Curs 3 (16.10.

2013):
Spre deosebire de CPP actual care face deosebire intre cele 2 mari categorii de cazuri care
lipsesc actiune penala de temei/obiect NCPP realizeaza o reglementare unitara a tuturor cazurilor,
nefacandu-se o asemenea distinctie intre cazurile care lipsesc actiune penala de temei si cele care o
lipsesc de obiect.
Exercitarea actiunii penale.
Exercitarea actiunii penale insemna efectuare tuturor actelor procesuale si procedurale
necesare in vederea aducerii inculpatului in fata unei instante penale pentru a fi judecat si pentru a i
se aplica o sanctiune penala. Ea se realizeza prin mijloace specifice in faza de urmarire penala si in
faza de judecata. Astfel, in faza de urmarire penala ea se realizeaza prin efectuarea tuturor actelor
necesare indeplinirii obiectului urmaririi penale care consta in strangerea tutror probelor necesare
trimiterii in judecata. In acest fel, in faza de urmarire penala exercitarea acitunii penal este
materializeaza in intocmirea actului de sesizare prevazut de lege care este rechizitoriul si in sesizarea
instantei cu judecarea cauzei penale. In faza de judecata exercitarea actiunii penale se realizeaza
prin formularea de cereri, ridicarea de exceptii, prin punerea de conlcuzii si prin folosirea cailor de
atac prevazute de lege, adica prin indeplinirea functiei de acuzare in fata instantei penale in scopul
sanctionarii penale a inculpatului in conditiile prevazute de lege. Exercitarea actiunii penale se
realizeaza pe tot parcursul procesului penal din momentul in care actiunea penala este pusa in
miscare si pana in momentul in care ea este epuizata, adica pana in momentul stingerii actiunii
penale in una din modalitatile prevazute de lege.
Stingerea actiunii penale
In privinta stingerii actiunii penale in CPP actual nu exista nicio prevedere expresa. In absenta
unei prevederi exprese in cod, modalitatile de stingere a actiunii penale sunt cele care sunt
reglementate in partea speciala a codului si constau in modurile de rezolvare a cauzei penale in faza
de urmarire penala si respectiv in faza de judecata. NCPP prevede insa in mod expres care sunt
modalitatile de stingere a acitunii penale in ambele faze ale procesului penal.
Stiungerea actiunii penale in faza de uramarire penala
Astfel, in faza de urmarire penala in lumina CP actual in absenta unor prevederi exprese
stingerea actiunii penale se realizeaza in toate cazurile de impiedicare prevazute in CP actual in art 10
in functie de categoriile de cazuri existente, precum si in functie de momentul in care se constata
existenta acestora. Astfel, mai intai atunci cand se constata existenta vrunui caz de impiedicare
indiferent care, inainte de inceperea urmaririi penale procurorul fie din oficiu, fie la propunerea
organului de carcetare penala dupa caz (din oficiu in cazurile in care procurorul efectueaza personal
urmarirea si la propunerea atunci cand procurorul supravegheaza activitatea organului de cercetare
penala) dispune prin rezolutie motivata neinceperea urmaririi penale. Daca vreunul din cazurile de
impiedicare a punerii in msicare a actiunii penale sau a exercitarii actiunii penale din cele prev la art
10 intervine dupa inceperea actiunii penale sau dupa punerea in miscare a actiunii penale se
procedeaza astfel: procurorul da o solutie de scoatere de sub urmarire penala prin rezolutie sau
ordonanta dupa caz daca sunt indeplinite 2 conditi cumulative si anume:
1. Exista invinuit sau inculpat in cauza;
2. Este prezent vreunul din cazurile de impiedicare care lipsesc actiunea penala de temei
dintre cele prev de art 10 litera a pana la e CPP.
Procurorul poate dispune prin rezolutie sau ordonata o solutie de neincepere a urmariririi
penale daca sunt indeplinite conditiile:
1. Exista invinuit sau inculpat in cauza;
2. Este prezent vreunul din cazurile de impiedicare care lipsesc actiunea penala de temei
dintre cele prev de art 10 litera f pana la j CPP care fac ca actiunea penala sa fie lipsita de
obiect.
