Reflexoterapie

1. BOLILE APABATULUI
RESPIRATOR
Zonele reftexe pentni pImth si bronhii stint
situate in ainbele picioare, in, tIlpi In
pernue, mai p5 de ban degetelor. veal fig.
1. Astfel, fiecare plant are zona refiexl in
piciorul din partea sa.
1 1.
Bronvita
acuti
i
cronic
Bronita acut raceala, guturaiul sau coriza
apare, de obicci, in sezonul rece, avind in
general cauze virotice,
$
se poate cornplica
microbian. Bmn$ta crothca este o boali
destul de frecventi, deflnit prin hipersecreia
bron$cS de mucus, manifestati pnn tuse cu
expectoratie
pe o durat ce toralizeaz cel
puin 3 lunh/an, timp de cxl puin 2 ani
consecuthv. Tratamentul reflexogen in bron$ti
vizeazi combaterea infecei, a hipersecreliei
mucoase, a spasmului
$
edemului bmnic
$
se
realizeaza prin imbunitairea citculapei
sangvine in teritoriul arborelui bron$c. In
bron$ta cronici este necesar o alimentatie
bogata in vitamine, sruri minerale, hidratare
corecti 2 11th de lichide/zi, ca
$
folosirea
unor cealuri at rol in fluidiflerea si eliminarea
secreei bronice.
Zone reflexogene i tehnic de lucru in
cazul bronitelor, acute sau cronice, zonele
reflexe ale pltninilor i bronhiilor sunt foarte
sensibile Ia apsare, uneoti intens dureroase.
Zonele pulmonare se vor masa pentni a
reabilita
circulalia
sangvizti in bronhii
$
plimini, trathnd astfel inflamajia congestia
locali. Masajul zonelor reflexe pentru laringe
i trahee umixete acela$ scop in zonele
invecinate. Glandele paratiroide, stimulate prin
masaj, vor aduce tin aport crescut de Ca.
Stimulazea zonelor reflexe ale glandelor
suprarenale urmirete scdetea inf1amaei
pnn degajarea de cortizon. Vor ft stimulate
$
zonele limfatice corp superior pentru a crete
puterea de a$rare a organistnului Ia boli.
Deci, zonele reflexe vor fi stimulate in
urmtoarea ordine in cadnil flecrei edin;e:
* zona plamni-bronhii - 10 minute Ia flecare
picior,
* zona laxinge-trahee - 3-5 minute Ia flecare
picior,
zona paratiroidelor - 3-5 minute Ia flecare
picor,
zona suprarenalelor - 5 minute Ia flecare
picior
* zona limfatici-corp superior - 3 minute Ia
fiecare picior.
In
suferinele
acute, masajul Se poate face de
2-3 oti/zi, limp de 3-5 zile, putindu-se
continua cu 2 edine/zi, limp de incA 3-5 zile,
path cnd simptomele au disparut complet.
In bron$tele cronice se va practica o singurA
edin1pezi,dmpde20-3Odezile.
Procentul de reuiti este de aproximativ 90%
din cazun in bron$tele acut
$
peste 65% in
bron$tele cronice.
Se pot folosi concomitent:
* ceaiuri expectorante, 4-5 bucAp de riini
de brad, de mtimea boabelor de mazAre,
ingerate dimaneaja pe stomacul gol, cu o
juithtate de orA inainte de mad, tSp de 10
zile;
* infuzie de cimbru Thyrn.rs uvpyll4m
$
pAtlagina ingustA PIantgo hzncroleta, in
pill
egale, 2 linguxie de plante Ia 250 de ml de api
clocotiti. Se beau 3-4 cqtl pe zi cu inghiituri
mid;
* infuzia de cimbru combinat in pi egale cii
pitlagini ingustil este un remedlu deosebit in
afecjiunile cAilor respiratom si in special in
traheo-bron$te 1i chiar in astmul bron$c. Mod de
preparan: 1 linguri4 de cimbni
$
1 linguni de
pitlagini ingusti. tocate mirunt, se pun in 250-
300 de ml de api clocotiti. Dupi circa 10 minute
se va bea prima ceaci de ceai flerbinte,
inghipturi cu inghiituri. Ceniul se prepari
proaspit
$
se pot bea 3-4 ce de ceal cald/zi.
Efecpal ceaiului este de a reduce seaepile
abundente ale bronhiilor
$
de a dezinflama
mucoasele tnheii
$
ale bronhiilor, uurind in
acest mod i
respiratia
bolnavului;
* infuzie din pitlagini Plan/ago lanceoleta
$
soc
Plans sambuci separat, 2-3 ceti flerbin luate
inghturi cii inghijituri in cursul unei zile;
* infuzie de coada-calului Eqiasetuin an'ense, 2-
3 cqti pe at, va ft foarte eflcienti in afectiunile
respiratorii pulmonate tuberculozi
$
extrapulmonait bronite, traheobron$te acute
$
cronice;
* infuzie de ceapA ro$e A/in 4a, indulciti
cu o lingufii de miere de albinc Ia ceaci. Se
beau 3-4 ceti flerbinji pe zi,
* inhalajil dintr-un decoct flerturi de fninze
de podbal Tassilagofasfard, de 2-3 on pe zi;
* suc proaspit de podbal planta se sthvete
$
se stoarce, 3 Iingur4e de suc Se pun in lapte
flerbinte
$
amestecul Sc bez
* siropul de podbal este foarte indicat
$
deosebit de eficient at.it in bron$te, cit
$
in
majoritatea
afectiunilor
pulmonare, intr-un
borcan cii gun largA se pun tin rand de fmnzc de
podbal
$
tin rind de zahir nerafinat phil se
umple borcanul. Se acoperi bine cii celofan
$
se
ingroapi in pimhnt pentnu 8 siptimini. Siropul
obinut se pune La flert 1-2 clocote, apoi se
rlcete
$
se pune in stichue. Se pot lua 2-3
lingurije/zi Ia gripi, bron$te, trahcobron$te,
faringolaringite etc.;
infuzie de luminlicl, ventnhca, pitlagini
0
fninze de podbal in
pill
egale. Concentrapa :2
lingurie Ia 300 de ml de api clocotiti. Sc beau 2-
3 ceti indulcite cii miere in thnpul unei zile.
Acest ceai este deosebit de eficient in bron$tele
cronice.
1.2. Astmul bronic
Stanpatologict senzajie de kpsi de aer In cnize
$
diflcultlli
Ia evacuarea aenului din plimini.
Simptonse accese de sufocare determinate de
obstructia
bron$ci print edem, hipersecrqie,
spasm
$
dop de mucus, dispnee respiratonie
paroxistici. Cniza de asun bron$c este declanatl
in contact cu factorul alergen, mai ales in a doua
parte a nopjii. Bolnavul se trezete anxios
sperM, inthmpini diflaultl1i in expirajie, are
respirajie uierAtoare, merge Ia fereastri, Ia math
sau Ia speteaza unui scaun pe care se spnijini, in
pozijie aplecat, incercind si-i uureze tespirajia.
Pentni o rnai buni reu$ti in tratament, at poate
apela
$
Ia unnitoarele metode natuniste:
- reflexoterapie;
- bii reci;
- mantaua spanioli;
- rqete natunste.
1 Reflexoterapia
Vor fi masate intens zonele reflexe
pentru:
-plimini-bronhii, urminind
descongestionarea
i
fluidifietea secrejiei
bron0ce;
- paratiroidele, pentnu degajare de Ca;
- suprarenalcle, mai ales in aiza de
astn,, pentru a elibera cortizon
$
adrenahnl
- traseul rinichi-uretere-vezici, in
scopul eliminarn roth rapide din corp a
produ$lor toxici.
Tratameatul vi viii urmitoarea schemi de
rnasaj/5edina:
zonele plimlni-bronhii- 10 minute;
- zonele paratiroidelor- 3-5 minute;
- zonele suprarenalelor- 5 minute;
- zonele HitAchi, uretere, vezici- 10 minute;
- zonele limfatice - 5 minute.
Tntamentul este de tongi durata, in funclie de
vechimea i gnv.ratea bolu.
2 Rh reci
intre cHic, bolnavul se Va Spla pe tot corpul, Sean,
Cu apa tece i oet proporie: 4-5 tioguui de o;et Ia
I titru de ap i, rti a Sc terge, se vi lmbrka i
vi intra sub ptapomi.
Va repeta procedeul timp de 20-30 de scsi, pentru
reechilibrarea energiilor i creterea puteth de
apirare a organismului I, bob.
3 Aplicarea ,,maatalei spaniole" . o cimqh
Jungi pina Ia talpi, de preferat sa fle din in sau din
cinepa, se vi inmuta `in a cald in Care s-au flert
pate de ov sau scuturiturI de fin vezi capitolol
referitor `a ,,AJte mijloacc de intafire a
otganismului".
4 Rejete naturiste
* 400 de grame de usturoi
tc4/lin
sthvsssr
L pisat se amestech cu sucul de Ia 24 de
thmii, intr-un borcan, se acoperi ermetic
borcanul 1i Sc Iasi 24 de tile
;
se agiti inainte
de folosire.
Data:
I lingiirii de amestec se punc `in 100
de ml de api i se bea seara inainte de
culcare. Dupi 10-14 tile simptomatologia
bolii se diminueazi foarte mult.
* Sc flerbe lapte de capri cu ion
$
frunzc
dc pastirnac, fimp de 10-15 minute, Ia fcc
mic. Se in de pe Inc
$
dupi 30 de secunde Sc
beau cite 100-200 de ml, de 3-S on/al.
Exccutilnd aceste simple procedee, se Va
observa ameliorarea stirii generalc a
bolnavului, ririrea
$
cbiar dispar4ia cdzelor
* 125 de grime de
scmine de in Linwn
usitalicsbnnw pose Lint-un tifon, se fled, in
400 dc ml de api, Ia bc mic, pini se olfline
tin Iichid gros. Lichidul objinut Sc amesteci
cu zeama de Ia 3-6 blunt m funqie de
minmea Lot, se pune Lint-un borcan inchis Ia
culoare
$
se pistrcazi Ia recc. Dupi 3-4 zilc
Sc ia I Iingunii preparat, dc mai multe cxi pe
zi 6-8 on.
* CS de ridicini de iarba-marc Radix
rhiynsa twit radidhuS inn/as. Sc flcrb 50-80 de
grame de ridicini in 500 de ml de api limp
de 10-15 minute. Sc bea
coulinutul
pe
parcunsul unci zile, indulcit Cu I lingmii de
miene Ia cecuL
* Extent : scan
$
dimineaa Se aplici pe
regiunea toradci 4 frunze man de vanzA
audi lintuka .knxa4 fnunzele se stniveic.
Sc intcrzice consumul de sane nenaturali.
2. BOLILE APARATULUI CARD!O-VASCUL&R
Zona reflexa pentru iniin4 se gsete in piciorul sting sub
permil, proflind, in dreptul degetelor 3-4.
2.1. Angina peetoraU
Angina pectorali este tin sindrom canctethat prin durere
precordiali gbear, insojiti de stare de anxietate team4.
Durerea iradiaa in umirul sting, main stang, pin in degetul
mic
fl
se dec1aneaza, de tegull, du$ tin efort flzic,
emolii
sau
mese coploase.
Zona rcflex a minus se g1sete in talpa piciorului sting, sub
pernu$, in dreptul degetelor 3 i 4. in caz de dureri pectorale
ctha se maseazI aproximativ 10 minute zona reflexi a inimii.
Pentru perioada de linte masajul va fi de 5 minute. Dad
durerile urel spre umir ceali, mini, degetul mic, se Va masa S
minute i rdkina degetului Sin sus fig. 3.
Rezultatele favorabile apar foarte repede, uneori simptomele
dispar i flu se mai repeti dup 2-3 edin;e. Sc vor efectua totui
10-15 edinte pentru a
oblineo
bun irigare in vasele
coronariene. Procentajul de reuit prin reflexoterapie este de
peste
90%
din cazwi Pentni intreinere Se pot face 1-2 cedin;e
siptiminal, timp de 2 luni. in crize este foarte binc dad Se
stimuleazi 3-5 minute i zonele suprarenale aBate deasupra
traseulum rinichi-uretere-vezid urinari Uneori durerile
precordiale pot avea i cauze extncardiace periartthth scapulo
hurneraM stangi, spondiloz cervico-dorsalL hemie de disc etc.
in west caz, se vor masa i aceste zone, 5 minute fiecare, dad
stint dureroase Ia apisare, elirninind
simptomatologia i afeqiunile de
vecnitate.
Recomandim de asemenea urmatoarele
remedii naturiste:
* regixnstrictvegetaancelpuinozi
pe
sIpttnini, odihnI, plimbti in act
curat i:
* infuzie din plante de coada
oriceluIui 4thilla
mi&ftliumA 3-4
cecuje pe zi, eficienta in afeqiuni
citculatoru, spasme vasculare i
pectoralL Curl de 14 tile ii se poate
repeta de 3-4 oti pe an;
* extract rece din frunze de visc
Visaim a4wm SrI boabe, 3 cqcue pe
zi;o Iingurii de frunze tocate se pun in
250 de ml de api rece pini a doua zi
dimineqa cSnd preparatul se incI1zete
piqin, Se strecoad i se bea in nd
reprize pe zi. Este foarte eficient in
majoritatea tulburIiilor cardiace.
2.2. Sindromul tie iscbemie
perifericI cronic
Denwniij uneoni
ci ,,claudicaie
intenustenti", Se produce prin
obstruarea arteriali perifetici, Cu
tulburti de irigaie in zona respectiva.
Bolnavul prezinti oboseali Ia deplasati
obinuite, paiestezii amoqeli,
contracpi ale
muFhilor garnbei. Cu
tisnpul, la nivelul gambei, apar dureri Ia
mets, dupi cteva sute de metni. Cml
boala este mai avansati, durerea apart
0
in repaus, respectiv noaptea.
Tebnici
*i
zone de masaj
Dad boala este in fad incipienti, pun
masaj reflexoterapeutic Se ajunge relativ
repede Ia atenuarea sau chiar dispaiia
simptomelor both. Oboseala Ia mersul
pe jos i crampele musculare
dispar
dupi 8-10 edine. Se vor masa,
in unnitoarea online, zonele
reflexe:
* zona mmmii - 10 minute;
* zona pentru traseul tinichi,
uretere, vezid uxinari - S
minute;
* zona penmi glandele
paratiroide - 3-5 minute;
* segmentul corespondent al
gambei dureroase -10 minute.
Exemplu pentru gamba stingi -
se vs masa antebra$uI sting,
pentru gamba dteapt - se va
masa
antebratul
drept vS
capitolul ,,PIane cu zone
reflexogene" - Zone reflexe
corespondente.
Restabilirea normali a circuiaei
arteniale soliciti I edisflh/zi,
tiinp de 25-30 de tile. Pefitni
cazurile mai grave se vor face 2-3
edinte/zi.
Putem accelera reluarea nortnali
a circu1aei singelui efectuind
conComitent Cu reflexoterapia i
bli clduje as jelini 5 minute.
Este indicati spilarea as api
ttce i o;et vezi capitolul ,,Alte
mijloace de intirire a
organismuiw"
.
Se va bea de
doul on pe zi cite un pains de
api in care se adaugi 2 lingurie
de oet de mere
02
linguii;e de
miere de albini, dad nu existi
probletne digestive care
permit oipnsmului si accepte
flflorMM5
- Figura I - Zone r4laogene din M4'i
pasta
swa'uzaI respirator
Zo&xpenmnladngeahee
St glsesc pe partes de deasupra piciosrelor,
tntre degetul mare i a] italics degec Ii
amnbcle picloare, conform fig. 2.
tt
4 brbigt
fld thta
Figura 2 - Zone refteragene de pe
pidor pain' .uamad respirator
aceste preparatenaturale.
2. 3. Nevroza cardiaca
Este o tulburate flinqionali a mmmii, Sri leziuni organice
aparente.
Semne clinic,: dureri precordiale,
palpitaii, senzatii de sufocare,
astenie, oboseala.
TehnicI i zone reflexe tie masaj
Masind zona reflexi a inirnii, vom imbunIti fluxul sangvin
in arterele din care se alimenteazi muiiul immit Sistemul
valvular va funcona mai bine. Stimularea glandelor tiroide
prin zonele reflexogene care se gisesc in tilpi intre rIdicinile
degetului mare a urmItorului deget fig. 3 va reface
generatorul de energie, dispirnd astfel astenia, palpitaiile
0
senzaa de sufocare. Aadar, rezuttate foarte bune in nevroza
cardiad se obpn stimulind urmitoarele zone reflexe:
* zona inimsi -10 minute;
* zona glandei tiroide - 5 minute flecare pane tSp de 10-15
zile,1 edini/zi.
Procentajul de reuiti este de peste 95% din cazuri. Reducerea
sau evitarea fljniatului i a consumului de cafea stint
recomandate concosuitent as tratamentul de mai sus.
Remedii naturiste: Se poate folosi tinctura de sunitoare
Tindura Hypentcn p4ratunz: 2 mAim de flori se pun inn-un
litru de rachiu de fructe ci Se Ia trei siptinini La cilduri.
Intern: 10-15 pidnuri `mtr-o linguri cii api, o singuri dati pe zi,
timp de 14-21 de tile.
Extent: se va fnicona zona respectiva ci west preparat
Qiemitotacele sting'.
2.4. Boats varicoas
Vacele sunt dilatini permanente ale vendor superficiale, in
special La membrele inferloare. Varicele apar intre 20 40 de
ani, mai frecvent Ia femei. Unul din factorii extend mai
importan4 cc favonzeazi apariia vancelor este pozia
prelungiti in picioare,
netinind coat de avertismentele
obinuite ale organismhui, dureri amoqei ale picioastlor
intr-ofaziiniiali.
Siniptome: uneoti varicele stint suportate bine. Alteoni produc
jeni, oboseali, senzai de greutate in gambe, edem, cianozi,
putindu-se ajunge Ia hemoragii pnin mptuni ale varicelor.
2
keflezotcnpie
Tehnica i zone de masap
Depistate in prima faz, varicele pot
beneficia d.c ameliorate prin
reflexoterapie. Se va urmari eliminarea
toxinelor i a suxplusului d.c a din
corp. dispthnd astfel edemele
gainbdor i
imbunitatindu-se curculalia
d.c intoarcere venoas. Acestea se
obtin
prin stimularea traseelor aferente
penn nnichi, uretere, vezici urinart
Penn elasticitatea ii tonificrea
peretilor
vasculan Se maseaz segmentul
corespondent celui bolnav amba are
ca segment corespondent
antebratul,
lar
coapsa, braul d.c pe aceea$ pane a
corpului.
Enmc dad varicele au apIrut pe
membrul inferior drept, se va masa
membnil superior drept, pe partea
stinga a corpulul procedndu-se in mod
similar. Zonele limfatice corp inferior,
pnn masaj, vor reda
circulatia
normala a
curentulul limfatic in zona inferloari a
corpulni.
Schema cu ordinea i timpii de
masaj
* traseul nnichi, utetere, veald
unman -10 minute pe fiecare picior,
* segmentul corespondent celui
bolnav - 10 minute;
* zona limfatic corp inferior - 5
minute pe fiecare picior.
Numanul
edintelorva
fi d.c 1/zi,timp
dc 20-30 de zile. Rezultate bune prim
reflexoterapie se ob
in peste 50% din
canth.
Concomitent ci reflexoterapia, in fan
incipienu a varicelor sunt indicate
duunik scojiene Qi calde combinate
cii hal red, care se fac astfeb
* In zona afectat - 3 minute du ap
caldi apoi I minut ap rece, de 3-4
on/zi, pentru vasodilatape i
vasoconsthcie. Rezultatele variaza in
funce de fan bolli ci de factonli
biologici specifici fiecarui organism;
* Comprese pentru 2 one sau hal locale
cu inflizie din frunze d.c alum Foliuni
Corj/as ave/lana L,h
* mass; ucor
in zona vanicoas, d.c 2 on
pe zt, ci oet d.c mete diluat 2 linguri
de
otet
d.c mete Ia 100 de ml de a$.
Procedura Se rcpetI timp de 30 d.c zile
Consecutiv;
* compresede2orpesptiminpe
locunile vanicoase cii api de Jut sau cii
decoct din floni d.c ran. Compresele Sc
tin ccl puin 2-3 ore de fiecare dati. Se
%`a evita statul in picioare pe pethoade
lungi, mersul pe bicicleti sau pe cal,
cedetea
indehungati pe scaun.
Intern zllnic, 2-3 cecuje ci infuzie d.c
coaa-caluhui Equi.retum arvensc}, boz
&4nliutn
lappa I.. pehln Arlernisia
Absinthium 14 in
patti
egale o lingurii
cii vrf din amestecul d.c plante ha 250
mldeapidocotiti.
Infwia se bea cu Inghitun mid.
2.5. Boala hemoroidail
Hemoroizii aunt vance ale
vendor ano-rectale. Pot fi interni
i extetni. I lemoroizu exterm Sc
manifesti prin mincirime, dureth
i apadia unor nidicatuni mol, de
culoane violacee, in jurul
onificiuhii anaL 1-lemoroizu
ntern au aceleai sHnptomc. Ia
care se poate adiuga hemoragia Intern:
care, dad este des repetati,
induce anemierca penn bolnav.
Tehnici i zone dc masaj
La palpare, zonelc reflexe ale
intestinului gros, man ales in zona
colon sigmoid in zona anus- ceti/zi.
rect, sunt extnem de dureroase.
Se vor mass ci gthja, ucor Ia
Inceput, crescand `in intensitatc
dup 3-4
cedince.
Aceasta ne
indica perturbarea circulatonie in
aceste Zone.
Zona intestinului gros se va masa
in sensul d.c evacuate a
tranzitului, astfel: masajul Se
incepe din talpa dreapti,
transversal pe mijlocul tilpii, sc
continua pe picionul sting tot
transversal pe mijioc, aproape de
marginca externi, sc coboar
spre dlcai apoi se continuA din
nou spre mijloc.
La sfirit Sc Va insists pe zona
rect-anus hemoroizi, situatA In
partea mtexioari a piciorului
sting, deasupra maleolei inteme,
intre tendonul lui Achile i
muchi. Sc va stimula i zoos
vezicu blbare, cane, Impreuni cii
zonti reflexA a intestinului gros,
vs preveni, ncspectiv frata,
constipaia.
Inflamatia
locali,
durenile singerinile dispan
dupa aproximativ 3-5 edin;e. Sc
vs continua cu 15 -20 d.c iedintc
una pe zi
SchemA d.c masaj
* vezica biharA - 5 minute;
* traseu intestn gtos
transversal, descendent, signiold,
rect, anus - 10-15 minute;
* zon hemoroizi - 10 minute;
* zonA limfaticA corp inferior -
3 minute penn fiecare punct.
Local sunt indicate hal
caldute
d.c
czut, ci permanganat d.c
potasiu, alternativ, ci bai de
coajA d.c stejar, 10-15 minute in
fiecare sead, timp dc 5-8 zile. *
Mod de preparare : Sc fierbe
coajA d.c stejar Cortex Qvercur
robur timp de 30 d.c minute, apoi
se lad la tAcit pinA clad apa.
devine
cilduui.
In fiecare caz
sohutnle
von avea concentrajii
reduse penn a nu irita zona
ano-rcctalA, care se menine intr
o igieni desaviqiti, print spilarea
Cu blindc;c, folosind api fiarti
rAciti sau sohupe slaba d.c
clorarnini 2 comprimate ha I litru d.c api, unnati de uscare.
Este interzisA introducerea divcrselor preparate in orificiul
anal, cii exceppa supozitoarelor recomandate de medic.
ATEN'fTE! Sc va evita consumul d.c alcool, sc vor clianina din
alimentaie condimentele, se va respects igiema locali
c1
se vor
consuma lichid.e, circa 2 litri/zi, penn a preintimpina
constipatia.
Procentajul de reuita este d.c pcste 90% din
cazuii.
* infuzie d.c coada-calului Eqthetum nuce, boz 4n*wn
lappa
14
pclin Artensisia absinthiurn Lvezi cap. 2.4., ,,Boala
vanicoasi".
* infuzie d.c rostopasci Cbelidathm' n4is - 2-3 pihirele/n.
* inulizie d.c tnaista-ciobanului Capsela burra-pastoth - 2-3
* infiiziedepIopPopu/usnigraL-1linguthademuguniia
200 d.c ml d.c api clocotiti 4 lingunip d.c ccai Ia 4 ore.
Plcior StiNg
Figura 3 - Zone
reflexogene
Pentrit
inimd
Pidor d -
Figin 4- Zo.e &n th4V# pawn. iunth& gm.
Ct
flgura 5 - Zo.,. nJZewgene dept p*iw pa,!. h.tntimet gins
3. BOLII..E APARATULW DIGESTW
Aparatul digestiv reprezinti totalitatea organelor care panticipA
Ia realizarea digestiei este format dintn-un tub cc se intinde
d.c Ia cavitatea bucali Ia anus
Aparatul digcsliv, necunoscut
ci
a prima barierA d.c apinare a
organismulul lmpothva bohlor, poate
torlinfectil
alimentare, corespunzitoare, ceajuri i pansamente gastrice naturale.
prezenta afeqiuni acute sau cronice, enterocolite infeqioase, micoflci Re;et pentru
protectia
mucoasci gastrice;
provocate de diferite cauze, boll cc pot
cuptinde until sau mai mufre organe
coinponente. Aceste afeqiuni pot ft
funqionale san organice. Astfel, se pot
deosebi boll ale esofagului, stomacului,
duodenului, intestinului subpre i
intestinulul gros. 0 sene de afecpuni
digestive pot constitui reacpi ale
dercgUrii allot structun sau organe,
aim ar fi: ficat, colecist, glande. sistem
nervos, renal etc. Un tratament corect
presupune eliminatea cauzelor care
produc perturbarea.
o male parte din afecpumle aparatului
digestiv benefidazi de tratamente
reflexoterapeutice,
insolite
obligatoriu
dc un segim igieno-dietetic adecvat. Se
cuvine s menaontn ala c priniul
element digestiv de arare al
organismului impotriva componentelor
toxice ingerate este intestinul
sublire.
Zonele reflexe ale organelor tubului
digestiv stint dispuse in talpi, dupa cum
urmeaz
* zonele stomac, duoden - se gsesc in
ambele tflpi, dedesubtul degetului mare,
pe bolta phntari
* zona intestin
subtire - se gisefle in
ambele tlpi, in mijioc, spre interior,
deasupra clciielor.
* zona intestin gros colonul - este
dtvizat in:
- colon ascendent;
- colon transversal;
- colon descendent;
- colon sigmoid.
Zona colonului ascendent este
proiectad In Spa piciorulul drept, in
partea extern de deasupra dlciiului, 5-
7 cm in sus.
Zona colonului transversal: pomete de
uncle se termsn colonul ascendent i
traverseaz otontal talpa dreapt, patti
Ia marginea ci interioar, continithidu
Sc Ia acelai nivel orizontal in Spa
sthig, p&ni Ia marginea exterioar a
tilpil stngi.
Zona colonului descendent se continui
in Spa sthnga, de Ia capitul colonului
transversal, in jos, 5-7 cm.
Zona colonului sigmoid : fonneaza un S
in Spa stngi, terminandu-se sub zona
de proiece a vezicii urinate, unde se
gisefle punctul reflex ptti rect i
anus.
Zona reflexi pentru hernoroizi,
consfipajie se gisete in gamba
piciotului stang deasupra ntaleolei
intern; intre tendonul lui Achile i
mucbi, peo distani de 10-15 cm in
sus
3.1. Gastritele
Acute nu cronice, gasthtele sunt
afecpuni inflamatorii ale rnucoasei
stomacului. Existh o varietate de factori
capabili si produci boalx
1 Factori infecoi: virali, bacterieni
candida - ccl mai frecvent;
2 Factol chimici:
- exogeni medicamente,
substan;e toxice, alcooli
- endogeni uremie, acidocetozi.
3 Factori fizici: iradiere;
4 Factori mecanici
5 Factod alergici sensibilitate
Ia medicamente;
6 Factori nutionah catene
proteice, vitaminice, minerale.
Gastritele acute apar in urma
unor agresiuni ocazionale, jar
cele cronice datoriti acunii
repetate l prelwigtte a unora
dintre factorii
amintili.
Simptomatohis:
dureti in regiunea
epigastrici, accentuate dupi
mese bogate, baloniri
postprandiale, gust neplicut,
greai, regurgitixi, uneot
virsitun i diaree, in gastritele
hiperacide crete cantitatea de
acid clorhidric.
Din stomac,apar arsuri hi
regiunea epigastndui i pe
trasectul esofagulu'.
Tratamentul
reflexoterapeutic urmrefle
imbunitilirea
circul4ei
mucoasei gasthcepentru
refacerea ci, anihilarea unora din
acefli factoti, cu ml in
producerea acestei boll.
Rezistena organismului va crete
prim masarea zonelor lisnfaflce ii
imbuntiirea circulaiei generale.
Este indicati masarea zonelor
renale pentru influenareaunor
factori endogeni uremia.
Cosnbaterea factosilor alergici se
Va realiza prin masarea zonelor
glandelor suprarenale,stimulnd
astfel creflerea
cantttitii
de
cortizon.
Schema de masaj
* zona stomac - 5-10 minute Ia
flecare pie or,
* zona glandelor suprarenale -
3 minute a fiecare picior;
* zona rinichi-uretere-vezici -
5 minute Ia flecare picior;
* zona vezicii biliare - 3
minute.
in fan acuti se vor efectua 2-3
Fdinte/zi,
jar in fan crowd I
cdin5/zt. Dupi aproximativ 8-
10
edinte, simptomatologia
clinica se atenueazi, dispirind
pe
parcursul a circa 20-25 de
edin;e.Se Va
continua 2-3 luni cii 1-2 edin;e
pe siptimatti pentru intrejinere.
este favorabil in peste 90'/o din
cazuri, mai ales ckd edinele de
masaj stint combinate cii
regimuri igiemo-dietetice
2 linguri de caimac de lapte se bat bine cii 2 gi1benuuri si cii
2hnguridemieredealbinpnisefaceocitmLSeiade3
on/al, as o jumitate de on inainte de mesele principle. Nu
se Va consuma alcool, came prijiti de port, condimente i
otice alte elemente ititante pentru tubul digestiv; confortul
psihic este absohut necesar ii in dereglThle tubului digestiv.
Ccaiuri cu concentrape redusi:
* iarbi-mare
`Rhkoma
cum radiabuc inukie, titineas Sj'mphtww
offlthwJe, iarba-thlharului Betonthi offidnak4, Mite/is murali9,
sunitoare Hypnicunrpetftratum, gilbenele F/on; caknduhi4. Se
pot folosi fiecare din aceste plante sub formi de inflizie, I
Iinguri$ de planti Ia o cani de 250 de ml de api docotiti sau
decoct Plantele pot fi utilizate si in
combinatii.
Dupi tratamentul prim reflexoterapie, este recomandat mersul
descul pe pietre tide sau noui, evitatea stresului, autosugestie
prin ganduri pozitive i credina de vindecare. Este absolut
necesari evitarea factorilor care cauzeazi boala.
3.2. Ulcerul gastro-duodenal
Ulcerul duodenal stint leziuni ale peretelui stomacului, lui
cauzate de secrea gastiici de acid i pepsini de foarte multe
ol datorate i bilci anormale secretate de flat.
Simptomatologia este complexi: durere arsuri, virsituri,
flatulenti,
diaree sau constipajie anxietate Sindromul dispeptic
dureros tespecti poitatea sezonieri inmivara i toamna
ml ales in ulcerul duodenal, grepirile i virsiturile predomini
in ulcerul gastric. S-a constatat ci majoritatea ulcerelor se
datoreazi in principal secrejiei de bill anormali.
Reflexoterapia urmirete indepirtarea durerii, inchiderea
ulceraei, prevenirea
recurentelor
i a comphicaiilor.
Zonele
reflexe ale stomacului i duodenului in ulcer sunt extrem de
sensibile, Ia fri i zonele plexului solar plasate in mijlocul
tilpii, sub
permute,
plexul solar reprezentand o componenti
importanti sistemului nenros vegetativ ce coordoneazi
activitatea organelor interne. Uneori, in zona reflexi stomac
sau duoden, descoperim o masi dun de dimensiunea unei
alune, extrem de dureroasi ha masaj.
Schemi de
masal
* zona stomac-duoden - 5-10 minute Ia fiecare picior,
* zona plex solar - 3 minute ha fiecare picior,
* zona vezid bitiani - 5 minute;
* zone suprarenale, renale, uretere, vezici - 5 minute Ia
fiecare picior.
* zona sistem limfatic - 2 minute fiecare punct.
in faza acutiabolii sepotefectua1-2ediiqepe zi,infaza
cronici 1 ediiqe pe zi sau chiar ha 2 zile, timp de aproximativ
6-8 siptimni, prima etapi incluzmnd obligatoriu : odihni Ia
pat, eliminarea sosurilor, condimentelor, biuturilor alcoolice,
alimentelor pnijite, bulionului de roii,
cruditililor
i, in
general, a alimentelor care ii produc bolnavului dureri ii
baloniri, giepiri virsituri.
Pentni protece gastrici, in afani de ceaiun, stint recomandate
urmitoarehe repte naturiste:
Re;eta 1: 200 de fire de patlagini Ph3nkgo hznaoleta, c&nd i-a
dat spicul i 3 kg morcovi Vanon: caivta rai se pun Ia flert
intr-un vas si nu clocoteasci cii api cat cupnimde 4-5 ore.
