Tema proiectului

Metode moderne de imbunatatire a calitatii energiei

electrice



Cuprins


Capitolul 1.Consideratii generale
Capitolul 2 :. Principalele metode de imbunatatire a calitatii energiei electrice
2.1. Caracterizarea surselor de perturbaii
2.2.Masurari de o acuratete ridicata
2.3.M!surarea frecvenei reelei
2.4.M!surarea tensiunii reelei
2.5.M!surarea c!derilor $i supracre$terilor de tensiune
2.6.M!surarea ntreruperilor de tensiune de scurt! $i lung! durat!
2.7.M!surarea supratensiunilor tranzitorii
2.8.M!surarea asimetriilor tensiunii reelei
2.9.M!surarea componentelor armonice
2.10..M!surarea componentelor interarmonice
2.11.Parametrii de funcionare ai instrumentelor de m!surat
2.12.Standardul EN 50160
Capitolul 3 :Concluzii si aplicabilitate
3.1.Aplicaie software pentru detectarea perturbaiilor
3.2 mbun!t!irea metodei de detectare a perturbaiilor tranzitorii
3.3. Concluzii
Capitolul 4 :Bibliografie


















Cap.1 Consideratii generale
Tema dezvolta o cercetare in domeniul monitoriz!rii calit!ii energiei electrice.
Detectarea $i clasificarea perturbaiilor care apar in reelele de distribuie a energiei electrice
reprezint! o problem! de interes pe plan mondial. Detectarea perturbaiilor utilizand algoritmi
de analiz! in domeniul timp reprezint! o soluie modern! $i care necesit! relativ puine
resurse de calcul.
Lucrarea abordeaz! problema monitoriz!rii calit!ii energiei electrice in reelele
electrice de joas! tensiune.
Prezena perturbaiilor in reelele electrice afecteaz! o serie intreag! de consumatori
(atat casnici cat $i industriali), perturband buna funcionare a acestora $i putand conduce, in
cazurile cele mai defavorabile, la defectarea acestora. Prin imbun!t!irea unor algoritmi
prezentai in literatura de specialitate dar $i prin dezvoltarea unor algoritmi noi de detectare
a perturbaiilor (bazai pe analiza semnalelor in domeniul timp), s-a reu$it implementarea
unui sistem (hardware $i software) care detecteaz! existena perturbaiilor din reelele de
distribuie a energiei electrice.
Cele mai multe domenii ale industriei, dar $i de alt! natur!, se confrunt! cu problema
calit!ii energiei electrice, in special cele care trebuie s! ofere un standard ridicat al serviciilor
(internet, comunicaii de date, fabrici de component semiconductoare etc.).
Calitatea energiei electrice poate fi definit! in multe moduri, fiecare individ avand
propria sa percepie asupra acestei noiuni, motiv pentru care a fost nevoie de definirea clar!
$i concis! a noiunii de calitate a energiei electrice $i de standardizarea parametrilor care
intervin in definirea acestei noiuni. Tensiunea stabil!, forma de und! nedistorsionat! (lipsa
armonicilor), abateri minime de la frecvena nominal!, sunt doar cateva dintre caracteristicile
pe care trebuie s! le aib! un sistem electric de calitate.
Diagnosticarea problemelor care apar in ceea ce prive$te sistemul de distribuie a
energiei electrice conduce la corectarea prompt! a acestora .Folosirea unor tehnici de
procesare avansat! a semnalelor $i monitorizarea in timp real a perturbaiilor faciliteaz!
depanarea acestor sisteme $i evitarea evenimentelor neprev!zute. Supraveghera liniilor de
alimentare cu energie electric! poate conduce la adoptarea de m!suri fiabile pentru prevenirea
producerii de perturbaii. Sistemele de m!surare digitale pot m!sura tensiune, curent, flux
magnetic, dezechilibre de faz! temperatur! cu o acuratee foarte mare. Se pot amplasa un
num!r mare de astfel de sisteme de monitorizare in diverse puncte ale sistemului energetic $i
astfel, se poate realiza monitorizarea acestuia prin intermediul unei reele.
Instrumente software puternice stau la dispoziia utilizatorului permiand
crearea de jurnale cu datele m!surate, analiza armonic! a semnalelor achiziionate in diferite
puncte ale sistemului $i activarea unor alarme atunci cand parametrii dep!$esc limitele
normale .Mai mult, m!sur!rile multiple, in diferite puncte ale reelei, sincronizate temporal
prin GPS, permit o analiz! complex! $i o localizare mai exact! a surselor .
Circuitele de monitorizare prelucreaz! cantit!i imense de date, aceste date provenind
din diferitele puncte ale sistemului supus monitoriz!rii. Sunt utilizate tehnici speciale de
prelucrare a semnalelor pentru a extrage informaiile utile din acest ocean de date .Procedeele
de prelucrare digital! a semnalelor joac! un rol esenial in cadrul algoritmilor utilizai, noi
tehnici matematice sunt folosite pentru a imbun!t!i calitatea sistemelor de monitorizare .
Odat! detectat! $i clasificat! perturbaia, este necesar s! se cunoasc! sursa acesteia pentru a
se putea lua m!suri in vederea inl!tur!rii lor.