Totodata in actuala reglementare procurorul mai poate dispune prin rezolutie sau ordonanta
clasarea daca sunt indeplinite 2 conditii cumulative:
1. Nu exista invinuit in cauza;
2. Este prezent vreunul din cazurile de impiedicare care lipsesc actiunea penala de temei
dintre cele prev de art 10 CPP (atat cele care fac ca actiunea penala sa fie lipsita de temei,
cat si cele care fac ca actiunea penala sa fie lipsita de obiect.). Desi nu se face o distinctie
expresa este vorba doar de cazuri care opreaza in rem deoarece in cazul in care se dispune
clasarea este exclusa existenta unei persoane.
NCPP simplifica solutiile pe care procurorul le poate da in faza preliminara a procesului penal.
Astfel, procuroul va putea da o solutie de clasare in 2 situatii:
In situatia in care constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru
inceperea urmaririi penale (fie sesizarea este facuta cu incalcarea dispozitiilor legale, fie din
sesizare rezulta ca exista un caz de impideicare dintre cele din art 16 alin 1 NCPP);
In toate cazurile in care se constata existenta unei cauze legale de impiedicare, oricare
dintre cele prev la art 16 alin 1 NCPP
Pe NCPP procurorul mai poate da solutia de renuntarea la urmarire penala, ea fiind justificata de
oportunitatea urmaririi penale fiind o exceptie de la principiul obligativitatii si legalitatii punerii in
miscare a acitunii penale. Renuntarea la urmarirea penala se poate dispune doar fata de inculpat
(clasarea fata de suspesct sau inculpat) atunci cand procurorul apreciaza pe baza elementelor
concrete ale cauzei ca interesul public nu face necesara efectuarea urmaririi penale. Renuntarea la
urmarilrea penala se poate dispune si autnci cand inculpatul nu este cunoscut.
Stingerea actiunii penale in faza de judecata
In CP actual stingerea acitunii penale se realizeaza de instanta penale prin solutiile pe care
instanta penala le dispune in faza de judecata in privinta actiunii penale aduse in fata sa prin
intermediul rechizitoriului. Astfe, stingerea actiunii penale se poate realiza prin:
1. Condamnarea inculpatului poate fi dispusa in temeiul CPP actual conform art 345 alin 2 din
CPP atunci cand instanta constata exista probe certe din care rezulta ca exista fapta, fapta
este infractiune, infracitunea a fost savarsita de inculpat. Acest mod de rezolvare a actiunii
penale este mentinut in mod evident si in NCPP. Spre deosebire de CP actual NCPP modifica
standarul probei. In NCPP nu se mai vorbeste de probe certe, ci se vorbeste de probe care
exista dincolo de orice indoiala rezonabila dupa modelul procesului penal adversial din care
rezulta ca fapta exista, ca fapta este infractiune si ca este savarsita de inculpat.
2. Achitarea inculpatului atat in lumina CPP cat si in lumina NCPP se ia fata de inculpat in
situatia in care in urma judecarii cauzei, pe baza probelor existente se constata prezenta
vrunui caz de impiedicare dintre cele care stabilesc faptul ca actiunea penala nu are temei,
adica lipseste infracituna, fie nu exista fapta, fie fapta nu este infractiune, fie infractiunea nu
a fost savarsita de inculpat, instanta dispune achitarea.
3. Instanta penala repsinge actiune penala si printr-o solutie de incetare a procesului penal.
Incetarea procesuluui penal doar in cazul in care instanta constata pe baza problelor
existenta unui caz de impiedicare din care rezulta ca acitunea penala nu are obiect. Aceasta
solutie este mentinuta si in NCPP.
Spre deosebire de actualul cod, NCPP prevede si ale 2 modalitati de sitingere a actiunii penale
care sunt corelate cu noile prevedrii cuprinse in NCP fiind masuri alternative, si anume:
Stingerea actiunii penale in faza de judecata mai are loc si atunci cand instanta dispune
renuntarea la aplicarea unuei pedepse sau atunci cand dispune amanarea aplicarii pedepsei.