Se strecoani zeama i se pune din nou Ia herr as 2 kg de miete
de albine de preferat mierea din tuna mai. Se flerbe $ni
cind niman 2 hiS. Se Ia Sup de 14 zile the o linguni, cu o
jumitate de od inainte de mese. Se face o pauzi de 5-7 zile i
se poate repeta.
fleleta
2: 100 de grame de ceari de albine, 100 de grame
ri,sini de brad Astbnthxm aWeft i 100 de grame de tint
proaspit se antested ii se incilzesc
intr-un vas acoperit Cnd preparatul s-a omogenizat, se ia de
pe foc i se di Ia tece. Apoi se prepani pastile de mirimea
boabelor de mute i se iau 4-6 pastilu;e pe stomacul got, as
15-20 de minute inainte de mesele pnincipale
Retiexotenpie
deasupra, jar restul conpnutului se mdc
se punt In borcanele astfei: tin rand
de nuci, un rind de zaht. Borcanele se
Inclid ameS i Se lasa Ia d1dur 10-14
zile. Se ian din west preparat 2 - 3
lingurie cii 15-20 de minute inaintea
gneselot principale.
Bolnavii vor continua masajul energetic
automasaj a palme i thlpi, 2
on/dpt1mn, Ia unnitoarele puncte
reflexe: stomac, vezicA biliar, pier
solar Stint valabile i recomanclrile de
Ia cap. 3.1. ,,Gastxitele". Unnknd toate
cele indicate mai sus, ulcerele se trateaz
in peste
75g%
din cazuri &ri
medicamente flu intervenlii
chinirgicale.
33. Sindromul diareic
Diareea, consecinj a mai multor caine,
este tin sandrom clinico-coprologic,
caractenzat pnn emisia de scaune
frecvente, nefonnate, en resturi
alimentare nedigerate sau incomplet
digerate. Clinic, apart sindromut
carential:
sciderea pondeml in
greutate, paliditate, astenie oboseal,
reducerea capacithii de efort,
depresiune psihic, hipotensiune
arteriala. Examenul de laborator poate
indicz hipocalceniie, hipopotasemie,
hiponatremie caldu, potasiu si nainu
sczute, acidoza metabolid,
ajuagindu-se pina a deficien;e
hormonale. Cauze anal frecvente in
decIanarea bolii sunc nevroze diareea
emoionala, endocrine persoanele
hipertiroidiene, alergii a medicamente
sau alimente, intoxlcaii, descrcxi
brute de ifere, insuficienA pancreaaic
cu scaune grasoase, inflamajii
intestinale, caine microbiene sau
VlIOtice etc.
Obiectivele terapeutice nespedilce,
comune de altfel i allot enteropatii,
sunt incetinirea tranzitulus, stimularea
mucoprotectei, stoparea procesulul
inflamator, corectaita deficien;elor
nutrionale. Diareile cronice de lung
durat beneficiaza de tratament
reflexoterapeutic. Regimul alimentar
trebuie respectat in raport cu tipul
diareii de
fermentalie
sau de
putrefactie,
deci depinde de afeqiunea
an cadrul creia apare sindromul diareic.
La testarea zonelor reflexe ale
intestinulul subfre,gros, zona
hemoroizi, acestea sunt deosebit de
senstbale. Dc asemenea, stint sensibile i
zonele corespunztoare urmatoarelor
organe: tiroid, pancreas, vezic biliari,
pier solar, in raport cu factorii care an
produs sindromul diareic.
Schema de masaj
* zoneleintestinsubtire-Sminutein
fiecare talp
* zonele intestin gros in sensul de
evacuate - 5-10 minute;
* sistem lirniatic - 2-3 minute in
flecare punct
* zonele organelor care
cauzeaz diareex
- vezica biliari -5 minute;
- pancreas - 3 minute;
- firoida-3 minute;
- pier solar - 3 minute de
fiecareparte.
Se Va efectua o edin pe zi sau
o ediiq* Ia 2 zile, timp de 4-6
saptamani, in unele cazuti
diareile dispar chiar dup 10-15
edine, insa este necesari
continuatta lot pentni a preveni
reddS.
Ceaiuri:
- ojuinStatedelitrudecesidin
coaj de ceap 4LQam cepa pe zi,
objinut dintr-un pumn de coji de
ceap, fierte 10 minute intr-un
litru de apt
- infinie din fnznze de afine
/Zkini Vaainiwn mytilfas Lsan
fructe de afine Fnatu Vacdnium
myIhis L, I Iinguia de planta
lao cani de a$.
- ceai de uSci Utica oica, 30
de grame de tulpini flerte intr-un
litru de apt
3.4. Sindromul de constipaie
Se deflnete prin:
1 evacua intestinale Ia
intervale anal mari de 48 de ore;
2 scaune de consisteni
crescuta;
3 evacuIti incomplete, in
cantitap reduse, datorita
dereglIrii tranzitului intestinal.
Constipaia este o boala
plurifactoriali.
Cauze
- sedentarism
Oipsa
de micare;
- endocrine
Otipotiroidism;
- alimentare alimente uscate,
mese reduse;
- leziuni ale tubului digestiv
hemoroizi, fisuri anale, rectite,
ulcenil gastro-duodenal;
- turnon rntestinale;
-
-thimbarea
mediului in care tthixn, pudoarea,
comoditatea;
- neurofuncjionale constipajie
spastici.
Tratamentul complex
lIne
cont
in primul rind de alimentajie
bogati in legume p fructe,
lichide, activitate Laid i
antrenarea musculatuni
abdominale. Tratamentul prin
reflexoterapie vizeazA
dezvoltarea unei bune circulapi
in zona intestinal, cretetea
tonusului intestinal, dispar4ia
inflaniatiilor locale, ameliorarea
sau tratarea hemoroizior,
fisurilor anale, stinnularea andei
tiroide cind constipaia este de
cauz endocnn.
in caz de constipaie, zonele
reflexe ale intestinului gros i indeosebi cele ano-rectale stint
sensibile, uneori extrem de dureroase a apsare.
Dc regula, constipaiile stint uor tratabile prin reflexoterapie,
dat descoperirta cauzei i tratarea prin masaj a organului
respectiv stint obligatorii.
Schema de tratament
* zona intestin gros - 10 minute in ordinea evacuirii colon
ascendent, transvers, descendent, sigmoid;
* zona reflexi anus, rect, hemoroizi - 5-8 minute;
* zone limfatice - 3 minute Ia fiecare punct;
* zona reflex a organului care cauzeaza boala - 10 minute.
Sedirqele se vor efectua 1-2 ori/zi, in prima fazi, apoi se
continua cii o edinti pe zi, -cind dispaxe consupajia.
Uneori constipaia dispare dupi 5-8 edin;e. Dc cele mai
multe on stint necesare 15-20 edine. Sunt indicate folosirea
,,mantalei spaniole", baile reel, mersul descul gimnastica
abdominala etc. vezi capitolul ,,Alte niijloace de intarire a
organismulu?.
Remedii natuste: Se Va beao
cea*c
de zeami de varzi
murati moare pe stomacul gol san o ceac de compot de
prune uscate. Este indicati evitarea laxativelor sau cismelor
evacuatoni.
3.5. Suferinp ano-recto-sigmoidiene
Sunt tulburri ale actului defecarii, avind ca simptome durerea
sub formi de tenesme in zona rectulni i a anusului, in partea
sting a abdomenului. Sindromul rectal ti sindromul anal pot
apirea izolat sau impreuna. Sindromul rectal este caractenzat
prin false senzalii
de defecate. Durerile pot india in colon sau
uneori in organele gethtale i anus.
Sindroniul anal se canctenizeaza in general prin durere in
anus, tenesme, uneon scurgeni de singe san scene1ii seroase
purulente.
Simtomatologia este data de procesele inflinniitoth situate in
zona sigmoidiani ii rectali. Prin masarea zonelor reflexe
colon signoid, nespectiv rect, Se tezolvi staxea inflamatone.
Este necesar i stirnularea zonelor limfatice corp inferior, en
scopul de a stopa infeqia locali pSi stimularea anticorpilor,
Rezultate foarte brine at
oblin
pSi masarea:
* zonei reflexe, respectiv colon sigmoid, anus, tea - 10-15
minute;
* zonei glande limfatice corp inferior - 5 minute Ia Lecare
picior,
* zonei hemoroizi - 5 minute,
Simptomele Se amelioreaza dupa aproximativ 5-7 zile dispar
dupa 15-20 edine. Dup ieirea din criza, balk tea Ia ezut
vor contribui Ia dezvoltarea unei bune circulalIi
sangvine
p
hmfatice i normalizarea tranzitului pain instalarea
peristaltisanuhui intestinal normal.
3.6. Apendicitele
Apendicita este
inuls.mirea
apendicelui cecal.
Settee c/mice dureri sub forma de arsuri in fosa ihaca dreapti
aproape de stinghie, dupi un efort Ia mets sau Ia 5-6 ore
dupa mese, gteuri matinale dimineaa San postalimentare,
uneori vrsturi, diaree ce altemeaz cii
constipaiia. Dc
asemenea, apar semne de neuroastenie i fenomene vegetative
transpirajil, palpitapi, extremiti ted.
ATENTIEI
Dad durerea din fosa iliad dreapti este
puternici, bolnavul trebuie indrumat de urgen$ Ia medicul
cutting.
Prin reflexoterapie se unnirqte descongestionarea
apendicelui inflmt
p reluarea normall a circulapei sangvne
i limfatice in zona respectivi, in peste 95% din cazuri
apendicitele subacute i cronice raspund favorabil Ia teats
mentul reflexoterapeutic.
Se Va masa de 1-2 oti pe zi, timp de 10 minute, zona relied
pentru apendice, zoni care se gasete in talpa dreapta, in
caldi, in dreptul degetului 4spre degetul 5. De asemenea, Se
va masa 5 minute flecare zon limfatici corp inferior.
Pentru zona reflexa a apendicelui, masajul Se va face cii for$
flenflu c aceast zon este situat intx- 4
vasculare.
Un bc mai dur din talpi
Dupi 5-8 sedirqe zona apendicelui
devine suportabil Is masaj, jar
simptomele se atenueaz foarte mult,
uneoth chiar dispar. Se vor face 15-20
de
edinte,
apoi pentru intrejinete 1-2
edinte
pe sptmith timp de oluni
3.7. Entnocolitek cronice
Sunt
afectrni
ale intestinulni, a' scaune
frecrenie ci moi, deosebindu-se de diaree
prim prezena wucusului, puroiului i
singelui i absena alimentelor nedigerate
din scaun.
- insuficienic
pancreatice sau biliare;
- intolerana faj de lapte, aflmente
alergizante, medicamente;
- parazitozele intestinale;
- exacerbarea fiord intestinale de
Iermeotaie sau putrthcpe;
- constipaiile de lung durati
fi
fobosirea in
aces a laxativelor.
Stage dni:
- dure abdominale difuze;
- alternarea scaunelor tan Cu scaune moi;
- simptome nervoase;
- zgomote hidroaerice orborisme;
- balonki.
Tntasnentul seflexologic vizeaza refacerea
mucoasei intestinak afectate, rcglcmcntarea
hancpet pancreatice
fi
biliare, tratarea
constipatei.
Masajul Se Va face dupI urmtorul
program:
- zoid reflexi intestin subrc - 3 minute Ia
fiecare picior;
- zoni refiexi intestin gros - 5 minute in
punctele sensibile;
- zon refiexa rect, hemoroizi - 3 minute;
- zon reflexi vezid biliad - 5 minute;
- zonA reflexi pancreas - 3 minute;
- zon* refiexa sistem liznfatic corp inferior
- 3 minute Ia fiecare picior.
Concomitent Cu Ufi regim alimentar adecvat,
refiexoterapia poate avea rezultate bune in
enteroSite in
proporlie
de peste 85% din
cazuri. Majoritatea enterocolitelor tispund Ia
tratamente dupl 8-10
edine,
dar este
mcccsad continuarea br pang Ia 15-20 de
edn4e, uneori chiar mai malt.
tin tratament nawrist eficient este apa cu
tani;e de gru. 0 mn de tare de greta Is I
I de ap rece Se amestec
fi
se lath 8-10 ore,
apol se strecoad apa pun tifon. Se bea Cu
inghqituri mid. Sc vor ebimina din consum
alimentele
fi
medicamentele care pot
produce enterocolite.
C-
I,- - -
7- Z.S St j,,
-. _
BOULE FICATULUI
SI
ALE VEZICU BILLABE
Principalul organ de
dezintoxicare al
otEanismului -
ficatul - este cel mai important
rezervor de sodiu, find
considerat a doua barier
natunl itnpotnva
imbolnAviribor, dupa tubul
digestiv. Orice perturbare a
funcliilor
ficatului induce
transferul toxinelor in fluxul
sangvin. Ficatul elimin toxinele
provenite din neutralizarea
substanelor dlunitoare, prin
bus bazici, dad este normali, i
acidi, in caz contrar secretati in
duoden, respectiv stocati in
vezica biliari.
Ficatul produce colesterohul
natural, cain asiguri lubrifierea
vaselor sangvine constituind
astfel ,,tumul de control" ab celei
de a doua linii de apirate;
organismului uman impotriva
Imbolnivirilot Once foritti de
indigestie, caractenizati in
general prin dureni abdominale,
flatulen$, nervozitate sau
insomnie, se datoreazi in
principal hilts mince sectetate de
ficat
fi
degajate in duoden pentru
a fi eliminatL
Zona reflexI a flcatului se
gisqte in talpa piciorului drept,
sub pemuji, in dreptul degetelor
4-5. Zona colecistului vezica
bihata este situati imediat sub
zons cit reflex a ficatulul, in
afeqiuni hepatice i biliare,
aceste psmcte sunt extrem de
sensibile Is palpate.
4.L Hepatita cnrnic&
Estc o inflamare a tesutului hepatic.
o hepatita acuti, a care semnele
evolutive persisti dup 10-12 luni,
poate fi socothi bepatiti cronic.
Caracteristici penn hepatita
cronici este evolujia intermitenti, in
puseuri evolutive, cu postbihtip de
vindecare sau agravare.
Caa?p:
- hepatita epidemid ictedci sat
anicterici netratat*
- hepatita setid induce frecvent
forme cronice;
- lipsa vitaminei c a proteinebor
din alirnentae;
- abuzul prelungit de Muturi
alcoolice;
- substan;e mince.
Semne .*nkt astenic, somnoIen,
slibirea in greutate, edeme,
steluw
Simptonu ,I4epEa: jeiti epigasthd, baloniri dupi mese, tulbutiri
dischinetice biliare, duodenale, intestinale, subicter sau icier,
hepatosplenomegalie ficat
fi
splini mkite in volum i consistena
crescil.
Hepatitele cronice pot fi stabihz itt, active sail progursive.
Tratamennil reflexoterapeutic ale ci scop stimularea prim masai a
aotiei ficat, pentru a linbtrnM cirrnlaia sangvinii a ficatulni,
unnaira find dispariia procesuhii inilamator t clescongestionarea
ficaiului, in afeqinni hepatice, de once naturi, va fi stuni,btii si zona
refiex a vezicii biliare, umiiirind descongestionarea ci. prevenirea
fl/sail tnat:irea stazel biliare, care conduce in tAmp Ia infec;ie. atinrea
in volum a vezicth, cii exercitarea tutor prcsmni Islipra franilisi
Obligatonie este
fi
masarea zonei reilexe a splimea, in acela$ scop de
prevenire a cirozebor mecanice. Plexul solar Ta fi stimulat pentru
reglarea sistemului nerves vegetativ. In uncle cazuni este necesari
fi
stimularca zonelor rinichi, uretere, vezici uninati, stomac, duoden,
intestine. Un rol important 21 joaci
fi
si.stemul linifatic, Pentru
normalizarea schimburilor cu sistemul sangvin, uurindu-se astfel
munca de detoxifiere a ficatului, care este deja obosit, tiut find
fpna! ci proteinele, hidraii de carbon, grsimile
fi
chiar mineralele
pitruod frecvent
fl
in hinFa.
Schemi dc masaj
* zona ficat - 5-10 minute;
* aorta colecist - 5 minute;
* zona splini - 5 minute;
* zona plex solar - 3 minute flecare pane;
* zone limfatice - 3 minute fiecare punct.
Sedintele
Se pot face o dati sau de doui on pe in, peni La
normalizarea fiinqiilor hepatice i dispariia simptomatologiei,
in medie, sunt necesare 25- 40 de edine. Zona ficat flu
trebuie stimulati foarte mull in cadrul unei edine pentru a
nu incirca brusc
cixculatia
sangvini din ficat, ci bent i
progresiv. Pentn inigarea corecti a ficatului, se soliciti
bolnavului Ca atunci cSnd se odihnete si stea culcat cii faa in
sus.
Regimul alimentar i medicamentos nu Ta cia rezultate daca
starea psihici a bolnavului nu este bunt GnduxiIe pesimiste
asupra evoluei bolii, ca i stAtUe psihice depresive sau
tracasante vor determina agravarea bohi, chiar dad respectim
cebelalte regimuni. Sperana in vindecare i, in general, starea
psihici buni vor contribui in mod decisiv Is evoluia refaceril
celulelor
$
implicita
funcliilor
hepatice.
Respecthnd aceste indicaii, vi veji convinge de bunele
rezultate pe care ie vep obine. Cazuistic, am constatat ci
peste 55% din hepatitele cronice rAspund foarte hint Ia
tratamentul pnin itfiexoterapie, 20-25% se rezolvi parjial, ian
restul sunt rebebe La tratament.
4.2. Cirozele hepatice
Sunt afeqiuni hepatice cronice progresive.
Diferenta
fai de
hepatita cronic consti in faptul ci ciroza este progresivi,
provoc&nd scleroza
esutului
hepatic, combinati Cu alterarea
tuturor fnqiilor hepatice datoniti epuizinii sodiului din ficat.
Scant clinice: lipsa poftei de nulncare, greuri, baloniri,
oboseali accentuati, curgeri de sSnge din nas cii gingii.
Masajul reflexotrrapeutic in zona refiexi a ficatului Ta
recupen pe cat posibil uneori foarte inult funcia hepatici,
prin refacerea celulelor bolnave
$
stopanea procesului
sclerotic. Masajul se Va face 1-3 ori/zi, primele semne find
revigorarea stirii generale,
creciterea
poftei de mincare. Aceste
semne, de La caz La caz, apar dupi 2-3 siptimini de tratament
se instaleazi pregnant dupi 1-2 luni. Zonele de masaj sunt
similare cu cdt indicate Ia hepatitele cronice, cu diferenja ci Ia
cinoze timpii de masaj vor fi uneoni
dublali.
Starea psihici are
de asemenea
influente
majore. Atit in cazul hepatitelor
cronice, cat cii in cavil cirozelor von fi evitate eforturile fizice
mai ales cele prelungite, alcoolul, grisimile, sosunile,
maionezele
$
in general conservele. Curs de suc cit morcovi
Va fi benefici mai ales in hepatitele cronice 100 mI/zi, in
doui repnize, timp de 2 luni/an. Un ailment Ce poate
conthbui cu bune rezultate Is revigorarea flcatului este
Ii- - I'- -
FIsa 6- 2.,, `Inat'-' "apC,. itgt4i
6
Reflexoterapie
Ceaiuri recomandatr in hepatite i cii gingii si se impinge ci limba, poate ft combinat Cu urmitorul preparat 50 de gtame de
citoze:
Ceaiul de anghinare Folium gnarae -
stimuleazi diureza - fnca antitoxici a
flcatului - ellinini din organism toxinele
,
hi acelai limp, scade i colesterolul.
Inflizie, I lingur de frunze Ia 500 de ml
de api docotiti. Sc beau In cursui unei
lie, In mai multe reprize. 2-3 cecicuce,
cu Ingbiituri mid.
Ceaiul din fructe de armuraiju
Fn.'ctus najus - are o important acpune
hepato-protectoare protejeazi celula
hepatici. Infijzie, 1-2 linguxi;e fnicte
zdrobite Ia 250 de ml de api docotita.
Se bea o cans dimineaa pe stomacul
goi, o jwnitate du masa de prinz i o
jumtate sent
Ceaiul de rostopasci Chililasium
mafia - descongestioneazi ficatul; 1-2
Iingude Ia 200 de ml de api docotiti
Se beau maxim 3 pihirele/zi.
Atene! in
cantititi
ml maii devine
tOtC.
Pipidia Herba :sa'caa - ajuti in
bolile biliare i hepatice. Se vor
consutna 5-10 tulpini proaspete pe zi,
amp de 15-20 de lie. Rezultatele vor ft
foarte bune i rapide.
*
Pedicua
tycoptham clatiaium - I
lingthdepIantiseopiretein1/4
F litru api clocotiti, hi cazul hepatitelor se
F
bea I ceaci/zi dimineqa, pe stomacul
go1, ci o jumitate de on inamte de
mind dejun. Se bea cii highiituth mid.
Infuzia este foarte eficienti i hi ciroze
hepatice, dat se vor bea 2 ceciti/zi, o
cecicuti
dinisneap, pe stomacul gol i 0
cecuacuojumitatedeorainamtede
masa de seati.
Until dintre alimentele de excepe,
revigorante pentru ficat, este dovleacul,
care trebule consumat hi
functie
de
gradul de tolenani a organismuhui.
F
Rctete
naturale preparate pentru
ficat
*
I kgdemieredealbineseamesteci
bine Cu 1 kg de limii cii tot Cu coaji
simburii se aninci date pnin ma,sina
de tocat. Se lasi Ia intunenic i Ia nicoare
timp de 10 lIe. Se iau 2 linguri din
preparat, cu 5-10 minute hiaintea
meselor pnincipale.
* 50 de grame de snuguti de
mesteacin Gemmaspopu/i se pun in 500
ml de vodci tixnp de 10 zile. Se bea cite
o lingunii din preparat cu puini api,
de 3 oni pe zi, cii 15-20 minute Inaintea
meselot.
* Pentru afecpuni hepatice, biliam i
char sechele hepatice se vor utiliza 3
ci;ei de ustunoi Al/item satipum 14, care
Se plSeaza CU sate Liii pini se objine o
pasta. Pasta se Imparte hi doui pirji
egale, o pane se pune pe un tifon Cu
latura de 3 cm
0
se ruleazi, obinandu
it o ,,igari strinsi' Ia ambele capete. La
fel se procedeazi cu cealalti pane.
mentinindu-se astfel. A doua I
se introduce sub limbi. Ainbele
,,igiri" Se menpn in locUrile
indicate 20 de minute
0
se
deasupra chiuvetet sau a until
vas pentru scurgerea salivei.
ATENTIE!
Si nu se Inghiti
saliva pentru ci este foarte
toxici, in final, gun se c1itete
CU irifuzie de znufll. Procedeul
Se tepeti mCi de doui on Ia tin
interval de 8 lie.
* Rejeta CU elini Apium
grawolens mere vezi capitolul
destinat denutfiei.
4.3. Colecistitele
Sunt inflainaii ale vezicu biliare
se manifesti sub formi acuti
sau cronici.
Seine cinicr dureti vii hi regiunea
ficatului, mi d uneon hi spate,
in zona umirului drept. Starea
generali proasti este dati de
stirile inflamatorii febra,
fnisoane. Cnzele dureroase apar
in special dupi consumarea
tociturilor, grisimilor, ouilor,
sosutilor * nintaciurilor.
Tebnici
i zone de masaj
Pentni colecistiti, in cazul cirela
inflamajia cupunde don zona
vezicu biliare, este necesar
urmitonul masaj
reflexoterapeutic:
* zona ficat - 5 minute;
* zona colecist - 10 minute;
* zona duoden - 3 minute
flecare pane;
* zona limfi - 3 minute flecare
punct
De cele ml multe on inflamaa
dispare dupi 10-15
ciedunte,
uneoni mult inai repede 5
sdinte.
Stint necesare 15-20 de
edinte,
doedini pe zi.
Reete
natuniste
Pipidia Faraxaaim officinak - 5-6
tije tulpini proaspete de
pipidie Se von consuma zilnic,
timp de 10-20 cIa lie. Are elect
de stimulate a activitilii
hepatice
biliare, dizolvnd in acelqi
timp calculi biliani.
4.4. Angiocolitcie
Sunt procese inflamatom ale
ciilor biliare intrahepatice.
Semis Qne: hepatomegalie flat
mitit. semne de subfebnilitate.
Dc teguui, durata afecliunit
este
de 1-3 siptimini.
Tehuici i zone de masaj
in cazul angiocolitelor se va masa
1-2 ori/zi zona flat, timp de 2-3
siptimini 10 minute. Semnele
clinice dispar dupi 8-10 edine.
* 3-5 minute zona colecist
* 3 minute zona limfatici.
mugun de mesteacin Cemmae Popukpui Ia macerat hi 500
ml de vodci 10 lIe. Se bea cite o Iingunii, cu api, de 3 on
pe zi, cu 20 de minute Inainte de mese.
4.5. Dischineziile biliare
Sunt
suferinte
ale ciilor biliare extrahepatice, ci tulburiti de
tonus ci motilitate, traduse pnin perturbiri de evacuate a bilei.
Dischinezia biliari poate apirea uneoni `in cadrul unor
tulburiri digestive complexe, alteori ca o reaqie Ia procesele
lnflamatorii abdominale anexite, apendicite cronice etc..
Uneori poate
hisoti
nevroza ci manifestini vegetativo -
viscerale.
Semis dinia
fl
subiuve: sindrom dispeptic biliar, jeni hi
regiunea flcatului,
senzatie
de balonare, eruciapi, gneuri, gust
amar. Durerea Se poate manifesta
0
sub formi de coEd
biliari, cii iradierea durenii spre coloana vertebrali sail spre
negiunea umirului drept. Dischineziile biliare pot ft hipotone
sau hipertone.
Tehnici 9i zone de masaj
hi cazul dischineziilor se vor masa zonele ficat 5 minute, zona
vezicii biliare 10 minute, in cnd dischineziile stint reaqii Ia
alte procese inulamatonii anexite apendicite etc., Se vor masa
i zonele respective timp de 5 minute flecare, plus 3 minute
flecare punct limfatic.
Simptomatologia se atenueazi dupi 5-10
Fdinte 0
dispare
dupi 15-20 de ciedince. Se von face 1-2
ciedince/zi,
timp de 10-
15 lie.
Re;ete naturiste
* 2 linguni;e de ulei de misline cii 5 minute inaintea flecirei
mese, timp de 14 lie.
* lkgdepelintretniSAbintbthmLseflerbehi2lithde
api patti rimin 750 de ml. Sc strecoari
cii
se amesteci cii 250
de gr de miere de albine cii 250 de ml de viii natural. Se
senvete cite I pihirel mic inainle de mese, iar dupi mese
infuzie de sunitoare 1-Iypn*um Perfiratum, I linguriji de
planti Ia 250 de ml de api clocotiti.
4.6. Litiaza biliari
Apare cii pniontate Ia vezica biliara infectati colecistici sau
Ia vezica dischinetjcL Calculii pot ft
fonnati
din colesterol,
bilinibini, carbonaji
i
fosfap de calciu. Seine clinics: colici
biliare hi dreapta abdoineaului, cii iradienea durerii hi uineri
sau spate.
Greaa,
virsiturile, febta apar cind litiaza se
dezvolti pe un teren infecos I cillor biliare. Cnd calculii
coboari in coledoc se blocheazi evacuarea bilel hi duoden,
conducind Ia icter ingilbenire pentru mucoase tegumente,
mateniile fecale find decolorate.
Boala apart cu prioritate Ia femei, datoriti tulburirilon hi
metabolismul grisimilor.
Masajul in zona neflexa a uicatului
0
colecastului se practici in
scopul descongestionirii flcatului
0
vezicii biliare, evacuinii
bilei din vealci hi duoden, firimiinii elimininii calculilor.
hi cazul litiazei biliare Se von man urmitoanele zone:
* zonaflcat-Sminute;
* zona colecist - 10 minute;
* zone limfatice -3 minute flecare punct,
* zone duoden - 5 minute.
Sc va face I ciedinci/zi, tinip indelungat 1-2 luni, apoi se face
exarnen ecognafic pentru a urmiri starea calculilor. Dad
masajul este ficut corect pe penioadi hidelungati. calculii
sunt micinap
eliminati.
Tratamentul prin reflexoterapie poate ft coinbinat Cu
urmitoarele nqete:
Retete
natuniste
Foarte importanti in litiaza biliari este
neeta ci suc de mit
- Inpnma:Iaora8sebeau240degramedesucdemir.
apoi din doui in doul ore Qa 10 - 12- 14 - 16 - 18 - 20 se
beau 480 de graine de suc de mit
- A dotea zi:
se repeti schema pnimni lie, hi aceste dcxii zile
nu se minnci nimic. Dad flu existi scaun in aceste doua zile
Prima se plaseazi iitre buza supenioari Tratamentul pain reflexoterapie
se poate bea ptqin ceai de
mue
sau boala tratarea afeqiunilor 6. BOLILE APARATULUI RENAL
at va face clismi digestive, hepatobiliare, Rinichii aunt
considerai
coloii purificatori ai corpului. Ca i
- inaaracthtds-adnaziiesebeal/41
de api fierbinte i se Va face o baie
fierbinte fin a se folosi sipunuL
- inatniatilaora8sebeaucAte48O
tie grasne cit suc de ink, ian dupa 30 de
minute se beau 120 in! de ulei de
misline sau de floarea soarelui i
imediat un paint de 150 de ml de
de mix.
Dc obicei, dicta ceiei dc-a txeia Sc,
combinati cu tin masaj de 10-15 minute
pe zona reflex a colecistului di
rezultatele scontate.
Pentru pietre Ia fiere se mai poate utiliza
Cu succes urmitoarea rejeti, pentru care
se folosesc I litru tie uIei tie msline i
tin hair sue tie limile. Tratamentul
incepe sean Ia on 19, cu
condulia
incepind cu dimineaa sau cel tiaiu cu
prinzul zilci respective si flu se
mmmcc nimic Sc poate bea ceai, cafea
naturaim in
cantitili
moderate. La on
indicata se iau 4 linguni de ulci de
mishne i imediat o Jinguri tie suc de
limiie. Apol, din 15 in 15 minute, at
pmcedeazA Ia fel, -se termini uleiul.
ATENTLEJ
Respectarea oranslui este
eses4ialm pentru rel4lta tratamentului.
I
-- .4- -
An$ - to., `4aotts, po.nJk
5. BOLILE PANCREASULUI
Pancteasul este o glandi cu secrejie
mixti:
a externi exocnin - sccret suet1
pancreatic cu
fermenti
digestivi cc se
varsi In duoden.
b interni endocsin - secret,i
glucagonul. cam intervine cind
cantitatea tie zahix din singe este nic4,
a insulina, care intervine cSnd cantitatea
de zahir din singe este crescuti
Qperglicemie.
5.1. Pancreatita cronici
Boali a pancreasului, caracterizati prin
proces inilamator, cu modificki
degenerative, fibrozante ale
pancreasului. Pancreatita cronici at
individtnJizeazi foarte rat; de reguli se
asociaza cu alit afecjiuni digestive
hepatobiliaxe. Dc asetnenea, pancreatita
cronici survine ii in alcoolismul CrOnIC.
Seine c/inicc denutriia i slibirea
mattati in greutate, scaune abundente,
gnisoase, diatee, flatulen$, durere
ep4gastnci sau in hipocondrul stIng
dupi mese. in ptimul rind trebuie
eliminate toate cauzele cc pot provoca
eliminates alcoolului, evitarea
consumului exagerat tie gthsirni.
Zona refiexi a pancreasului este
foarte sensibili Ia palpate, ca de
aide! i zone!e corespunzitoaie
duodenului i stomacului.
Schemi de masaj
* zona stomac
fiecare pane;
* zoos pancreas
fiecare parte;
* zona hipofizi - 3 minute
fieeare pane;
* zona duoden - 3 minute
fiecate pane;
* zone limfatice -
fiecare punct.
Se va face o iedini pe
disparia semnelor
Rezultatele apar
aproxiinativ 0 luni
Sunt necesare 2-3 luni tie masaj.
Retete
naturiste
Ceaiul tie nidicini de obligeani
Aonis cahimus vindeci
afecuni1e pancreasuhn. Se pune
1 lingurii de ridicini sflnirnati
in 1/41 de api rece Se lasi de
scan pini dimineqa.
Dimineala
at incilzete connutul Ia bale
marni, at strecoari i se bea cite
o ingbiitura Inainte i dupi
mese. Efectul acestel plante este
aproape miraculos in afecjiunile
paricreasului. Va H necesar a
curi de 2-3 siptimini, apoi se Va
face pauzi. Obligeani mai este
cunoscuti i sub unmitoarele
denumini: papuni rosie, trestle
mirositoare, buduma, cnn de
api etc. Planta este acvatici,
gisindu-se pe lingi lacusi, bili,
mocirle.
Pnincipalul element chimic a!
pancreasului este potasnil. Deci
consumul de legume bogate in
potasiu
telina, pitnunjelul,
dovleacul, fsolea verde - sub
fonni de supe sau piunet$ Va 6
intotdeauna benefic pentru
pancreas, atuno and este obosit
sau cind implicarea lui in
controlul canntipi de zahar din
singe flu este normali diabet.
in cazul ficatulni, once dereglare a funconini br genereazi
transferul deeuxilor de Care organismul trebure si se
debaraseze in circuitul sangvin.
Zonele reflexe ale rinichilor sunt amplasate in mijbocul tilpilor
cm dreptul degetului 2, CeJe ale suprarenalelor imediat
deasupra zonelor renale, ian zonele reflexe ale uneterelor se
intind pini Ia maiginea laterointerni a picionilui, uncle at
termS Cu zona vezicil urinate. Zonele reflexe ale prostate1 at
- 5 minute gisesc pe partea intemi a picioarelor in spatele maleolei
inteme, pini spre cildi i tendonul Iui Achile.
- 10 minute Zona uretni, penis, vagin - pe fata
interni lateral, intre zona
refiexi a prostatei ii cea a vezicii urinate.
Pentru mennerea
smnititii,
in limite optime, rinichu notri
trebuie ta funconeze normal. Prin buna lot
flinclionare
Se
elimini din carp produii toxic,
meninindu-se
fluiditatea
sangvini i compozipa chimici corespunzitoare. Beneficiind
3 minute de o buna drcu1ae sangvini i limfatici, toxinele nu se mai
pot depune sub fonni de sediment, cIa find conduse spre
zi, pini Ia organele de dctoxifiere i eliminate.
eunice. Majoritatea produilor toxici din organism stint eliminai in
dupi exterior pnntr-un ansamblu tie organ; care formeazi aparatul
de masaj. renal sau excretor.