Defectarea anumitor componente, funcionarea parial! a unora dintre ele,
introducerea sau scoaterea din reea a unor echipamente electrice de putere sau variaii mari
ale sarcinii sunt cauze des intalnite. Dup! ce informaiile au fost clasificate, a fost evaluat!
severitatea problemei $i identificat! sursa acesteia, inl!turarea ei poate fi f!cut! de un sistem
de decizie automat sau manual. De obicei, dac! defeciunea este in amonte, problema trebuie
semnalat! distribuitorului de energie electric!.Daca sursa perturbaiei este la consumator,
operatorii pot ignora defeciunea sau pot repara echipamentul defect.
Foarte multe !ri au adoptat standarde pentru asigurarea calit!ii energiei electrice
.Romania a adoptat in 2004, odat! cu ratificarea Acordului de Asociere a Romaniei la
Uniunea European!, directiva 89/336 EEC Compatibilitate Electromagnetic directiv! prin
care Ministerul Economiei $i Comerului a fost abilitat printre altele s! emit! ordine privind
lista standardelor aplicabile, list! ce trebuie actualizat! periodic . In acest sens, in cursul
anului 2003 ASRO a preluat in intregime standardele din domeniul compatibilit!ii
electromagnetice existente la acel moment $i publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene.
Prin ordinul ANRDE nr. 128 din 2008 este aprobat Codul tehnic al reelelor electrice
de distribuie. Odat! cu introducerea standardiz!rii $i in ara noastr!, muli cercet!tori romani
$i-au indreptat atenia inspre acest domeniu.


Cap. 2:Principalele metode de imbunatatire a calitatii energiei electrice

2.1. Caracterizarea surselor de perturbaii
Exist! mai multe criterii pentru caracterizarea perturbaiilor care apar in reelele de
distribuie a energiei electrice criterii ce caracterizeaz! perturbaiile fie in domeniul timp
(durat!, amplitudine, repetitivitate), fie in domeniul frecvene. Din punctul de vedere al
duratei, perturbaiile pot fi:
1. Perturbaii tranzitorii
a. Impulsurile tranzitorii sunt de regul! unidirecionale ca $i polaritate .
b. Oscilaiile tranzitorii constau in variaii rapide ale tensiunii sau curentului cu schimb!ri
bru$te de polaritate. Cauzele posibile ale perturbaiilor tranzitorii de tip impuls sunt:
fulgerele, fire defecte, contacte ale releelor, conectarea sau deconectarea unei sarcini sau
activarea dispozitivelor pentru corecia factorului de putere. Cea mai comun! cauz! a
producerii oscilaiilor tranzitorii este introducerea in reea a unor capacit!i pentru corecia
factorului de putere .

2. Perturbaii de scurt! durat!
a. Golurile de tensiune includ sc!derile cu 10 % ale tensiunii nominale pentru o perioad! de
timp care nu dep!$e$te un minut. Sunt cauzate de regul! de defecte ale sistemului de
distribuie a energiei electrice sau echipamente defecte.

b. C!derile de tensiune sunt sc!deri ale valorilor tensiunii sau ale curentului cuprinse in
intervalul 2 ms 1 minut. Ele pot fi cauzate de defecte in sistemul de alimentare cu energie
electric! (o linie c!zut! la p!mant - defect care va persista pan! nu va fi inl!turat), pornirea-
oprirea unor sarcini foarte mari (motoare), sarcini care i$i modific! impedana cu tensiunea de
alimentare.

c. Supracre$terile de tensiune sunt cre$teri ale valorii efective ale tensiunii sau ale curentului
pentru intervale de timp cuprinse intre 0.5 cicluri ale frecvenei fundamentalei $i un minut.
Amplitudinea tipic! a acestor perturbaii este cuprins! intre 110 $i 180 % din valoarea
tensiunii nominale a reelei. Cuplarea $i decuplarea de la reeaua electric! a unei sarcini mari
sau a unei baterii de condensatoare poate cauza astfel de perturbaii.



