$ e sufleu cu
ia%etrul e 4@ c% %ini%u%(
Coacei &n cuptorul &nc$l"it 944K sau ter%ostat C: ti%p e 5@'6@ %inute(
;.ncai'l f$r$ &nt.r"iere(
Variant$2 Putei a$u+a- &n co%po"iia Nr( 3-3@@ + e *unc$ sla#$ sau 33K + e ciuperci pasate cu %i/erul(
ROII UMPLUTE
9Se poate prepara *i cu vinete- ovlecei- arei +ra*i etc(:
Pe+r! G5H Aersoa+e$
, ? ro*ii %ari
, 6@@ + e ca%e 9u%plutur$ e c.rnai:
, 5@@ + e ciuperci
, 3 ceap$
, 4 lin+uri e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase
, sare- piper
, opional2 usturoi *i p$trunjel
Pr$jii carnea &ntr'o ti+aie- eventual s$rai *i piperai( !$iai ceapa %$runt *i pasai'o cu %i/erul(
0acei acela*i lucru cu ciupercile- up$ ce le'ai sp$lat- pentru a o#ine un piureu(
A%estecai ceapa cu ciupercile *i &n$#u*ii'le la foc %oale- &ntr'o ti+aie uns$ u*or cu ulei e %$sline( S$rai
foarte puin(
!$iai &n ou$ ro*iile- pe l$i%e( A*e"ai'le &ntr'un vas uns cu puin ulei e %$sline( Coacei'le &n cuptorul
&nc$l"it- ti%p e 5@ e %inute( 0acei un a%estec o%o+en in carnea pentru c.rnai *i 4^5 in piureul e ciuperci(
Reparti"ai unifor% a%estecul peste ro*iile scoase in cuptor(
0olosii 3^5 in piureul e ciuperci pentru a'l pune peste ro*ii- ca *i cu% ar fi pes%et( Dac$ vei ori- putei
a$u+a usturoi *i
2
p$trunjel fin tocat(
M$+ai'le &n cuptorul foarte &ncins- ti%p e 5@'6@ %inute(
Coacei- eventual- pe +r$tar- plas.n platoul la %ijlocul cuptorului- pentru ca s$ nu se ar$ co%po"iia(
MU&ACA
Pe+r! I Aersoa+e$
, 4 A+ e vinete %ijlocii
, 3 ceap$ %are tocat$
, 3 A+ e ca%e tocat$ 9vac$ sau %iel:
, 3^4 pahar e vin al#
, 3 A+ ro*ii cur$ate e coaj$ *i t$iate
, p$trunjel tocat
, ulei e %$sline
!$iai vinetele &n ronele su#iri- s$rai'le *i l$sai'le s$ stea ti%p e o or$(
)n$#u*ii ceapa cu 4 lin+uri e ulei e %$sline apoi a$u+ai carnea tocat$(
Separai carnea- cu furculia- &n ti%p ce se ru%ene*te(
A$u+ai ro*iile- vinul- p$trunjelul( S$rai *i piperai(
>$sai totul la &n$#u*it ti%p e 6K e %inute(
Cl$tii vinetele *i scur+ei'le( Pr$jii'le u*or pe a%#ele p$ri- &n uleiul e %$sline(
Un+ei un vas ter%ore"istent( Punei straturi alternative e vinete *i e carne cu ro*ii(
Pres$rai easupra #r.n"$ ras$(
M$+ai %usacaua &n cuptor- la foc potrivit- ti%p e 6K e %inute(
&PUM/ DE TON N A&PIC
Pe+r! I56 Aersoa+e$
, 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase
, 3 cutie e ton natur 96@@ + net:
, 3 plic e +elatin$
, 4K cl e vin al#
, 3 lin+ur$ e ulei e %$sline presat la rece
, 3 lin+ur$ e p$trunjel tocat
, 3 lin+uri$ ras$- e sare
, piper
, %u*tar
Pe+r! or+a"e+are$
, ronele e ou fiert
, ronele e ro*ii
, salat$ vere- p$trunjel
Preparai aspicul confor% %oului e folosire &nscris pe cutie- &nlocuii ju%$tatea e pahar e ap$ cu vin al#(
Scur+ei tonul *i f$r.%iai'l 9folosii- eventual- un toc$tor:(
A%estecai #ine tonul- %u*tarul- uleiul- p$trunjelul- sarea- piperul- oetul(
C.n +elatina ajun+e la te%peratura ca%erei 9up$ circa 3^4 or$:- a$u+ai tonul *i #r.n"a- apoi a%estecai'le(
!urnai co%po"iia &ntr'o for%$ e chec uns$ u*or cu ulei(
>$sai'o 4'5(ore la fri+ier- ca s$ se &nche+e(
Scoatei'o in for%$ si servii'o pe foi e salat$- orna%entat$ cu ro*u- ou$ fierte *i p$trunjel(
A$u+ai un sos la ale+ere 9sos vere sau %aione"$:(
TURT/ DE CA&TRAVEI CU BRNZ/ DE VACI
Pe+r! 6 Aersoa+e$
, 4 castravei e circa K@@ + fiecare
, CK@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase- #ine scurs$
, 3@ foi e +elatin$
, sucul e la o ju%$tate e l$%.ie
, K@ cl e ap$