6,1. Nefnita glomerula-nefnita
Bate o afeqiune inflamatorie rent
Semite c/inice hematurie singe in unini, edeme umilituni Ia
pleoape intiu, apoi Ia fa$, Ia picioare, tensiunc arteriali miriti.
Bolnavul at plinge de dureti bombare, cefalee, astenie. Both
poate cronidza cind este tratati superficial.
Masajul reflexoterapeutic este tie mare fobs daca at
executi corect in unnitoarele zone: at vor stimula zonele
suprarenale, pentru a degaja cortizon, stopindu-se astfel
procesul inflamator. Zonele rinichi vor 6 masate o data La
doui Se o zi cia, o zi pauzi.
Schemi de masaj
* zonele suprarenale - 5 minute pe fiecare picior;
* traseul rinichi - 10 minute cu pauzi tie a zi intre masaje;
* sistemul Iimtic -3 minute fiecare punct.
Pnimele semne de ameliorate apardupi 10-15 cdin;e. Vor fi
necesare aproximativ 30-40 tie edin;e.
in aceasti perioadi at va face i o cud de ceaiuri:
* urzici moard Herba lam a/b: 3-4 ceti/zi - inflizie;
* mitase tie porumb S4gmata mqy&s 3 ceti/zi - infuzie.
Un alt procedeu natural, cu rezultate foarte bune in
tratamentub pentru neflite i pielonefrite, este utiliz area
troscotului I lingutii de troscot Po4'gonum atu/an intr-o
ceari tie lapte fierbinte in clocot. Se lasi 1-2 minute, se
strecoari i se beau cu nghi$tuni mid 2-4 ceti/zi. Cura at
poate repeta 10-12 Se.
6.2. Pielo-cistite, cistite
Stint inflama1ui ale mucoasebor ciilor uninare uretere, vezici.
Both at manifesti pnin micjiuni uninmnl ftecvente, disurie
dureri Ia uiinat, unini trIbute sau chin hematuici cu
singe. Boala este mai frecventi Ia femei i indeosebi Ia
gravide.
FacIoifaa,izan/i:
fnigul, afecuni1e ginecologice, consdpaia.
Tratamentul teflexoterapeutic di rezultate foarte bune i
napide. Sc vor stimuli zonele suprarenale, penn a combate
inflamaia, i zonele ninichi, uretere, vezici urinani, pentru
redresarea
drculaliei sangvine
pa traseul rinichilor.
Simptomatologia at poate atenua i dupi 2-3
edinte,
dispirind dupi aproximativ 10 edin;e.
SchemA de masaj
* zonele suprarenale - 3-5 minute fiecare picior;
* trascul rinichi, uretene, vezici unnail - 10 minute fecare
picior;
Reflexoterapie
masaj reflex al organelor de A, hiperparatiroidisin.
vecinitate anexe, uter, prostata 3-5
minute fiecare.
Se recomand bi aide de ezut i Ia
picioare.
Se vor folosi concomitent i
procedeele naturiste descrise Ia nefrit
- cap. 6.1. ceaiuri i lapte cu troscot.
Rezultatele sunt favorabile in peste 95%
din cazuri.
63. Prostatita
0
hipeitrofia de
prostati
ESTE inflamaia i creterea in voium a
prostatei. Poate fi acuta sau cronic.
Mic,vbi
cauzak:
gonococul, streptococul,
stauilococul, colibacilul etc.
Simptome : dureti mati perianale.
ejaculhi precoce sau inthziate, cantitate
diminuati a Iichidului de ejaculate.
Bolnavii utineaza des, mai ales noaptea,
presiunea jetului de urina find redusa.
Aceste afectiuni beneficiaz cu succes
de tratamentul rcflcxotcrapeutic. Se
vor man zilnic sau de dona on pe zi
zonele suprarenale, pentru degajare de
cortizon, zonele rinichi, uretere, vezica
unnari, pentru climinarea din organism
a produilor toxici, zona prostatei,
pentxu a-i iinbun1ti circulaia sangvin
aferenti, ceca cc va genera revenirea
prostatei is volum normal, pSi
reducerea inflaxn4ei locale.
Schema de manj
* zonele suprarenale - 3 minute
liecare picior;
* traseul tinichi, uretere, vezici - 5
minute fecaxe picior;
* zone prostati - 5-7 minute fiecare
pane.
Prude semne de ameliorate se
instalea repede, bolnavul simpnd
nevoia din cc in cc mai rat de a urina
noaptea, se atenueazi durerile, jetul de
urni este ma puternic.
PLANSE:
Rcmcdii naturiste
Atat in penloada tratamentului
reflexoterapeutic, cat i dupi
acest tratament, se vor twa 2
ceti/zi de infuzie de pufulii -
cu floni mid Epilobiumparvi
jlomm, plantimedicinali
deosebit de eflcienti in
afectiunile
prostatei. Se vs twa o
ceaci de ceai dimineaa, cu o
on inainte de masi, i sean, cu o
od inainte de chit Foarte
eficient este i ceaiul de urzici
moatS albi Se va face infuzie, I
lingufii de planS Ia 1/4 litru de
api clocotiti. Se beau 2-3
ceti/zi. Alcoolul va 6 eliminat
din consum ii se vs trata
constipaia.
Mile de ezut von avea tin efect
benefic. De asemenea, este
recomandati urmitoarea
compoziie naturali: 0 jumtate
de pumn de sarbi-neagr hod,
un pumn de ducel flori,
Iimba-mielului floni, rostopasci
frunze proaspete, nalbi
nidicini data pdnrizitoare
b5i de ezut. Ceaiul de ghimpe
Rustus aadeatus 14, combinat cu
tin regim ahinentar fri
condimente i alcool, este de
asemenea, un bun remediu in
afequunile pmstatei de tip
adenom.
6.4. Litiaza renali
Pin litiazi renali lnelegem
prezenta
calculilor ,,pietrelor"
In bazinet partea infenioari a
rinichilor san de-a lungul ciJor
uninare. Calculi se datoreazi, in
principal, conccntraei sirurilor
din urinL care depinde de
factonii metabolic, avitaminozi
Prostat
Caute
locale: Stan i infeqia au, de asemenea, un rol
important In formarea calculilor. 0 alimentaie bogati in
came Va duce, cu thnpul, Ia precipitarea
fosfatilor
ii
carbonatilor.
Excesul de dulciuri i cartofi favorizeazi precipitates
oxalatilor.
Calculii se formeazi cu precidere in bazinet i pot
coboni, dad stint mid., In uretere. provocind dureri colicative
since in regiunea lombara, cu iradieni In jos, spre organele
genitale san coapsi, bolnavul prezentind greuni sau virsituti,
uneori hematurie singe in urin4 Obstacolul In scurgetea
urinei poate cauza staze urinate, provocind infeqii grave ale
rinichiului. Se InWnesc
fl
calculi mid, asciqii, denumii ..nisip
uninar". Simptomul acestei boll este durerea vie. cauzati de
Infigerea cnistalelor in pereii organului mucoasa ureterelor.
Tratamentul retlexoterapeutic are ca scop imbunitirea
circulaiei sangvne in rinichi, uretere, vend urinari, cc va
conduce Ia o funcfr renali nomnli, eliniinandu-se din corp
produii toxici, mai ales acidul oxalic, care este rispunzitor de
formarea calculilor.
Schemi de masaj
* zona ninichi -10 minute pastes afectati;
* zona uretere - 5 minute fiecare pane;
* zona vezici urinari - 3 minute fiecare parte;
* zone glande paratiroide -3 minute fiecare pane.
Se vor face 1-2
edinte/zi,
pinS Ia disparijia simptomatologici,
dcci
rarrnkarea
i eliminarea calculilor. Controlul radiografic
i ecografic ne va indica starea calculilor sau ebminarea lot
Concomitent cu masajul reflexoterapeutic, bolnavul vs twa
multe ceaiuri. Cele mai recomandate ceaiuri in afecunile
litiazice sum cele de coada-calului equisetum arvense -
infuzie - I ligurii de planS Ia I /4litru api clocotiti, 3-4
cqcue pe zi; infuzie de
turtuuili-mare
agrimonia eupatoria,
cu flori galbene, 3-4 cefli pe zi.
Din planta de coada-calului Equisetum arvense se Va face o
fierturi pentru bii calde de ezut foarte indicate in afequni
litiazice renale. Tratamentul reflexoterapeuuic combinat cii
ceaiuri, bii
0
alimentalie
corespunaitoare, va duce Ia
ruiitha i eliminarea calculilo fin a 6 necesari
interveiqia chirurgicali. In tirnpul masajului reflexoterapeuuic
se poate folosi reeta cu suc de mit indicati Ia cap. 4.6.
Qitiaza biliari.
Picior sting fata
intern
Maleola lateral
Picior drept Picior sting
Figura 10- Zone/I ref1extgene din td4ipentru aparatultenal
VezicA urinar
Uretr penis, vagin
Figura 11 - Zone/I reflexogene it pepiciorpentru aparaluirenal
roz, find tot timpul transpirati. Unghii friabile, reglare a tulburrilor hormonale
$
de
1. BOLILE ENDOCRINE
Ultima lithe de apirare a organismului este
reprezentati de glandele endocrine. Aid vom
face citeva precizn, tnai ales asupra glandelor
La care ne-am refent deja san o vom face
ulterior.
Astiel glandele suprarenale, plasate in imediata
vecinitate a rmichllor, pentru a sus$ine
activitatea de purificare a acestora, sum cele
mai responsabile de oxidIrile din mate celulele
i controleaz printre allele: tonusul muscular,
canfitatea de globule din singe, capacitatea de
coagulate a singelui in colaborare cu glandele
paradroide, nivelul de sedimentare a globulelor
rou, gradul de imunizare a corpului ete.
Glanda hipofiza, plasati in curia craniani, Ia
baza creierului in ,jaua tuiceascC
influeneafl, prin hormonul ei,
$
Sin si
volwnul corpului, gradul de inteligen,
funcille sexuale.
Glanda hipofiz li manifest influen;ele
$
lit
reproducerea celularL reaqiile de oxidare din
esutun, refacerea ;esuturilor, aitnilavea
zahIrului, conirolul iitmului cardiac, activitatea
cerebrab
$
senzualI, evohua normali a
celulelor. Glandele endocrine sunt forinaiuni
anatomice care 1$ vars produ$i de secree
hormonii direct in singe, stirnulind san
inhibind activitatea organelor respective, a
esuturilor asupra cIrora aqoneaza
$
reprezentind ultima ,,annI de apirare a
corpulus Impotriva agresorilor intemi san
externi.
Secrelia
fiecIrei glande este
proporponala cu volumul de singe care o
alimenteaza.
Aparatul glandular aferent corpului uman este
extrem de complex, preocupirile noastre
vizind don citeva dintre afeqiunile unor
componente.
afeciuuni care s-au dovedit
tratabile i pun reflexoterapie.
Preciztn c* flu se cunosc mci mate func4iile
glandelor din organismul uman. Urniltoarele
afecuni ale glandei tiroide consfltuie exemple
concrete in cart aplicatea ieflexoterapiei a
indus efecte bene6ce.
7.1. Bolile glandel titoide
7.1.1. Itpczd.roidism
Este o hiperfiincjie a glandei tiroide, constind
in creterea, pent limitele normal; a
hormonilor tiroidieni in plasmi.
Simptome dinice sennuficative:
* tulburiri psihice - labilitate afectiva,
accentuate procese de
excitalie
psihica
* tulburiri neuropsihice - txemurituri
hipertiroidiene, accentuate Ia etnoii
$
oboseall, mai frecvente Ia extremitii;
* tulburiri de somn - somn nelinidt,
insomnii, comanuri
* tulbusti cardiovasculare - tahicardie,
manifestati pS -cii
frecvene
de 100-140
bitii/minut. Pot apirea extrasistole sau
ftbrilaii atsiale conEindate uneori cu afrquuni
cardiace;
* tiilburiri digestive - tranzit intestinal
accelerat 3-15 scaune/zi;
* tulburiri vegetative - pielea caldi, de culoare
cheire precoce.
tulburari ale celorlalte gjande endocrine:
- insufidenti
gonadici in femei hipotrofie
mamarl, Ia birb4 hipotrofie testiculari cii
impoteni;
- insufideni paratiroidiani avind influexqi
asupra calciului in organism.
Se vor elimina din consum alcoolul, cafeaua,
condimentele, bolnavii consumind alimente
bogate in vitaminele A, B, C, precum
$
un tegim
hipercaloric bazat pe glucide
$
proteine.
Tratamentul prin masaj reflexoterapeutic va viza
redresarea circulatiei
tixoidiene, conducind atit Ia
normalizarea cantitativi si calitativi hormonali
cit p Ia normahzarea structurilor tiroidiene.
7.1.2. H4,otimidism
Este o afecune provocati de insuficiena
secre$iei tiroidiene. Mixedeinul este until din cele
mai caractetistice simptome ale insuficien;ei
tiroidiene.
Cauze
detenwinante:
-
infeclii
acute gripa, scarlatina, rujeola,
reumatismul pdiarticnlar acut etc.;
infeqii cronice tubetculoza, sifihisul.
Semne cinia:
faa
rotundi, ca o luni plini, cii
pleoapele umfiate, ochii mid infunda$i in orbite,
nasul lijit, buzele ingroate. Pielea este aspri,
lngroati, uscati, tea
$
cianotici Ia extremitii
Unghiile sunt sfirimicioase, pit tar, chelie
frecventi. Bolnavii prezinti stiri depresive, au
atei4ia scizuti si memoria slabi. Influenind i
alte glande cii secreie interni, in astfel de cazuzi
se poate constata i insuficieni gonadici, cu
infantilism genital ci sterilitate Ia brba,
amenoree, menoree i metroragii Ia femei.
Hipotiroidienii au rezistenja scituti In infeqii i
Ia factorii nefavorabili din mediu frig, uniezeali,
poluare. Ca i iri hipertiroidism, masajul
reflexoterapeutic va uriniri refacerea funcpei
glandulare. Zona relied a glandei tiroide se afli
pe talpi, intre primul
$
al doilea metatarsian ii
falanga degetului mare. Tratamentul
reflexoterapeutic are efecte benefice
$
In
afequunile tiroidiene hipo $/sau hipertiroidism,
find necesar atM masajul zonelor reflexogene ale
organelor subordonate ca funqie glandei tiroide,
cit
$
masajul zonei reflexe a hipofizei, care
coordoneazi fiincjia celorlalte glande cii secrqie
intemi.
Schemi de masaj
* zona glandelor tiroidiene - 10 minute In
flecare picior,
* zona glandelor paratiroidiene - 3 minute Ia
fiecare picior,
* zona traseu renal rinichi, ureter; vezici . 5
minute Ia fiecare picior.
* zone genitale - 3 minute In fiecare picioc
* zona glandei hipofize 3 minute Ia flecare
picior.
Masajul Sc Va face In etape de 20-30 de edine,
apoi o dati pe siptimini. timp de 2-3 luni,
fiecare xi in care
s-a efectuat tratamentul prin reflexoterapie find
urmati de ozi de pauzi.
Metode naturiste
Concomitent cu aplicarea masajului reflexogen, se
pot folosi
$
urmitoarele cealuri cu elect de
descongestionare a organelor conexe.
Reeta 1: infuzie de crejioari Akbemih&z
ru%nis i de coada-oricehiihii 4kbil/ea
milfefoliunij o Iinguri$ de plante Ia 1/4
litru de api clocotiti. Sc vor consuma 2
cefi pe xi, una dimineaa, in cealalti cu
o juri*ate de on inainte de masa de
sean.
Re;eta 2: infuzie de drigaici Ga/him
nm, salvie Sa/r'ia officinalis i vise
Vucum album L, preparati dintr-o
lingunii din amestecul de plante, in pirp
egale Ia 1/4 litru de api clocotiti. Se vor
bea 2 ceti/zi, cu inghiituui mici.
Pentru descongestionare ii reglare
homionali este indicat consunlul zilnic
altemativ al ceaiurilor precedente. nip
de 2-3 luni. Spilatul, seara, cu api rece
$
o;et vezi capitolul ,,Alte mijloace de
inririxe a organismului'D,
combinat cii
reflexoterapia, ceaiurile indicate
$
un
regim alimentar si de vinci
corespunzitor acestor afeqiuni, va avea,
de asemenea, efecte benefice asupra
sistemului glandular
$
implicit asupra
fntregului organism.
7.2. BoWe glandelor paratiroide
Zona reflexi a glandelor paratiroide este
situati pe manea interni a piciorului,
inaintea articulatet metatarso-f.alangiani
a degetului mare
@lana
I punctul 13 i
plana 3 punctul 13 din capitolul ,,Planr
cu zone refiexogene'.
7.2.1. H4ooparadmidism lipsa de
calciu
Insufidena
influenceazi
fosfo-calcic,
fosforului seric
$
sciderea calciuhui din
serul sangvin. Psincipala consecisqi a
hipocalceznid este tetania sau
,,spasmolilia". Tetania Se intilnete
frecvent Ia persoanele tinere de sex
feminin.
Cauze
detenwinante : traumatisine
chirurgicale In zona glandelor
paratiroide, iradieri, hemoragli sau
infeqii localizate In nivelul glandelor
paratiroide.
C.-iury
favorizante:
virsta tiniri, sexul
feminin, sarcina, natesea, aliptarea,
frigul, oboseala, emoiile, consumul
excesiv de cafea.
Swine ciitr.
* contracjii tonice ale musculaturii
sornatice mai rat viscerale, denumite
$
contracpi tetanice sau spasme
musculare. Ccl ruth frecvent contracile
apar Ia membrele superioare, generind
,,mini de mamo", iar
contraciile
buzelor determini transfonnarea -In
,,bot de $iucf;
* bolnavii cii lipsi de calcuu sum uor
iritabili;
* pirul este fniabil
$
1$ pierde luciul,
* unghiile sunt subini, se Indoaie
$
se
nip cii
uunnIi.
Examenele de laborator ne indici o
parathomonului
Indeosebi metabolismul
determinind creflerea
Reflexoterapie
calcetnie de 7-8 mg% faa de 10% tht este 30 de tile, apoi se va continua cu 2 sexual4 sau slaba potent. Vor fi masate
normal.
Tratamentul prin refiexoterapie di rezultate
foarte bune in peste 85 % din catS.
Schemi de maul
* zonele reflexe paratiroidiene - 5-15 minute
fiecaxe picior-,
* zonele reflexe tiroidiene - 5 minute fiecare
picior,
* zonele reflexe hipofizare - 3 minute fiecare
picior,
* zonele reflexe intestin su4ire -. 3 minute
fiecaze picior.
Zonele reflexe ale paratiroidelor Sc vor masa
cte 5 mInute fiecare, Ia inceput, pnI Ia 15
minute. $eduiqele tic masaj Sc fac zilnic, timp de
20-30 de zile, apoi se repeti analiza Ia calcemie.
Bolnavil cu calcemia scizuti vor minca
aismente proaspete, bogate in calciu. Mersul
descul; prin iarb4 umecIa, bile generale cu api
rece i o;et vor ft benefice, contribuind, alituri
de tratamentul prin masaj, Ia redsesatea
giandelor paratiroide
ci
implicit a stitii generale.
in cazul hipocalcemiei Se poate folosi cu bune
rezultate unntoarea rqeti natufisti : 10-15
IMiji, 10 oui proaspete cu coaji aIbI, 360 tie
grame de miere tie albine 1 pahar de coniac
bun. Cele 10 oui intregi ii crude Se pun mit-un
borcan, jar peste dc Sc adaugi sucul de Ia 10-15
Ittiji sucul si acopere ouile. Borcanul Sc
invelefle in hattie neagri, Se acoperi i se
pistreazi La ricoare pini se dizolfl coaja tie Ia
oui 1-2 siptimilni. Se adaugi mierea
coniacul, se amesteci line coninutul Sc pune
borcanul lint-un bc cald intunecos. Periodic
se Indepirteazi spuma care se formeazi,
amestecind
conhinutul
cu o linguri de lemn.
Din inomentul in care flu se mai formeazi
spumi,
continutul
poate H folosit, find mai
intili strecurat pus in borcane inchise La
culoare, apoi dat Ia rece. Se a din preparat cte
I pahirel tie 3 or/ti dupi mese, timp de 21 tie
zile. Reeta se
Nate
repeta dupi I luni
7.3. BollIc glandelor genitale feminine
7.3.1. H4oetfoliculinemia
Este o afecpune glandulsri in care secrqia de
foliculini este mutt crescuti peste normal.
Foliculini este unul din hormonii glandelor
genitale feminine
ci
are influenA In dezvoltarea
organelor genitale, a glandelor mamare a
coniportamentului feminin.
Pentni reglarea funcpei glandelor genitalc, Se
vor masa zonele reflexe genitale
planca
2,
punctul 36 - zona ovarelor, punctele reflexe
ale hipofizei plana 1, punctul 4, pwictele
refiexe ale tiroidei plana 2, punctul 11.
zonele reflexe limfatice ,planca
4, punctele 39,
40,49.
Schema tie masaj
* zona reflexi ovate - 5 minute Ia fiecare
picior,
* zona reflexi hipofizari -5 minute Ia fiecare
picion
* torn reflexi tiroidiani - 5 minute Ia flecale
picior;
* zone reflexe limfatice - 2 minute Ia flecare
punct.
Masajul se poate fce de 1-2 oil/ti, timp tie 20-
cedin;e/sipttnilni
IncA 2-3 luni. Cu o siptiniini
Inainte de ciclu runt indicate urmitoarele ceaiuri:
infuzie din frunze de uxzici Unica dioica, 2-3
cecti/zi
ti influie din mugS de zmeur Rubus
idaeu4, 2-3 cefli/zi. Aceste ceaiuri au aqiune
asupra glandei hipofize, regland astfrl secrejia tie
foliculini.
Femeilor cu hiperfoliculini be recomandim
,,mantaua spanioli", o datA pe siptAmni,
spilarea cu api tece i oet in restul senIor, timp
de 30 tie zile vezi capitolul indtulat ,,Alte
mijloace de intinixe a organismului".
7.4. Bolile glandelor suprarenale
7.4.1. Insuflcienp conicosupmivnaii
Pentru a inenjine un organism sinitos i rezistent
Ia boll, trebuie ca glandele suprarenale si ftc lint-
o stare cel pujin html tie funcjionare, cAd
potenpalul de vnahtate rezistenl al
organismului impothva imbolnivirilor este dat
pe lingi sistemul limfatic, i de glanclele
suprarenale cu ml central in procesde de oxidare
din organisni Astfel, tulburarile renale, diareile,
obezitatea chiar cancerul sun; flu rareoni,
consecinje imediate ale activitipi anonnale a
suprarenalelor. Stimulindu-le pin reflexoterapie,
accelenim detoxifierea singelui prin intermediul
rinichulor.
Porjiunea corticali a glandelor suprarenale secreti
trei grupe de hornioni
- mineralocorticoizii cu tol in metabolismul
apei electrolicilor;
- glucocorticoizii cu tol in metabolismul
glucozei cu efect antiinflamator, antisclerogen
i anticicatrizant;
- sexoizui cu nol In procesul de sexualizare
secundar in metabolismul protidic.
Profilactic sau ca tratament reflexoterapeutic,
se vor masa zonele:
- zona glandelor suprarenale - 5 minute fiecare
parte;
- traseul renal rinichi, uretere, vezici - 5
minute fiecare parte;
- zona glandei hipofize -3 minute fiecare pane;
- sistem limfatic - 2 minute fiecare punct.
Sedincele se vor face o datA pe zi, respectiv Ia
doui tile, timp de 1-2 luni. Pentru tegenerarea
glandelor suprarenale este foarte indicat
consumul
gilbenucului
tie ou crud, care este
foarte bogat In fosfor.
7.5. impotenja sexuall
Impotenja sexuali Se caractenzeazi
imposibilitatea desivircirii
actului sexual de
birbat Ereca este incompleti sau
ejaculatea precoce.
Cauze
mai importante:
- leziuni in mitiuva spinlrii,
centrii erecei, respectiv
onanismul;
- abuzul de alcool;
- abstinente
prelungite;
_boli ale glandelor endocrine
testiculari
sau/ci
hipofizarl;
- teama de un non
ecec;
- cauze locale mflamatorii.
Reflexoterapia trateazi cu succes impotena
II
zonele reflexe lombosacrate, pentru
indepirtarea eventualelor leziuni
planca
3, 55-56, zonele reflexe testiculare,
zonele glantiei hipofizare tiroidiene,
pentru coordonarea fiincjiilor genitale.
Sc vor masa, de asemenea, zonele
prostatei penisulu plana 3, 50-51,
pentru dezinflamarea br.
SchemA de masaj
* zone reflexe testiculare - 3 minute
fiecare pane;
* zone reflexe prostati - 3 minute
flecate parte;
* zone reflexe penis - 3-5 minute
flecare pane;
* zone reflexe tiroidiene - 3 minute
flecare pane;
* zone reflexe hipofizare - 3 minute
fecare pane;
* zone reflexe lombosacrate - 3 minute
flecare pane.
$edinele se pot face zilnic sau Ia 2 tile.
Pritnele semne incurajatoaxe apar intre a
10-a
ci
a 30-a
cedinti,
depintand de
specificul fecinji cat. Zilnic se vor ciupi
virfurile tiegetelon medii al treilea deget
de Ia ambele mini. Mersul descuI
bile cu api rece ci ojet seara, bile reel
Ia picioare vezi capitolul ,,Alte mijloace
de Intirire a organismului" increderea
in
reucita
tratamentuhil induc, In general,
rezultate foarte bune.
Metode naturiste:
Se pot fobosi, concomitent cii masajul,
ccaiuri tie ridicini tie
telini
Ra&x
puemgawolnu, 2-3 cecti/zi ci
cesiuri tie
schinduf
TnAon&
ftenwn ,graecum L -
planta seminjele, 2-3
cecti/zi
- infuzie
- sau amestec macerat timp de 14 tile in
alcool, 3 linguxi/zi din preparatul
obinut. Se va renunqa Ia alcool
ci
fumat,
folosinti eventual ci
psihotenapia. Zilnic
se va lovi prin percujie
ucoani
ci
degetele de Ia mimi coloana bombari
sacrati 1-2 minute.
7.6. Frigiditatea
Sc definqte pnin lipsa apetituhii sexual,
corelati cii incapacitatea frmeii tie.
termina actub sexual pnn orgasm.
Semite dinice:
1 absena sau insuficiesqa donin;ei
sexuale;
actului.
Cauze
generale:
1 - afecjiuni ginecologice:
- malformapi;
- infantilism genital;
- rupturi tie penineu
- cicattici duteroase.
2 entiocrinopatii:
- hipotiroidie reducenea
glandei tiroide;
- tiezechilibrul hormonal
glandebor suprarenale cx.
ptin 2 absenja sau insuficietqa plicenir
citre sexuale in timpul actuhui;
null, 3 imposibilitatea orgasmului In timpul
untie Sc gisesc
a ejacullrii;
insuflcie
fmatuiui.
seaetie inierna inroida. nancteas
.nm,flrientI hinofizart
ii pitlioull ovanem: msuuciena ne estrogen.
3 leziuni cerebrale th medulare:
41 nerturbarea stirii Qenerale Olin intox cat cu
alcool, tutun, cafea etc.;
5 boll neuropsihice:
61 liosa educaiiei sexuale sau erori arivind
infomuiile in west domeniu
71 conflicte conju ale.
Tratamentul reflexoterapeulic vs urmth
recitesarea morfofiinconali a organului sau a
elandei afectate. olin imbunatathea fluxului
sangvm, elinunarea toxinelor, recitesarea stArii
genezale si refacerea structutilor ce prezinta
ruptuli sau cicatrici in paralel cii acestea.
femeia ftigidi va txebui s beneficieze de o
educaie sexual adecvata, lecturand materiale
de secialitate pertinente i consultind tin
psiholog, respectiv tin medic ginecolog. Dad
ftigidiiatea este cauzatI de endocrinopatii, se
pot consuma ceaiurile indicate pentm
tulbumile hormonale descrise Ia alit afectiuni
endocrine.
Schema tie masaj
* zone vagin, uter, ovate - 3 minute pentru
fiecare punct, pane;
* zone tiroidiene - 5 minute pentru fiecare
pane;
fiecare pane;
* zone limfatice - 2 minute pentru fiecare
punct
* zoni suprarenale - 3 minute pentnz fiecare
pane.
Sedsniele
se vor face zilnic sau Ia 2 zile,
exduznd din schema zonele care flu sunt
duieroase Ia testate. Uneon rezultatele pot
area dup 5-10
*edine,
alteori stint necesare
20-30 de ediifle pSita a reinstalarea apetitului
sexual sau apanpa orgasmulul In thnpul actului
sexual. Sunt recomanclate i percuii
u*oare
pe
coloana lombosacrala, has generale - Sean - cu
a rece i o;e 10-20 de seli consecutiv vezi
capitolul intitulat ,,Alte mijloace cia intirire a
organismuluf, alcoolului, cafeles,
parte;
pane;
endoctin. sunrarenall. Ovulele
distrofice duc Ia sterilitate
$
sunt mai
irecvente in avitaminoze t. C Ei si Ia
femeile toxicomane morfinomane.
alcoolice. Tulburrile hipofizare pot
genera sterihtate ovariana. Alit cauze
extraovanene: diabetuL hinotiroidismul
etc.
Existenta menstruatiei
nonnale nu
imolica neanirat fecunditate.
Tratamentul reflexoteraneutic isi
propune si recupereze, cel ptqin parial,
structura Si Itanctia orwanelor sau
glandelor afectate.
Schema tie masaj
* zone reflexe ovariene - 5 minute Ia
flecare picior,
* zone reflexe tiruidiene - 3 minute Ia
fiecare picior
* zone reflexe hipofizare - 3 minute Ia
flecare picior,
* zone reflexe titer - 3 minute Ia flecare
* zone reflexe limfatice - 2 minute Ia
flecare punct.
Se vor practica 1-2 edinte/zi, path Ia
oblinerea
efectuhui dorit, pe o durati de
3 luni, tratind, in acelai limp,
eventualete avitaminoze prin
adnlinistxarea vitaniinelor
corespunztoare.
Ceauuri cii
actiune
beneflc:
* Ceaiul de muguri de zmeur Ribs:
idseus - are acpune de regularizare a
secrfliei ovariene
$
stimulate a lobului
anterior hipofizar. Se beau 2-3 cani/zi o
lingur de muguri lao cana de a.
* Ceaiul tie obligtan Acone: cahimus -
infuzie, 2-3 cqti/zi 1 linguli Ia 1/4
litru tie ap clocotita.
* Cesiul de salvie Salvia offidnaks.
infuzie, 2-3 ceti/zi, in
afectiuni
ale
Organelor pelviene.
* Infuna de troscot Pofr,gonum aviaelare
- 2-3 cefli/zi - Sup indehingat -deosebit
de eflcient in sterilitate.
Li. iiipoovaria puberali eunucoidism
ferninith
Este un sindrom de insuficienti ovaliana ce ware
Ia pubertate.
Caur'e: leziuni tumorale san inflamatorii ale
ovaxelor. traurne psihice San lezuuni ovariene tie
naturi genetic.
Scene clthe: tulburati tie maturizare sexual Si cia
crestere. Oranele genitale exteme Si intent flu
se dezvolta, vulva i vaginul rmn cii aspect
infantiL uterul este atrofle. Menstnuaa lioseste
sau este nra i In canfitate foarte mid. Sanii nu
sunt dezvoltaji. prui pubian este tar, libidoul
sczut. fngtthtntea Si sterilitatea constante.
Tendin$ cit obezitate concentrata in partea
inferioar a corpului.
Tratainentul reflexoterapeutic vizeaz
imbunatiprea thculaiei sangvine, combaterea
infeqiilor aparatului genital
$
stirnularea
func4iilor glandulare genitale $/sau hipofizare.
Schemi de inanj picior,
* zona teflex a hipofazei - 3 minute pentnu
flecare pane;
* zona reflexI ovate - 5 minute pentru flecare
* zona reflex titer - 3 minute pentru flecare
* zoni hipofizara - 3 minute pentru flecare * zona reflex sani - 3 minute pentnu flecare
* zon cap -3 mInute pentnx flecare parte; * zona reflexa tiroid5 - 3 minute pentnu flecare
* zoni lombosacrala - 3-5 minute pentru pane;
* zone limfatice - 2 minute pentru flecare punct
Rezultatele stint bunt dad se va practica o
edinta
pe zi, limp de 1-3 huni.
fnsotiti de bi cii
apa rece
$ otet,
sean,
$
tie procedeul ,,mantalei
spaniole" aplicat de dou on pe sptmini vezi
capitolul ,,Mte mijloace de Intanine a
organismulul".
7.8. Sterilitatea endocrina feminini
Cuplunile cane intr-o perioad de 2-3 ani tie
conviepzire nu au copii, lira a folosi procedee
anticonceptionale,
stint apreciate ca sterile, In
aceste cazuri este necesar tin consult medical de
specialitate al ambior panteneni. Stenilitatea
endocrini Ia femei se poate instala datonit
afectiunlior ovaniene /sau ale mon glande cu
Hipofiza
Paratitoidi
Tiroidi
Glande
Suprarenale
Glande
Genitale
Picior crept
Figuna 12 - Zone refiexqgene din Idipi pentru tiroidd
Picior stIng
12
Reflexoterapie
F
8. BOLl METABOLICE SI DE Disfuncjia glandelor paratiroide se poate stopa minunt i se punc I linguniji de p1ant
NUTRITIE pS masaj reflexoterapeufic, eliminind astfel liar-c ceaci cu api rcce ping a doua zi,
Metabolismul este proprietatea fisndamentall
a viepi, exprisnati prin capacitatea de
autoreinnoire a substan;ei vii. Bolile
metabolice i de nuthpe pot fi determinate de:
- caine externe aport alimentar nepotnivit
cantitativ i calitativ;
- caine interne diverse boli;
- caine mixte interne d externe.
in ultima pethoadi, bohle metabolice sunt din
ce in ce mai frecvente datotiti schimbarii
modului nostni de via sedentarism, stres,
aliment4e cii grsimi i glucide rafinate,
consum excesiv de alcool, cafea, medicamente
ii substan;e chirnice, efectul negativ a!
mediului poluant. Toxinele se acumuleazi in
cantitip atht de man, incit inta in fluxul
sangvin, detenninind ulterior eliminiri foqate
care genereaz multe boll inflamatonji artiti,
nevriti, peritonit, peticarditi, encefaliti,
meningiti etc.