3. Perturbaiile de lung! durat! se refer! la variaii ale valorii efective pe o perioad! de
timp ce dep!$e$te un minut.
a. Supratensiunile sunt cre$teri ale valorii efective (la frecvena nominal!) pentru
intervale mai lungi de un minut. Amplitudinile tipice ale acestor perturbaii sunt cuprinse
intre 110 % $i 120 % din valoarea tensiunii nominale a reelei. Printre cauzele care genereaz!
astfel de perturbaii se num!r!: decuplarea unor sarcini mari, variaii in compensarea reactiv!
a sistemului sau reglarea defectuoas! a regulatoarelor de tensiune.
b. Subtensiunile sunt sc!deri ale valorii efective nominale (la frecvena nominal!)
pentru intervale mai lungi de un minut. Amplitudinile tipice ale acestor perturbaii sunt
cuprinse intre 80 % $i 90 % din valoarea nominal! a tensiunii reelei. Sunt produse de
conect!ri ale unor sarcini mari, variaii ale compens!rii reactive a sistemului, alegerea
neinspirat! a unui anumit tip de transformator, regulatoare de tensiune ajustate incorect,
suprainc!rcarea liniei de transmisie a energiei electrice.
c. Intreruperile susinute de tensiune (golurile de tensiune) sunt definite ca fiind
sc!deri la zero a valorii tensiunii de alimentare pentru o durat! mai mare de un minut. Sunt
provocate (cel mai frecvent) de accidente care afecteaz! liniile de transmisie,
transformatoarele sau sursele de tensiune alternativ!.

4. Dezechilibrele se produc atunci cand valoarea efectiv! a diferitelor tensiuni de faz! sau
unghiuri de faz! intre faze consecutive nu sunt egale .Aceste anomalii sunt considerate severe
dac! valoarea lor dep!$e$te 5 %. Sunt generate de sarcini dezechilibrate sau de pierderile
excesive din conductoarele electrice ale liniei de alimentare cu energie electric!.

5. Distorsiunile de form! sunt deviaii de la for forma de und! ideal! (sinusoidal!)
caracterizate de prezena in spectrul semnalului a componentelor spectrale ale acestor
distorsiuni. Exist! cinci tipuri de astfel de perturbaii .

a. Componenta continu! const! in prezena unei tensiuni suprapuse peste tensiunea
liniei de alimentare. Astfel de distorsiuni pot fi cauzate de modific!rile geometrice ale
componentelor generatoarelor (stator, rotor), pornirea $i oprirea unor ma$ini sincrone sau
prezena unor surse de alimentare in comutaie. Amplitudinea componentei continue este
destul de mare pe perioada pornirii opririi ma$inilor sincrone.
b. Distorsiunile armonice sunt perturbaii sinusoidale cu frecvena multiplu intreg al
frecvenei sistemului de alimentare cu energie electric!. Orice dispozitiv sau sarcin! neliniar!
produc astfel de perturbaii.
Consumatorii neliniari pasivi produc, de regul!, armonici impare, armonicile pare fiind
produse de c!tre dispozitivele active, dar $i de c!tre transformatoarele saturate cu un curent
continuu. In afara componentelor armonice, in reea pot s! apar! $i componente nearmonice:
subarmonici sau interarmonici produse de convertizoarele de frecven! sau de motoarele
asincrone prin fenomenul de alunecare.
c. Intermodulaiile sunt perturbaii ale tensiunii sau curentului care au frecvene
discrete, diferite de frecvena componentelor armonice, sau un spectru bogat. Sursele
principale ale acestor perturbaii sunt convertoarele statice de frecven!, ciclo-convertoarele,
motoarele de inducie $i arcul electric .
d. Varfurile de tensiune sunt distorsiuni ale tensiunii de alimentare cauzate de
operarea normal! a dispozitivelor electrice in momentul comut!rii curentului de la o faz! la
alta.
e. Zgomotul include orice semnal nedorit cu component spectrale mai mici de 200
kHz suprapuse peste tensiunea sau curentul din linia de alimentare . Zgomotele pot fi produse
de echipamentele care produc arc electric, circuitele de control, surse de alimentare in
comutaie.

6. Fluctuaiile de tensiune (flicker) sunt variaii sistematice ale anvelopei semnalului sau o
serie de schimb!ri aleatoare ale tensiunii, magnitudinea acestora nedep!$ind limita de 105 %
din valoarea nominal! a tensiunii reelei. Orice sarcin! care prezint! variaii semnificative ale
curentului, respectiv a valorii elementului reactiv cum ar fi arcurile electrice, poate provoca
astfel de fluctuaii. Flickerul produce variaii ale ilumin!rii in cazul utiliz!rii surselor de
iluminat incandescente, efectul fiind foarte deranjant pentru ochi dac! frecvena fluctuaiilor
este de 8,8 Hz.

7. Variaiile frecvenei sunt in direct! leg!tur! cu schimb!rile vitezei generatoarelor rotative
datorit! dezechilibrului intre sarcin! $i capacitatea respectivului generator. Printre cauze
poate fi amintit! cuplarea / decuplarea unor sarcini foarte mari. Sc!derea frecvenei reelei are
ca efect cre$terea pierderilor in transformatoare $i cre$terea uzurii generatoarelor, ca efect al
apropierii de frecvena de rezonan! a acestora.