Renuntarea la aplicarea unui pedepse este similara renuntarii la urmarire pe care o poate dispune
procurorul in faza de urmarire penala. Amanarea aplicarii pedepsei este asemanatoare suspendari
executarii pedesei din reglementarea actuala (pe noul cod avem doar suspendare sub supraveghere).
In ambele cazuri este necesar sa existe probe dincolo de orice indoiala rezonabila din care rezulta ca
fapta exista, fata este incratiune si ca a fost savarsita de inculpat.
Continuarea procesului penal
Actiunea penala se exercita pe tot parcursul procesului penal. Continuarea procesului penal
este o exceptie de la aceasta regula pentru ca la cererea expresa a invinuitului/inculpatul pe CPP sau
la cererea expresa a suspectului/inculpatului in NCPP procesul continua si dupa stingere in baza
dreptului pe care il are persoana implicata/interesata de a obtine de la organele judiciare o solutie
care sa ii satisafaca nevoile/interesele procesuale. Continuarea procesului penal este un important
mijloc de aparare care este creat in privinta suspectului/inculpatului caruia i se da posibilitatea pe
aceasta cale sa obtina constatarea din partea organului judiciar penal ca actiunea penala nu are
temei. De ce are interes suspectul/ inculpatul? Dintr-un motiv moral si unul material (in situatia in
care se dispune incetarea actiunii penale in CPP si clasarea in NCPP sau cand se obtine in faza de
judecata incetarea procesului penal actiunea civila poate continua in fata instantei civile).
Continuarea procesului penal poate avea loc doar in unele situatii prevazute expres de lege si
anume:
Aministie;
Prescriptia raspunderii penale;
Retragere a plangerii prealabile.
In temeiul CPP actual mai este posibila si in situatia existentei unor cauze de nepedepsire, iar
in NCPP este posibila in inca 2 cazuri: si anume cand existe cauze de neimputabilitate si cand
procurorul a dat o solutie de renuntare la urmarirea penala. Daca a doua este justificata ea fiind
similara cu actuala solutie de scoatere de sub urmarire penala si aplicarea a unei sanctiuni
administrative cand fapta nu are pericolul social al unei infractiunii. Insa in situatia in care se constata
existenta unor cauze de neimputabilitate nu exista nicio justificare pentru ca procurorul sa disupuna
clasarea, iar instanta incetarea.
Ce se intampla daca in urma continuarii procesului nu se contata eixstenta unor alte cauze de
impiedicare decat cele retinute intial de organele penale? In aceasta situatie se mentine solutia
initiala: clasarea sau incetarea procesului penal. Daca se constata existenta unei cauze din care
rezulta ca acitunea penala este fara temei atunci in faza de urmarire penala procurorul va da solutie
de clasare dar cu modificarea solutiei clasari, dar in faza de judecata instanta va da o solutie de
achitare.
Trasaturile specifice ale acitunii penale:
1. Actiunea penala este o actiune de stat insemna ca ea apartine statului care o pune in
miscare si o exercita prin reprezentantul sau care este Ministerul Public care, la randul lui este
alcatuit din procurori constituiti in parchete. In NCPP incepere urmaririi penale fata de
persoana fata de care exista indicii rezonabile ca a savarsit o infractiune poate fi dispusa doar
de procuror si nu de organul de cercetare penala.
2. Actiunea penala este o actiune obligatorie in ambele coduri se prevede ca ea se exercita
pe tot parcursul procesului penal. Aceasta insemna ca in princiupiu exercitarea sa este
obligatorie, neputand fii oprita pana la stingere. In NCPP se prevede ca procurorul poate opri
procesul penal .
3. De semanea, actiunea penala este o actiune persoanla. Acesta este rezultatul caracterului
personal al urmaririi penale, nefiind posibile in rem.
4. Este indivizibila consecinta caraterului unitar al ilicitului penal. De aceea, cand se dispune
punerea in miscare a urmaririi penale in caz de pluralitate de subiecti activi nu se intocmeste
un act de inculpare separat, ci unul singur care se rasfrange asupra tutror. In NCPP se
prevede ca, daca avem mai multi inculpati se da o singura ordonanta de punere in msicare a
actiunii penale impotriva tuturor.