8.1. Diabetul zaharat
Este o boalI metabolic cronici provocati de
lipsa relativi sau absoluti de insulina activi.
Astfel apar tulburinile in metabolismul
glucidic, en crqtenea glicemiei cantitatea de
zal* din singe pate 1,2 g% hiperglicemie
i eliminarea zahtuluj pS uuinA glicozunie.
Aceast tulburate metabolici se instaleazi in
unna disfisnciilor pancreatice, hipofizare,
tiroidiene, suprarenale i ale giandelor sexuale,
pistnind un
pronunat
caracter ereditar.
Simptome dinia:
- polifagia Qolnavul s1ibete en toate ci
mmmci mult;
- poliunia bolnavul unineazi mutt i des, 4-5
I in 24 de ore;
- polidipsia bolnavului ii este sete in
pennaneni.
La femei se mal poate adiuga prunitul
mindninsea vulvo-vaginal4
Masajul reflexoterapeutic va fi deci
complex,
aclionindu-se atit in zonele reflexe
pancreatic; pentru a stimula circulalia
sangvini, sporindu-se astfel funqionalitatea
glandS i accelerarea producenli insuiinei, cit
ii in zonele glandelor tiroidiene, suprarenale,
hipofizare i sexuale, dad se constati
deregliri manifestate i in zone reflexe
corespondente duieroase,
tinind
seanna ci
volumul secrejiilor intense ale glandelor
tiroidiene, suprarenale i hipoflzane este
proportional an caniitatea de singe care
ajungelaele.
Hipoflza
influenteazi,
pnn multiplele
fiinctii
pe care le are, ii stimularea dezvoltinii
funqiilor celorlalte glande endoctine, in
particular partea endocnni a pancreasuhui care
elaboreazi insulina.
`riroida, responsabil i de hunconarea
stratunilor de piele ale corpului, conduce, in
biperfuncjie, i Ia accelerarea deraditii
insulinS, deci stiniularea zonei reflexe
corespunaitoare va induce nornializarea
functiei
tiroidiene, cu implicalii
pozitive
asupra pancreasului i glandelor sexuale.
unul din motivele instalanii diabetului.
Suprarenalele, care controleazi oxiditile din
corp. esenqiale pentnu viaa, vor ft stimulate, in
cazul diabetului, urmirind regiarea
metabolismului gjucozei i stimularea flsncjiei
antiinflamatonii. Dei
secreliile ficatului i ale
pancreasului sunt diferite, ambele
actioneazi
in
diabet, de aceea este necesar si stimulim i
zona flcatului.
Masajul reflexoterapeutic in cazul diabetului
se face dupi unnitoarea schemi:
* zona pancreas -5 minute fiecare parte;
* zona ficat, colecist, duoden - 5 minute;
* zona tiroidiani -3 minute Ia fiecare picior,
* zona bipofizani -3 minute Ia flecare picior,
* zona suprarenalL tinichi, uretere, vezici
urinari - 5 minute la flecare traseu;
* zone limfatice - 3 minute flecare punct.
Masajul se va face 1-2 ori/zi, ph Ia dispania
simptomatologiei clinice i nonnalizarea
analizelor glicemic phil in 1
%,
glicozunie -
absenti. Persoanele care folosesc insulirm nu
von renun$a Ia ea brusc, ci o von reduce in
raport cu analizele. Dupi nonnalizarea
analizelor, se Va continua cii 1-2
edine/s5pti-
mini, timp de citeva luni. Reducerea sau
eliminarea insulinei va fi &cuti strict sub
control medical.
Regimul alimentar va ft individualizat i
trebuie sa asigure aportul necesar de proteine
minerale, siruni si vitamine. Vor ft eliminate
zaharwile i redusi piinea. Ceaiul de ted uscate
de fasole va ft benefic. Foarte
muli
diabetici
reacjioneazi pozitiv La tratamentul
reflexoterapeutic, dad au nibdare i Incredere
pate 65%.
Rcgimuni, ceaiuni, conduiti:
sucul de ;elini ftium graveolens 3
pahireIe/z scade cantitatea de zahir din
singe. Pentru sdderea zahlrului din singe se
vor consuma: morcovi proaspe 4-6
morcovi/zi, ceapi ii usturoi. Pipidia are, de
asernenea, un efect deosebit de bun dad se von
consuma 10-12 tulpini crude de pipidie
infloniti pe zi, fkindu-se o curl de 3-5
siptimini. Efectul poate fl de cele ml multe
ori uimitor, normalizindu-se cantitatea de zahir
din singe. Sucul de castrave proaspe are, de
asemenea, efect de normalizare a zahlrului
sangvin. Se vor bea 100 de grame de suc, zilnic,
in doul repnize, timp de 10 zile.
* ceaiul de ridicini de obligeani este deosebit
de eficient In diabetul zaharat. Se Va lua
conform indicai1or date Ia cap. 5.1.
,,,Pancneatita cronici".
* curl mai indelungati de vise Viswm album
L. Viscul se lasi in api rece de seam pini a
doua zi, cind se incllzete uor, se strecoari ii
se beau 3 cqcu;e/zi, o penioadl de 2-3
siptimini, apoi se scade La 2 cqtilzi - 2-3
siptimini i in final se bea o ceaci/zi timp de
2 siptimini. Cel ml indicat vise este ccl de pe
stejani San plopi, cules din octombrie ph in
decembrie sau din mantle cii aprilie. Este bun i
viscul de pe brazi. Se folosesc don frunzele i
tulpinile nu se folosesc bobi;ele, se toad
13
cind se incilzefle puin i se In
ridicini de cicoare Rad& Cichorli.
spilate bine - pot ft folosite de diabetici Ca
satan proaspiti. Aceasta salati poate ft
combinati cii praz verde
fl
ridicini de
elini, toate avind ml de diminuare a
cantititii
de zahir din singe.
usturoi macerat in rachiu de secant Se
folosesc 3 cipiini de usturoi, care vor ft
zdrobite i introduse intr-o sticli de I htru
peste care se pune rachuu de secari; se lad
14 zile Ia macerat. Sc consumi I linguni
din acest preparat in flecare zi inainte de
micul dejun.
alit ceaiuni indicate diabeticilor sunt
cele de frunze de Inn Fo&.,r ITaainium
myth/lw:, culese inainte de coacerea
fructelor - inflizie - I lingunii de frunze Ia
1/4 litru de api flerbinte 2-3
ceciti/zi,
curl de 30-40 de zile. Inftizie de frunze de
urzici PaEans Uuica dioida 2-3
ceciti/zi,
infuzie de frunze de dud Folium Mo 2-3
ceciti/zi.
Diabeticli vor evita supraalimentaa,
mincmnd cite
putin
in mat multe
reprize/zi.
Biile cu api rece i o;et vezi capitolul
,,Alte mijloace de intinire a organismului"
vor avea inn efect bun daci Se vor face
tirnp de 20-30 de zile o data pe sean.
Dad aceste rflete vor ft combinate in
totalitate sau parpal, an tratamentul
reflexoterapeutic, rezultatele vor ft
hotinitoare in vindecarea diabctului
zaharat, fbi a ml apela Ia administrarea
insulinei. Ca alimente, recomandim
legumele bogate in potasiu pitnsnjel,
telini,
dovleac, fasole verde, preparate
sub formi de supe ii consumate in
exclusivitate pa
parcursul unor postufi
scurte, combinate en repausul Ia pat timp
de 1-2 siptimIni.
8.2. Obezitatea
Obezitatea este o
caracterizati pin
corponale cii peste
nutnipe,
greutipi
fatji de
greutatea considerati ideali, datoniti
acuinulitilor toxice ale gnisimilor,
consumului necontrolat de alinnente, unor
caine de naturi endocrini ci
retentiulor
anormale de api
cii
mucus in canalele
limfatice, mate depinzind de
particulanitlle onganismului. Existi ml
multe formule pentru a afla greutatea
ideali. Usia dintre acestea este formula
clasici.
Formula dasid
T-150
G=T-100 ,unde:G
greutatea corporali; T
= iniltimea
in cm
4
Alti formuli ce ia in considerate virsta i
sad:
G=50+0,75T-150+ unde
V=virstainani
boali de
creciterea
15-20%
V-20
4
Pentiu femei intregul produs se
inmu1tete
cii
0,9.
Czek
obezitii:
- exces de alimente cc se depun sub formi
de grisime;
- boli ale glandelor endocrine ipoEzi,
tiroidi, suprarenale, glande genitale.
Media de via a obezilor este cu 10 an1 mai
mica decit a oamenllor nonnali. Obezitatea
poate the predispozqii masive spre boll grave:
- ATENflE! infarctuk
- accidente cerebrale;
- bipertensiune artenali;
- boll renale;
-gut%
- diabet zaharat
- aiim bronic;
- artroze etc.
Siniptome: Obezil sunt astenici, obosesc
repede, au capacitate redusa Ia efort.
Tratasnentul profilactic ramine fundamentaL
Sc va comb-ate supraalimentaia mai ales
excesul de Binoase i dulciuri rafinate,
sedentatismul. Masajul reflexoterapeutic se va
face In zonele reflexe ale tiroidei, hipofizei,
suprarenalelor, glandelor genitale pentni
reglarea lot i stimularea normali a arderilor.
Sc mai sthnuleaza i zona stomac - intestine,
in scopul refacetii unel digestii si
absorbiii
normale.
Schemi de masaj
* stoma; duoden - 5 minute pe fiecare
picior;
* tiroida - 10 minute pe fiecare picior;
* hipofiz - 3-5 minute pe fiecare picior;
* zoni suprarenale - 3 minute ,pe fiecare
picior;
* zoni glande sexuale - 2 minute flecare
punct
* zoni tinichi, uretert, vezid - 3 minute pe
fiecare picior.
Tratamentul se face zilnic, dupi 4-5 zi]e
dispare senz4a acuti de foame, las primele
semne de slibire se instaleaza dupi 15-20 de
edinle.
Dad masajul se face corect, Ca durata
fl
tebnici, dad obezii fac micare, exetcipi, daci
se renuni
Ia consumul excesiv de dulciuxi i
fainoase, greutatea corporali poate scidea
intre 5-10 kg/luzd.
Peloada de tratament este de lungi durati 2-
4 luni, avind insi avantajul ci o data reglate
ardeile, redresat metabolismul, greutatea
pierduti flu Sc mai pine Ia bc Ca dupi
tratamentele medicamentoase.
Ca adjuvant, obezii vor folosi In timpul cure1
de masaj unnitoarele cealuri:
* infuzia de creoari Akhsmill.a v4gaiis - o
lingurii de planti Ia 1/4 litru de api docotiti,
Sc lasi
puin - este foarte bud in cura de
slibire a obezilor. Se vor bea 2-3 ceti/zi,
timp indelungat.
* inflizia de cicoare Her/rn et Rat Cithorii -
aceeai cantitate - di rezultate excelente in
obezitate. Se beau 2 ceti/zi.
* infuzie de coada-calului Eqidsetunc aneMic,
3-4 cecup pe zi repartizate in mai multe
repSe. Indicat Ca mijioc diuretic, eliminindu
se din corp surplusul de api
* infute de ion de soc F/an Sambud i de
muqeI Fkns Matricaria chamonci/hi 19 Se bea
cite 1/2 pahar infiuie din fiecare, separat,
inainte de mese, de 3 oil pe I. Cura Va dura ccl
niult 2-3 saptimini. Se poate repeta dupi 3-6
luni.
* Re;eti suedezi contra reumatismubui ci
pentru eliminarea excesubui de api din
organism: riclicini de hrean Rat Arinorada
rusticana Lane ras, umezite Cu puini api cu
opt, peste cane se toami lapte fierbinte, in
cind laptele s-a inchegat se aduni zirul din care
se beau 1-2 pihirele pe zi, timp de 10-12 zIle.
* Curacu;elini:suculdeeliniApium
grarcoirns - 80-100 de ml - se bea proaspit cu
1/2 on inainte de micul dejun. Pentru a slibi,
obezii vor consuma de 3 oil pe xi cite 40-50 de
grame de slinini pnoaspiti, pe stomacub gob,
fad piine.
* Alti reeti pentru obezi 1 kg de pitrunjel
verde Petroselinuni bortense se maci mirunt i se
fierbe Ia foc mic cii 211th de lapte de vaci pini
rtnine circa 1 litru de lapte. Sc strecoani
laptele rimas i se consurni cite 1 linguri din
on in on, -se teninini, in ziua respectivi
nu se minnci ci nu se bea nimic. Se poate
repetalaolunidezile.
Dad tratamentul este inceput mai din timp,
rezultatele von fi ml rapide
ci
ml sigure. Dc
asemenea, Sc recomandi tin proces progresiv
de dezintoxicare, pnin postuni scurte i repetate,
fin a impune insi efonturi suplimentare
organelor deja dominate de oboseali
fiziologici, sau pun consumul sucunilor naturale
diluate din Inucte i legume. Mlcarea in act
liber, sportul in general ml ales glntnasfica
aerobici, combinate Cu reflexologia i dicta von
ajuta Ia eliminarea greutiju 6 aces, dcci Ia
menpnerea greutips normale a corpuhu.
Dad flu existi alit contraindicai gastnice
etc., este foarte unit ca inainte de fiecare masi
de trel oil pe zi obezii si bea cate 100 de ml
de api in case se adaugi 2 lingwie de opt de
mete.
Cura va dun 2-6 Iuni.
8.3. Slibirea
Se caracteilzeazi pS sdderea greutiii
corporale sub
15%
din cea. considerati
normali. Starea de slibire, ca boa trebuic
difereiqiati de ceea cc itiplegem in mod
obinuit prin a ft slab.
Cau?le
pot multiple:
- carenp ainnentare;
- deficitul de proteine;
- sdderea apetitulul datothti alcoolismuiw,
anumitor medicamente chiar Ia fiunitori;
- bob somatice sau psihice, bob digestive,
dantuni deficitari, absorbie intestinali
insuficienti,
- deftcienp genetic; dine cronici,
- caxie hipofizani, hipertiroidie, diabet,
cancer, SIDA etc.
Swine clinicr bipotonia generali, astenia,
adinamia, Ia care se adaugi semnele de sufetini
ale both de bazi.
Tratamentul vizeazi cauzele care au
condus Ia aceasti stare: caren%ele
alirnentare, deficatul de proteine etc., cc
vor ft combitute printr-un aport alimentar
adecvat. Sc va renuna Ia fumat, alcool,
medicasnente care scad pofta de mincare.
Dad slibirea este cauzati de boll digestive
sau intestinale, se von stimula zonele
reflexe corespondente organelor
respective, in scopul redresixii actului de
digestie absorbie normali. Afeqiunile
endocrine
cacexia
bipofizari,
hipertiroidia vor ft combitute prin
inasajul zonelor reflexe corespondente.
Pentru tefacerea generali este recomandat
mersul descul prin pietre umede sau iarbi
cii roui. Tiinpii von ft Ia inceput mici 1-2
minute, ajungindu-se dupi 2-3 sipttnini
Ia 5-10 minute. Stint indicate i bille,
sean, Cu api tece
ci
opt veal capitolul
,,Alte mijloace de intirire a
organismului".
Ceaiul de salvie Salvia officinalis - infuzie,
2-3 ceti/zi - va stimula pofta de mincare.
Dc asemenea, infuzia de coada-calubui
Equiseiwn aneMic va redresa starea
genetali a organisrnului 2
cecli/zi.
Infuzia de pitlagini ingusti Plan/age
lanceoletd - o lingutii Ia 1/4 litni de api
clocotiti, 2-3 ceti/zi, va redresa
activitatea gbandei tiroide, care va revigora
intreg osganismul. Plimbirile scurte in aer
curat, combinate cu reflexoterapia cu tin
regim alimentar adecvat afecunii von di
in ceic din urmi uneoni destul de repede
rezultatele doSe.
Schema de masaj
* stomac, duoden - 5 minute pentru
fiecare paste;
* zona intestin subire - 3-5 minute
pentru fiecare paste;
* zona intestin gnus daci este cazul - 5
minute cm ordinea evacuirii;
tiroida - 3 minute pentru fiecare
paste.
- Sedintele se von face o dati
pa
zi, timp de
1-2 luni.
Reteti
alimentani pentru
denutniti,
arteroscierozi, tensiune arteriabi
crescuti, constip4e, afecjiuni
hepatice:
Sc
curi
200 de grame de pEni, se tale
clii i se presari puini sane Qisindu-se 15
minute. Sc
curiti
de coaji 200 de grame
de mere, se tale fehi
fl
se toami peste dc
sucul de Ia 1-2 limii.
Se amested ;eIS cii merele mciusiv
zeama de Iim3ie i se
acazi
in sabatieni. Sc
adaugi 25 de grame de smintini se
amested. Acest preparat va suplini
pthnzul unci zile. Se poate repeta de 2-3
oil pe siptimini.
Curl de suc de on verde Hordeun,
n4gare 14 - plantele si nu he ml inalte de
15-20 cm. Sc beau 100 de nil de suc pa zi,
repanizat in dod repnize inainte de mese.
14
Rcfleotenpie
Cnn va dun 14 zile. caracterizeaz pith prezeiqa tofilor gutoi peste ele se trage alt pereche de ciorapi.
Bolnavii slb4i vor consuma alimente
proaspete Ce
COflhIfl
principalele elemente
deficitate lot:
- vitaminele vor fi asgurate pSi consumul
zilnic de fructe i legume proaspete, ftcat
ine integrali
- glucidele vor fi asigurate prin consumul de
dulcuuri, Minoase, fnicte dulci etc.;
- lipidele vor fi asigurate pun consumul de
wit proaspIt, smintin& frica;
- proteinele vor fi asigurate pith consumul
de lapte, ou, brnzi de vaci, came proast,
ficat etc.;
- srunle muierale vor fi asigurate ps
consumul de brinza pmaspit, lapte i
legume proaspete sub form de salate.
Un preparat indicat pentm bolnavii denutrip
se, obne din 2 linguth de ovz pisat, peste
care se toami 500 de ml de lapte fierbinte
se lasi In termos 3-4 ore.
Continutul
se bea
pe
parcursul me rile, In mai multe tepnze, cu
Inghiituth mici Sc Va face o cur de 2-3
F
siptimini.
Dc asemenea, un foarte indicat remediu este
sucul combinat din morcov, sfecl roie,
$trunjel, pisSrnac, ;elinl 200 de nil in dou
reprLze pe zi. Cura trebule s dureze ccl puin
3-4 siptmAni.
Este indicat ca drojdia de bere si flu lipseasc
din consumul
denuthor,
ea conlinind
foarte
multe vitamine i sAwn minerale. Se poate
consuma zilnic drojdie de bere cit o nuc4
Bolnavilor care suferA de aceastI afecune li
se recomandA multa linite, aer curat, plimbAri
scurte pnn zone nepoluate.
Dc asemenea, folosirea ,,mantalei spaniole" o
datA
pe
sApthnan veal capitolul ,,Alte
mljloace de Intnre a organtsmuluC Va
revigora organismul, eliminnd toxinele
acutnulate.
8.4. Guta
BoalA metabolici, caracterizatA pnn cine de
artntA anitA, In special Ia arliculflia metatarso
falangiani a halucelui inflaniarea degetelor
marl de Ia picioare.
Cnn Incepe brutal noaptea, evohthnd due
ziuA cu duzerl foarte man. Degetul Se umfiA,
devine rou ii cald. Gina cronicA se
umflaturi localiza poharticular la pumn,
mimi, coat; picioare.
Stmne clinia dureri articulate accentuate Ia
micare, deformAri articulare,
prezenla
tofilor,
semne inflamatorii locale durere,
roratA,
cAldurA, unnflltu4. Guta nu este numsi o boalA
articularA, ci mu generalA, metabolicA, foarte
gravA. Gina este cauzatA de o tulburare
InniscutA in mnetabolismul nucico-protetnelor.
Din start se t'a recomanda bolnavilor tin regim
bipocaloric, cu restrica alimentelor bogate in
purine viscere animate, supe de came,
mezelun, picioare de pont, capete de vitA,
conserve; evitarea legumelor bogate in acid
oxalic smochine, afine, ciuperci, concentrate de
roii; se va evita consumul de ciocolatA, cacao,
came albA, se interzic condimentele, cafeaua,
ceaiul, alcoolul.
Tratamentul ptin masaj reflexoterapeutic
Se vor masa zonele suprarenale In scopul
degajAnii de cortizon efect anti-inflamator,
zonele nnichi, uretere, vezicA uninarA pentru
accelerarea eiminAri din corp a toxinelor acid
oxalic etc..
In cazul gutei, zone!e reflexe ale rinichilor si
ureterelor sunt foarte dureroase Ia palpate.
DupA 5-7 zile de masaj linens urina se
coloreaza devine croniaficA, ceea ce Inseamni
c atit acidul oxalic, cit i alte toxine din corp
incep sA lie eliminate in
cantitati
math.
SchemA de masaj
* zonele glandelor suprarenale - 5 minute Ia
flecare picior,
* traseul nnicbi, uretere, vezicA urinarA - 10
minute Ia flecane picioc
* sistem limfatic - 3 minute flecare punct
* segment corespondent ccliii afectat - 5-10
minute.
Se va efectua o
edinA
pe zi limp de 4-5
saptAmini. Rezultatele sunt semnificative in
peste70% din cazuni. Pentru a mAn procentajul
de neujA si a scurta perioada de tratament se
vor urma procedeele:
,,cAmaa spaniolA" de 3-4 orl pe sAptAminA,
* se Va folosi flerturA de pale de ott san
scuturAturA de ran In care Se vor muia osete de
linA. Aceste osete stoarse Se trag pe picioare i
Vor fi menini4i pini a doua z.
Intern Sc VOf conswna urmAtoarele
ceaiuri:
infuzie de coada-caluhus Eqt.tisetum
arvwnst - La 1/4 I de a$ clocotitA Se pune 1
hngwii de plantA i se lasA 1 minut. Se
beau 2 ceti de infuzie, prima rlimineqa pe
stomacul gol, a doua ceacA Sean, cu o
Inainte de amA.
infuzie de uraici lJnica dioicd - 3-4 ceti
pe zi.
Locah pe zona duneroasA, se vor aplica
frunze de varzi Pekum Bnzsflw okrsua
zdrobite san clcate Cu flerul Incins. Se vor
sine ccl puin 4 ore acoperite cu un
prosop.
Bolnavii gutoi vet lua de 1-2 on pe
saptAminl o masA dupi urmAtoarea
releti
vegetarianA: 300 de grame de canofi 150
de grame de sfecli roe
;
250 de grame de
morcovi.
Cartofli i sfecla se flerb, se tale fehii, in
morcovii Sc tad cruzi. 150 de grame de
vanzA albi Se tale mAnunt i se freacA
separat cu pulin o;et de mere, apoi se
aniestecA toate. Sc preparA ml 50$ din ulei,
oet de fructe ii 25-30 de grame de
smintini care se toarnA deasupra.
15
Figura 13 - Zone rejiexogene din llpipeniru diahet
9. BOLl REUMATICE recomandaU folosirea, de 2 oti pe saptImina, a
Swit leziuni inulamatorii sau degenerative ale ,,mantald spaniole", imnuiati in a$ flart
jesutniui conjunctiv. flori de ran sau - de ovz vS capitolul
Clasificarea bolilor reumafice: ,,Alte mijloace de intAre a organismi.ilui'.
I. Reumatisme inflamatoril atticulare i Intern at von bea ceaiu inflizie din
viscerale urmtoarele plante:
1. R.eumatismul articular acut okolski- papIdie Taraxaaun offidna/4, 2-3 cqii pe zi -
Bouilland. are efect depurativ in artdte i reumatism
2. Poliartnita reumatoidi * ciuboica-cucului Primuhi offidnal4, 2-3 ceti
3. Spondilita anchilozanti anchilopoetica pe zi, elimini substan;ele toxice, care due Ia
4. Reumatisni secundar infecos artnit i boli reumatice;
11. Reumatism degenetativ * pedicu$ Lyaipoium chzsutiw4, 2-3 ceti pe zi,
1. Artroza - poliartroze timp indelungat - foarte bunk pentni bolnavii Cu
2. Spondiloze spondilartroze tumefleri cci deformiri anchilozante reumatice.
III. Reuniatism absthcular periferic cu Infuzia se face dintr-o hnguri plin de plant
caracter inflamator sau degenerativ tiiat mirunt peste care at adaug 1/4 1 de ap
IV. Manifestiri de tip reumatic in alit clocotiti i se Ias acoperita 5 minute.
afecjiuni Contra reumatismului poate fi folositi cu mult
9.1. Poliaruita reumatica succes i reeta suedezi: radIcinI de hrean
Este o afeqiune inflamatosie, fra procese Ea&x Annoraaa nukcan Lam data pS
supuratve, cc atinge anal multe articulalil,
Cu rzitoare, unieziti Cu pupni api cu
ote
peste
predileclie
cele de Ia mini ai picioare. EvoIuia care at toni lapte flerbinte. Cind laptele s-a
boll este de lungi durat, ducind in final Ia inchegat at aduni zrul din care se bea o
anchuloze
deformatii
articulate. cantitate tIe 1-2 pihirele/zi.
Both debuteazi lent i este mai frecventi Ia bcah at von fniqiona cu uncturi de ventrilici
fend decit Ia birba, in fan incipienti a boin Venniw offidnalis anticulaiile dureroase de 2-3
seinnele ma aunt tipice afecjiunii dureii articulate on pe zi. Moo' & prepararr 2 mimi tIe plaint
i inusculare, atari nervoase, insomnui,
transpiratfiinfloiite
tte mirunt at pun hut-un littu de
Is eruemitii, febth modenat4 Pc parcursul rachiu de secari 30-40
ccj
at lasi La cilduri 14
evokqiei both apar semne caracteristice zile.
tusneflerea
articulasiilor de Ia degete, genunchi, Gin-mastica medicali penn recuperarea
pidoare, pumni, articulatiile
find pninse articulapilor afectate va fi f&uta, cel piqin in
simettic. primA fazi, sub Control tIe specialitate.
Cu timpul se instaleazi anchiloza i deformarea 9.2. Spondilita anchilozanti
articula$or. Netratati Ia timp, boala Este o afeqiune inflamatonie reumatismali
progreseazA, ducnd Ia invaliditatea prim intilniti mai ales Ia persoanele de sex birbitesc,
anchiloze. intre 20
ccj
40 ani, avind localizare predilecti Ia
Tratamentul reflexoterapeutic Va fi ant in nivelul Coloanel vertebrale.
pnimul rind pe masaju! traseului renal, deoarece Boala - cii etiologic insuficient clariflcati axe o
ninichii joaci un to! deosebit in eliminaxea evoluie progresivi citre anchilozi, cupiinzind
reziduurilor care at depun in articulaiiile
uneori i articul4ile umerilor, genunchilor i
infiamate. Stimularca glandelor suprasenale va
articulaliile
coxofemurale.
asigura un plus de cortizon, absolut necesar in in stadiul incipient al both apar duteni in
stoparea proceselor inflamatonii. regiunea lombari sau loinbosacrati, noaptea
Masajul zonelor reflexe limfatice Va stimula spat diminea$. Pe mAscarA ce boala evolueazi,
circulalia cutentului limfatic, conducand la procesul inflamator din regiunea sacroiliaci at
prehuarea
decceutilor cci Ia minirea
rezistentei extde pe intreaga coloani, care devise rigidi.
oizanismului
La infeqii. Examenul radiografic indici imaginea coloanei
Zonele reflexe ale
articu!aliilor
inflamate at vor sub formi de ,,baston de bambus" vertebrele
mass in scopul
imbunititirii
circu!aei sangvine sudate intre e!e prin purqi. V.S.H.-ui este
In articulapi cii al detumefletii lot. crescut.
SchemA de
masal Tratamentul reflexotenpeutic va urmAd
* zonele reflexe ninichi, uzetere, vezici unari - combaterea inflamajiel, stimulindu-se zonele
10 minute pentru flecare pane; reflexe ale glandelor suprarenale i zonele
* zonele reflexe ale glandelor suprarena!e - 10 limfatice. De asemenea, Sc va urmTh refacerea
minute penn flecare pane; articu!qiilor deformate pnintr-o buni inigaie
* zone!e reflexe ale articulaiilor afectate i sangvini i pin stimulatea zonelor reflexe
seginente corespondente - 10 minute pentru paratiroidiene favonizind producerea calciu!ui.
flecare pane;
Epurarea articuIailor de toxine va fi obpnuti
* zonele reflexe limfaflce - 3 minute flecare prin stimularea zonelor reflexe ale traseelor
punct.
renale ninichi, unetere, vezid urinana si zonelor
Masajul at va face o data
pe
zi tixnp de 4-8 reflexe ale articulqiilor afectate coloani, umen,
siptamini. Pnimele semne de stopare a
ciold etc..
procese!or inflamatonii pot apirea dupi 10-15 SchemA de masaj
ciedince, dat
ciedincele
vor continua. Penn' * zona reflexi suprarenahi - 3-5 minute de
ehiminarea substanjelor toxice din organism i flecare picior,
penn stoparea proceselor inflamatonii este * zona reflexi traseu renal - 5-7 minute de
flecare picior,
* zona reflexi paratiroidiani - 3
minute tIe flecare picior.
* zonele reflexe ale coloanei afectate
ale altor articulaii prinse - 3-5 minute de
hecare picior,
* zone reflexe limfatice - 2 minute de
flecare punct.
Masaju! va fi fkut o datA pe zi, tump de
30-60 de zile. inceput in fan incipienti a
both, tratamentul reflexogen di rezultate
foaxte bune.
Pc Ungi celelahe tratamente indicate ha
pohiartnita reumatoidi, Se vor folosi in
cazu! spondiliten anchilozante alte
remedii natuniste ca:
tratament cci Sent i
oet
de mete
dupijarvis. Se iau 2 lingwie de mitre
de albine, 2
lingurite de
oet
de mere
0
at adaugi Ia un pahar cci api, at
consumi Ia flecare masi. Cura Va ne 30
tIe zile ii at poate repeta dupi o paufl
deo!uni;
* bii ted cu api d o;et vS capitolul
,,AIte mijloace de intirire a
organismului";
comprese cu fninze tIe vani
frunzele at zdrobesc cii sucitonil sau cii
flerul de cilcat at aplici pe locurile
dureroase, find acopenite cii un prosop
sau cii cm alt material gros penn a
menpiie cldura. Se pot lisa
fl
24 de
ore, repetind procedura de cite S este
nevoie;
ridkin de
maceci Radix Rj,,ra casino
strinsi pnmivara sau tosmna tin p-ahar ii
juiuAtate tIe radicini Uiati mirtint Sc pune
intr-o sticl de 0,5 I peste care at toam spin
flu vodd de 40.
Conlinuml se agiti hint i
se $streazi is intuneric in bed pentru 21 &
zile. Se hea cite o linguri de 3 on pe xi
inaintea meselor.
93. Reumatismul dcgenerativ. Anmzele
Stint afeqiuni articulate cronice, caractenizate
pnin deteriorates cartllajului articular
$
formarea uneoni
excrescentelor osoase date
tIe reaqia petiostaht Mai frecvent both
prinde articuIaile membrelor inlenioaxe
$
coloana vertebraI, instalindu-se tIe reguli in
a doua jumitate a viepi, dan flu sunt excluse
Icziuni artrozice
cc1
a persoanelor tinere.
Cats/s
bolli pot fi multiple:
traumatisme
uccoare, dat repetate sau
traumatisme putemice asupra articulapilot;
* factoni ereditani, endocnini, tulbuthi
circuhatonii, obezitate, fig, umezeali;
* inflamai articulate provocate de infrqii
cronice, de focar sau chin spedficc;
profesiunea dad implid folosirea in
exces a unor articulapi etc.
Sinspta'ne/e bohi: Mind afecpuni cronice,
simptomatologia Se instaleazi treptat.
LJurerile apar in pnimi fazi Ia schimbarea
vremii sau
dimineaa ha primehe m$cani.
Articulaiile artrozice sciqiie Ia miiciri, iar
cu timpul se insta]eaz deformaihe
articulare, anchiloza i
impotenta
6inqionaM.
Denumirea antrozelor este in raport cci
localizarca or.