8. Evenimentele repetitive reprezint! o serie de evenimente care se produc la intervale
regulate. Printre cauzele apariiei acestor perturbaii se num!r! $i dispozitivele care produc
evenimente repetitive cum ar fi: dispozitive cu vitez! variabil!, startere, dispozitive de sudur!
cu arc.
In figura 1.1 sunt prezentate cateva dintre perturbaiile intalnite frecvent in reelele de de
alimentare cu energie electric.







2.2.Masurari de o acuratete ridicata

Acolo unde sunt necesare m!sur!ri cu o acuratee ridicat!, de exemplu, pentru
aplicaii contractuale care pot cere s! se soluioneze dispute, s! se verifice conformitatea cu
standardele existente etc., trebuie sa fie utilizate instrumente de m!surare realizate s! m!soare
in conformitate in clasa A de performan!. In acest mod, este asigurat! cerina ca orice
m!surare a unui parametru efectuat! cu dou! instrumente diferite, care sunt conforme cu
cerinele clasei A, atunci cand m!soar! acelea$i semnale, va produce rezultate care
corespund, in interiorul intervalului de incertitudine specificat.

In funcie de durata pe care se face m!surarea, sunt definite trei intervale de timp:
timp foarte scurt: 3 secunde;
timp scurt: 10 minute;
timp lung: 2 ore.

Pentru instrumentele de clas! A, m!surarea frecvenei se face pe un interval de timp
de pan! la 10 secunde $i care trebuie s! cuprind! un num!r intreg de perioade. Frecvena
poate fi determinat! prin num!rarea trecerilor printr-o valoare constant! apropiat! de zero
intr-un interval de 10 secunde. Standardul admite $i alte tehnici de m!surare care dau
rezultate echivalente. Instrumentul de m!surat trebuie s! afi$eze o nou! valoare a frecvenei
la fiecare 10 secunde. Intervalele de m!surare trebuie s! fie continue $i s! nu se suprapun!.
Pentru instrumentele de clas! B, se permit pauze intre intervalele de m!surare.
Produc!torii trebuie s! precizeze pauza maxim! dintre dou! intervale de m!surare.
Instrumentele clasei A trebuie s! fie capabile s! m!soare frecvena cu o incertitudine 'f
=10 mHz, iar cele de clas! B cu o incertitudine 'f = 100 mHz. Dac! in timpul m!sur!rii
frecvenei apare un eveniment de tipul c!dere de tensiune, intrerupere de tensiune,
supratensiune, frecvena m!surat! pe acest interval de timp va fi marcat! ca fiind
neconform!, iar urm!toarea valoare conform ce va fi inregistrat! va fi prima valoare a
frecvenei obinut! in primul interval de 10 secunde de dup! incetarea perturbaiei. Prima
semiperioad! pozitiv! a semnalului de dup! momentul incet!rii perturbaiei va marca
inceputul unei noi m!sur!ri a frecvenei.


2.4.M!surarea tensiunii reelei
Instrumentele folosite trebuie s! poat! m!sura valoarea efectiv! (rms) a
tensiunii reelei. Valoarea efectiv! a tensiunii u(t), m!surat! pe un interval T se
calculeaz! cu relaia:

Pentru instrumentele din clasa A, incertitudinea de m!surare trebuie s! fie mai bun! de
0,1%, iar pentru cele de clas! B incertitudinea de m!surare trebuie s! fie mai bun! de 1%.
Intervalele de m!surare pentru tensiune, prev!zute de standard, sunt: 200 milisecunde,
3 secunde, 10 minute $i 2 ore. Pentru sistemele trifazate, se vor efectua trei m!sur!ri ale
valorii efective pentru fiecare interval de m!surare $i pe fiecare faz! in parte.
Intervalul de timp de 200 milisecunde a fost ales astfel incat s! cuprind! un num!r
intreg de perioade ale semnalului atat in cazul reelelor cu frecvena de 50 Hz, cat $i in cazul
celor cu frecvena de 60 Hz. Se obine astfel o fereastr! de m!surare ce cuprinde 10 perioade
pentru sistemele pe 50 Hz $i 12 perioade pentru cele pe 60 Hz. Pe parcursul celor 200 ms,
sunt obinute N e$antioane de la convertorul analog-numeric, e$antioane care sunt mediate pe
baza relaiei pentru a se obine valoarea efectiv! a tensiunii reelei pe intervalul de 200 ms.