5. Este autonoma decurge din caracterul ei principal. Face ca actiunea penala sa nu depinda
de o alta acitune. Ca o consecinta ea se pune in miscare si se execita separat si se finalizeaza
cu un mod propriu de rezolvare.
Actiunea civila
Cea de-a doua acitune ce poate fi exercitata inc azul unui proces penal este actiunea civila. In
privinta obiectului este reglementata in general in termenei indentici in NCPP cu cei folositi de
actualul cod cu deosebirea ca NCPP precizeaza ca ea are ca obiect tragerea la raspundere civila
delictuala. Se face trimitere la lega civila, la raspunderea civila delictuala. Referitor la sistemul utilizat
de legiuitor in privinta punerii in miscare, a exercitarii si solutionarii acitunii civile care izvoraste din
prejudiciul creat prin infractiune atat codul actual, cat si codul nou de procesura penala utilizeaza un
sistem mixt de rezolvare a acitunii civile, potrivit caruia acitunea civila se exercita separat de
actiunea penala, insa in acelasi cadru al procesului penal. Aceasta insemna ca daca rezolvarea
actiunii civile se realizeaza potrivit dispoz legii civile, in privinta procedurii de punere in miscare,
exercitare, solutionare se aplica procedura penala care este comuna pentru ambele actiuni. In
consecinta sub acest aspect NCPP mentine viziunea actualului cod.
Spre deosebire de acitune civila, actiune penala isi are izvorul in mod direct in infractiune, se
considere ca inca din momentul in care s-a savarsit o infract se naste dreptul statului de formulare a
actiuni penale. Actiunea civila care se exercita in cadrul unui proces penal este o actiune care are ca
temei prejudiciul care este creat prin infractiune. In acest fel prejudiciul este elementul care separa
cele 2 actiuni, infractiunea fiind comuna ambelor actiuni. Aceasta particularitate face ca actiunea
civila atunci cand se exercita in cadrul unui proces penal sa fie diferita de cea care se exercita in cazul
unui proces civil, ea dobandeste o fizionomie proprie cand se exercita in cazul unui proces penal.
Astfel, in principiu in lumina actulului CPP ea se exercita in fata organelor judiciare penale, CPP actual
prevede ca ea se poate exercita atat in faza de urmarire, cat si in faza de judecata. NCPP nu preia
aceasta prevede, din continutul NCPP rezulta ca actiunea civila nu mai poate fi exercitata in faza de
urmarire penala, ea putant fi exercitata doar in fata unei instante penale in faza de judecata. (si in
reglemntarea actuala in realitate in faza de uramarire penale poate fi formulata doar cererea de
constituire de parte civila care este reluata in faza de judecata odata cu citirea actului de sesizare).
Procurorul poate da soluti in ceea ce priveste actiune penala (de exemplu de neincepere a urmaririi
penale), dar nu poate da sub nicio forma solutii privind acitunea civila.
Totodata, actiunea civila atunci cand se exercita in cazul unui proces penal are ca titular
partea civila, adica persoana care a suferit o vatamare fizica, materiala sau morala si care se
constiuie ca parte civila in procesul penal (cere obligarea pers resp la repararea prej rezultat din
infract.). In NCPP in caz de deces a partii civile se introduc in procesul penal succesori, in cazul partii
civile persoana fizica mostenitorii, in cazul persoanei juridice parte civila succesorii sau lichidatorii (in
caz de desfiintare sau lichidare). Succesori in CPP actual sunt considerati subtituiti procesuali, ei
participa in procesul penal in calitatea de subiecti activi ai actiunii civile in locul parti civile. In privinta
succesorlor NCPP aduce elemente de noutate: succesori nu mai sunt subtituiti procesuali, ci succesori
sunt parti in procesul penal . In acest fel in caz de deces a partii civile succesorul este titularul actiunii
civile disparute ca urmare a decesului sau ca urmare a reorganizari/desfintari/lichidari in cazul
persoanei juridice. De asemnea, introducerea in proces a succesorilor in calitate de subiect activ nu
mai este obligatorie ci este facultativa (drept de optiune ce trebuie exercitat in termen de 2 luni de la
data decesului persoanei fizice, reorganizari, desfintari pers. jur). NCPP introduce in raport cu
actualul cod doi noi titulari ai actiunii cvile. In cadul persoanelor care sunt lipsite de capacitate de
exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa care pretind ca au suferit un prejudiciu in urma
infractiunii titular al actiunii civile este dupa caz reprezentantul legal sau procurorul.