9.4. Spondiloza
16
Rtflezoterapie
Este o forma pathcuI2r a artrozelor localizate Ia superior puns - 5 minute. 5 Axtroza
&eznei
mvelu] coloanei vertebrale. Afecunea prinde vertebra Sc fac 1-2 edin;e PC zi, limp de 20-25 de zile,
ci discul intervertebral. Discurile intervertebrale secontinuindu-se cu 1-2
cedinIe pe sptmn, timp de
uzeaz declannd sufnn;e degenerative. Procesele de 2-3 luni. Dc cele mal multe wi simptomele se
involupe a discurilor incep de Ia virste rdativ tinereatcnueazg dup 5-8 edine, displdnd du$ 15-20 de
20 de ani, tar manifestarile clinice Sc insta1eaz malt
edine.
mai trztu, in uncle cazuri, simptomatologia dinic este 2. Spondiloza toracali
absentL cli toate ca radiografic semnele bolii sunt * zon reflexi regiune toracala - 3-5 minute de
prezente. fiecare picior;
SiwfJonr&oIog: Semnele subjective ale spondilozei zon glande suprarenale - 3 minute de fiecare
depind de regiunea afectatI a coloanei vertebrale. picior;
9.4.1. Spondiloza cervicala * trascu renal rinichi, uretere, vezid - 3 minute de
Semnele objective sunt redoarea m;epenften cefei, traseu;
cracmente gtul trosnete Ia mictt sau torticolis * zon rcflexd paratiroide - 3 minute de hecare
blodri dureroase ale capului i gtului intr-o parte, picior.
spre unul dintre umeri. Se vor efectua 1-2 edin;e pe in, limp de 15-20 de
Subiectiv, bolnavul acuzi durere in ceaf, cefalee ink.
posterioarL astenie, ameeli, agomote in urechi. Sunt 3. Spondiloza lombara
bolnavi care se pHng de parestezii
amorch
i iradicri * zona reflexa regiune lombosacrati - 5 minute de
dureroase in torace in regiunea precordiala. fiecare picior;
9.42. Spondiloza toracalI * zon glande suprarenale - 3 minute de fiecare
Prezinti, mai rat, simptomatologie clinica ins uneori picior;
apar dureri in regiunea toracic, exacerbate in pozia* traseu renal rinichi, uretere, vezid - 3 minute de
ortostatid statul in picioare. Durerile se diminueaza trascu;
sau chiar dispar Ia repaus, in
pozilia
culcat. Spondiloza* zon paratiroide - 3 minute de fiecare picior;
toracail poate produce i cifod in diverse grade, mai * traseu sciatic- 5-10 minute.
ales Ia bolnavii care au prezentat lii copiltie
cifozaedinteIe de masaj Se fac tot 1-2 pe zi, limp de 8-10
juvenila boala Scheuermann. zile, apoi se fac o zi da, o in flu, mrindu-se cu 1-2
9.43. Spondiloza lombara minute iimpii de masaj Ia fiecare zonA. Se continuA
Iste cea mai frecventA formA de locahzare a artrozelor pnA ajungem Ia
disparitia
totaM a simptomatologiei
Ia nivelul coloanei vertebrale. Acest lucre este cauzat cinice, apoi se vol face 1-2 edine pe saptimin,
de solicitArile intensive ale zonei lombare, aceasta find limp de 2-3 luni.
zona cea mal mobilA a coloanei vertebrale. Boinavii cu spondilo* indiferent de localizarea in,
Clinic, spondiloza lombarA se poate manifesta prin: pot folosi i alte remsii concomitent cu masajul
a Lumbago - poate ft acut sau cronic: reflexoterapeutic.
- in fan acuti durerea din regiunea lombosacrati este * ,,mantaua spaniola" - 1-2 on pe sAptAminA vezi
vie, bolnavul cAut3nd poziii nedureroase. Tusea, ,,Ahe mijloace de intArire a organismului".
strAnutul, micarea II mtesc durerile; * cmi diuretic de Ia plafar, inflizie - I linguril de
- in fan cronicA bolnavii se plng de dureriplanti Ia 1/4 litru de apA fierbinte. Sc ben
dirnineala
lombosacrate
dimineata
In scularea din pat sau dupA Ce in pat Ia orizontalA. Bolnavul va adopta po'zipa pe
stau mai mult limp aplecati in momentul in care Se spate, pe burti, pe partea stingA, pe partea dreaptA
IndreaptA. limp de o ora, penn a antrena toxinele spat
b Sciatica - durerea din regiunea lombosacratA organele de eliminate. Cura trebuie sA dureze ccl
iradiaaa pe partea posterioarA a membrului inferior,
pulin
30 de zile;
find totui intensA
0
in
mucchii
fesieti. Tratamentul * coada-calului Equirmare ant, infuzie - 2
spondiozei prin masaj reflex Va urmari zona de cecu;e pe in, dimineqa
0
seara cu o jumAtate de orA
localizare a bolii. Dad spondiloza este localizatA `a inainte de mese;
nivelul regiunii cervicale, se Va masa zona reflexA * urzici Utica &aia4, inhizie - 4 cefli pe xi - curA de
cervicalA Ia ambele picioare. Cind durerea iradiazg in 4-8 saptmani;
umir, Se va masa atht zona refiexA a umArului * local se vor aplica frunze de varzA crudA zdrobite
respeciv, cat i segmentul corespondent'al membrului se n toatA noaptea;
supenor. * comprese cu aburi de coada-calulni aplicate pe
Dad spondiloza este localizatA in regiunea toracal sau zonele afectate 2 mini de plantL de preferat
lombatA, Se vor masa zonele reflexe corespondente, iar proaspAtL se pun intr-o sitA deasupra unui vas cu ap
in cazul sciaticii se vor masa i zonele reflexe penn care cIocotete, se acoperA se lath Ia aburit 10-15
sciaticA. minute, Se pun pe o panzA rarA i se aplica pe zona
Prin masajul zonelor amintite Se Va redresa
circulaiaafeclatl. I'este dc se pune o flanelA pentru a flu
sangvina in segmentul sau
articulatia
afectati. Este pAtrunde aer rece. Sc n pinA
dimineata;
absolut neccsar sA he masate traseele renale penn a* reetl cu radAcini de mAce vein
0
,,Spondilita
elimma
substantele
toxice din corp. precum i cele pe ancllilozantfl;
care le deblocAm prin masaj. * suc de traista-ciobanului ttbse& buna-paston4: I
Stimularea zonelor suprarenale este imperios necesarA, IinguniI de Soc amestecatA cu I linguriA de apA Se
ducind In mArirea
productiei de cortizon, care este un ben de 3 on pe xi, inaintea mesdor principale; suc de
anliinflamator nespecific. Paraliroidele vor ft stimulate mesteacAn: 50 de grame de muguri de mesteacAn
pen tru producpa marita de Ca, necesar in reconstruirea P4w/ar *1gm L Se pun in 500 de ml de vodcA sau
articulapilor. alcool de 40, Se agitA se lath 10 zile. Sc bea cite o
Scheme de masaj pe regiuni linguriA deS 0ri pc `i, inainte de mese;
1. Spondiloza cervicali * mersul descul
zonele reflexe cervicale - 5 minute de hecare picior * gimnastica medicalA pentru recuperarea zonelor
* zona umtului prins In nevoie - 3 minute; afectate;
* zon glande suprarenale - 3 minute fiecare picior; * spAlarea corpului cu apA rece
0
o;et cm fiecare
* traseu renal rinichi, uretere, vezica urinarA - 3 searA, 21-30 de zile.
minute de traseu;
9.5. Mae antroze
* zonA reflexA paraliroide - 3 minute de flecare
I Artroza di, genonchi
picior;
2 Artroza de fold coxartroza
* zonA segment corespunzdtor pentru membrul
3 Artroza de umAr
4 Artmza de pumn
Schemclc de masaj vor Ii aceleai Ca Ia artrozele de
coloana vein cap. 9.4.3. ,,Spondiloza lombarfl,
numai ca masajul SC Va face lii auntie
corespondente artrozei respective n bc de
coloani,
articutalia genunchiului sau a oIdului, 5-7
minute de punct.
Pentru zonele pumnului gleznei vor fi
folosite zonde br corespondente vein
desenele cu zone corespondente.
Prin masaj reflexoterapeutic artrozele sunt
vindecabile in proportie de peste 70%.
9.6. Reusnatismul abarticular
Este o manifestare reumatismalA care nu
afecteazA arliculaiile, ci prinde diverse
esuturi periarticulare cw mucchi, tendoane,
burse, teci sau nervi, dind bursite, nevrite
avind ca principal simptom durerea.
Cauzele sunt procesele inflamatonii infec,
frig, umezeal sau procesele degenerative
tulburAri metabolice, microtraumatisme,
traumatisme, virsta, teren neuro-endocrin
etc..
9.7. Periartnita icapulohumerala
Este cunoscuri i sub denumirea de _omalgie"
muir dureros i sc caractenxeazi prin durere
spontani sau Ia miccarea membrului superior
respcctiv. Afcc$unea poate merge pith Ia
imobilizarea completi a articulaiei uniarului.
Penartinta scapulohumerali nu pennite mijcarea
de abduqie a brapilui ale departare de corp ci de
ndicare IateraI decit inn-un unghi foarte redus.
Evolu;ia bolii este de lungi durati 6 Iuni-2 ani de
zile, cu tcndini spit vindecare.
Tratamental prim masaj rellexoterapeutic sc vi
face in zona reflexi a umirului afectat, pentru a-i
imbunAtai circulajia sangvini. Masajut se va face i
pe zona reflexi cervicall, pentni dezinflamarea
regiunilor invecinate.
Schema de masaj
zoni reflexi urnS, - 10 minute;
zoni reflexa regiune cervicalS- 3 minute;
zoni reflexi suprarenali- 3 minute de fiecare
picior.
traseu renal rinichi, uretere, vezica - 3-5
minute dc ficcare picior.
Masajul Se poate face de 1-2 on pe zi, limp de 5-7
tile, apoi Sc cont ntiS Cu 0 cdinS pe xi, o xi pauzi.
Sc vor continua cedinide pith Ia disparia
durerilor periarticulare i reluarea normali a
m4cirsbor. Prin masaj reflexoterapeutic aceasti
afec;iune este tratabiti in pate 95% din cazuri.
Persoanele cart suferi de aceasti boala pot apela i
Ia uncle rernedii narunste
mentionate
Ia artroze.
Zone reflexe:
* zona reficri a coloanei vertebrale este situati
pa
marganea intemi a piciorului, lateral, de Ia
degetul mare spit catcii, in afeqiunale coloanei Se
vor masa zonele reflexe Ia ambele picioare, in
funqie de regiunea afectati
* zona reflexi a nervului scialic Se afla dc-a
lungul tibici pcromeului din fa;a maleoletor spit
genunchi;
* zona rdflexi a umcnlor se gdsqte Is ban
degetelor mid ale piaoareIor Umarul sting are
zoni reflexa pe piciorul sting, iar umirul drept pe
piciorul drept
* zona reflexi articulajiilor 5oldunlor
coxofemurale se afli sub malcota interni i cea
externi. $obdul sting are zoni reflexi pe picional
sting, iar oIdul drept pa piciorul drept
* zona reflexi a genunchilor se gIaecte pa
piciorul
corespunz5tor lateral sub maleota externS, apmape
ale talp;
* zonele teflexe corespondente sunt indicate Ia
capstolul Zone reflexe corespondente".
La regim, Se Va evita consumul de conserve,
condimente, alcool, cafea, tutun, alternind
carnea cli cit mai multe preparate din legume
Si fructe coapte.
17
10. BOliLE SANGELU! 1 ALE ORGANELOR HEMATOFORMATOARE infeqii bacteriene;
Singele, limfa ci lidhidele intercelulare L limfocite = 25-35% cresc In infecju
P1gw. - raid ,iqtaogd defl pltiorptwn. carsfln
1 amaze * ge...wM
--S
Fl.n 0 - nk,.a. p.Th pflMn.a ISr
acute, In boll infecoase dupi stadiul
inipal, In infeqii cronice etc.;
E eulnofile = 1-3% cresc `in boll
parazitare i alerce;
B bazofile = 0,5-1 % ctesc in stadille
tardive ale inflamajiel;
M monocite = 4-8% fagociteaz
bacterii ii restufi celulare mai mad.
Trombocitele stint cele mal mici
ekmente figurate nu au nucleu.
Numtul lot variaz intre 150000-
300000/mm3. Tmmbocitele au
proprietatea de a adera Ia diferite
suprafee i in primul rind La endotellile
vasculare lezate, avind ml In coagularea
singelui in hemostaz oprirea
hemoragillor.
10.2. Boll ale singelui
10.2.1. Anemille
Sunt caracterizate prim modificari
cantitative
c1
calitative privind
componentele singelui, In cazul
anemillor scade numanil globulelor roii,
cantitatea de hemoglobina
hematocritul raportul dintre hematii i
plasma sangvin.
o persoan aduld stitoasi trebuie s
aibA 14-15
g
de hemoglobina, 4.5
milioame/mm de hematii
c1
hematocrit
intre 40
cj
44% Ia femei cifrele sunt
uor rnai scizute fa de brb4.
Efectul anetnijlor const in diminuarea
aportului de oxigen substane nutritive
necesare organismului.
Cautele
anemlilor pot S multiple:
hemoragii acute, lipsi de Set din cauze
alimentare, infeqii, cancer, sarcina,
hentoragii mid, dar repetate Qiemoroizi,
ulcer gastric, metroragii, cauze
heniolitice distrugerea membranei
globulelor
rocii
urmat de pierderea
hemoglobinei. Anemiile hemolitice pot
ft provocate de factori imunologici.
Simpiomele bold: Rolul principal at
globulelor
rocii
este de a transporta
oxigenul de Ia plamini Ia
tesuturi de a
elimina din esuturi bioxidul de carbon
rezultat din arderi. Reducerea capacitpi
de a asigura transportul oxigenului Sc
manifesti prim paloare, care se instaleaz
bnisc In anemiile prin hemoragii
c1
lent
In anemiile cmnice. Abe simptome sunt
culoarea
ucor
albistruie a pielli, racirea
extrernitalilor
datoriti reducerii
metaboismului tisular, creflezea
frecventei
bidulor mum, chiar stir1 de
lipotimie pierderea temporar a
cunoiinei.
Tratamentul anemiilor Va ft ant PC
cauzele care le-a produs, In anemille
provocate tie hemoragii grave Va ft
necesari transfuzia urgenti tie singe
dupa/sau In timpul opririi hemoragiei,
In anemiile date de caren;e de fier sau/ci
vitarnine, regimul dietetic trebuie s
conjS: Scat de viti, rinichi, mimi,
zarzayaturi salad verde, sfecla rope,
U.
Pi,aa 14 - rwjlnagen & r44,i peatit
-a
Flpra 13 - Z*d ,tIflDtd,id dept Sip! pnIIW
formeazi mediul intern al organismului.
Singele este tin jesut lidhid Ce
conline
elemente
figurate. VoLurnul sangvin total al until adult
normal reprezinti cuta 8% din greutatea
corporaU Ia 70 kg aproximativ 5-5,6 1 de
?t
singe. Componentele singelui sunt plasma -
55-60%
ctm
elementele figurate - 40-45%.
Plasma se obtine
din singe prin Indepirtarea
elementelor figurate. Plasma este constituiti din
api 90% ci
reziduu uscat 10%, din care 9%
sunt substan;e organice proteine, glucide,
lipide, vitamin; enzime crc
cj
1% substan;e
anorganice saruri ioni
cimulanti
de Ca, Na,
K, Fe, Mg, CL etc..
Serul este plasma defibrinati. Proteinele
plasmatice au roluri foarte importante:
- controleazi schimburile hidroelectmlitice
dIntre plasmi i lichidele interstiaLe;
- menn echilibrele acido-bazice;
- transporti hormoni, vitamine, colesterol,
calciu, fier etc.;
- pregitesc apirarea antiinfecjioasa prim
anticorpii specifici;
- Indeplinesc funci specifice formarea
elementelor figurate, controlul tensiunii arteriale
etc.
Rolul singelui:
1 transporti oxigenul necesar respiraiei
ci
metabolismului ceLular
2 transporti
substante
nutritive spre celule;
3 transporti substance toxice spre organele de
eliminate;
4 transporti elemente de autoapirate, factorii
coagulirii etc. Perturbatea coninutului de
colesterol natural, produs de Scat din colesterol
nenatural, provenit, de exemplu, din grisimi
alterate, provoaci grave perturbiri ale
circulaliei
sangvine, cuplate Cu consecinele
corespunzitoait nefaste: arterioscieroza
pierderea elasticitiii artezelor, arteita
depuneri pe perqii arteuiali, tromboze
coronariene formarea cheagurilor In arteit,
anevrisme tumori datorate suprasolicitirii
arterelor prin dilatare.
10.1. Elemente figurate ale sSngelui
Eritrocitele hematille sau globulele
rocii
sunt
* celule fin nucleu ce favorizeazi schimbunile
* gazoase. Hemoglobina din eritrocite are rolul
multiple, cel mai important find ccl de
* transportor de 02
ctm
de participant `a
transportul de C02. Hematiile imbitninite stint
distruse In splini
C,cisnitirul globulelor
rocii".
Numirul eritrocitelor din singele circulant al
aduhutui este de aproximativ 5 milioane/mni3 Ia
birbat
ci 4,5 milioane/mm3 Ia femeie.
Crecterea
numirului de hematii provoaci poliglobulia.
Sciderea numirului de hematii pmvoaci anemia
data de carenje tie fier, proteime, vitamime sau
de infeqii, stiri toxice, mecanisme imune etc.
Leucocitele sum celule nucleate mobile, cu ml
in procesele de apirare contra agenIor
patogeni biologici prim fagocitoza, producere de
anricorpi i distrugerea toxinelor de origine
microbiami. Numrul leucocitelor din singele
circulant vanazi intre 4000-8000/mm3.
Formula leucocitar:
N ranu1ocite neutrofile = 60-70 % crew in
.raxbl drcpt
I8
Reflcxotenpie
I
spanac, p$die, urci, fructe proaspete caise, exagerat a globulelor albe leucocite. refiexoterapeuthc duce Ia retragerea
piersici, fructe uscate caise, curmale, prune, T:bth de Irnamil: Se cunosc mai multe tipuri de
stafide, deoarece aceste alimente conn vitamine celule albe vezi formula leucocitara de Ia
i minerale. Inceputul capitolului. Fiecare tip de leucocite
P11w masaj reflexoterapeutic se va stimula axe caracteristici morfologice i funqionale bine
funcpa ficatului, a intesdnului gros pentru definite. Leucemia poate afecta oricare dintre
refacerea ford microbiene ii stimularea aceste tipun de celule, dand nateit until tip
produceS de vitamina
8a
i vitamina K. Dc corespunzitor de boal. Thi$ evohqia br,
asemenea, se vor masa zonele reflexe ale leucemiile pot fi acute i cronice.
suprarenalei pentru prevenirea sau stoparea Semnele incipiente ale bolii flu stint
infeqiilor, In anemiibe produse de hemoliz caracteristice. Lie constau In: dureri articulare,
crescut va fi aplicat acelai regim dietetic, ins In lipsa poftei de Sncare, oboseali.
Evolutia
boll
cadrul masajului reflexoterapeutic se Va insista duce Ia apaxiia unor semne care certific
mai mult pe zonele reflexe ale glandelor leucentia. Acestea sunt singethi ale gingiilor,
suptarenale peutni a stimuli producerea de infecpi, in special ale - san amigdaleboc
hormom corticoizi ACH i cortizon i pe splenomegalie mrixea in volum a splinei,
zona reflex a splinei ii a colonului. mtixea ganglionilor limfatici, jail abdominall,
Schema de masaj paloare. ameeall, sllbiciune, pierderi In greutate
* zona reflexl ficat, vezid biliaxA - 3-5 minute; etc.
* zona refiexl glande suprarenale - 5 minute de Leucemiile acute sum foarte severe, iax cele
flecare paxte; cronice pot stopate din evolufr pentru
multi
* zona reflex splinl - 10 minute; ani. Cauzele leucemiilor nu sum Incg elucidate;
* zona teflexi intestingros - 10 minute. cauze incnmina . ttice metabolice, radiai
Bolnavilor anemici ie stint recomandate phmblri ionizante sau radiatii
X.
In aer curat, mersul descul prin iarbl cu roul, pe Tratamentul reflexoterapeutic este aproape
pietre umede sau iarb uclA, spalAri generale in identic ci ccl din cadrul aneniiibor, In plus se vor
flecare seaxl cu apA rece la temperatura camerei masa intens zonele limfatice, cite 3-5 minute
i oet vezi capitolul ,,Alte mijloace de Intirire a fiecase punct Sedintele se vor face zilnic, Sup
organismului", timp de 30 de zile. dcccl pun
imbrdeJ,nintea ci incdlplnrintea trebule s fie lejete. 6-8 slptimdni, eliminind alimentele adde,
Nu vor face bi
fierbinti,
mai ales in cadl si lir loarte skate san condimentate.
supraveghere, de preferat find duul ci apI Remedli naturiste : este jecomandat ceaiul din
cildull.
Laptele este recomandat anetnicilor, darradacing de obligeanI RaixAoniscahzmn9-
repnut faptul cA flu se va bea ca apt ci the 1-21
lingurirl
ci virf de r&Ilcinl
mlnintitl
se lasi
linguxi din oil In oil. Laptele va mestecat Inpeste noapte In 250 de nil de apI tea,
-pentro a se combs ci salivi, able! devine dimineqa se IncA!zete i se strecoarl. Se ia
anemiant. Bolnavii anemici trebuic 51 se Inainte de mese de 3 ori/zi the 1 ceacl, Sup
odilineasci suficient cu capuispre nord i nu este de 15-30 & zile.
recomandat si lucreze Ia In4imi. Bile generale ci cimbru runt benefice in
Remedii naturiste: Sucurile de morcov i sfecll tratamentul leucemiilor. Pc regiunea splinei i
roie constituic fortiflante pentru bolnavul ficatului se vor aplica comprese en abuxi din
anemic, ca i consumul zilnic a 1-2 linguri de plante de coada-calului Equisen.ee anvnsej
dxojdie de bere, care conine vitamine, sixuxi Deasupra unui vas in care flerbe api se pune o
minerale, proteine. Zilnic, timp de 1-2 hini,sitl pe care se aazA dod nthni de plante de
bolnavul anemic va bea infuzie de uxzid tJnicacoada-calului. Sita ci plante se acoperi ci un
oicd -2 lingune de plantl Ia 1/4 litru de apI, 3 capac pcntru a Se inmuja plantele In aburi. Cind
ce/zi Inainte de mese - si zeami de urnci, 250 plantele sunt Inmuiate Se pun pe un tifon i Sc
de nil/zi. Decoctul de oviz Anna salii'J este aplici pe regiunile indicate. Compresele se
recomandat pentru anemici 2 linguri de ovlz acoperi ci un material gros sau cu un prosop
pisat se toarni In termos peste 500 de ml de apI pentxu a flu pitrunde aer rece i se
tin
ccl
putin
flartl si se lasi 3-4 ore. Sc bea In cursul unei tile 4 ore. Procedura se repeti 14-21 de tile.
in 5-6 teprize. Rqetl pentru leucemli:
* Infuzia tie creioaxl Aichemilla vulgaris, 2-3 * fiere tie animal sMbatic fernS: 7-14 picltuti
cei/zi, dl rezultate bune In anemii. se pun in 100 de nil de yodel sau a!cool de 40
* Infuzia din fninze de nthl-maxe P0mm pentru femeile cu leucemie.
Agnsonia eipatolia axe un elect deosebit de * flere de animal silbatic mascul: 7-14
Insemnat In anemic, reglkd `in aceIai timp picituri se pun In 100 de ml de yodel sau alcoob
tulburirile digestive, hepatice i splenice 2-3 tie 40 pentni bkbaii en beucemie.
cqti/zi, ci Inghiituti mid. Se bea cite o lingurl din preparat de 3 oil/ti
* Suc proaspit din plante de on verde Sup de 7-10 tile, apoi se repeti analizele
Hordeui'n i4anJ, plantele si flu fle mai Inalte tie liemoleucograma.
15-20 de cm. Se beau 100 de ml de sue pe zilOJ. Adenopatlile
repartizat In doug reprize, inainte de mese 14-21 Adenopatiile deflnesc afectiuni
ale gangjionilor
tie zile.
Imfatici, avind ca principal simptom creterea
Masajul reflex, combinat ci regimurile i dietebe br In volurn.
natuxale descrise, di Ion bune rezultate In Can4e stint multiple, iar bocalizarea poate ft
tratarea anemiilor. regionali sau generalizati. Absolut necesarl este
10.2.2. Leucemiik
stabilirea cauzelor care provoaci adenopatiile i
Leucemuile stint boli provocate de multiplicarea tratarea br. Dc multe oil tratamentub prin masaj
19
ganglionilor, dec Ia stoparea infecpei
regionale sau chin generale. Se vor masa
zonele renale pentni a
obtine
o bud
eliminare a toxinelor, zonele suprarenale
pentnr degajare de cortizon, zonele
limfatice pentni deblocaxea curentului
limfatic i creterea
imunititii.
Depistind cauza produceS
adenopatiilor Sc vor masa zonele reflexe
ale organebor corespondente, pentru
refacerea
cixculatiei
sangvine i Iimfatice.
Schemi tie manj
* zone reflexe rinichi - 5 minute de
fiecare pane;
* zone reflexe suprarenale - 5 minute
de ecare pane;
* zone reflexe Iimfatice - 3-5 minute
de flecate punct
* zonareflexlasplinei-lOminute;
* zonele reflexe ale organebor In cauzi -
5 minute fiecare.
Sedinebe
se vor face zilnic, uncoil chin
tie 2-3 on pe zi.
Pentru
curiarea
sistemului limfatic si
sponirea rezistenjei organismulul se va
urma repta:
- 900 de grame tie giepfrut
- 200degramedesucdeportocabi
- 200degramedesucdelimiie;
- 2000 de ml de api decongelati apI
ingheati care se topete.
Dimineaa se pregitete 1 linguil de sate
care Sc amesteci ci 100 de ml de apI
decongelati cii se bea din acest amestec.
Urmeazi imediat o bale sau un duci
fierbinte. Dupi flecare 30 minute se
beau cite 100 grame din sucurile
amestecate ci api.
Procedura se repeti 3 tile Ia nincL Zilnic
Sc vor bea 3-4
cecicuje
de inflizie tie
plante: coada-ca!ului Equisetum anvnse,
gibbenele F/on: Ca/em/u/at, titineasA
Sjmphytum ofidnak
,coada-cioriceluhil
Ac/fl/lea nillefo/ium,, 1-2 linguri;e de
plante Ia 1/4 lint de api cbocotiti. Masa
de sean va ft supliniti de salate
proaspete tie morcov, pitrunjel, telin
sfecli rociie etc.
Spllarea cii api rece i
oet
vezi
capitolul ,rAlte mij!oace tie Intixixe a
organismului" va duce Ia redresarea
circulatiei
sangvine, limfatice ii Ia
deblocarea energiilor. Procedura se
repeti In fiecate sean, Sup tie 20-30 de
tile. In adenopatii, recobtarea thngelui
penini testu! HIlT - test pentru depistaxe
SIDA va ft absobut necesari.
10.4. Splcnomegaliile
Splina apaqine sistemului sangvin.
Avind nol in producerea de limfocite,
este tin organ limfoid.
Splina este aciezati In paxtea supenoari
stingi a cavititii
abdominale, In loja
sp!enici. Funcjiile pe care Ic indeplinete
splina sunt multiple:
- este rezervor & sSnge;
- are rol In metabolisniul enilui, a!
glucidebor cii al minelalelor,
-
are ml hematopoetic; formatA din ted straturi: epidermul Ia exterior, Este o dennatoza caracterizat pin
- are capacitatea de a elabora anticorpi pentru dermul intermediar si hipodermul in interior.
funclia
de aphare a organismului. Epidermul flu axe vase de sngv, hrtiindu-se
Splina poate prezenta afecuni de sine stittoareprin imbibilie
din straturile inferioare tin.
boll vasculare, parazitare etc. sau poate Punqik pie/i sunt multiple, ode mai importante
reaqiona in cadrul altor boll ca: hind:
- boll infeqioase bepatit epidemica, febra functia
tie pro:ecgie mecanici, chimid,
tifoidI; biologicI, termic, elecind, impotriva pierderii
- bob de sistem leucexnii, boala Hodgkin; de lichide cii electrolip, impottiva
radiatiilor
etc.;
- boll hepatice hepatite, ciroze, ictere b funcpa tie tennongMn meifline constanri
hemolitice etc.. temperatura corpului indiferent de varialiile din
Zona reflexi a splinei se atli in Spa sting, sub exterior;
pemuti,
spre marginea extern a piciomlui, in c funca me/aba/lcd idea metabobzeaza
dreptul degetului 4 vezi p1ana 1, punctul 20. substanele strine, toxice sau medicanientoase
Tratainentul reflexoterapeutic ira urnilri i aiciprin reaqii de oxidare, reducere, hidroliz i
depistarea i tratarea cauzelor ce produc conjugate, elimini produciui
finali de degradare -
splenomegalia. Uneori zona retied a splineiuree i creatinini etc..
poate 6 confundati cii zona colonului transvers. d funcia sequrlald receponeaz i transinite
in cadrul afeqiunitor de sine sttitoare ale splinei IIIIIUXUri nervoase spre centrii din mtluva i
Se vs masa zona ei reflex timp de 15-20 de baza creierului - senzaiJe de cald, frig,
minute/zi, pentru a-i reface structura prin dureroase
ci1
tactile.
dezvoltarea
circulaliei
sangvine. Se vor masa Toate funqiile pietii sunt controlate de glanda
traseele renale pentru eliminarta decieurilor, zona tiroidL Eliminarea foqat a toxinelor prin
ficat i pancreas pentru o mai bun colaborare hipoderm poate provoca afecuni Ca: artrita,
intre aceste organe. De asemenea, dad zona nevrita, pericardita, encefalita, meningita.
cotonului este dureroas, se vor face masaje Reprezenthid o baried intre mediul intern i
penn descongestionarea lui, sdpind de exteriorul organismuhui, pielea este supus in
balontile care apasI pe splinL perturbndu-ipermaneiqI actiunii
directe i indirecte a unei
activitatea. multitudini de factori interni i externi. Acestor
}
n splenomegaliile provocate de perturbarea altor factori le opune, pn Ia anumite liniite,
organe se Va insista mai mult pe zona organului rezisteiqa necesar pmtejatii otganismului. Dad
cauzant i pe sisteniul limfatic. aceste limite, specifice penn flecare agent sau
Schema de masaj factor, sunt depite, se instalead stain de
* zona retied a splinel - 10-15 minute; boali.
* zona retied a flcatului - 5 minute; 0 serie de factori pot aqiona nwnai asupra
* zona retied a pancreasului - 2 minute de pielii producand boll strict localizate sau pot
flecare picior; aqiona asupra altor organe, provocind i
* zona traseelor renale rinichi, uretere, vezic modificri asupra pielii diabetul, leucemiile,
-5 minute de traseu tulburiri endocrine etc. Majoritatea bolilor
* zona intestin gins
Ga
nevoie - 5 minute in dermatologice aunt cauzate de interdependena
sensul evacuarii dintre factotii interni ii cei extemi organismulni
* zone limfatice -2 minute de flecare punct. Mg, umezeali, microbi,
substante
chimice,
$edizqele se pot face de 1-2 on pe zi Ia interval de
producii
alengeni, microtraumatisme ale pielii
8-10 ore. Rezultatele obinute prin masajuletc..
reflexoterapeutic in cadrul splenomegaliilor sau al Buna funconaie a aparatului renal, respirator i
splinelor dureroase sunt favorabile in peste 75% mai ales a flcatului ira contribui Ia menlinerea
din cazuri, dad se executi injur de 40-60 de structurilor i funqiilor piehi in limite normale
ciedine aproximativ o luni de tratament caracteristice
sanatIlii
dorite de flecare dintie
reflexoterapeutic. noi, favorizInd astfel intreg4 organism pSi
Splina revmne Ia volumul normal dup4 circa 20-30 eliminarea substanelor toxice din interiorul
de
ciedinte.
corpului. Dc asemenea, starea noastr de
Reinedii naturiste: extractul rece din thdkini snitate ira if meninutI dad sistemele
de obligeani t'ws zhvnus da rezultate foarte endocnin, nervos, irnunitar
?i
circulator vor
bune in
afecliunile
tnctulth digestiv, ale flcatului,
funcliona
normal in cadxul dependeiqelor
splinei cii pancreasului. Mad de prepta'arv : o lingur construciei noastre native. La acestea se vor
de ddkiiti se hal peste noapte in 1/4 litru de adluga msutile permanente de pro6iaxie i
apI rece. Dimineaa se incMzecite puin i se igiena intrepnerea pielii presupune un complex
strecoara. Se beau 3-4
ceciti/zi. de misuti care au ca scop evitaxea i limitarea
Dc asemenea, un ceai indicat pentru apIS este aqiunii factorilor nocivi, precum i stimularea
ccl de rostopascl infuzie, deoarece curIl mecanismelor de aplrare.
silagele i ajut Ia formarea liii rolSe vor Iua misuri individuale care vizeaztl
hematopoetic. caractezistidile pielii flecarui individ in funqie de
Bolnavii care sufera de splenomegalie trebuie sI virsti, sex, profesie sau o anumita regiune a
foloseascI ,,mantaua spaniolt de 2 corpului fqa, mini, picloare, axile etc..
ori/slptiminl vezi capitolul ,4lte mijloace de Recomandlm bolnavilor cii afeqiuni
intirire a organismuhii". dermatologice sI consulte inedicul de
11. BOLT DERMATOLOGICE spedalitate md de Ia apaniia primelor semne
Pielea este
inveiciul
de proteqie al structurilor ale bolii.
intenie impotnva factorilor externi. Pielea este 11.1.Acneea
20
inflamaa purulenti a foliculului plo
sebaceu, mnsoitd de secrelie
exagerati a
glandelor sebacee, care apare sub forinI
de pustule localizate pe fal, piept, umen
sau spate.
Forma obicinuiti
este acneea vulgarl
Ouvenill.
Ce se manifestl Ia tinS dupI
pubertate. 0 fornia speciall o reprezinti
acneea rozacee, prezentI ci precIdere Ia
femei dupl vksta de 40 de ani. Masajul
reflexoterapeutic, combinat
cii
cu abe
mijloace naturiste induce de cele mai
multe ori rezultate bune in tratarea
acneei.
SchemI de masaj
* zoni retied renala vezicl, ureter,
rinichi - 10 minute de fiecare pane;
* aorta retied glande suprarenale - 3-5
minute de frecare part;
* zonI retied hipofizarl - 3 minute de
flecare parte;
* zonI refled flat -3 minute;
* zotta limfatici - 2-3 minute de flecare
punct.
Se va practica I
ciedixqi/zi
pn Ia
diminuaxea simptomatologiei, circa 15-
20 all; apoi se va continua ci 2
ciedin;e/slptim.na
Sup de o lunI de
zile. `mtr-o perioadi de 21-24 zile se vor
efectua seam spliatuni pe intreg corpul
Cu apI rece i ojet i o data pe
sapriminI se ira aplica ,,mantaua
spanioll" vezi capitolul infltulat ,,Alte
mijloace de intIrire a organismului".