Fiecare interval de 200 ms pe care se face m!surarea trebuie s! fie continuu $i
intervalele succesive nu trebuie s! se suprapun!. In cazul clasei A de performan!, dac!
valoarea efectiv! a tensiunii pe 200 ms este mai mare de 150 % sau mai mic! de 50 % din
valoarea efectiv! a tensiunii nominale, intervalul respectiv va fi marcat ca fiind neconform.
Pentru m!surarea valorii efective a tensiunii reelei pe un interval de 3 secunde se va folosi
relaia:



Dac! opt sau mai multe intervale consecutive de 200 ms sunt marcate ca neconforme,
atunci $i intervalul de 3 secunde corespunz!tor este marcat ca fiind neconform. De asemenea,
intervalele de 3 secunde trebuie s! fie continue $i nu trebuie s! se suprapun!.
In mod similar se pot defini valorile efective ale tensiunii reelei pe intervale
de 10 minute :

$i respectiv 2 ore:


Pentru clasa B, semnalele aplicate la intrarea instrumentului de m!surare vor fi filtrate cu
ajutorul unui filtru trece-jos, astfel incat s! fie eliminate armonicile mai mari de ordinul 13.
2.5.M!surarea c!derilor $i supracre$terilor de tensiune
Pentru m!surarea acestor parametri este nevoie de m!surarea valorii efective a
tensiunii reelei pe fiecare semiperioad! a semnalului, conform relaiei:

unde N reprezint! num!rul de e$antioane ale semnalului pe semiperioada pe care se face
m!surarea, iar u reprezint! e$antionul curent.
Pentru clasa A de performan!, incertitudinea de m!surare trebuie s! fie:
'U = 0,2 % Un.
Pentru clasa B de performan!, incertitudinea de m!surare trebuie specificat! de c!tre
produc!tor, dar trebuie s! fie ( 2 % Un. Se poate introduce un prag x, exprimat in procente
din tensiunea nominal!, $i se pot determina in acest caz supracre$terile de tensiune peste
pragul de x %,respectiv c!derile de tensiune sub pragul de x % din valoarea nominal! a
tensiunii.

2.6.M!surarea ntreruperilor de tensiune de scurt! $i lung! durat!
M!surarea acestor parametri se face la fel ca $i la m!surarea c!derilor de tensiune cu
un prag de 10 %. In cazul sistemelor monofazate, se consider intrerupere de tensiune, dac!
tensiunea nominal! scade sub pragul de 10 %, iar in cazul sistemelor multifazate se consider!
intrerupere de tensiune, dac! tensiunea efectiv! a uneia dintre faze scade sub 10 % din
tensiunea de referin!.
Durata de timp pe care se face observarea (pentru ambele clase) este de dou!
semiperioade ale semnalului reelei (20 ms pentru 50 Hz $i 18 ms pentru 60 Hz).
2.7.M!surarea supratensiunilor tranzitorii
O supratensiune tranzitorie trebuie detectat! prin compararea valorii instantanee a
tensiunii pe fiecare perioad! cu valoarea instantanee a tensiunii din perioada anterioar!,
m!surat! la acela$i moment de timp fa! de trecerea prin zero.
Dac! exist! diferene mai mari de 10 % din Un, atunci se va incrementa un contor, in
caz contrar decrementandu-se acest contor, excepie f!cand cazul in care acest contor este
deja la valoarea zero. Dac! acest contor atinge o valoare egal! cu 5% din durata unei perioade
a semnalului reelei, atunci este semnalat! prezena unei supratensiuni.
Instrumentele de clas! A trebuie s! inregistreze $i s! prezinte o oscilogram! a supratensiunii.
Instrumentele de clas! B pot prezenta un sumar al supratensiunilor ap!rute in format text,
putand folosi un algoritm aproximativ de detectare a supratensiunilor.
2.8.M!surarea asimetriilor tensiunii reelei
Instrumentele de clas! A trebuie s! m!soare amplitudinea asimetriei tensiunii pe un
interval de 10 minute.
Asimetria tensiunii m!surat! pe o perioad! de timp T este definit! de obicei (folosind
metoda componentelor simetrice), prin raportul dintre amplitudinea componentei negative $i
amplitudineacomponentei pozitive, exprimat! procentual:





Pentru calculul asimetriilor trebuie folosit! doar componenta fundamental!. Toate
armonicile trebuiesc eliminate utilizand un filtru sau un algoritm DFT. Pentru instrumentele
de clas! B produc!torul trebuie s! specifice algoritmii $i metodele de determinare utilizate
pentru calculul asimetriei. Pentru clasa A de performan! instrumentele trebuie s! aib! o
incertitudine de m!surare 'U ( 0,2 % Un. Pentru indicatoarele de clas! B se impune o
incertitudine de m!surare maxim! 'U ( 0,5 % Un.
2.9.M!surarea componentelor armonice
Standardul 61000-4-33 define$te noiunea de frecven! armonic! ca fiind un multiplu
intreg al frecvenei reelei electrice. Componenta armonic! este valoarea efectiv! a oric!reia
dintre componentele armonice avand o anumit! frecven! armonic!, in cazul analizei unui
regim nesinusoidal prin intermediul Transformatei Fourier Discrete (DFT).
M!surarea componentelor armonice este o m!surare cvasi-staionar!.
Pentru m!surarea componentelor armonice, o Transformat! Fourier Discret! este
aplicat! semnalului, pe o fereastr! de exact 10 perioade in cazul reelelor de 50 Hz $i 12
perioade la 60 Hz. In ambele cazuri, fereastra de timp este de 200 ms.
Valorile de ie$ire ale blocului care realizeaz! Transformata Fourier Discret! trebuie grupate
dup! cum urmeaz!:

In tabelul 1.6 sunt prezentate incertitudinile de m!surare ale instrumentelor folosite pentru
m!surarea armonicilor tensiunii reelei electrice, Um fiind tensiunea m!surat!, iar Un fiind
tensiunea nominal! a reelei.