Totodata, actiunea civila spre deosebire de actiunea penala nu se poate realiza/exercita din
oficiu, ci numai la cerere. La baza actiunii civile in cadrul procesului penal trebuie sa stea o constituire
de parte civila care trebuie realizata cu respectarea condtitiilor prevazute de lege. Constituirea de
parte civila este obligatorie si in cazul in care titular este procurorul. Ea consta in formularea unei
cereri de obligare a persoanei responsabile la reparare a prejudiciului suferit prin infractiune. Cererea
poate fi scrisa sau orala. Daca este orala ea se consemneaza de instanta de judecata printr-o
incheiere de sedinta. Pe CP actual poate fi formulata si in faza de urmarire penala, printr-un proces
verbal de org de urmarire penala. Constituirea de parte civila trebuie sa contina o descriere a faptei
prin care s-a creat prejudiciul, prejudiciul, felul si cuantumul acestuia, trebuie sa implice si
cuantumul despagubirilor solicitate, modalitatea de reparatie si cererea expresa de obligare a
persoanei la repararea prejudiciului. Pentru a fi valabila consituirea de parte civila aceasta trebuie
facuta in cursul urmaririi penale oricand si in cazul judecatii pana la citirea actului de sesizare. In
NCPP directiva a Consiului UE cu privire la dreptul la informare din iulie 2012 si care prevede un drept
de consultare a dosarului pe tot parcurul urmaririi penale. In NCPP cerera de constituire de parte
civila poate fi introdusa valabil in fata instantei penale cel mai tarziu pana la inceperea cercetarii
judecatoresti. In situatia in care asemnea cerere contine erori materiale care trebuie indreptate,
precum si in situaitia in care se impune modificarea cuantumului pretentiilor solicitate, titularul
actiunii civile poate formula cerere de indreptare a erorilor materiale din continutul cererii sau dupa
caz de majorare/micsorare a cuantumului pretentiilor cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii
judecatoresti.
Totodata, la baza modalitatilor de reparatie a prejudiciului cauzat prin infractiune care reprezinta
temeiul actiunii civile in cadrul procesului penal atat CPP actual cat si NCPP consacra acelasi principiu
si anume principiul reparatiei in natura a prejudiciului. Reparatia in natura are prioritate, decurgand
din necesitatea obtineri reparatiei integrale a prejudiciului cauzat prin infracitune. Scopul urmarit
prin formularea unei acituni civile in cadrul procesului penal este acela ca persoana vatamata care a
suferit un prejudicu prin infracitune sa fie replasata in urma solutionarii acitunii civile in pozitia in
care s-a aflat inainte ca infracitunea sa fie savarsita. Sunt prevazute 3 modalitati de reparatie in
natura in ambele coduri. Principala modalitate de reparatie in natura o reprezinta restituirea
lcururilor. Este vorba de restituirea lucrurilor ridicate de la invinuit/inculpat si care apartin persoanei
prejudiciate, adica partii civile. Reglementarea din CP actual este mentinuta de NCPP cu unele
modificari. Astfel, in NCPP restituirea lucrurilor se poate realiza in mod provizoriu in faza de urmarire
penala, daca organul de urmarire penala apreciaza ca nu este afectat interesul urmaririi penale. In
mod exceptional, masura de restituire a lucrurilor in cursul urmaririi penale de catre procuror nu
este doar una vremelnica, ci are caracter definitiv atunci cand se dispune printr-o ordonanta de
scoatere de sub urmaririre penala sau de incetare a urmaririi penal dupa caz in CPP actual. In lumina
NCPP restituirea lucrurlor este mentinuta ca o masura de reparare in natura a prejudiciului, insa ea
presupune in toate cazurile sa existe o constituire de parte civila. In actualul cod de procedura
penala masura poate fi dispusa chiar in absenta unei constituiri de parte civila. NCPP mentine