Intern:
* inhizie din papldie Fe/urn Herba et
Radix Taraxaa, coada-ciosicelului
4cbi/Iea snillejbBurn sau salcie Saix
fra<gilis - 3 cqti/zi o IinguriI de planti
Ia 250 de ml de apI;
* infuzie din flori de soc Thrn Sambuci,,
trei-fra-pIra Viohi te*o/or L, amid
Arnica mon/a i traista-ciobanului
Capse/hi bur.rapastori4, in plr$ egale, 2
ceti/zi,
* infuzie de urzici U,*ca dioica: 1-1,5
litri/zi in 6-8 reprize - deosebit de
eficienti 14-21 de zile;
* inflizie din frunze de frasin Pa/usa
Prasinur excelsior -2 cecicu;e/zi.
Extent:
* tiori de glibenele Plans Caknduhu -
infuzie - din care se fac spIltuui sau
comprese pe zonele afectate;
* infuzie din rldlcini de biustuxe -
comprese 2 ore/zi;
* louni cii suc proaspIt de varal de 2-3
ori/zi;
* tamponti cu mciii tliate felii 1 lunI -
de 2-3 ori/zi;
* oet de mere combinat ci hrean Se
pune intr-o sticla Ia niacerat timp de 10
zile; apoi se vor tampona de 2-3 on/al
zonele afectate.
* re;etl din: brustute flon cii frunze
20-30 de grame; nalba mare flori si
rldIcinl 10-20 de grame; salvie
nod i frunze 10 grame; o ceapI
Refitroterapit
mare data prin thtoaxt. cafeaua, cacaua, mierca de albine, conservele, respectiv vegetativ.
ToMe acestea se vor folosi sub forma de fasolea, mazirea, lintea, cartofli, alcoolul. Sc vor Schema de masaj
compress calde. Astfel, se fierbe ap intr-un vas, consuma lichide sub forml de ceaiuri, sucuri de * zone refine trasee renale - 5 minute
iar deasupra vasului se aazi o sith pe care se pun morcov, sfeclI roie, !elin1, spanac, pitrunjel, de flecare parte;
plantele pentru 5-10 minute si se inmoaie lathe 150 de ml In flecare zi, inaintea maci * zoni reflexi glande suprarenak -3
abur, apoi, inveite lntr-un tifon, se aplici pe principale. Sunt perxnise produsele lactate, minute de flecare parte
zonele afectate, find acoperite si cu un prosop camea uoari pete proaspit, pat, via, * zoni reflexi a glandei afectate - 5
care sa impiedice pitrunderea aerului. Sc vor face compoturile i she alirnente compatibile cu minute;
si hal de mum i de piciosre din infuzi'le afeqiunie hepatice. * zoni teflexi pin solar -3 minute de
acelorai plants. ,,Mantaua spaniolf, aplicati de Extent: se va spun In flecare sean corpol Intreg flecare pane;
2 ori/siptamini, este de tin real ajutor vezi de Ia gt In jos cu api rece, apoi, Rri si ne * zoni reflexi cap - 3 minute de
capitolul ,,Alte mijloace de Inttire a tergem, ne Imbricim i ne bigim In pat flecare pane;
organismulul".
acoperili
complet - Ia uscare. Procedeul * zone limfatice -2 minute de flecare
Regimul alimentar va fi ant In primele Se pe trebuie si dureze ccl mult I minut i va fi aplicat punct.
sucuri proaspete de morcov, telini, sfecli roie, timp de 24-30 de sen consecutive. Sc vor practica edine
pipidie, urzid ceaiuthle ainintite mai sus. Alte remedii naturiste: reflexoterapeutice o data pe zi, limp de
Sc vor evita mincinirlle grass, condimentate, petale de nufir de balti, sib Hynpbasa a/ba, 10-15 Se sail - cind sisnptotnul
tocaturile, afiimiturile, conservele, salamutile, se pun intr-un litru de spin pentru macerat Ia dispare. Ca In majoritatea bolilor,
dulciurile, alcoolul, alimentele i inedicamentele Intunetic 21 de zile, apoi se vor friqiona zonele echilibrul psihic ens ii aid important
alergene. acntutile i biututile acidulate. afectate de 2-3 ori/zi; Dc doui oil pe sIptImini se Va aplica
RespecSndu-se cele indicate ml sus, acneea este * alife preparati din suc de rostopasci - S ,,mantaua spanioli" Inznuiati In Lertura
tratabili In pests 90% din cazuil. grame - sau suc proaspit de nalbi - 5 grame, de paie de oviz sau scuturituri de ran,
11.Z Psoriazis amestecat cu 50 de grame de unturi proaspita in In restul zilelor se vor face spuituil
Este o boali de pick, necontagioasi, locahzati cu de porc de pe intestine. Cu alifla
obllnuti se cu api rece i oet pe Intreg corpul vezi
precidere pe pielea capului, umeri, coats i vor unge de 2-3 oti/zi zonele afectate; capitolul ,,Alte mijloace de intinixe a
genunchi. Both apart sub forms unor pete * bui complete din infuzie de coada-caiului i organisxnuiufl.
roietice acopenite de scoame groase piele uscatinalbi in
piqi
egale. Plantele tocate mirunt 200 Aceste proceduri vor fi efectuate timp
care se detaea4, stratificate i lucioase, cu de grasne se lasi In api rece de seam ph a de 2-3 sipttnini.
aspectdesote,caredaupruiit,durereidouazicnd seadaugiInapadebaie.Baiava Alternativcubiile reciosearada,una
singerari dun 15-20 de minute; nu, se vor face hal Ia mimi ii Ia picloare
Cauzele boll stint insufithent clarificate. . spulaturile sau coinpresele cu urmitoarele dintr-o infuzie de frunze de nix 100 de
Masajul reflexotcrapeutic are efecte foarte infuzii: coi de stejar, coaji de salcie 4 lingual, grame de frunze la S Jun de api.
bune, mat ales dad eats combinat cu o dicta
serninie
de in i fbi de amici, cte 2 lingu Igiena locali i generali este obligatoric,
depurativi adecvati cii cu abe metode naturiste de * comprese calde pe locurile bolnave, din bolnavul va purta Imbthciminte lejeru,
inthtire, a
rezistenwi
organismului Ia
infectii.
gilbenele, luminirici, fnxcte de ienupir In piqi menu! descul; find practicat cit ml
Masajul se vs face In zonele refine ale rinichulor, egalc; mult limp posibil. Precizim ci folosirea
ureterelor i vezici, urinate pentru a stimula * ungerea zonelor afectate de 2-3 on/ti cu deodorantelor flu constituie tin remediu,
ellmin.rea toxinelot uSi proaspiti de la persoana respectiv limp de multe on find chiar contraindicate In
Dc asemenea, von fi masate zonele reflexe de 10-15 zile. astfel de
situalii.
corespunzitoaie glandelor suprarenale cii
Intent: 11.4. Fisurile anale
paratiroide pentru conibaterea stirilor * infuzie de titineasi Synpaytum offidnale - I Sunt ulceraiii liniare situate In phurile
infiamatoru. Zonele limfafice Se VOr stimula lingunip de planti mirunliti Ia 250 de ml de api regtunii anale, determinate in general de
pentni
creciterea puteril de apirare a organismului rece - se lasi ph a doua zi cind se
Incilzecite
constipae, hemoroizi
ciu/sau
perversiuni
Ia infeqii prim producerea de anlicorpi. Zonele ucior
i se ben In 2-3 reprise cu inghiituri mici, sexuale anale. Both se manifesti prim
refine ale flcatului, colecistului, stomacului i. infzie de rostopasci Chelidonium mafia - I dureni intense prezente chin i in timpul
inteslinelor se vor stirnula prin masaj pentru a Iinguuijl de planti Ia 250 de ml de api In clocot. somnului ii contracpi ale orificiului anal.
reg3a funqiile metabolice. Se Ia o linguri din 3 In 3 ore. Tratamentul reflexoterapeutic
Schemi de masaj Re;etk 10 hal ci 10 plante - cite 100 de grams genereazi efecte benefice, ml ales
* zone ale traseelor renale vezici, uretere, de plants In amestec -- Ia 10 litri de api. Cele atunci dm1 este practicat cu ribdare,
ninichi - 5-7 minute de flecare parte; 10 plants stint: soc Plans sambud, husuioc incredere, perseveren$, asociat until
* zonele refine paratiroidiene - 3 minute de Odinum basilicunt, pitlagini P/an4go lanaalela, regirn alimentar lipsit de condiments,
flecare pane; pelin AHemisia absialbium L. gilbenele Plans alcool, care si combati constipaia ii
* zonele refine suprarenale - 3 minute de Caknduhse, cimbru Thymus vulgavis 14, coada- unei igiene locale adecvate, precizati In
fiecare pane; racului Potenlilia ansena L, timid [mica dioica, cap. 2.5., ,$oala heinoroidali".
* toni reflex ficat, colecist- 5 minute; cicoare Cicboura iiq'ybus
,
muguni de mesteacin Zona reflexi pentnz anus Se gisefle In
* zoth reflexi nomad - 3-5 minute de flecare Populus 4gm
14.
Mincuruni proaspete i talpa piciorului sting, In continuarea
pane; evitarea obligatorie a cartofului. rectului, In apropierea zonci
* zoni reflexi intestin subire
ci gros -5 minute 11.3. Hiperhidroza corespunzitoare vezicii urinate.
de ifecare pane; Este o transpirae excesivi care se manifesti ci Vor masate zonele reflexe pentru
* zone limfatice corp superior, inferior i marea precidere Ia bolnavii ci sistemul nervos stoma; intestin gros, in scopul
limfi - 2-3 minute de flecare punct. excitabil, respect cii deregliri ale glandelor ci stimuiuni unei bune digestii si
Masajul Va fi ficut zilnic limp de 12-14 tile, apoi secree intend etc.
Transpiralia
poate conibatenii constipaei. Zona anusului
se va continua ci 3 ciedinte
pe siptimini mci 5- genesati sail localizati Ia nivelul palmelor, va fi masati pentru combaterea
6 siptimini,
meninind
o igieni riguroasi a tulpilor, axilelor etc. inflamqiei locale i rthcerea esutuuilor
tcgumentelor mai ales In locurile afectate. Tratamentul reflexoterapeutic Va urmith fisurate. Zona rectuhu p zona
Regimul alimentar Va proteja in pnimul rind redresarea
funciei
aparatului renal, pentni o ml hemoroizior - stimulate - von stopa
celula hepaticL Sc von evita afumitunile, cameabuni eliminare a toxinelor pt aceste aparate
inflamatiile
din vecinitatea anusului.
de port, salamurile, acnitunile vinutile, Iimiile, specializate, normalizarea
fiznciilor
gjandelor Schemi de masaj:
portocalele, grepfruturile, oetul etc., ciocolata, endocrine i a sistemuhii nervos central * zona refiexi anus - 10 minute;
21
zona reflex heinoroizi - 5 minute;
* zone hmfatice corp superior - 2-3
zona reflexa stomac - 2 minute tie fiecare
pa
traseul;
zona reflexa intestin gros - 5 minute tot
zona limfatici corp inferior - 3 minute tie
fiecare punct.
Masajul va ft fcut 1-2 ori/zi timp de 15-20 tie Picior sUng fa; interni
zile, apoi Se vor face 3 iedine pe siptimana Inca Figura 21 - Zone reflexogene tie pe picior pentru
3-4 spttnki.
fisuri anale
Sc va spala line zona anusului cu ap rece dupa
fiecare scaun, find apoi uscati Lenjetia intima
12. BOLl O.R.L
trebuie s fie curat in permaneni. Atenie la
Bolile O.RL. stint multiple. ins o pane dintre
detergenjii folosii, pot cia iritqii.
ele raspund favorabil, relativ repede, Ia
Regimul alimentar Va ft ant in general pe
tratamentul reflexoterapeutic.
lichide fra alcool, sucuri, ceaiuri, pentni a
combate constipaia cea 2-2,5 litri de lichid/zi.
12.1. Rinstele
Locah se va aplica unguent Cu mugun de piop
Rinita acuti raceala, guturaiul sau coriza apare
sau galbenele altemativ.
de obicei in sezonul rece avnd cauzA virotic cc
Alifia din muguri de plop Se prepara astfel: 20
complica rnicrobian. Semne clinite:
de grame de muguri de plop Popular nigra L
- stthnut
zdrobiti,
Se jin 24 ore in 5 ml tie alcool, hitr-
- secrqie nazala scroas, apol muco-purulend
vas inchis; Se adaug apoi 100 de grame de
ustunniiinnas
untura i 5 grame tie cear de albine. Sc incaIzete
- pierderea teniporara a mirosului anosmie;
conpnutul la bale marina, Sc filtreaza, Sc lasa Ia
- stare general tea eventual stare febrili;
rkit, apol se lIne Ia frigider.
Netratata, rinita poate cia complicaii: sinuzite,
Alifie din galbenele Plans Calendsdae: 500 de
otite, traheobronite etc.
grame de margarini, tint sau unt'ura oaspItl
Rinita cronid este favorizati tie cauze locale,
nesaratI. Se adauga 2 pusnni p11th cu vSt de
substance iritante sau fum, praf etc. Bolnavti au
plantA taiata mrunt floare, tulpina, frme.
instil infundat i mirosul diminuat.
Plantele Sc adauga peste untul sau margarina
Rinita alergic este boala inflamatorie a
topiti dat flu fierbinte caldu$. Sc amestec Cu
0mucoasei nazale declanati Ia contactul Cu
linguri de lemu ci se Ias acoperit 12 . A
factori aleigeni: polen, praf de cas, praM de
doua zi se reincaIzete si se strecoar pnn pinza
detergerqi, raina etc. Rinitele alergice pot fi
sau tifon. Se pune Ia borcan in frigider.
peflO&Ce, aperiodice t sezomere.
Sean se Va face bale Ia ezut din: coaja de stejar,
Sisiptonve c/juice: nas infundat congest', stdnut
coada-calului indeosebi dad apar s&ngerIri sau
in salve, secree si prurit nazal, lactimare,
coada-oricelului, apoi Se va aplica alifla local,
oboseall, tuse, iritabilitate.
uor, fra a traumatiza. Spalarea corpului cu
a$Md1
preventive: depistarea alergenulw intant
rece va ft practicat timp de 10-15 seri
evitarea contactulul cu acesta.
consecutiv. 0 data pe saptamna va fi aplicata
Zona reflexa pentru ins se gsefle pe ambde
,,mantaua spaniolC, pe a perioad de 2-3 luni.
degete man de Ia picioare in partea latero
Mersul descul prin iarba umeda sau pe piette
intent
care flu produc leziuni in tilpi este, de
asemenea,1tm
tratarea ranitelor se var masa zonele
recomandat pentru efectele 1w deosebite.
reflexe nazale de fecare paste 1-2 edin;e pe ii
precizam c ungerea orificiului anal este asigurata1
cazul tinitelor acute timp de 5-7 zile i o
de secrejiile a nu mai
pulin
de 12 glande,
1cdizq1pezitimpde10-15zile,apoi2-3edine
intervenlia
chirurgicala nu este indicata datorit
pe sptamina tuiip de 3-4 saptlmini in cazul
concentiti bioenergetice in aceast regiune din
rinitelor cronice
0
alergice. Pun masajul zonei
organism decit in cazun Cu tonil excepjionale,
reflexe nank Sc Va
imbunatilhi cisculalia
cind toate celelalte proceduri s-au dovedit
sangvin iii zona mucoasel nazale, pnn
ineficiente. din acest motiv, afeqiunea cere din
descongestionare.
partea boinavuiui multa
voin,
rabdare
Masajul limfelor corp superior Va asigura
perseveren$, as toata persisteifla durerilor anale.
aportul necesar de anticorpi In lupta as
Both este tratabth pt reflexoterapie, cuplata cu
microbu. Zonele suprarenale var ft stimulate in
recomandarile precedente, in peste 80% din cazuri. scopul degajirii de cortizon absolut necesar in
stat inflamatorii aletgice.
Zonele rinichi, uretere, vezica urinara se var
stisnula pentru eliminarea exceselor toxice din
corp.
Schema de inasaj
* zone reflexe ins - 5 minute de fiecare parte
* zone reflexe suprarenale - 3 minute de
fiecare pane;
* zone reflexe paratiroidiene - 2 minute de
fiecast pane;
* zone rinichi, uretere, vezicA urinar - 5
minute de fiecare pane;
minute de hecare punct.
In scopul stopth strii
inflamatorii alergice i pentru creterea
potenlialului
de apirare a organismului,
v mcomandm ii alte mijloace naturiste
Ca:
* infinie tie busuioc Omum basi/icum
L, 2-3 cecue
fierbinhi
pe zi haute as
inghiituri mici eventual inhalalii;
* infuzie din frunze de patrunjel
Petrvsethium I-Ioilense 2-3 cecu;e pe z4
* infuzie din fructe de mcq Fnia'us
i'4ynosbati, paducel Crataegus mono,'nd,
2-3
cecute
pe zi
* infirzie din ,,cuioare" Eugenia
Carjtopfrllata thu/i sau ,,scoqioara* 2-3
cecuw
pe zi avind un puternic efect
antivirotic.
* `in rinitele alergice: infuzie de coada
oricelului Achillea miLojb trei-frai
ptati
Viola flaunt L
ft
mai ales unic
Unica dioica care are tin puternic caracter
antialergizant se pot face si inhalai.
Pentni creterea puterii de apilrare a
organismului sunt indicate slturii
generale cu ap rece i
oet,
,, mantaua
spanioli" de 2 oil pe saptamina, mersul
descul; prim rou, apa riului vezi
capitolul ,,Alte mijloace tie intarire a
organismului'5.
12.2. Sinuzitele
Sunt inflamalii
ale mucoasei sinusurilor
craniului ale sinusului nazal.
Sinuzitele se intilnesc Ia toate vrstele,
cuptind mai multe sinusuri, unilateral
sau bilateral, pot ft acute sau cronice,
purulente sau nepurulente.
De obicei, sunt
complicatii
ale unor
afecuni ca : gripa, guturai, scadatina,
rujeol etc.
12.21 Sinuzitek nrnxilant
Simptomele sinusjtei maxilase acute pot
apbea o data cu rnita sau mai tirziu.
Simptome subjective genera : tcmperatur,
cefalee, dureri maxilare, insote de
rinoree obstruce nazali mai
accentuatil decit Ia o rinita obinuita.
Cronicizarea, Ia nivelul sinusului maxilar,
sc manifesti prin rinoree punilenti care,
in cursul
noplii,
se scurge spre
rinofaringe it i nas. Durerea apaxe
doar hi caz tie reacutizare sau cind Sc
produce obstruqia oriflciului sinuzal.
Zonele reflexe pentru sinusurile
maxilare Se gasesc pe degetele marl de Ia
picioare, in bandi, imediat Ia baza
unghiei. Pentni maxilarul drept pe
piciorul drept, in pentru maxilarul sting
pe piciorul sting.
Sinuzitele maxilare acute
0
cronice
beneficiaz Cu mult succes de trata
mentul reflexotetapeutic. in Sinuzitele
maxilare se var masa zonele maxilar
superior pentru dezinflamarea locala i
pentru redeschiderea cailor de drenaj, Figura 20- Zone nfrcogent In tdsbipethwfisun antzli
22
muiarea prooucuei teQuta, simptomete cuspar sau se reauc route * casu-popn rMa/va na/faa wathvtb si
uarc ew anti-intlamaror. Zonele mult Se va continua ci 2-3 edin;e pe
amtance corp supenor $1 zonete nasulut, Ia saptamans amp dc z-i saptamani, uneon $1 mar
nevoie, penn stoparea inilamatiei
din mucoasa mult, in raport de vechimea bolil si capacitatea
nazala. de redresare sangvin zonala, Daci zonele
schema dc masaj redexe ale ochilor i urechiior sum dureroase Ia
* zonele refine maxilar superior - 5-10 minute palpate, se vor masa si aceste zone 3-5 minute
de fiecare parte; fiecare.
* zonele reflexe suprarenale si renale - 5 minute Concomitent cu masajul reflexogen, bolnavii
de flecare parte; pot unna i alte tratamente
* zonele reflexe limfatice corp superior - 3 naturiste Ca:
minute dc flecare pane; * infuzic cit coada-oricelului j2lcbiilea
* zonele reflexe ale nasului - 3-5 minute de mi/eJelium, 2-3 ceti/zi
flecare pane. * infuzie de salvie Saivia offidna/i4, 2-3 ced/zi
Pentru sinuzitele maxilare acute Sc pot efectua 2- * infuzie de txei-fra-patati ok tdoi/arL, 2-
3 edine pe zi, dublindu-se tiinpii de masaj. Dc 3 ceti/zi,
cele mai multe oil, dupi 3-5 zile simptomatologia* mestecatul fagurilor the miere 15 minute mntr
cedeazi, dat se vor efectua 2-3
sedinte pC 0 ott intr-un interval de 6-8 ore pe zi;
sapttnanI timp cit mci 2-3 sipttnini. SUC the limie contraindicat In afecjiuni
In sinuzitele maxilare cronsce se Va practica 1 gastrice ci aciditate;
Fdini
pe zi timp de 20-25 zile, apoi Se va * bii alternative Ia picioare flerbini 10 minute,
continua ci 2 edinje pe siptimn, 20-30 de red 1-2 minute.
zile. La nevoie dureri La apisare In zonele
reflexe, vor ft masate i zonele sinusurllor 123. Faringo-amigdalita
frontale. Bate o inflamae a mucoasei faringiene ii a
amigdalelor datorati stafilococilor,
12.2.2. Sinuzitek fiuntde streptocodior j acizilor cit proteinc.
Au Ca simptom principal durerea in tegiunea Simptame: -Ia inghi$, usciciunea gitului, tuse
frontala, durere care se intensifici Ia apisare, seaci sau purulenti, senzqie de sufocare, febri,
suulatul nasului, aplecifi ale capului etc., stare generali tea.
predominnd In sinuzitele acute, in general, Faeto
Jawzank
intoxictile cu acizi the
durerile devin foarte math
dimineata, Ia 2-3 ore proteine, umezeala, frigul, flimul, praM,
dupi trezirea din somn. in sinuzitele frontale eforturile vocale.
cronice predomith rinoreea unilaterali, durerea
este suportabii, dar at exacerbeazi in
obstruciiaZonele
refine ale faringelui i amigdalelor se
canalului fronto-nazal. gisesc Ia baza degetelor math, in apropierea
Sinuttele frontale, Ca ci cele maxilare acute si zonei mandibulart, dedesubtul degetului mare,
cronice stint tratabile prin reflexoterapie in Ia ban acestuia vS desenul de Ia sinutha
proporpe the pest. 90% din cazun. Marele avantaj maxilar4
11 constitute faptul ci at ajunge Ia ebminatea In faringo-amigdalita acuti, tratamentul pun
puroiuhii i Ia dezinflamarea sinusurilor ri masaf reflexoterapeutic at poate face in
puncpi sau alte intcrveni chirurgicale. paralel cu tratamentul medicamentos
Pun reflexoterapie, circulapa sangvinI antreneazi antibiotice, ajutkd Ia stoparea infecjiei locale
eliminarea toxinelor, in canalele de evacuate at i prevenirea recidivelor.
desflindi, ajuttd astfel organismul si at Se va proceda Ia masarea urmitoarelor
redreseze. zone:
Zonele reflexe pentru sinusurile frontale aunt * zone faringe, amigdale - 5-10 minute de
amplasate In toate degetele the La picioare, pe fleCale pane;
partea plantara, sub
poliunea
cirnoasi a primei zone paratiroidiene - 3 minute de flecare
falange, bilateral pe flecare deget. Sinusurile the pe pane;
partea dreapti aunt amplasate in iCiorul dxept, zone limfatice corp superior - 3 minute dc
iarceledepestinga,inpiciondsting. fiecarepunct
Penn tratarea pun reflexoterapie se vor masa zone suprarenale -3 minute de flecaze pane.
urunitoarele zone reflexogene: Masajul Se poate face de 2-3 oti pe in
* zone sinusuri frontale - 5-8 minute the flecare fan acuti, timp the 5-7 alit, lax in fan cmnici I
picior, edini pe zi nip de 1045 zile.
* zone tins - 3 minute the flecare pane; In fsza acuti at recomandi repaus alimentar. Se
* zone supratenale i renale - 5 $nute the flecare vor consuma don lichide ceaiuil, sucuth the
picior, Iimie, de mere, the sfecli roie, urzici, 2-3 alIt.
* zoni maxilar - 3 minute Qa nevoie; Se va face gargari cu o;et the mere diluat sau ci
* zoni Iixnfatici corp superior - 3 minute de suc the Iimiie sau/j eventual, api ci sate
becalt punct. pentru a schimba pH-ui locaL
in sinuttele acute at vor efectua 2-3 edin;e pe Dupi tratarea fazei acute aunt indicate spilaturi
zi, tip de 3-5 zile, apoi se cOntinua cu 2-3 cii amestec din o;et i apa tece pe intreg corpul,
edine pe siptaniini pe o perloadi the 2-3 21-30 zile veal capitolul ,,Alte mijtoace the
psmniTimpfl the rnasaj pot ft mtiintirire a organismului", pentru crqterea
progresiv.
rezistenei generate a organismuhii s evitarea
Pentru tratarea sinuzitelor cronice at va face I complic4iilor.
edin$ pe zi, timp de 15.20 zile, dupi care, the Se recornandi ceaiuri din urmitoarele plante:
23
naiba-mare A/thaea of/lana/is, care pot ft
rotosire $1 sun ronna ae exuacte, units
eflciente in tratarea mucoaselor
inflarnante, in abcese anilgdahene, tuse i
sectejii 0 lingurtti the pianti mrunpr
se lasi peste noapte in 250 de ml the api
rece, tar
dimmeata
preparatul at
inci1zete at suecoarij. Se beau 2-3
ceciqe
cildute
pe zi tirnp the 5-7 zile.
* inflzia din plante de coada-calului
Equisetum an'ense stopeazi infla-maa
mucoasei faringiene si a arnigdalelor. Se
beau 2-3 ceti pe zi cii inghiituri mid
nip the 5-7 zile.
* infuzie the podbal Tasflhgo faifara
tate antunflamatorie
fl
expecto-rantL Se
folosee in faringini. laringiti. broniti.
Se beau 2-3 cecue pe zi timp the 5-7
zile.
* infltha the salvie Sa/via offidnalis. 2-3
cecute
pe zi, este foarte efldenli in
amzgdalele punulente i `in inflamqiile
bucale i faringiene. Pot ft aplicate i
comprese calde ci infuzie the salvie pe
regiunea gtului.
12.4. Otitcle
Sunt inflamajii ale urechii acute sau
cronice, supurative punilente sau
nesupurative, intinse pe una sau mai
matte zone ale urechii urechea externi
/sau medic.
0/ito ex/nwd este tin proces inflamator cc
cuprinthe, de reguli, tegumentele
conductului auditiv extem. Infectia
apare pe un esut iritat, Ia indivizi ci
afeqiuni diabetice, gastro-hepatice sau
alergici, i poate evolua acut sau cronic.
Bolnavul acuzi prurit auricular i dureri.
Tegumentele aunt roii, infiltrate ci
sectetie
gilbuie In suprafact lax in caz de
cronicizare aunt ingroate.
Ofita medic este o inflamaie de diferite
grade a mucoasei ,,casei" umpanului i
poate avea caracter acut sau cronic,
supurati sau nesupurati. Otitele mcdii
acute aunt Caracterislice copiilor i
tunerulor.
Simptome : Iuipoacuzie auz uor slibit,
zvcnituri in ureche, dureri care cedeazi
uor cind incepe scurgerea puxoiului din
ureche, febri, scare generali tea. Cony:
infeqii din vecinitatea urechii nas, git,
cum ax fi: rino&ringitele, rinosinuzitele,
theviaiile de sept nazal, polipi nazali etc.
0/i/a medic supurata ronicd apart ca
rezultat at cronicizirii unei otite mcdii
acute netratate anti tratate insufident.
Forma sinipli a bolii se inanifesti printr
o scurgere gilbuie, nemirositoare, cc
fonneazi uncoil coji in conthuctul
auditiv, producind scideri ale auzului.
Forma obinuiti a otitei cronice este mai
seven, urechea find plini Cu secitlie
punilenti, unit mirositoare p uneori
amestecati cii singe. Din uxechea
bolnavi at scurge acest puroi, mai ales
noaptea. Bolnasrul acuzi gteutate in
jumitatea respectivi a capului, dureui
intermitente in ureche, indeosebi in perioadele de dobnditi. Surditatea de transmisie se manifesti produse preparate din oui
retcne. atunci cnd bolnavul aude cu dificultate vocea
Zonele reflexe ale urechilor stint amplasate in optiti, dat intercepteaz conversaiile.
tulpi, Ia ban degetelor, intre degetelc 3-4, uneori Afecpunea se produce pSi obstacole situate Ia
chin spre degetul 5. Urechea dreapti are zon nivelul urecbii externe dop de cerumen,
reflexi in piciorul sthng, jar utechea sting in stenozi a conductului auditiv, nedezvoltarea
piciozul drept vezi fig. 24. oaselor auditive sau urmi ale otitci medii.
Indiferent de natura, forma i localiaarea lot, Sunlitatea de percepie este provocati de leziuni
otitele reacjioneazI foarte line Ia tratamentul ale urechii interne sau ale dilor nervoase
reflexoterapeutic 80-90% din caauri se tnteaai auditive. Bolnavul aude slab conversajiile, ins
cu succes frA a folosi antibiotice. flu aude vocilc optite. Cci cc prezinti surditate
Mai ales in cam! otitelor acute, zonele reflexe de acest id flu se aud pe ci inii, motiv pentru
corespondente sunt extrem de dureroase Ia care vorbesc cu voce tare. in surditatea mixt,
apisare. Se va incepe cu un masaj lent ci se va bolnavul aude thu sau flu aude deloc vocea
cre$e rntensitatea progresiv, cit suporti optiti i mci conversaile.
bolnavul. Masajul in zona reflexa a urechii Surditatea prin osteosclerozi se datoreazi
bolnave va atrage obuni irigare sangvini zonali,osiflcirii progresive a labirintului. Bolnavul
cc va accelera eliminarea puroiului existent i percepe vijituri ii zgomote, pocnituri in
stoparea
infectiei.
Se vor masa i zonele ureche, in auzul este baste slab. Boala incepe Ia
sinusu&or i nasului, dad sunt considerate zone o ureche, dar in scurt timp se extinde Ia cealalti,
de transmitere sau
intretinere
a otitei. manifestindu-se cu precadere la femeile trecute
de 50 ani.
Schema de masaj in otite:
* zon reflexi ureche - 5-10 minute pentru Zona reflexi pentru urechi vezi fig. 24.
urechea afectata; Reflexoterapia induce de cele mai multe on
* toni sinusuri - 3-5 minute; rezultate baste bune, stop&nd procesele
* zoni suprarenali i renali - 3 minute de inflamatorii locale i imbunitiind acuitatea
Lease paste; auditiv. Indiferent de tipul de surditate i de
* toni paratiroidiana - 3 minute de flecare stadiul de avansare, datoriti efectelor benefice,
pane; recomandim tratamentul urmtor, chin i ca
* toni ficat, pancreas Qa nevoie - 5 minute de ultimi sperani de imbunitiire a auzului
organ;
* toni limfatici corp superior - 3 minute de
bolnavului.
punct. Schemi de masaj
in cazul otitci acute se pot face lath risc 1-3 * toni reflexi a urechii afectate - 10-is
edine PC zi, 5-7 tile, in in cazul celor cronice 1 minute;
edini pe zi timp de 10-15 tile, dupa care, de* zoni reflexi cap - 3-5 minute de flecare
reguui simptomatologia bohi cedeazi sau dispare. pane;
Se va continua cu 2-3 edin;e c
siptixnni, timp' toni reflexi suprarenale - 2-3 minute de
de 3-4 siptimini, in otitele acute este necesar i flecare pane;
consultarea unui medic specialist care si * toni hmfatici corp superior - 3 minute de
aprecieze stadiul de evoluie a bolii. punct
Pentm ofita extemi se poate aplica un tampon Masajul Se Va face tunic pini Ia redresarea
cii vati imbibat in
solulic
alcoohci de propolis cu auzului, apoi Se va continua cu 2-3 edin;e pe
concentrava de 5-7 %. Procedeul Va fi aplicat tIe saptimilni, timp de 3-4 siptimni.
2 on pe zi, dimmeaa ii seam. Sunt recomandate Low4 se Va aplica in urechea bolnava un
i spilatusi calde cu infutie de gilbenele i/sau amestec format din 5 picituii de suc de ceapi, 5
titaneasi, apoi tamponarea urechii cii un col depicituri de suc de usturoi i 10 picaturi de lapte
prosop, pentru a flu rtnine api iniuntru, icald,timpde12-14zile,odatipezi
pistrarea unui tampon de vati piiia Ia uscarea Pentnu combaterea nem*ei auriculare Se poate
completi. aplica urmitoarea repta: ridicini de ciuline aib
Tratamentul prin reflexoterapie al otitei mcdii Radix Carduus mu/ass - Ipane i 7 p14 spin se
acute sau croriice Se poate completa cii propoks lath Ia macerat 14-21 de tile, apoi se strecoari
in
solulie
alcoolici avind concentrajia de 5% 10 conpnutul i se aplici in urechea bolnavi tunic
picituri puse in conductul auditiv de 3 oti pe zi, 4-5 picituri, timp tIe 12-14 tile. Cu acelai
in seam tampon sau mei inmuiati in soliqie conjinut se va fliqiona urechea externi i zona
alcoolici cu o concentrae de 15-30%. din spatele urechii. Este indicat ca omul surd si
Procedeul se repeti 10-15 tile. mmmcc zilnic un sfert de limiie cii tot cii
Concomiten; se vor aplica procedee de intirire acoaji, timp de 12 tile.
corpului i intensificate a rezisten;ei lui impotriva Sum recomandate ca foarte utile tampoanele
imbolnivirilor. imbibate in ,,bitter suedez", aplicate zilnic In
urechi 4-6 ore pe zi, timp de 12-14 zile.