2.10..M!surarea componentelor interarmonice

Conform standardului, componenta interarmonic! reprezint! valoarea efectiv! a
tensiunii unei linii spectrale cu frecvena intre frecvenele armonice, ca rezultat al
Transformatei Fourier Discrete aplicat! semnalului pe o fereastr! de timp dat!. Frecvena
componentei interarmonice nu este multiplu intreg al frecvenei reelei. Un grup de frecvene
interarmonice reprezint! valoarea efectiv! a tuturor componentelor interarmonice dintre dou!
frecvene armonice consecutive. Standardul prevede ca acele componente interarmonice care
sunt adiacente frecvenelor armonice s! nu fie incuse in grupul interarmonic. Fereastra de
timp pe care se face analiza este de 200 ms, cuprinzand 10 perioade pentru semnalele de 60
Hz $i 12 perioade pentru semnalele de 50 Hz. Frecvena de e$antionare trebuie s! fie
sincronizat! cu frecvena reelei, dar sufficient de ridicat! pentru a putea face posibil! analiza
componentelor cu frecvena de pan! la 2 kHz (armonica a 40-a la 50 Hz) $i pan! la 2,4 kHz
(armonica a 40-a la 60 Hz).
Analiza trebuie s! se fac! in mod continuu, f!r! pauze intre ferestrele de timp
succesive. Standardul admite o pauz! de maxim o perioad! intre ferestrele de timp succesive,
in cazul in care analiza acestora nu este posibil!. Valorile obinute in urma aplic!rii
Transformatei Fourier Discrete trebuiesc grupate dup! cum urmeaz!, pentru a obine valorile
reprezentative ale interarmonicilor:



Intervalul pe care se face afi$area interarmonicilor este de 3 secunde. Dac! pe durata
ferestrei de timp pe care se face analiza componentelor interarmonice are loc un eveniment de
tipul gol, supratensiune sau intrerupere de tensiune, atunci acel interval de m!surare a
interarmonicilor va fi marcat ca fiind neconform.





2.11.Parametrii de funcionare ai instrumentelor de m!surat
In standard sunt definii parametrii de funcionare ai instrumentelor de m!surat $i
condiiile in care se efectueaz! aceste m!sur!ri, parametrii specificai in aceste m!sur!ri,
parametrii specificai in anumite condiii de referin! (tabelul 1.7).




2.12.Standardul EN 50160
Standardul SR EN 50160 define$te $i prezint! principalele caracteristici ale tensiunii
in punctele de conectare a instalaiilor utilizatorilor la reelele de distribuie de joas! $i de
medie tensiune, in condiii normale de funcionare. Unele fenomene care afecteaz! calitatea
energiei in reeaua electric! au caracter imprevizibil $i din acest motiv valorile specificate in
acest standard pentru astfel de fenomene, cum ar fi golurile de tensiune $i intreruperile
tensiunii de alimentare, trebuie interpretate in mod corespunz!tor.
Intrucat exist! o diversitate foarte mare in structura reelelor de distribuie a energiei
electrice in diferite zone, rezultat! din diferenele de densitate de sarcin!, din dispersia
populaiei, din topografia local! etc., muli clieni vor constata variaii considerabil mai mici
ale caracteristicilor tensiunii decat valorile cuprinse in acest standard.
Standardul prevede c!, in general, supratensiunile tranzitorii nu trebuie s! dep!$easc!
6 kV valoare de varf, dar ocazional pot s! apar! valori mai mari. Durata acestora acoper! un
interval de la cateva milisecunde pan! la mai puin de o microsecund!. Energia coninut! de
supratensiunea tranzitorie variaz! considerabil in funcie de locul de origine al perturbaiei. O
supratensiune indus! de tr!snet are, in general, o amplitudine mai mare, dar conine o energie
mai mic! decat o supratensiune cauzat! de comutaie, datorit! in general, duratei mai mari a
supratensiunilor de comutaie. Dispozitivele de protecie la supratensiune in instalaiile
consumatorilor trebuie alese inand seama, cu mai mult! exigen!, de supratensiunile de
comutaie. In acest fel se acoper! atat domeniul supratensiunilor de tr!snet cat $i al celor de
comutaie. Caracteristicile parametrilor ce definesc calitatea energiei electrice in reelele de
medie tensiune (MT) $i joas! tensiune (JT) sunt prezentai in tabelul 1.9.