, 3 ceapa ras$ foarte fin sau pasat$ cu %i/erul
, 3^6 c$el e usturoi ras foarte fin
, sare- piper- corianru
Raei fin cei oi castravei *i p$strai 3^6 intr'unul- pentru orna%entare( S$rai'i- l$sai'i s$ se scur+$ &ntr'o
strecur$toare- ti%p e 6@ e %inute- sv.ntai'i #ine cu h.rtie a#sor#ant$(
)n%uiai +elatina % ap$ rece apoi i"olvai'o treptat- la cal- &n cei K@ cl e ap$(
A%estecai #r.n"a e vaci- castraveii- +elatina topit$- ceapa- l$%.ia- usturoiul *i coni%entele(
Un+ei u*or- cu ulei e %$sline- pereii unei for%e &nc$p$toare( !apisai'o cu felii fine e castravei(
!urnai &n ea co%po"iia( Acoperii'o cu feliile r$%ase( >$sai'o s$ se &nche+e- la rece- %ini%u% ou$ ore *i
ju%$tate(
Scoatei'o in for%$ *i ter%inai ornarea cu felii e ro*ii- foi e salat$ etc(
Servii'o- ac$ vrei- cu un sos %ai %ult sau %ai puin coni%entat- &n funcie e +ustul u%neavoastr$(
TURTA DE CONOPID/
Pe+r! 6523 Aersoa+e$
, 3 conopi$ %are
, 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase
, 3^4 pahar e lapte praf s%.nt.nit- foarte onctuos- aproape ca o cre%$- *i foarte o%o+en
, ? ou$
, sare- piper
Punei conopia 9up$ ce ai rupt'o &n #ucheele- ai sp$lat cu ap$ *i oet *i ai scurs'o: &n ap$ clocotit$( S$rai'
o( >$sai'o s$ %ai fiar#$ K %inute up$ ce apa a &nceput in nou s$ clocoteasc$( Scoatei'o *i scur+ei'o(
0acei in ea un piureu 9eventual pasai conopia cu %i/erul:( A%estecai'o cu #r.n"a- laptele- ou$le- sarea *i
piperul(
A%estecai #ine totul *i turnai co%po"iia &ntr'o for%$ uns$- &n preala#il- cu unt(
>$sai'o la copt circa 3 or$- &n #ain'%arieD te%peratura cuptorului este e 4@@ 9!er%ostat K^?:(
Scoatei'o in for%$ la un sfert e or$ up$ ce ai luat'o in cuptor( Servii'o cu un sos e ro*ii(
Acest fel se poate %.nca rece sau c$lu 9la te%peratura ca%erei:(
C/PUNI GLACK
Pe+r! 6523 Aersoa+e$
, K@@ + e c$p*uni
, 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase- #ine scurs$
, K al#u*uri
, 4 lin+uri e suc e l$%.ie
, K'? lin+uri e &nulcitor 9praf:
Pasai c$p*unile cu %i/erul sau facei un piureu- cu ajutorul unui toc$tor( Matei al#u*urile spu%$(
A%estecai c$p*unile- al#u*ul- #r.n"a e vaci *i eulcorantul- p.n$ ce co%po"iia este aproape o%o+en$(
A$u+ai sucul e l$%.ie *i turnai a%estecul &ntr'o for%$ uns$- &n preala#il- cu ulei(
Punei totul &n con+elator- ti%p e ?'C ore- apro/i%ativ( Scoatei c$p*unile cu 3^4 or$ &nainte e a fi
consu%ate(
Pentru a ie*i %ai u*or- trecei for%a pe su# un curent e ap$ c$lu$(
Servii'le cu un sosD ecorai cu c$p*uni t$iate &n ou$(
Sosul2 a%estecai cu %i/erul 5@@ + e c$p*uni- &%preun$ cu 4 lin+uri e eulcorant praf *i cu sucul e la 3^4
l$%.ie(
BAVAREZ/ DE ZMEUR/ CU &O&
Pe+r! H5I Aersoa+e$
, K@@ + e "%eur$
, 6 +$l#enu*uri
, 5@ cl e lapte
, ? lin+uri e eulcorant praf
, 5 foi e +elatin$ ali%entar$
)n%uiai foile e +elatin$ &n ap$ rece(
)ntr'o crati$- #atei +$l#enu*urile *i a$u+ai laptele( Punei co%po"iia pe foc %oale *i l$sai'o s$ se &n+roa*e-
p.n$ c.n se ia pe spatul$( >uai'o e pe foc(
A%estecai cu %i/erul "%eura- pentru a o#ine un piureuD a$u+ai &nulcitorul( Scur+ei +elatina *i i"olvai'
o &n cre%a cal$( A%estecai "%eura cu cre%a(
!urnai a%estecul &n for%a uns$ u*or cu ulei *i l$sai'l s$ se &nche+e- la fri+ier- ti%p e cel puin 34 ore(
Servii'l rece cu sos e "%eur$(
Sosul2 pasai cu %i/erul 5@@ + e "%eur$- a$u+ai sucul'e l$%.ie *i 5^6 lin+ur$ e eulcorant(
Ta.la ,e "aerii
Pa+ina
PRE0AVR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3
CUVUN! )NAIN!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3