123. Slibirea
acuitilii
auditive Extent, comprese inmuiate in suc de varzi
Bolnavii prezinti tulburari ale auzu!ui surditate crudi, 6-8 ore pe zi, timp tIe 10-12 Se.
relativi datorate unor afeqiuni ale aparatului Obligatorie este consultarea medicului de
auditiv. Surditatea constituie o infirmitate specialitate, pentru elirninarea eventualilor corpi
manifestati prin scaderea auzu!ui - Ia striini din ureche, respectiv a dopurilor de
pierderea totali. Aceasti afeciune poate fi: de cerumen. Dc asemenea, in bolile urechii este
transmisie, de perceppe i mini, congenitali sau recomandati diminuarea consumului de oui sau
13. BOU OFTALMOLOGICE
Unele afeqiuni ale ochilor sau anexelor
sunt adesea consecin;e ale dereglirilor
generale, respectiv localizate ale
organismului, astfel: aparatul vizual
poate fi
influentat
i de urmitorii factori:
-
afecliuni neuro!ogice;
- insuflcien;e endocrine;
- deflcien;e circulatorii;
- carene aliinentare;
- intoxicaii etc.
Analizatorul vizual, care stabilete ii
relatia
cii mediul extem, este format din
3 segmente:
- segmentul petiferic retina -
elementul
esential
al vederii
- segmentul intermediar ciile optice;
- segmentul central
scoarta
cerebrali
occipitali.
Deflcienjele de vedere sum datorate
unor
afeetiuni i/sau dobmndite prin
suprasolicitarea ochilor, mediu toxic,
igieni necorespunzitoare, traumatisme,
infec4ii, boli cii repercusiuni asupra
ochilor etc.
Indiferent de natura afecpurii aparatului
Picior drept Picior sting
Figura 22 - Zone reflexogene din ed/pi
pentru nas
Hpnfl7rnr*iflrn.flifllflM
a
Plthrln.
24-
24
Reflexoterapic
vizual, dereglri1e se produc datorit aportului'
?acti
ale ochilor La stinga i Ia dreapta membrana ce cptucte
fata
ciiculator sangvin necorespunztor. Prin dup ace1eai criteril se repetI de 3 0ri, apoi
tratamentul
reflexoterapeutic prin alte metode paua 2-3 minute.
naturiste inulte
afecliuni
pot fi ameliorate saull. Stind in picioare. talpile alipite, spatele
chin tratate. Zona reflexi pentru ochi se afl pe drept. Va
concentrali
asupra
exercitiului. Duceti
talpa piciorului, intre ban degetelor 2 i 3. capul pe spate cit pute. Privii apoi intre
Ochiul sting are zon reflex la piciorul drept, in sprincene cruci. Cind apare oboseala,
ochiul drept are zon reflex* Ia piciorul sting.
exerciiiul se oprefle i se rem dupa cIteva
Ui. Slibirea
acuitItii
vizuale minute durata este de 5 minute maximum cu
Poate fi descopetha in diverse stadii de evohitie, toate reluirile, in timp Se sporqte duxata. Este
prezentl in uncle afecpuni Ca: miopsa bolnavul important ca respir s decurga normal,
flu vale Ia
distantl,
hipermetropia bolnavul flu corpul find dominat cit senzaa de relaxart.
vede tie aproape, presbiia slabirea vederii Ia Avantajele exerciu1ui:
virste inaintate, cataractele tulburi de - inthe$e reeaua neuro-inusculara a ochilor,
transparenhi
a cristalinului, glaucomul afecjiune - vindeci defectele de vedere;
dati de dezechilibrul tensiunji oculare dintre - du$ 40 de zile tie practici corect ochelarii
connutul ochiului i elasticitatea petcillor
si devin inutili, stirfiulindu-se zonele reflexe ale
etc. ochilor in aceasti perioada.
Indiferent de cauzele cc duc Ia slbirea
acuitiii
Exercijille se incheie cu masajul i baia tie ochi,
vizuale, in cadnil acestei afeqiuni, zonele reflexe stind pe scaun, coloana venebralI dreaptL
ale ochilor stint extrem de dureroase Ia palpare.
relaxati,
respiraa normali. Palmele curate se
Stimulind aceste zone reflexe, se restabilete freaci kite ele pentru a se inclzi, apoi se apzA
citculapa normafl a singelui in organele afectate, pe ochii incbii. Se apasi uor pe globii oculati,
avind ca efect imbunitlixea vederii. Toate apoi se mici palmele uor spre nas
fl
spre
acestea flu se pot obtine
imediat, ci dupi multe coada ochilor masind intreaga
suprafat4
eclin;e, dind thgaz ctulaei sangvine s alimen- Baia ocular aplicatl Ia 1-2 minute dupi ultimul
teze zonele afect.ate, refacindu-le astfel in timp
exerciliu
va consta in aruncarea cu miinile a
structurile. apei red pe ochii man deschii de citeva on.
Mnajul zonelor rcflexe ale ochilor se va face in zilele noastre exist foarte multe persoane
de 1-2 on/al, ump tie 10-15 minute pentru care prezinti tulburri de vedete. Metodele
Becate ochi. Numrul
edinelor
variaza in clasice urmresc stagnatea sau corectarea
funclie
tie caractenil i vechimea both,
afecliunii
prinintermediul ochelarilor. Folosind
obligatoriu pentru afecunile de mal sus 1-2 luni alteniativ tehnicile descrise mal sits, vei
efectuindu-se 40-60 tie edine, continuind ape1 constata ci ochelarii dumneavoastra trebuie
cu 2-3 edine/spttnin1 pentru consolidatea
schimbali
diopttii mai mid sau put i simplu
rezuttatelor. flu vor mai fi necesari deoarece v vqi recpta
Cind tulburIrile sunt date tie afecjiuni endocrine vederea normali.
sau tie tulburAri cixculatorii intncraniene se vor Este La indemina oricui si-i
imbunMleasca
masa i zonele reflexe respective. vedetea folosind reflexoterapia i1 celelalte
Simultan cu tratamentul reflex, bolnavil pot apela mijloace naturiste. Proporlia
de vindecare in
i Ia ahe remedil naturiste ct bohle de oeM pit reflexologie este tie peste
* suc proaspit tie rdicin de obligean Atorus 50%.
calIZaus - se aphci pe pleoapele inchise, lasindu- 132. Paralizii oculo-motonii
se 5-7 secunde, apoi se spaM ochii cu api rece. Sunt boli frecvente cc se manifesti pnin
Procedeul se repeti tie 2 ori/zi, limp tie 10 zile; simptome subiective si objective.
* sucul proaspt tie rostopascA Chelidonium Situp/wit subiectiw: diplopia vederea dubla,
- va fi aplicat in acelai mod pe ochii bine tulburni refine, falsa proiecfr
inchii, Simptome obiectivt strabismul de%iqia ochiului in
* in flecare zi, ochii se vor spila de 3-4 ori cu direqia opus muchiuIui paralizat,
impotena
api rece se ia api rece in pumni cci se clipeccte
de funcjionalI, atitudinea vidoasi a capului ci
3-4 on cu ochii in api, apoi se arunc apa pj se gitului, deviere in dureca muhiului paralizat.
repeti procedeul tie 4 ori/ccedint4
Se poate Masajul reflex in zona ochilor atrage deblocarea
folosi si ceai tie coada-caluluj Eqidsetuns rwnse energetici i sangvini, retacmnd structurlle
in Inc cit ap afectate i instalind funqia normala a ochilor.
* in car de cataracti Se va aplica cite o picituri Unele paralizii oculo-motonii reaconeazi Ion
de suc de - Aethetv/eunspini in ochiul bolnav,repede Ia tratainentul reflexoterapeuuic. in astfel
limp de 10-15 zile. tie paralizii zonele reflexe ale ochilor vor H
in flecare zi, limp de I Itmi, este indicat si Se masate limp tie
consume 2-3 morcovi cruzi. 10-15 minute Ia fiecare picior. timp tie 6-8
Va redim in continuare citeva exerc4ii Yoga siptimini.
pentru ochi exercijii foarte apreciate in lumea Locah pe zona ochilor, se vor aplica seam
yoghinilor: comprese cii infuie tie cimbnu, jar intern, zilnic,
I. Stind in lotus sau turceccte
Ia 1,5 m tie perete. se vor bea 2-3 ceti din aceeasi infuzie.
Minile pe genunchi, coloana dreapti, corpul
Exerciliile
pentru ochi, descnise Ia capitolul
relaxat Privii in fa$ i nespiraji normal, anterior, ,,Slibirea acuitiii vizuale", pot fi
* Ridica privirea pini La unirea tavanului cu folosite zilnic 30 tie zile, cu eficienqi deosebiti
pererele, capul rintine nemicccat
in recuperarea muccchilor
i a nervilor
afectati.
* Se coboari pnivirea Ia patcher aceasti 133. Conjunctivita
miicare Se repeti de 3 on. Este inflamalia
mucoasei conjunctivale
25
posterioari a pleoapelor ii faa
antenioari a globului ocilla pini Ia
limbul sclero-comean, find produsi tie
agenp patogeni, factori faith chirnici
praf, fum, gaze toxice etc., cauze
generale tulbuthi gastro-intestinale,
endocrine, hepatice, gun, reumatism
sau poate H tie natuni alergici.
Conjunctivitele catarale stint
caractesizate printr-o congestie
superficiali difiiza cit secrqie redusi.
Pot H acute, subacute cci
cronice.
Conjunctivinele acute debuteazi bnusc,
bilateral, cu ustusimi, senzaii tie corp
strain, nuincirime foto fobie discreti
frici tie Iumin, pleoapele stint
etiemaiane wnflate. Conjunctivita
cronici are o situptomatologie mai
discreti Evitazea factonilor fizici i
chimuca nocivi,
meninerea
igienei locale,
tratarea afeqiunilor cauzante, evitarea
factorilor alergeni vor conduce Ia
diminuarea nisculul tie apanie a bolii.
Conjunctivita poate afecta anibli ochi
sau numai unul. Igiena locali va H
niguroasi, pentru a nu transfera secrqiile
tie Ia ochiul bolnav Ia ccl sinitos sau Ia
alte persoane.
Tratamentul reflexogen se va face in
zona ochilor pentru a imbunitip
cixculalia,
in zona glandelor suprarenale,
pentni stimularea producerli tie cortizon
i in zonele linifatice - corp superior -
pentru a sthnula
rezistenla
organismului
in zona capului I a ochilor.
Schema de masaj
* zona reflexi ochi - 5-10 minute
pentm ochuul afectat, 2-3 minute pentru
ccl sinsitos;
* zone reflexe suprarenale - 3-5 minute
de fiecare pane;
* zone limfatice corp superior - 3
minute tie punct.
Masajul poate H efectuat tie 2-3 on/al,
timp tie 5-7 zile, pini dud simptoma
tologia both dispart. Se poate continua
cu 1-2 eduxqe/sijiuimini, limp tie 2-3
siptttiini. Loca4 se vor aphca comprese
cildu;e cii infuzie tie
muccetel
Jatcaa
chamomi/la L, lair toaleta ochiului afectat
se face cii o co4resi stenili inmuiati in
ceai tie mucce$ . curiarea ochiului se
face tiinspre coada ochiului spre unghiul
intern.
Mucceelul
este dezinfectant,
anestezic, anti-jaflamator, antiseptic
cci
bacnedostatic.
Se mai pot aplica comprese cu infuzie tie
fenicul Fenku/um Sli/oti,, sulfini
Me/ito/us offidnaks sau patlagini P/anfrgo
Ianceokta. Rezultate foarte bune se obtin
in peste 95% din cazun mai ales in
conjunctivitele cronice.
13,t Migrena oftalmici
Se manifesti pnin cnize paroxistice de
cefalee unilaterali, cit tulburisi vizuale ci
varsatuni. Predomini Ia femei intre 20 i
30 de ani i este determinati tie spasmul
vaselor ce iniga ciile optice, dind anoxie
ceiebrali. *
zona tefled ficat, stonnc, intestine -
Ca.qtalergia, tulburri digestive, endocthie.
factori vasculad i factori neuro-vegetativi etc.
Migiena este declanat3 de oboseaU, ocun
emotive, exces alimentar, etc.
Masajul retlexoterapeutic treluie exectitat stat1
in zonele OCIIIU!UI afectat, cat i in zona parilor
corespunztoare capului. pentru a debloca
cilnilapa stopat de spasmul vascular. Masajul se
v.a aplica i in zona reflexi a organelor cauzante.
Dc Stat factorii provocatoti.
SchemA de masaj
* zona xeflex ochi - 5-10 minute;
* zona retied cap a piciorul opus OChiulU!
Picior drept Pkior sting
afectat - 5-10 minute;
* zon reflexi a altor organe cauzante-5 minut; Figura 25 - Zone reflexogene penIn, ochi
* aorta plex solar -3 minute de flecare pane;
* zona reflexi limfatici corp superior
- 314. NEVROZE
minute de fiecare punct.
Stint tulburti ale dinamicii funcSor
psihice,
DupA 5-7 edine simptomatologia dispare sau
provocate de dificultai1e de adaptare ale
atenueazI foarte mult.
individului Ia realitate, cii toate cA procesele de
Sedincele
se pot face de 1-2 on/al, thnp de 10-15
cunoaflere, caracterul i personahtatea
zile.
bolnavului flu stint alterate. Nevroticul ii cia
Remedii naturiste Infuzia de ciuboca-cucuhii
seama de caracterul anormal al
Pmuk offleinaks L HUI, 2-3 cen/zi, este
comportamentului sAu cii hipti pentru a reveni Ia
deosebit de eflcientt in migrene i in duresile de
starea psibict normall.
cap, pe bazA nervoasA. Efecte aseminAtoare
Caute
deterrainantr factotii de medju social,
induce ii infuzia de coada-poricelulul Athillea
conflictele in familie i societate, consecin;e ale
,nihlium, 2-3
ceciti/zi.
Pentru
combaterealmor afectiuni.
spasmulul vascular se vor bea 2-3
ceciti/zi
inflizie
in
funclie
de simptomul psihic predocnin2nt,
de salvie Qales Sakia offidnaks cii/sau
2-3
nevtozele Se impart In:
cqti/zi cci de vase J7isacm album L. Meal a
- nevrod astenici neurastenia;
preparare sean se pune o linguiiji de vase that
- nevrozA isteric
mlnmt in 250 de ml de a rece. Dimineata
- fleflOZI amnoasA;
incAizecite
uor i se strecoarA, apoi se bea in 2-3
- nevrozA obsesivo-fobicA psihastenia.
repnize/zi.
14.1. Nevroza astenicA neurastenia
Eficiente aunt i procedurile cit a rece
Este forma cea mai frecventI de aevrozA. Boala
plimbini Cu picioarele descule prin roui, prim apa
poate imbHca ruth multe fonne, dintre care
thului de Ia I Ia 5 minute zilnic, apa s ajunga
amintm nevroza cardiaca, ce se manifesti
-Ia o palmt sub genunchi, spalatu generale
printr-un complex de tulburiri cardiace
sean cii apA rece i oet vS cap. ,Idte mijloace
subjective dureti precordiale,
senzatie
de
de intirire a organismului".
sufocare,
palpitatii;
nevroza sexualA
13.5. Strabismul funcional
caractenzatl pun tulburlri ale
funcPilor
sexuale
Stnbismul fhnconal constA din deviajia axdor
nevroze nuxte deavoltate pe fond de
vizuale fAn modificini
micicani
oculare.
neurastemie generatA. Pnimul siniptom este
Simpteme este de naturA snotonie, caracterizat
starea de obosealA psihici, insoita de sclderea
prim
devialia
axelor sau senzonala, defimit de
randamentuliti iniclectual
i fizic.
tulburarea vederii lilrt
Cefaleea este un alt simptom important care
Procesele de fibroza musculanA a unuia sau ainsotecite
astenia. Durerile de cap stint localizate,
rnai mutton
mucichi
extninsed dau tulbunini de
de obicei, frontal ii occipital, suportabile in
motilitate.
general. TulbunArile de somm stint prezente in
- Inflaxnajii miozite cronice caractetizate
nevrozele astenice, predominind
somnolenta
pnintr-un deficit ocul -motor in canipul mai
diurna cii insomnie noctumA. Neurastenicul se
multor muchi, stare `mflamatorie, staza, edem
trezefle
dimineata
foarte obosit
palpebral al conjunctivei.
Tntamentul pnin masaj reflexoterapeutic a
- Boli ale pleoapelor: dermatoze palpebnale,geflemt rezultate bune mal ales in formele de
blefanitele afeqiuni inflamatonii In niveIul
nevrozA cardiac
cii
in nevroza sexualt
marginii libere a pleoapelon, insojite de
0ScbemA de masaj
senzaie de jenA ocular, pruni; ansmi i lac hare
* zona relied a inimn - 3 minute
anormalA, diinineaa. Blefanitele au tendin;e de
cronicizare i recidiva.
* zona relied tiroidiami - 5 minute de fiecare
- Bob glandulare : glandele ciliate pot fi afectate
pfl;
de un proces patologic, care genereaz, de
* zona retied hipofizana- 3 minute de flecart
exemphi, orjelctul extem ulciorul, izolat sau
caPalte
o complicae a blefaritei.
* zona retied cap -3 minute de fiecare pane;
Toate aceste
afcsiuni beneficiazi de tratament
* zona retied plex solar - 2 minute de flecare
reflexoterapeutic, combinat cu tratamentele
pane;
natutiste indicate pentru celelalte suferine ale
zona relied organe genitale - 2 minute
ochilor. flecare zonil
3 minute flecare organ.
Se va practica o edirqA pe zi, timp de 10
tile, apoi se va continua at 2
ciedinte/saptanna,
1-2 luni, Ia nevoie i
mai mult.
,,Mantaua spaniolt, aplicata de douI on
pe sAptimna, i spalirile generate at
api rece i o;et, in flecare sead veal
capitohul ,,Alte mijloace de intanire a
organismului", vor ajuta foarte mutt Ia
restabilirea bolnavilor astenici.
De asemenea, mersul descul; pnin apa
dulUi sau pS iarba umedi va conduce
Ia revigorarea acestor bolnavi. Ca durati,
Se va incepe cu 1-2 minute, apoi
progresiv se ajunge Ia 10-15 minute/ti.
Bolnavilor astenici le sunt recomandate
plimbinile in aer cunt pnin padure sau
pe malul apelor. Von evita zonele
zgornotoase, aglomerate i mat ales
locurile care produc bolnavilor stti
tensionate sau nervoase.
Bolnavii astenici trebuie si Ste
persoanele cu care au avut conflicte i pe
cele care le produc stAn de oboseali,
nelinite, nervi. Folosirea autosugestiei i
a sugestiei veal capitolul ,,Starea psihici
a bolnavului - puterea gindului" este i
aid foarte importanta. Precizim, de
asemenea, ci alcoohul, cafeaua, tutunul i
tranchilizantele flu sunt nici pe departe
metode de redresare pentru bolnavii cii
nevroze, ci mai curand amplifici
evolutia
stArii de boala.
Ceaiuri dim
*
coada-cioricelului
Achillea millefihium,
infuzie, 2-3 cini/zi o lingunia de plantA
Ia o cani;
* conunt de hamei Stnibuli b.'pub,
infuzie, 2-3 cimi/zi 2 linguiie de planti
Ia o cani;
* ventrilica Vnvnioz offidnale
ci
coada
cahului Equisetum an'ensia, in piqi egale,
infuzie, 2 ceciti/zi 2 Iinguti;e de planti
Ia 250 de ml de api clocotiti.
Deosebit de eficiente sunt blue de
plante: rostopasci Cbthdonthm m%1u4.
fninze
ci
mlidie de alum CopyLvs arellana
L, fninze i mlidie de corn Fokum
Cornus mar,; apa de bale trebuie sa lie
caldi, ian baia trebuie sa dureze ccl mutt
10 mute.
ATENTIE! `in timpul bail, reguunea
inimii v.a fi in afara apei.
in nevroza sexuala stint recomandate, in
plus, urmitoarele remedii naturiste:
* morcov de camp Daucus carot4l,
flerbe at yin
i
se di birbatului bolnav
si bea cte I litru/zi, repartizat in 6-S
repnze;
* poroinicul Thvbis militant, Orchis
purpured
* untiji v.a Oivbis modo stint
afrodisiace cunoscute.
Alimentatia
bolnavului astenic va 6
bogati in lactate i vegetale, drojdie de
bere, stniguti, limi, pontocale, ;elina,
pitrunjel, usturol, ceapi. Sun! in/erzjse
0cM
des
26
Reflexotenpie
grdsimik animale, cafeasia, aaiul n, aAwIuL infuzie din coada-oricehu1ui Achiflea
Autosugestia ii Increderea in reuitI reprezintIsnillefilium, 1-2 cqti, Ia nevoie, biute cii
fundamentul psihic pcntru vindecare, in nevroza inghiituri mici
cardiaci se va reduce cantitatea de sate o linguril de plantI Ia 200 de ml de ap
consumatl i se vor exclude alimentele care clocotit4
baloneaz. * ceaiul de chiniion Canon cam este Iofl
14.2. Migrenele eficient in calmarea migrenelot
Sum afecuth ce se manifesti prin dureti de cap 143. Enurezisul
insoite de grquri, vArsituri i tulburiri de Estee afecjiune care se manifesta prin pierderea
vedere. Cauzele migrenelor Sc afli, de regul, In inconflientl a urinei, survenind de obicd in
tulburirile endocrine, perturbri digestive, factori timpul somnului de noapte, Ia copth mai man
alergici, accidente etc. de trei ani. Enurezisul noctum apare, de regul,
Masajul reflexoterapeutic i-a ft ant pe zona in urma unor traume psihice mai frecvent Ia
reflexi a organuhii cauzator 4 migrend stomac.
biiecO
i
N
ft in simptom in boli ca: diabetul
intestin gros, colecis duoden, glande endocrine zaharat, diabetul insipid sau in wide anomalii
etc. i pe zonele reflexe ale capului, plasate peale aparatului urn-genitaL
degetele man ale picioarelor. Zona reflexi pentn.z Boala este considerati ca un semnal de
jumitatea dreapti a capului este reprezentati in maturizare intirziati a scoaqci cerebrate, in
degetul sting, iar partea stingi a capuhzi are zona multe cazuni enurezisul
Nate consitu singurul
reflexi in degetul mare de la picionul drept a se simptom at unei epilepsii ignorate.
vedea planele finale cii zonele reflexogene. Tratamentul reflexoterapeutic di rezultate bune
Dad migrena are cauzi ale rgici, Sc von masa i In toate cazudle de enurezis si rezultate
zonele glandelor parafiroide, pentru degajase de satisfIcitoare In enurezisul din cadrul epilepsici
calciu, i zonele suprarenale, In scopul combaterii netratate.
fenomenelor alesgice, respect al stimulith Tratamentul va viza masajul In zonele reflexe ale
procesdor de oxidant din organism. capuhui, pentru a-i
imbunititi circulaia ii
Schemi de masaj funcpile. De asemenea, se von masa zonele
* zonele reflexe ale onganelor cauzatoare - 5-10 traseulul renal, insistindu-se pe vezica uninani.
minute de orgatz Daca enurezisul apart ca simptom 4 unorboli
* zonele reflexe ale capului - 5 minute de ca diabctul zaharat sau diabetul insipid, Sc i-or
fiecare parte; , masa i zonele reulexe ale pancreasuhui i
* zona reflexi paratiroidiani - 3 minute de stomacuhui, duodenului ii traiectului renal
flecare parte; ninichi, uretete, vezici unman, uretr, In
* zona neflexi suprarenali ti zenali- 3 minute scopul tratinii afeciunii care cauzeazi sau
de flecare parte. intreine enurezisul.
Masajul poate ft efectuat de 2-3 oni/zi, Ia nevoie. Schema de masaj
Va ft comnhituti constipaia. Se va efectua masaj zonele capuhui i ale hipoflzei - 5 minute de
reflexoterapeutic zilnic In zonele organelor flecare picior flecare zon4
afectate, care pot da stin migrenoase, pini a' zona reflexi traseu renal - 10 minute de
iinbunitiirea fancjiei respectivelor organe Von ft fiecare picior, insistindu-se mai mutt In zona
evitate alimentele greu suportate sau cele vezicii urinate;
alergene. Recomandam, cel
puin
doui zile pe * stomac, duoden, pancreas - 3 minute de
siptimini, alimentaie vegetariani. Bolnavul flecare paste, fiecare organ in car de diabet.
migrenos se va spila pe tot corpul cu api rece i
Sedinele
se vor efectua o dati pe zi, Sup de
oet, in fiecare sead, Sup de 21-30 de zile, va 10-15 tIc cind, de reguli, simnptomul Sc nirefle
merge cit mai des decul pnin apa unui Hu sau pe sau chiar dispare. Sc i-a continua cii 2-3
iarbi cii roui vet capitohul ,,Alte mijloace deedine/sipthnini, timp de 1-2 luau. Sean,
intrire a organismului". Dad migrena estedupi orele 18, nu Sc mai dau lichide bolnavilor
cauzati de presiunea gazelor intestinale care suferi de enurezis.
balonini, se i-a spala abdomenul de 2-4 on pe zi Mersul descul; chiar i In api pini sub
cii soIue din api rece i
oet
4 lingurije de o;etgenunchi se incepe cu I minut i se poate
Ia 1/2htrudeapirece, ajunge Ia 15 minute/al timp de 10-12 zile
2-3 zile Ia rind, In timpul ciizei se i-a lega Ia consecutive. Spilarea copuului sean, Inainte cit
timple menti pisati i se vor pune pe tilpi culcare, cii api La temperatura canierei, in cart
nidicini de hrean pisate. Se mai pot folosi felii de me adaugi o;et de mere, 4 linguni Ia litrul de api
cartofi cnuzi aezate pe zona dureroasi a capului. vet capitohul ,4lte mijloace de untinire a
fatem, se pot utiliza urmitoarele ceaiuni: organismului". Copiii cii enurezis flu trebuie
* infiizii din menti Folium ,nenthae nu iasomie brutalizaji, nici certqi, ci trataji cooperant, cii
unum fnaticans sau roinii Me/lisa offidna/is calm i afecuune.
U, 2-3 ceflu/zi o Iinguuii de pLanti Ia cead; Intern, se i-or administra:
* infuzie din fled dc levinfri F/orer infuzie din coadajonicelului Achiflea
Lavandu/ae. 1-2 cini/zi; mi/left/inn -2 cini/zi,
* infuzie din
dediet
Pu/satilla monta: 1-2 * infuzie din coada-calului Eqidsetum antense ii
cini/zi, sunitoare I-Iffiecwmftnftratum, in -egale, 2
* infuzie din
ciubolica-cuculul
Pdmuth offidna/is cam/al, In mai multe nepnze;
L HUI : o Iingudi cii virf de planti Ia 250 de sirop de ienupir
1u#ens
communis U, 3
ml de api clocotiti. Sc von bea 2-3 ceti/zi suntlingunie de sirop/zi, din 150 de grame de fnucte
foarte eftciente In migrene i in once alte durenide ienupir zdrobite, Ia 500 de ml de api ii 300
de cap de natuni nenvoasi; de grame de zahir. Sean, Ia culcare, se i-a cia
27
copiului I linguthji de miene de albine.
Psihoterapia i-a ft aplicati atit de
specialist, cit i de pinin, in scopul
educanii copihutui, cu calm. Concomitent
Se vor efectua tratamente i negimuri
adecvate pentru afecjiunile cc cauzeazi
enuiezisul.
14.4. Epilepsia
Se manifesti pun cnize de pierdere a
cunotinei,
insouite
de spasme
musculane Cauzele epilepsiei sunt boli
degenerative, infecpi ale creierului,
turned cerebrale, factori toxic alcool,
plumb
0
poate apirea i In stAtue de
hipoglicemie.
Masajul reflexoterapeutic In zona
reflexa a capului, aplicat In faza
incipienti a bohr, va stopa infeqiile, i-a
regnesa tumonlle prim detoxifierea
organismuhui va dezintoxica cneienul
pun Imbunitirea cixculafri sangvine
zonale. Once lovituni Ia cap, in special Ia
copil, trebule supraveghet tratati Ia
Sup pentnu a nu provoca uneoni dupi
S tie zile afecuni irevensibile.
Surmenajul, alcoolul, infecjiile suprapuse
peste in cneier afectat von favosiza
instalarea unor boli greu sau imposibil
de tratat.
Schema de masaj
* zone reflexe cap toate punctele - 5-
10 minute de fiecare picion-,
* zone reflexe renale ninichi, uretere,
vezid -5 minute de fiecare picior,
* zone limfatice corp superior - 5
minute de flecare punct
* zone reflexe ale organelon vitale - 3
minute de flecare.
Masajele von ft executate zilnic timp de
10-14 zile, apoi sc va continua cii 3
edine/siptimini
o penioadi
indelungati chin juniitate de an.
Alte remedil naturiste:
* Seiaocrengu$desalcicCornx
Saud:
0
una!
dc pIopuon Popular neg
se and, jar scnsmul Sc amesteci cii
Iaptr jroa$t. l'ropora este de I
Iinguni de scrurn Ia I pahar cu lapte. Se
beau 3 <linguni did acest conpitut de 3
onijt 12-l4ziIe, apoi me face pauzi 2
siptini, reluindu-se La nevoic.
* Eli gennale ci infuzie tie nostopasci
Cheidanium
m*4
* Se i-a urma in regim alimentar
vegetarian, las dupi 15 zile flu me Va
mimca nimic 3 zile post.
* Macerat de vase Viscum a/bum U, 2-
3 cini/zi.
Epilepticilon li se recomandi o viati
linititi, fti efortuni prea marl, un
surmenaje sau stres. Procedurile cii api
rece sunt foarte eficiente in asociere ci
reflexoterapia i cu celelalte negimul
indicate : mersul descul pnin iarbi cii
rouk spilarea generali a corpulut ci api
necc ojet amp tie 21-30 de zile, mensul
pnn api rece pini Ia genunchi, -cle
3-5 minute, de 4-5 oni pe zi, Sup tie 21-
30 de zile consecutive. Von ft excluse
condimcntele i alcoolul. Sedintele
vor 6 efectuate 1-2 oti/ti, dmp de 14
Bolnavii flu an vole s lucreze La hi4imi san sa zile, apoi se Va continua cu 2 edine/spttthn
conduci maini. Obligatorie este luarca br In Inca 4-Ssiptrnini.
evidcna de citre serviciile medicale cit Solnavul Va puns tncalaminte lejer pentru a
specialitatc psihiatfie. flu tulbura circul4a sangvinI In tons reflexA a
15. NEVRALG!ILE trigeinenului.
Nevralgiile stint dureri cc se manifrsta pe Tratamentu/ intern:
traiectul i/sau In teritoriul de disthbnic a unuia * infuzie de coada-calului Bq:etum intense, 2
sau mal multor ncrv senzstivi sau mict ce$i/zt, este foarte rnthcata In toate nevralgiile;
senaitivo-motori. infuzie de iedera I-fedna helix L san soc
Durerea nevralgici are intensitate variabilA - de Ia F/ens sambua, 2-3 cetiJzi;
durerea surda, suportabil cx. hi nevralgia * infirzie de cimbm Thynus vu/gatis, 2 cani/zi.
occipitala, p&n Ia durerea atroce, insuportabil Exteni, pe locul dureros, se pot aplica cotnprese
a In nevraigia de trigemen. Bolnavul simte calde cu infuzie de soc F/on: .rambud san
durerea nevralgic sub fornil cit junghi,decoct din scoaqI cit ulm Cottex Ubnus minor.
descarcii electrice,
Intepituri,
arsuri etc. Duxcrea Cata-plasmele caMe cu frunz cit varza, radacina
poate 6 scurti theva secunde san de lungA de titlneasi sau cu spun caimeaza durele de
durata ore sau chin tile i este cauzatI de cele ruth multe on.
ifitaa fibrelor senzitive ale nervilor de ctre Bolnavul ii va confeqiona o pemui umpluti
diveni factoni intemi sau extend. Cu pedicuI taiata mrunt ii 0 Va aplica Pt
iSi. Nevralgia de trigemen timpul nopii hi tons dureroas.
Boala se manifestA sub fonna unor durcil Durenile nevralgice se diminueaza foarte muir,
violente In tons nervulni tngemen pe o jumitate in uncoil dispar, dad se aplici pe load dureros
de
t'
Cze/e
duitroase apar sub forms unor un ou fiat tare. On! fierbinte este that hi dod
junghiuui ca bovitunile de cujit sau smulgerile unor i se aplica ambeic umiti1 cu partea interna
tesutuil
ii stint de scurti durati - de Ia citeva tiiati pe loS durenos. Oul va 6 inut pelocul
secunde Ia maximum tin minut. CSele se potdurerospiiflthrecind,dcregu1i,cedeazi
repets in cadrul unei tile sau char luni, chinuind nevralgia.
bolnavul atit ziua, cit d noaptea. 152. Nevralgia intercostali
Durerca poate spares spontan sau provocati de Este 0 nevralgie sttnptomatici ce se resitnte, de
strnut, tuse, vorbire, ths,
masticatie,
expunerea reguli, pe traiectul unui singur new intercostal
anumitor zone ale
fetei
san ale cavitapt bucale Is i survine, cel mai freevent, dupi afec4iuth
aer san api nece etc. pulmonare san pleurale oil dupi tin herpes
In pcrioada ctizei durenoase pot aprea fenomene zoner intercostal.