In afara supratensiunilor temporare la frecvena industrial! (50 Hz sau 60 Hz), in
reelele electrice pot s! apar! $i supratensiuni tranzitorii (de impuls) in raport cu p!mantul, de
origine atmosferic! sau de comutaie. Supratensiunile atmosferice se datoreaz! loviturilor de
tr!snet in liniile electrice sau in apropierea acestora. Supratensiunile de comutaie pot s!
apar! din cauza unor manevre (comutaii) in reeaua distribuitorului de energie electric! sau
in reeaua utilizatorului. Se intalnesc frecvent supratensiuni faz! p!mant de 2 sau de 3 ori
tensiunea nominal!. Protecia contra supratensiunilor tranzitorii trebuie asigurat! inc! din
faza de proiectare (prevederea de paratr!snete, desc!rc!toare, etc.), atat in reelele de
distribuie cat $i la utilizator.

Cap. 3 Concluzii si aplicabilitate

3.1. Aplicaie software pentru detectarea perturbaiilor
Descrierea aplicaiei
Aplicaia software ce controleaz! funcionarea intregului sistem hardware,
monitorizeaz! reeaua electric! $i detecteaz! perturbaiile ce apar in aceasta, a fost elaborat!
utilizand mediul de programare Microsoft Visual C++ 7.1 (.NET) .Acest mediu de
programare ofer! accesul la funcii low-level Windows $i permite lucrul facil cu ferestre $i
controale grafice prin intermediul bibliotecii de funcii MFC (Microsoft Foundations Class)
Spre deosebire de alte limbaje de programare, limbajul C++ este unul dintre limbajele
cele mai versatile $i ofer! posibilit!i multiple de compilare $i optimizare a codului
executabil, astfel incat programele elaborate $i compilate in C++ s! poat! rula foarte rapid $i
f!r! un consum foarte mare de resurse, lucru important pentru aplicaia realizat! de autor.
Inainte de a se trece la prezentarea modului in care a fost elaborat! aplicaia software se vor
prezenta cateva noiuni de baz! privind limbajul de programare C++ utilizat in aceast!
aplicaie. Un limbaj de programare este o modalitate de descriere a aciunilor (cu ajutorul
unor instruciuni specifice), pe care un calculator trebuie s! le fac! pentru a indeplini o
anumit! sarcin!.
3.2 mbun!t!irea metodei de detectare a perturbaiilor tranzitorii
Metoda expus! in paragraful 5.2 nu ne poate furniza informaii precise asupra
prezenei sau absenei perturbaiilor in condiiile in care frecvena reelei de alimentare se
modific! fa! de frecvena nominal!. In cele ce urmeaz! se va prezenta o metod! nou!,
original! care const! in introducerea unui bloc de detectare a inceputului, respectiv a
sfar$itului de perioad! $i calculul indicilor de regularitate pe o perioad! intreag! a semnalului.

Aceast! abordare a problemei asigur! un indice de regularitate minim, indiferent de
frecvena semnalului aplicat la intrare. In cadrul metodei prezentate anterior sunt folosite
dou! canale de achiziie: unul folosit de blocul de detectare a perturbaiilor tranzitorii $i
cel!lalt fiind folosit de blocul de achiziie a semnalelor.
In figura 5.5, blocul de condiionare al semnalului din figura 5.1 a fost inlocuit aici de un bloc
de compresie a semnalului, bloc care realizeaz! o compresie neliniar! a semnalului aplicat la
intrarea sa, cu scopul de a aduce perturbaiile de nivel ridicat (10 kV) la o valoare care s!
poat! fi aplicat! pl!cii de achiziie f!r! ins! a atenua in aceea$i m!sur! semnalele cu
amplitudine mic! (zeci de voli, sute de voli).


O contribuie original! const! in folosirea unui singur canal de achiziie $i folosirea
acelora$i e$antioane atat pentru detectrea perturbaiilor tranzitorii cat $i pentru prelucr!rile
ulterioare Prin folosirea unui singur canal se reduce mult volumul de calcul $i gradul de
ocupare al procesorului.
Decompresia semnalului se va face ulterior in cadrul blocului de prelucrare a datelor.
Semnalul obinut in urma compresiei este e$antionat, cuantizat $i apoi stocat intr-o memorie
circular! care are capacitatea de a stoca cateva perioade ale semnalului. Memoria circular!
este o zon! de memorie al c!rui pointer de sfar$it coincide cu pointerul de inceput al zonei de
memorie.
Avantajul utiliz!rii memoriei circulare este acela c! in ea se poate scrie $i citi: in $i
din zone diferite, putand fi utilizat! asemenea unui circuit de intarziere controlabil.
Programul realizat in Visual C++ pentru implementarea funciei de bloc de detectare a
perturbaiilor conine dou! fire de execuie care lucreaz! in paralel: unul se ocup! de achiziia
semnalului citind intr-o bucl! un num!r determinat de e$antioane $i inscriindu-le in memoria
circular!, iar cel!lalt fir de execuie se ocup! cu preluarea unui num!r de e$antioane egal cu o
perioad! a semnalului $i calculul indec$ilor de regularitate pentru fiecare segment in parte,
proces urmat apoi de luarea unei decizii in ceea ce prive$te existena sau nu a unei perturbaii.