OMENI!A!E 1I CIVI>INAVIE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4
IN!RODUCERE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 5
CAPI!O>U> I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K
;I!U> CA>ORII>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K
A( ORIGINEA !EORIEI CA>ORII>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K
M( !EORIA CA>ORII>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K
C( EEP>ICAVIA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K
CAPI!O>U> II(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( C
C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( C
A( PRO!EINE>E 9sau PRO!IDE>E:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C
M( G>UCIDE>E 9sau TIDRAVII DE CARMON:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C
C( >IPIDE>E 9sau GRRSI;I>E:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( I
D( 0IMRE>E A>I;EN!ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( I
SURSE>E DE 0IMRE 9CE>U>ONR:
*i concentraia lor la 3@@ + e ali%ente(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3@
RENU;A!(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3@
C>ASI0ICAREA >IPIDE>OR- G>UCIDE>OR- G>UCIDO'>IPIDE>OR 1I A 0IMRE>OR
A>I;EN!ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 33
C>ASI0ICAREA G>UCIDE>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((33
CAPI!O>U> III(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 35
CU; SE PRODUC OI>OGRA;E>E )N EECES8(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((35
A( INSU>INA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 35
M( INGERAREA UNEI G>UCIDE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((35
C( INGERAREA UNEI G>UCIDE 1I A UNEI >IPIDE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((35
D( INGERAREA >IPIDE>OR SINGURE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((35
CAPI!O>U> IV(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3K
GES!IONAREA DEPONI!E>OR DE GRRSI;E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K
CAPI!O>U> V(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3B
;E!ODA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3B
A( PIERDEREA )N GREU!A!E , 0ANA I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3B
a( NATRRU>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3B
#( PUINEA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3B
c( 0RINOASE>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3I
( 0RUC!E>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 43
e( A>COO>U>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 44
MRU!URI>E DIGES!IVE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((44
MEREA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 44
VINU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 44
f( CA0EAUA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 45
+( >I;ONADE>E 1I MR!URI>E ACIDU>A!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((45
h( >AP!E>E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 45
i( SUCURI>E DE 0RUC!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 46
PUNEREA )N AP>ICARE A 0ANEI I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((46
;ICU> DEHUN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 46
PRUNNU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4K
0elul principal(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4?