Vegetative: spasme musculare locale, licrimare, Tratainentul reflexogen vs urmiri tratarea
Inroirea fe;ei, salivajie abundenti, transpiraie.
afeqiunilor cc an decIanat nevralgia ii
CrjIe duseroase pot apinea dupi pauze iie
Imbunitalirea circulatiei
sangvine In zona
siptimini, luni sau aid de tile. toracali respectiva. Zona reflexi penthi tonace
Ncvralgia de tnigemen poate 6 pnimitivi at gisete deasupra picionrlui, In zona sinului
esetqiali sau secundana shot boll. ci in -Acestei zone. Toracele drept axe toni
Sc pare ci nevralgia
eseniali
poate ft provocati reflexi pe piciorul drept
fl
tonacele sting pe
de infecjii penfence, tumoni sau malformaii ale piciorul sting.
carotidei, Ia nivelul ganajionului Gasser, tumori Schema tie masaj
ale fosei postedoare craniene etc. * zoni reflexa pulmonari -5 minute;
Nevralgia cit tnigemen siqiptoinstici poate ap*rea toni reflexi torace - 10 minute;
i hi anumite boli ca grips, diabetul,
intoxicatia
zoni glande limfatice torace -5 minute.
plumb su merur, snemille, reumatismul,Masajul Be face 1-2 oni/zi, timp de 5-7 tile, apoi
m'lara etc. se von face 1-2
edinte/siptimini mci 2-4
Tratarnentul neflexoterapeutic di, de cele mai siptimini. Tratamentele naturiste indicate hi
tnu!te on, nezultate faverab4i afeciunea nevralgia tie trigetnen pot 6 aplicate i In cadrul
nevralgiei de tnigemen. Zonflexi pentru nevralgiei intercostale.
nervul tnigemen Be gtqte in clegetul mare de Ia 153. Ncvralgia ccrvico-brahiali
picior, hi panes Ba intp in locul de atingere cu Bate o afeciune caractetizati pS durere, cc
degenil urmitor. Nervul tilgernen de
pe
parteapornete din regiunea cervicali i inadiaza pnin
stingi are toni reflexi hi piciorul drep; iarumir pini hi mini. Nevralgille pot ft de natur
nervul tnigemen cit pe panes dreapti are toni reumalici san pot apirea a simptome hi cadrul
refleri In picionul sting. altor afecuith anevnism, hernii de disc inalte,
Schema de inasaj morbul Pon, sifihis,
luxatii
ale usnirului, fractuti
* zona teflexi a tnigemenului- 10 minute; ale claviculei, traumatisme etc. Prin masaj
* zona reflexi glande suprarenale - 3 minute de reflexogen Se VS debloca circulaa In ton
fiecare pane; coloanci cenvicale, hi zona uminului il pe tot
* toni reflexi maxilar superior - 5 minute de traiectul meinbrului superior nespectiv. Vor
partea afectati, dispirea astfel obstacolele cc preseazi i iriti
* torn reflexi cervicali - 3 minute de fiecane ncrvul.
pane; Schema de masaj
* toni limfatici corp superior - 3 minute de * tons reflexi cervicali - 5 minute de fiecare
puncc picior.
* zone neflexe ale organelor cc provoaci, pSi tons reflexi umin afectat - 5-8 minute;
dereglarea Ion, apaniia nevralgiei. * zona seflexi ninichi, uretere, vezicA - 5
minute cit fiecare picior.
* tons relied paratiroidiani - 2
minute tie fiecane picior,
* tons reEled supnatenali - 2 minute
de fiecare picior,
* segment corespondent pentru umir
i bra; - 10-IS minute.
Masajul Se vs executa o singuri dati
pe
zi, limp de 10-15 zile, apoi se vs
continua cii 2-3
rdin;e/sipttnni
pini La dispanijia
totali a afeqiunii 4-6 siptimini.
Nevralgiile cervico-brahiale reacjioneazi
line Ia tratamentul neflexogen In
proportie de peste 80% din cazuni.
Se pot fobosi concomitent ceaiutile
i
cataplasmele descnise Ia nevralgia de
tnigemen cap. 15.1..
15.4. Nevralgia sciaticA
Este un sindrom dureros pe traiectul ii
hi tenitoriul cit distribujie al nervului
sciatic.
Durerea apare, cit obicei, bnisc, dupi tin
efort fizic nidicare tie gneutit., rotini san
aplecini ale conpului etc. sau/i dupi
expunere hidelungati La rig
j
umezeali.
Ini$ial, durenea tate localizati hi regiunea
Lombari, ca ulterior si coboare pe faa
posterioari a fesei, coapsei
$
gambei,
pini In cilcu
$
degete. Durerea poate 6
accentuati de tuse, stninut, men,
anumite pozii ale conpului etc., dar este
foarte aniti In poziia ezind, precum
$
hi timpul nopii. Hernia cit disc dqine
cauta majonitani a nevralgiea de sciatic.
Tratamentul reflexogen urmirete
refacenea stnucturllor vertebrale
$
inter
vertebrale afectate, eibenindu-s'e astfel
nervul sciaflc tie preshmi$iritti. Zona
traseului renal Va 6 masati cu pnionitate
In aceste afeqiuni pentru a elimina
toxineLe circulante din corp i cele cc
von ft detaate dupi edineLe tie masaj.
Zona reflexi a newului sciatic se afli
dc-a lungul tibiei
$
peroneului, ian tons
lombari `in panes interni, latenali, a
tilpior.
Schema de masaj
* trascu ninichi, ureter, vezici uninani -
5-7 minute fiecare pane;
* zona lombosacrali - 3-5 minute de
fiecare pane;
* tons new sciatic - 15-20 cit minute
mtem ii extern;
* tons paratiroidiani - 3 minute de
Recare pane.
MasajuL se face zilnic, limp tie 10-15 tile,
poi se vs continua cu 2-3
edine/siptimina, limp tie 1-2 Luni.
DunetiLe se diminueazi dupi 5-10
edin;e ii dispar dupa 20-25 de edinc.
Curs se poate repeta de 2 oil/an.
Vor ft excLuse din consum alcoolul
0
cafeaua.
Bolnavii vor face spilaturi pe tot corpul
cu api tece
oet,
limp tie 15-20 de tile,
ian de 2 oni/siptimini von imbnica
,,mantaua spanioli" sau cimaa himuiati
In api cu sane vezi capitolul ,,Alte
28
Reflexoterapie
mijloace de inthire a organismuiui". tranaitoric. Du zonete pe care le afecteazi,
Sc va face zilnic masaj aI segmentuluiparaliziileseimpaxtin:
corespondent membrul superior de partea - monoplegie paralizia unui membni;
respectiv4 - hemiplegie ftc a membrelor superioare, ftc a
Saltelele de pat umplute cu scuturituri de fan au membrelor inferioare;
tin efect benefic pentru bolnavii suferinzi de - tetraplegie paralizia tuturor membrelor.
coloana sau sciaticL In cazwi de pareze sau paralizii, masajul
Pc traiectul coloanei vertebrate loinbosacrate i retlexoterapeutic poate 6 adjuvant
pe partea postethoari a membrului inferior tratamcntului chirusgical sau/i medicamentos,
respectiv Se Va aplica sean un strat subre de iar uneoti poate deveni singurul tratament
alifte din dragaica Ga/Aunt wrum i se vs face un eficient. Masajul reflexotenpeutic va ft f&ut in
masaj foarte uor. Mod tie prvparare : plante verzi raport cu zoncle paralizate.
de drgaici 2 pumni se tale mirunt
0
se/n patalizia membnilui superior se vor man
amesteci cu 500 & grame de tint topit sau zonele:
unturi proaspith topiti, care si ftc call, nu * zoni teflexi cap - 5 minute de partea inversi
fierbinte. Se amesteci line
0
Se lath 12 ore. A a membrului afctat;
doua zi amestecul se ncMzete p se strecoari * zoi retIed cervicali -5 minute;
prin fifon. Alifia obpnuti se pistreazi Ia frigider. * zoni retied umir - 5 minute de partea
Tratamentul de slibire in greutate pentru afectat.
hiperponderali cii greutate mititi este absolut * zonk corespondenti membrului afectat - 5-
necesar, uuthnd sarcina din coloana vertebral.
16. PABALIZIA I PABEZE ALE
NERVILOR PERIFERICI
Para/itia
este diminuarea sau abolirea funcpei
unuia sau mat multor nervi motori sau micti pe
teritoriul br de distribupe.
Scaderea sau disparipa flinqiet motorii a nervulus
paralizat se datoreazi intrerupeth pariale sau
totale a influxului nervos, provocati de leziunile
traumatic; degenerative sau inflamatorii
localizate Ia nivelul ridkinllor, trunchiului sau
terminaSor
perifrice ale nenrulut
Paralkfa este insojiti de tulburiri vasomotorii i
trofice in intetiorul nervului lent
Paralizia pareza poate ft definitivi sau
10 minute;
* zorti limfat-ic corp superior - 3 minute de
tiecare punct.
In paralizia membrulul inferior vor ft
masate zonele:
* zonil retIed cap - 5 minute de partea invers
a membrului afec tat;
* zoni retied coloan lombari sacral -3
minute de fiecare pane;
* zon retIed old Senor . exterior - 3
minute fiecare;
* zoni retIed umb de partea membrului
para/iat -3 minute;
* zoni corespondenti meinbrului afectat - 5-
10 minute;
* zoni limfatici corp inferior - 3 minute de
punct.
in hemiplegie se vor masa zonele indicate
pentru ambele membre supenoare sau
inferioare, dupi car. Masajete vor 6 fcute
zilnic, timp de 30-40 de zile, apoi Se Va continua
cii 2 edin;e/siptimni, imp de 2-3 jut.
Remedii naturiste: Foarte eficienti in tratarea
paraliziilor s-a dovedit a ft gelatina de one. Mod
depreprare: se pun 2 kg de oase sfrmate oase
de pisiti sau/i animale intr-o gileati de tabli,
care se acoperi cu tin capac de tabla Cu giumle
mid. Se Ingtoapi pe jumitate in pimnt o oali
cu gun mai largi decat gileata. Gileata cu
capacul pus Se apzi cii gun in jos In oalL Dc
jut imprejur gileata cii oats vor ft lipite Cu un
strat subpre de lut, Sin jurul oalei se va face un
bc cc txebuie intrqinut 24 de ore. Dupi aceasti
petioadi Se indepirteazi lutul rimas, se Ii&1
gileata Cu capac cu tot in oali rimine gelabna
de Ia oase scursi prin giurelele din capacul
gileiii Aceasti gelatini Se pune intr-un borcan
cite pistrati Ia frigider. Cu ea Va ft tins
boinavul in locutile paralizate, de 5 ori/zi, timp
de 7 zile.
La nevoie, procedeul poate ft repeat dupi doui
siptimini.
Pc locurile paralizate mai poate 6 aplicat tad
cald din frunze opirite de titineasL Frunzele
opirite vol ft zdrobite Cu tin sucitor apoi
intinse pe tin tifon care se aplici pe zona
paralizati. Tercuul poate ft
mentinut
toati
noaptea pe zonele atctate.
Intent:
* 2cetideinfuziedecimbnuT4ymus
serpyllum, I linguxia de planti miruntiti
Ia 250 de ml de api clocotiti
* inftzzie de
deditel
Pubafiar montana.
1-2 ceti/zi
* infuzie de micri mirunt Kumex
aeetoseiJ4 2
ceciti/zi.
16.1. Hemiplegii i paraplegli
spastice
FIem:b/egia este paralizia flasci sau
spastici a unei
jumitili
de corp. datorati
unei leziuni neurologice infecoase sau
traumatice, situati in encefal sau in
inveliciul
cervical a! miduvei spinirii.
Parajitegia este paralizia membrelor
inferioare.
Masajul reflexoterapeutic poate ft uneori
decisiv in ameiorarea sau tratarea
acestor genun de paralizii, in
hemiplegiile de pe partea stingi a
corpului Se va masa zona retIed a
capului de pe partea dreapti, situat in
degetul mare de 1, piciorul sting. In
hemiplegiile de pe pat-tea dreapti Se Va
masa zona retIed a capului de pe partea
stingi, situati in degetul mare de Ia
picionil drept. Va ft masati zona
cervical, precum traiectul rinichiului.
Schemi de masaj
* zoni retied cap - 5-10 minute;
* zoni retIed cervical - 5 minute;
* zoni rinichi, uietere, vezici - 5
minute de uiecare parte;
* zoni sistem limfatic - 2 minute
fiecare punct
In paralizia inembrelor inferioare se
vor masa zonele:
* zoni cap bilateral - 5-8 minute;
* zoni coloani vertebral - 5 minute de
fiecare picior;
* zone segmente corespondente - 5
minute segment
* zoni rinichi, uretere, vezid - 5
minute de fiecare picior.
/
* zofle limfatice - 2 minute fiecare
puntt.
MsiulvafiacuposIfzI,
timp de 30-
464idide aS va'cntinua cii 2
edine/sM4min4
mcI 4-8 siptimini.
mnazdepeiizfra
n4cbtdor
infSoare Se Va k4osi i
releta
de
gelatifli din oak care va fi aplicati pe
coloani
0
mesbiete inferioare.
Intern:
* infuzie de cimbru l'bynus vul,gwis 14,
2-3 ce$i/zi.
E,den,:
* bai generate de rozmarin Rosmafinus
officinalis. Biile se vor tke zilnic, baia Va
dun 15 minute, temperatura
370
C, timp
de 7-10 zIle.
* baicufloridefin:sefierbl,5-2kgde
f timp de 30 de minute, in 5 litim de
api, iar
continutul
Se amesteci in apa de
baie. Se vor face 14-21 de bai acte 15
minute fiecare.
* biigeneraledecimbru,1-
2/siptimini.
Atit in cadrul afecpunilor prezentate, cat
Plclofln$
T
titaN
N-
Hjw 27- iat r4kwe pn.fl acwdgth huwis$MM
*2
-__*
2$ - Mrs rOtCS$frtt &p. -a
Nwv
Fipn 29 - Zone reficrogene
de p. gantbe pensru ,cfrnicd
29
i in alte afecuni in afara tratamentelor indicate se manifests prim: mucoas roie, ulcerai sau gingivale, ca i masajul zilnic at gingutor
i descrise, putei apela i Ia alte puncte de masaj gangrene, uneori adenopatie submaxilad,
indicate La paisne, coloanI vertebraM, ureche. depozite de fibtini, dureri foarte marl Ia
Zonele reflexe respective aunt prezentate in atingetea snucoaselor.
cadrul capitolului ,,Plane ci zone teflexogene". Stomatitele pot ap%rea ca mfecii banal; prim
17. BOLl STOMATOLOGICE exacerharea fiord obinuite, favori2ate de tartrul
Cavitatea bucali este
imprtiti
de aitadele dentar piatra depus pe dini, de iiitatii
prim
dentate in dou qi: nicotini, alcool,
substane
chimice, condimente
* vestibulul bucal situat in alan aicadelor
0
igieni bucal necorespunztoare
;
toate
dentate, find cuptins intre
dinli,
gingii, buze i acestea duc Ia stomatite, gingivite etc.
obraji; Stomatitele infeqioase specifice utit produse
* cavitatea bucali propriu-zisa situat In de virui stomatita aftoasi, herpetica, de o
interiorul airadelor dentate. thuperc Qidium albicans - Candidoz4
Alimentele ingerate stied transformiri fizice si Stomatitele tuberculoase si sifihitice aunt mai
chimice In cavitatea bucali. Diiqii air rol mecanic rare.
impzeunI ci musculatura maxilarelor, triturnd Regimul igieno-dietetic este absolut necesar. Sc
srarimiind alimentele. Glandele salivate vor consuma lichide ceaiuri minciruti
pioduc saliva, cu rol In digest bucali. 0 serie de uoare, neiritante. Gura se cI4tete Cu CC2I de
afecliuni
Ca: gingivita, stomatita, paradontoza
muetel
Mat,icaria thamomilla L, infuzie de nuc
bcneflciaz de tratarnent reflexoterapeutic. ft.g/ans rr,ged, infuzie de coada-catului Equisetum
Zonele reflexe ale mandibulei se gsesc pe faa an'ense, salvie Salvia offidnais, ceatun pentru
superioara a degetelor math de la picioare, situate gargari de Ia plafar sau fannacii; infitha de
in band, Ia ddcina unghiei. Zonele reflexe turi-mare 4insonia e4'atozia este un foarte
pentni maxilarul superior stint tot in band, bun remedju in inflamapile mucoasei bucale.
superior zonei mandibulare. Zonele reflexe se Stomatitele beneficiazi tie tratament
gtesc Ia ainbele picioare in zonele teflexe reflexoterapeutic, stopind procesul inflamator
indicate. bucal i crescand puterea de aprare a
otganismului.
17.1. Gingivitele
Gingivitele aunt inflamali ale mucoaselor Schema de masaj
gingivale. Pot aptea in tulburiri ale glandelor zone reflexe maxilar i mandibula - 3-5
endocrine, in tulburasi metaboice, In boll acute minute tie flecare picior,
cronice ale organelor inteme etc. Cauzele locale * zone limfatice corp superior - 3 minute tie
care pot provoca gingivitele sunti inttepnere punct
neigiemc a cavidpi bucale, depuneri de tartru pe * zone suprarenale - 3 minute de flecare.
dinli,
proteze incomode etc. Vor fi necesare 1-2
ethnte/zi, limp de 10-15
Masajul reflexoterapeutic in zonele maxilare va zile i o igien bucal tiguroasa.
aduce tin flux crescut de singe, stopind i
eIiminnd inflamaia locali. Dad exist tartru pe 173. Patadontozele
diniji va ft curaat Ia cabinetul de stomatologie Paradontozele sunt afeqiuni stomatologice Ce
pmfllactici. prind mucoasa gingivali ;esututhle de
Va ft necesar masajul reflexoterapeutic i asupra susnere a dinjilor, In aceste afecuni, ginglile
thor zone corespondente unor structuri, glande se decoleazi tie pe dini, in acqtia se clatini
sau organe inteme cauzatoare de inflamaii aunt foarte sensibili Ia cald, rece sau dulce.
gingivale.
,c
Masajul reflexoterapeutic Va Imbunitii
Schema demasaj circulaa sangvini a gingiilor, pin Ia disparia,
zone reflexe ztxi1ar i mandibula -5 minute in timp, a stirii inflamatorii. Masajul da rezultate
de flecare picior,
,.,`j
``
In funcpe de timpul in care se intervine. Cu cit
* zona refle$
a nub,ii oinIor cauzant mai incipient este stadiul in care se incepe
e - 5-10 minute; . .t
tratamentul, ci atht ml repede vor apArea
* zone
limfatice drp supeiior - 2 minute de rezultatele.
flecare punct
1
Masajul se va face 1-2 Oti/Zi, titnp tie 5-10 zile, Schemi de masaj
in & 3-4 ori/zi se va clti gun cu infuzie de* zonereulexemaxilarimandibula.5minute
frunze de nuc o Iinguri$ Ia 1/4 litru de ap de flecare picior,
clocoiiti sau ci ceai pentru gargad de la plafar zone Iirnfatice corp superior - 3 minute de
sau farmacii. Gargara racuti ci infuzie dim flecare punct.
plante de coada-calului Equisetum anvnse de 4-5 Masajul poate ft fkut zilnic sau Ia 2 zile, chiar
ori/zi s-a dovedit un bun dezinfectant i pe o perioadI lunga uneoti 6-10 luni. Se va
cicatrizam a! cavitli bucale, ca gargara fkuti
intretine o igieni stnctl a guru, se vor face
ci mfuzte tie salvie
Gales Salvia offidnaks. periaje pe gingi dupa fiecare masA Cu paste de
Simptomele Se atemueaz dupa 6-8 edine
0
dini ce conin substane antiseptice. Cimd
dispar dupa aproximaov 15-20 de edutqe. paradonto-zele sunt favotizate de bipertiroidie,
Igiena bucala Va ft respectati cu
strictete,
In Sc vor masa 3-5 minute zonele tiroidiene.
flecare zi se vor consunn 2-3 morcovi cruzi. in fiecare zi se vor mesteca, Cu tibdare, 3-5
grame de propolis, care apoi se inghit.
17.2. Stomathele
Consumul a 2-3 morcovi cruzi pe zi va avea
Sum afecuni inflamatorii ale mucoasei bucale cc efect bineQctor in afeqiunile dentate
cu suc tie morcov
0/sau
tie sfecla mOe.
Se recomanda i gargara, tie 4-5 ori/zi,
cii rnfuzte coada-caluhu, Equisetunv
amuse sau tie salvie Qales SaIs'ia
offidnalis
zag
Mn
Ins -
18. BOLl GINECOLOGICE
Tulburirile tie menstruae funqionale sunt
anomalii de ritz, i cantitate ale singerini
menstruate. Din acest punct de vedere se
disting
- hipermenoreea menstruae Ia intervale
normale, dat cu pierderi exccslve de singe;
- polimenoreea cicluri scurte Ia 18-21 de
zile, Cu debit normal, prelungit sau
abundent;
- oligomenoreea
menstrualii
Ia 35-50 de
zile;
- metroragia
@ierderea tie singe intre
menstruaii;
- amenoreca ipsa totaM a menstruajici -
poate 6 gravidica, tic Iactae, de menopauz
sau provocata dc sUn patologice ale uterului
sau ovarelor;
- dismenoreca
menstrualia Cu dureti.
Ciclul menstrual este un act fiziologic;
femeia sngtoas nu sufera in timpul ciclului
menstrual. 0 dau cu afectarea aparatului
genital, Citi a altor organe sau structuri,
ciclul menstrual capita aspecte patogene Cu
repercusiuni asupra lntregului organism
fern nn.
Igiena gencrali i, in special, cea locala sunt
absolut necesare, prevenind sau chiar tntind
uncle afeqiuni ginecologice, In timpul
ciclului fernS va purtra, apbcat in vulva, Un
tampon curat tie vati sau un tampon special
Cu aceasti destinac, pe care II schimba de
citeva on pe zi, find interzise In aceast
perioada:
- spalaturile vaginale;
- eforturile maci i .sporturile tie
performanp
- raporturile sexuale;
- baile generale in cada, bazine, api tie
mare-
Sunt recomandate duprile i baia gencrai Ia
terminarea menstruaei.
ATEN'flE! Nu se Va aplica masajul
reflexoterapeutic in zonele corespondente
organelor genitale In penioada menstruaiei.
Zoacle reflexe ale organelor genitale vezi
fl&31:
- Zona reflexi a uterului se afli pe fa
interna a cilciiului, in sus, pe hinga maleola
interna
Oa
ambele picioare.
* Zona reflexi a ovarelon anexelor se afli
pe
fata
extenna a piciorult
i
deasupra
calciiului ii in spatele maleolei exteme Qa
`Is-
Reflexuterapit
ambele picionre stafilococi, streptococi, gonococi, colibacili. Ace anexe i zonele pentru dureri menstruale
* 7.ona refieft a vaginului uretrei se sIll pe fata
intend a piciorulul, sub maleola intcrd, in diagonal,
tie Ia zona relied a uterutui pid Ia zona reflexl a
vezicii unnare
Ga
ambelc picioare.
* Zona retied pentru tulbuthlle tie dclu
menstruale at glsete pe [qa externA a gambel, dc-a
lungul tendonului lui Achile
Ga
atubele picloare.
* Zonele reflexe penn ovate, troinpe se gsesc pe
aceea4i pane a organului corespondent Existl muke
afeqiuni ginecologice care beneficiad cu succes tie
tratamentul pS masaj reflexoterapeutic vainita,
vulvo-vaginita, anexita, metroanexita, metroragilie,
dismenotcea, amenoreea, lulburlti tie menstruMie etc.
Pentru a prevail imbolnlvirea organelor genitale,
fetneile trebuie s respecte unele reguli tie igienl
genitall
- in perioada menstruaiei Se vor evitx frigul,
eforturile i contactele sexuale;
- de 2-3 oci/zi
Ga
tianpul
inenstrua
at Va s$lacu
sdpun i api cilduti
regiunea vulvo-perineali
- pentru oricare sirnptom anormal tinter; scurgeri,
hemoragie etc. va fi necetar consultul unui medic
ginecolog;
- examenele genitale periodice vol depista La timp,
uneon, anumite afeqiuni greu tie tratat dad aunt mai
vechi cancer, siflhis, blenoragie ftc-.
18.1- Vaginita vulvovaginita
Vaginira care inOamaia vagisrnlui, deceit mal multe
oci prinzAnd 1i vulva vulvovaginita.
C-
- igiena thsuficienta a reg*unui vulvo-vagihale;
- umiditatea regiunn din cairn wind;
- intrebuintarea
unor antiseptice;
- Iritaii tie ordin mecanic maswrbaia, raportuci
sexuale excesive;
- existetqa difedtelor infeqii blenoragie,
trichomonas, sills, viermi intestinal etc.;
- tiiabenzL
SAwptowe:
- scorgere abundenti tie culoare aJb-gJbuie;
- usturime;
- dotS vaginale mai ales Is urinat i in timpul
contactelor sexuale;
- prurit mincirime vulvo-vaginal.
PSi .nasajul reflex,
infiarnatia
vulvo-vaginala vs ceda,
sporind circulajia
sangvin in Organele alectate.
I Schema tie masa
* zona reflexl vagm - 5-10 minute pe ambele
* zona reflexi limfatici corp inferior -3 minute tie
fiecare punct
* 70112 traseu renal rinichi, uretere, vezici - 5
minute pe ambele picioare.
edintele
se vor face zilnic,
simptomatologia atenuintin-se dupI 5-6 tile i
dispirind dup 10-15 edin;e.
Simultan cu masajul reflex Se vor face bM de 9czut cu
mup4el, coadajoricelului
fl
spilaturi vaginale. Zilnic
se vol bea 2-3 cei itifuzie din plate ca pec1icu
Lyape&arm rmatsiw, coada-1oriceluhii 4ehi/ko milfefo
sin, urzid moard gathena Iswiamykobdokn,
muejel Maaia diawm&h, 14, gilbenele Fkns
Ca6s&da.. Aceste ceaiuri aunt folosite atht in afciuni
ale ciilor urinate, cat i in afeqiuni genitale etc.
Un efect benefic ii are i infuzia tie crepoar
A/cthsi/ha .ui,gas. I lngur4 plina tie planti Ia 250 de
ml tie a$ clocotiti, 2-3 cqti/zi.
Respectind igiena beaU i masajul refiexoterapeutic,
in peste
9fl%
din cazuri, remediile predzate dan
rezultate foarte bune.
182. Anexita metroanexita
Anexita este inflamarea anexelor ovate, trompe
uterine. Metroanexita este inflasnaia niucoasel
muchiului utetin ii a anexelor, cauzati tie microbi ca
microbi acjioneazi separat sau
asociati.
Simpatare:
- in fin acuti febri si dureri in fosebe iliace.
- in formele cronice: dureri percepute indeosebi Ia
palparea abdomenului inferior.
Masajul reflexoterapeutic se Va face in zonele
reflexe ale uterului i anexelor ovate, trompe, penn
a tiezinflama organele pelviene.
Schcml de masaj
* zona reflexi uter - 5 minute pe flecare picior;
* zona relied anexe 5 minute pe fiecare picior
* zone limfatice corp inferior -2 minute de flecare
punct.
Masajul Se Va face zilnic, indicmndu-se I totodati
cealuri i spilaturi vaginale
Ceaiuti reniedii naturiste:
* urzici moanlgalbeni Lawowgafrob&4n, infuzie
o Iingurii tie planti Ia 1/4 lItu. tie api, 2-3 cqti/zi;
* coada-oricelului 4&a&fthS, inflizie 2-3
cqti/zi;
* gilbenele F/oar Cde*da4, infuzie doui iinguri;e
tie Rod Ia 200 tie ml tie apI clocotiti. Se bea in doui
repeat ie xi, pe nemincate.
* salvia S.al effidnaAis, infuzie o linguri;i Ia 1/4
litru de api clocotiti;
* crepoarl Ahrhemilla wris, infuzie 2-3 ceti/zi.
Sc pot lice i doni spilaturi intravaginale pe xi, din
ion tie salvie.
Rezuitatde aunt bunt in pent 85% din cazuri, in
metroanexitele cronice aunt necesare peste 10-15
qed
in
e.
183. Meuorsgii
Stint scargS tie singe din ute prim vagin, in alan
mena trualiel.
Tratament Sc vs tzagsa 10-15 mimi te/zi zoma
uteru]ui. Penn oprirea heinoragiei aunt necesare 8-
15 ethn;e. cite tins pe xi.
Remedui naturiste: `in aceasti perioada at beau ceaiuri
frunze tie urzici If tiara t*4d, 2-3 ceti/zi infuzie
- I lingtirii cii vhf tie planti Ia 250 tie ml tie api
clocotiti.
* coada-calului Eqsisrhrmanrnse, 3 ceti/zi inRnie -
1 linguripl cu vhf tie planti Ia 250 tie ml tie api
clocotitL
* traista-ciobanului C4se1/a bursapaster14, 2-3
ceti/zi infuzie - I tingurii cu virf tie planti Ia 250 tie
ml tie api clocotiti.
18.4. Dismenorees
Este menstniaia msoti tie dureri in zona
abdomenului i in zona lombart Durerile apar uneori
inaintea incepern menstruapet, cetijad Ia instalarea ei,
alteori durerile incep odati cu menstruqia. Durerile
pot fi foarte violente, Rind insoite tie grepiri i
virsituri.
Can,,: tulburiri hormonale, fibroame uterine,
inflamai ale anexelor sau/i ale utenului.
Dismenoreea reaqioneaza foarte line Ia tratamentul
reflexoterapeutic. Sunt necesare 15-25 tie
etiinIe,
apoi Se va continua cu 2 edine/siptimina, timp tie
1-2 luni.
Schemi de maaaj
* zone refine ale uterului - 5 minute tie fiecare
pane;
* zone reflexe ale anexelor - 3 minute tie flecare
parte;
* zone reflexe tiroidi - 3 minute tie flecare pane;
* zona pentru dureri menstruale - 5 minute tie
flecare pane.
Se von bea ceaiuri infuzie tie urzici moarti galbeni
Laningak.b&/on. 2-3 cqti/zi o Iinguripl tie planti
Ia 1/4 litru tie api clocotiti, foarte indicati in dureri
menstruale. Infuzia tie foci tie gilbenele F/otis
Ca/nukrbx calmeazi durerile i regleazi ciclul. La
primele 4-5 edin;e tie masaj, zonele reflexe uterine,
aunt extrem tie dureroase, dat flu trebuie
abantionat masajul plantar, ci trebuie efectuat
Pd. apisiri mat uOare i progresive Ia
inceput.
18,5. Amenoreea
Amenoreea este lipsa totaU a menstruad.
Cind este cauzati tie add patologice ale
ovarelor sau uterului, poate 6 tratati prin
manj retlexoterapeutic.
Se vor masa zonele reflexe ale uterului i
ovarelor, zilnic, tieblodnd circulaia
sangvini, care Va reface structura organelor
afectate
fl
flinqia br. Sunt necesare 15-25 de
iedinte pini Ia apadia menstruafri. Dupi
rnstalarea
menstrualiei se vor continua
edinele, tie 2-3 od/siptimini, mci o luni.
Schemi de masaf
* zone refine uter - 5 minute Ia flecare
picior;
* zone reflexe ovate - 3-5 minute Ia flecare
picior;
* zone reflexe tiroidi- 3 minute Ia flecare
picior;
* zone reulexe hipofizi - 3 minute Ia flecare
piaor;
* zone limfitice corp inferior -3 minute
pentru fiecare punct
Reinedii naturiste: Infuzia de mueel
Mama .r&mrswrh&, a lingiuii tie planti Ia
1/4 litru tie api clocotiti, biuti tie 3 ori/zi,
chte a ceqci, Va avea un efrct bun in
tulburS tie menstruqie i `in amenoree.
InItials tie coada-odcdului Aeklica
miliefi/han, o ceaci/zi,
pe
stoinacul gob, va
gribi tiethnarea mcostruapei mal ales a
pflmei
menstrualii.
18.6. TuIburi4 de mcnstruaie
Tulburirile tie menstruafr at impart in mu
Waite categoni:
* tulburiri Ia intervale normale, dat cu
cantit4fi tie singe .ini mici sau mal mad
tiecit Ia menaflalia normali;
* cicluji Ia perioade scurte 18-21 tie tile;
* ciclud Ia perioade man 35-50 tie tile.
in canal dclurilor neregulate, Se vol man
zonele refiexe sit ovarelor, uterului i
tiroialei, pentru reglarea flincei ovadene.
Schemi tie masaj
* zona reflexi uter - 5 minute Ia flecare
picior;
* zona reflexi ovate - 3 minute Is Recast
picior;
* zona reflexi tiroidi -3 minute Ia flecare
picior;
* zona limfaiici corp inferior i superior -2
minute penn fiecare punct.
Dupi 20-25 tie ?eduiqe 0/zi,
ciclurile
menstruale at vor regla, dan este necesar ti at
continue cu 1-2 edin;e/siptimini, titnp tie
o luni.
in peste 90!. din cazunile tie tulburti tie
menstruie, reflexoterapia di rezultate foarte
bune.
Remedii naturiste: Urmitoarele ceaiuri
aunt utile i in tulburinile menstruate:
* infuziedecimbni F4ymwsrslgjnisL o
linguripl de planti Ia 114 litru tie api
clocotiti, 1-2 cqti/zi, Va stimula cantitatea
tie singe a cichahii menstrual;
* infizzie tim plants traista-ciobanulw
Csrk &wna-pasnis1, 2-3 cqtifxi, Va
contribui Ia opnirea singerinii in menstruapi
prelungite;
* viscul Visoaw dbsvm L- se Va pregiti ca
31
preparatrece o knguriI de vase tgiat munt Se punc
sears
int-un 114
lucy de ap rece, jar
dimneaa ac
jndlze*te
i se strecoai Sc
beau 2-3 cei/zi.
Acest ceal air rni etect
deosebit Ui dtirinIe
Tnlbiarrl
i dureri
menstruale
-
titer
Urdri, vn
menstruate
cstc indicat ma' ales in
hemoragiile
puternice.
Pcrcuia
uoar a vertebrei
17 i 09 I minut/ii vi
stilmila
iiinca
ovareloi i ci calms
dureale
Pidor drept
r4z extern
mdnstruaPel
vS
pIana cu
,,RdlexolOgfl
vertcbral'D
I
Limri corp itpeiiur
Ovar u1 testicul pe dreapla San drtpt
Pidor
4arnI
tapa Intcm
Makola Internit
Jimft
tic1 urinari
Figura 31 - Zone refiexogetie de pe p1cioare
penIns org anek genicale
32