Deoarece e$antioanele corespunz!toare perioadei semnalului afectate de perturbaii
exist! deja in memoria circular!, nu mai este necesar un proces separat pentru achiziia
acestora a$a cum era nevoie in cazul metodei iniiale.
E$antioanele respective sunt preluate direct din memoria circular! impreun! cu alte dou!
perioade precedente. Acest lucru este necesar datorit! faptului c! indicii de regularitate sunt
calculai abia pe durata celei de-a doua perioade a semnalului perturbat.

3.3. Concluzii
Calitatea energiei electrice a devenit in ultimul timp o preocupare major!, mai ales in cazul
particular al consumatorilor casnici, deoarece buna funcionare a echipamentelor electrice $i
electronice conectate la reeaua electric! depinde in mare m!sur! de calitatea energiei
electrice furnizate acestora. Din punctul de vedere al consumatorilor, calitatea energiei
electrice se rezum! la livrarea energiei electrice f!r! variaii ale tensiunii $i frecvenei
acesteia.
Din diverse motive, energia electric! livrat! consumatorilor nu este intotdeauna
conform! cu cerinele acestora, existand o serie intreag! de evenimente care pot s! apar! in
sistem: scurt-circuite, cuplarea/decuplarea unor generatoare in/din sistem,
conectarea/deconectarea unor motoare sincrone, tr!snete etc., evenimente ce pot conduce la
apariia unor perturbaii: intreruperi de tensiune, c!deri de tensiune, supratensiuni, armonici,
impulsuri tranzitorii, zgomot etc.
Odat! cu dezvoltarea exploziv! a tehnicii de calcul $i a utiliz!rii pe scar! larg! a
calculatoarelor personale, reeaua electric! a devenit din ce in ce mai poluat!. Sursele de
alimentare in comutaie ale calculatoarelor personale introduc in reeaua electric! perturbaii,
in special impulsuri singulare de scurt! durat!.
Prezena acestor perturbaii in reea poate impiedica buna funcionare a anumitor
echipamente, in special a celor medicale $i a receptoarelor radio. In trecut, datorit! lipsei
standardiz!rii instrumentelor $i a metodologiei de m!surare, era imposibil! compararea
datelor obinute in urma monitoriz!rii calit!ii energiei electrice de c!tre diferite institute de
cercetare. Astfel, nu puteau fi coroborate datele obinute in site-uri de m!surare diferite, cu
instrumente diferite.
Odat! cu apariia standardelor in domeniu, lucrurile s-au schimbat, fiind posibile
comparaii intre m!sur!rile efectuate in locaii diferite $i analiza coerent! a datelor, indiferent
de instrumentele folosite pentru m!surarea $i inregistrarea parametrilor energiei electrice.
In cadrul grupului de lucru IEEE pentru monitorizarea calit!ii energiei electrice au
fost analizate a$tept!rile consumatorilor privind livrarea energiei electrice, limitele de
susceptibilitate ale echipamentelor electrice $i electronice conectate la reeaua electric!,
ajungandu-se la elaborarea unor standarde in ceea ce prive$te metodele de evaluare a calit!ii
energiei electrice $i a parametrilor ce definesc aceast! noiune. Au fost definite clasele de
funcionare ale instrumentelor de m!surat $i modul in care trebuiesc efectuate m!sur!rile
parametrilor care definesc calitatea energiei electrice.
Noiunea de calitate a energiei electrice, destul de ambigu! cu caiva zeci de ani in
urm!, a fost reanalizat! $i redefinit! in concordan! cu cerinele actuale ale consumatorilor de
energie electric!. Standardele adoptate in domeniu definesc o serie intreag! de perturbaii ce
pot s! apar! in reelele electrice $i conin recomand!ri pentru evitarea apariiei acestora.


Cap.4 :Bibliografie
-http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/POSIBILITATI-DE-IMBUNATATIRE-
A10318615.php
-www.wikipedia.ro
-http://dsd.utcb.ro/teze/Mateescu%20Liviu%20-%20Rezumat.PDF
- http://cis01.central.ucv.ro/upload/lucrari_dr/246_rez-ro.pdf
-http://www.ereferate.ro/search.php?word=imbunatatirea%20calitatii%20energiei%20electric
- Copyright c Editura Politehnica Timi$oara, 2010