CINA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4B
GUS!AREA 9PICNICU>:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4I
DURA!A 0ANEI I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 5@
SR RENU;R; PRINCIPII>E DE MANR A>E 0ANEI I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5@
;eniuri pentru cin$ 9proteino'Iipiice:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((54
Diverse %eniuri +luciice per%ise &n fa"a I- ar reco%anate- &n special- pentru fa"a II((((((((((((((((((((((((((((((54
M( 0ANA II2 ;ENVINEREA ECTI>IMRU>UI PONDERA>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((55
RENU;A!U> PRINCIPII>OR 0ANEI II(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5I
EEE;P>E DE ;ENIURI NI>NICE DIN 0ANA II- PEN!RU PRS!RAREA ECTI>IMRU>UI PONDERA>
1I A!ENUAREA AMA!ERI>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 6@
Pri%a "i(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 6@
A oua "i(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 6@
CAPI!O>U> VI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 65
TIPOG>ICE;IA , MOA>A SECO>U>UI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((65
CAPI!O>U> VII((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 6K
DIGES!IA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 6K
ASPEC!U> !ETNIC A> PROM>E;EI DIGES!IEI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6K
3( Gura((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 6K
4( Sto%acul(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 6K
5( Intestinul su#ire((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 6K
6( Intestinul +ros 9colonul rept- ascenent- transversal- st.n+ *i escenent:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6K
A;ES!ECURI>E A>I;EN!ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6?
CAPI!O>U> VIII(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 6B
TIPERCO>ES!ERO>U>2 MO>I>E CARDIO'VASCU>ARE 1I DIE!E!ICA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6B
CO>ES!ERO>U> MUN 1I CO>ES!ERO>U> RRU((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6B
DONAHU> SANGUIN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 6B
RISCURI>E CARDIO'VASCU>ARE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6B
!RA!A;EN!U> DIE!E!IC(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6I
RENU;A!U> ;RSURI>OR CARE !REMUIE PUSE )N PRAC!ICR DE CEI CARE AU
TIPERCO>ES!ERO>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K@
CAPI!O>U> IE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K3
NATRRU> ES!E O!RAVR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K3
)NDU>CI!OARE SIN!E!ICE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K4
CAPI!O>U> E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( K6
CU; PU!EVI REDOMUNDI UN AMDO;EN P>A!((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K6
;UNCAVI 0RUC!E>E PE S!O;ACU> GO>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K6
CU; !REMUIE ;UNCA!E 0RUC!E>E8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KK
A!ENVIE >A SUCU> DE 0RUC!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KK
REGRSIVI'VR AMDO;ENU> P>A!((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KK
CAPI!O>U> EI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( KC
CU; !REMUIE TRRNIVI COPIII8(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KC
O A>I;EN!AVIE DE O CA>I!A!E DEP>ORAMI>R(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KC
A>I;EN!E SUM S!RIC!R SUPRAVEGTERE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KC
!REMUIE )N>OCUI! NATRRU> COPII>OR CU )NDU>CI!ORI8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KI
;ESE>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( KI
;ICU> DEHUN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( KI
PRUNNU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( KI
GUS!AREA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?@
CINA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?@
CANURI PAR!ICU>ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?@
CAPI!O>U> EII((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?4
S>RMIVI 0RRR A 0ACE SPOR!(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?4
CAPI!O>U> EIII(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?5
GREU!A!EA IDEA>R((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?5
CONC>UNIE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?5
ANEEE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?K
ANEEA Nr( 3((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?K
C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR PER;ISE 0ANA I2 PIERDERE )N GREU!A!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((?K
ANEEA Nr( 4((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ??
C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR PER;ISE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((??
0ANA II2 ;ENVINEREA ECTI>IMRU>UI PONDERA>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((??
ANEEA Nr( 5((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?C
REVE!E CU CIOCO>A!R((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?C
SPU;R DE CIOCO>A!R((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?C
CRE;A 0ONDAN!R CU CIOCO>A!R A;RRUIE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?C
ANEEA Nr( 6((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?I
REVE!E DIVERSE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?I
OREN NEPRE>UCRA! CU RO1II((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?I
VINE!E GRA!INA!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?I
0>AN DE !ON CU SOS DE PRAN(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?I
PA!EU DE ;ITA>V((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( C@
SU0>EU 0RRR 0RINR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C@
RO1II U;P>U!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( C@
;USACA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( C3
SPU;R DE !ON )N ASPIC(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C3
!UR!R DE CAS!RAVEVI CU MRUNNR DE VACI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C3
!UR!A DE CONOPIDR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C4
CRP1UNI G>ACX(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( C4
MAVARENR DE N;EURR CU SOS((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C4
!a#la e %aterii((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( C5