posibilitatea procurorului de a dispune restituirea bunurilor in cursul urmaririi penale, atat cu
caracter provizoriu care este supusa definitivarii de catre instanta, cat si ca masura definitiva cand
procurorul dispune prin ordonanta fie clasarea, fie renuntarea la urmarire penala. In toate celelalte
cazuri masura se dispune de instanta penala. Celelalte doua modalitati de reparatie in natura sunt:
desfintarea toala sau partiala a unui inscris si restabilirea situatiei anterioare. Ele sunt prevazute in
ambele coduri de procedura penala. Deosebirea dintre NCPP si CP in aceasta prvinta consta in aceea
ca ele apartin de domeniul principiului oficialitatii procesului penal. In acest fel ele se constituie ca o
derogare de la o trasatura specifica actiunii civle si anume de la principiul disponibilitatii. In acest fel
daca in lumina CP actual se poate vorbi de existenta unei acituni civile care se pune in miscare si se
exercita din oficiu in mod obligatoriu, NCPP elimina posibilitatea unei acituni civile obligatorii optand
pentru solutionarea acitunii civile in aceste situatii din oficiu de catre instanta penala fara sa fie
necesara o constituire de parte civila. Acest mod de reglementare este o consecinta a dobandirii de
catre procuror a calitatii de titular al actiunii civile atunci cand persoana prejudiciata este o persoana
fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. Ca o consecinta a acestei
reglementari atunci cand procurorul exercita actiunea civila nu are facultatea, ci are obligatia de a
cere si introduce in proces a partea responsabila civilmente cu respectrea termenului prevazut de
lege, adica cel mai tarziu pana la inceprerea cercetarii judecatoresti actionand in interesul persoanei
prejudiciate prin infractiune.
Modalitatea obtinerii unei reparatii banesti pentru prejudiciul cauzat prin infractiune apare ca o
modalitate subsidiara. Ea poate fi utilizata doar atunci cand nu este posibila o repratie in natura,
precum si in situatia in care reparatia in natura nu poate realiza o reparatie integrala a prejudiciului
realiazt prin infractiune. NCPP spre deosebire de actualul cod prevede un termen special inauntrul
caruia titularul actiunii civile poate solicita repararea prejudiciului prin obligarea persoanei
responsabile la plata unor despagubiri banesti, si anume cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii
judecatoresti. Actiunea civila pentru a putea fi exercitata in cadrul unui proces penal este necesar sa
fie indeplinite cumulatv urmatoarele conditii:
1. Infractiunea pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala si pentru care se exercita
actiunea penala sa fi cazuat un prejudicu care poate fi in lumina ambelor coduri material
sau moral.
2. Actiunea civila trebuie sa se indrepate impotriva persoanei responsabile: inculpatul si daca
este cazul persoana responsabila civilmente.
3. Pentru a putea fi reparat prejudiciul cauzat trebuie sa fie cert, el nu poate fi probabil. Un
prejudiciu este cert atunci cand existenta acestuia este sigura pe baza probelor care s-au
administrat in cauza.
4. Pentru a putea fi reparat prejudiciul in cadrul actiunii civile trebuie sa nu fi fost reparat in
alt loc si in alt mod sau de catre orice alta persoana.
Actiunea civila spre deosebire de acitunea penala atunci cand se exercita in cadrul procesului
penal are caracter secundar, ceea ce insemna ca atat punerea ei in miscare, cat si exercitiul ei
depinde de existenta actiunii penale. De asemenea, solutionarea acitunii civile se realizeaza odata cu
solutionarea acitunii penale si depinde de modul de solutinare a acitunii penale. NCPP mentine
regula potrivit caruia instanta penala solutioneaza actiunea civila odata cu acitune penala, adica prin
aceeasi hotarare prin care solutioneaza si actiunea penala indiferent de solutia pe care o da actiunii
penale.