Sunteți pe pagina 1din 3

Tema: Globalizarea REI

I. Rolul globalizrii n dezvoltarea REI. Avantajele i dezavantajele globalizrii.


II. Globalizarea produciei.
III. Globalizarea comerului eterior.
I!. Globalizarea "inanciar.
Fenomenul globalizrii atrage atenia comunitii internaionale tot mai mult. Tema
globalizrii a fost una central la Summitul ONU (2000), fiin iscutat !e larg "i la alte
forumuri internaionale "i regionale, la #ntrunirile !ermanente ale lierilor $ %&'.
Termenul (globalizare) !ro*ine in englezescul (globality, franuzescul globe +
global, mondial. ,n linii mari !rin globalizare se #nelege mic"orarea rolului relaiilor
naionale, regionale "i cre"terea rolului relaiilor internaionale, globale economice, !olitice,
culturale.
Globalizarea economic + un !roces com!le- "i multias!ectual care #"i are istoria sa. ,n
linii mari !rin globalizare economic se #nelege eliminarea sau diminuarea treptat a
frontierelor economice dintre state. Originea globalizrii economice #nce!e #nc in
antic.itate oat cu a!ariia statelor "i a formaiunilor statale "i cu ez*oltarea sc.imburilor
intre acestea. /ai muli autori consier #arile $e%coperiri Geogra"ice ca o !rim eta! a
globalizrii, eta! care a coincis cu !rocesul e formare a !ieei naionale "i a sistemelor
coloniale. 0 21a eta! coincie cu formarea economiei moniale la .otarul intre sec. 2321
221lea. ,ns graie unor e*enimente ulterioare + !rimul "i al oilea rzboi monial, criza
economic in anii '4241'455, a (rzboiului rece) e lung urat intre cele ou sisteme
social1economice antagoniste au #ncetinit acest !roces. 6a sf7r"itul sec. al 221lea a #nce!ut o
nou eta! #n !rocesul globalizrii. Trebuie, #ns, e ifereniat termenii e internaionalizare
"i globalizare a acti*itilor economice.
Internaionalizarea *ieii economice !resu!une a!ro!ierea economiilor naionale "i se
concretizeaz !rin cre"terea intere!enenelor intre acestea. 6a baza internaionalizrii st
8// (i*iziunea internaional a muncii), s!ecializarea "i coo!erarea !rouciei, formarea
unor noi blocuri regionale. ,ns rolul !rinci!al rm7ne u! economiile naionale,
reglementate e gu*ernul acestora.
Globalizarea economic & !oate fi inter!retat ca o nou eta! a internaionalizrii, ceea
ce ar #nsemna transformri calitati*e noi. 0re loc o iminuare a rolului economiilor naionale
"i cre"terea rolului economiei globale. 9u alte cu*inte i1a na"tere un nou sistem economic
global , iri:at e structuri su!ranaionale. ;utem *orbi, astfel e mai multe imensiuni ale
globalizrii economice<
a) globalizarea !rouciei=
b) globalizarea comerului e-terior=
c) globalizarea financiar etc.
Fenomenul globalizrii are esigur un "ir e a*anta:e ar "i limite<
Avantajele globalizrii &
9re"terea com!etiiei !e !lan monial
Utilizarea eficient a resurselor economice care sunt re!artizate foarte neuniform=
9omer e-terior reci!roc a*anta:os=
S!ore"te !roucti*itatea muncii=
9ontribuie la rs!7nirea te.nologiilor moerne etc.
$ezavantajele globalizrii &
0re loc accentuarea ecala:elor e ez*oltare intre cei bogai "i cei sraci=
Se am!lific unele fenomene negati*e cum ar fi< criminalitatea, terorismul etc.
Fenomenele negati*e cu caracter economic, cum ar fi crizele economice, "oma:ul
se ra!7nesc #n toate statele=
Subminarea su*eranitii statelor naionale
II. Globalizarea produciei !resu!une stabilirea relaiilor !roucti*e urabile #ntre firme
(#ntre!rineri) iferitor ri #n rezultatul cruia !rocesul !roucti* intr1o ar sau alta
e*ine o !arte a !rocesului !roucti* internaional. 3au na"tere a"a numitele (uzine
globale). 9or!oraiile globale inclu #ntre!rineri localizate #n zece e state ale lumii.
>-em!le clasice !ot fi ause #ntre!rinerile in inustria constructoare e ma"ini
($eneral /otors), (For), (To?ota) etc. 0cela"i fenomen are loc "i #n inustria c.imic,
inustria com!uterilor, o!tic "i #n alte ramuri globalizate mai mult sau mai !uin. 0re loc
trecerea e la modelul "ordian + !roucerea #n serie a mrfurilor stanartizate 1 la
moelul po%t"ordian + acre !une accentul !e !roucerea articolelor #n serie mic sau a
mrfurilor unicale la coman.
,n a oua :umtate a sec al 221lea s1a intensificat !rocesul e e-tinere a
acti*itilor 9TS (STN) societi transnaionale.
$lobalizarea !rouciei se manifest !e iferite ci<
comasarea ca!italului firmelor in iferite ri< fuziune (0&@A9), ac.iziie !rin
absorbie (0&@A0) "i ac.iziie !rin !artici!are (0&@A0@)=
crearea unor (uzine globale)=
transferul acti*itilor inustriale #n alte ri (acti*iti !oluante, inustrii
traiionale)Brelocalizarea acti*itilor !roucti*e.
III. Globalizarea comerului eterior & este eterminat e cre"terea tem!oului sc.imburilor
e bunuri "i ser*icii, #ntrec7n cu mult tem!oul e cre"tere a !rouciei. ,n a 21a :umtate a
secolului al 221lea *olumul comerului e-terior a crescut e !este '00 ori. 9re"terile
semnificati*e #nregistrate #n a oua :umtate a sec. al 221le se atoreaz iminurii ta-elor
*amale la mrfuri "i ser*icii (liberalizarea sc.imburilor). >liminarea tre!tat a !rotecionismului
a fost coniionat e $0TT (0corul $eneral !entru Tarife "i 9omer), iar #n !rezent e O/9
(Organizaia /onial a 9omerului). Ta-ele *amale au fost mic"orate e la C01D0E #n anii
'4CF1'4C% !7n la 51DE #n anii G40 ai sec. trecut. O/9 cu!rine #n !rezent circa 'C0 state "i
controleaz !este 40E in comerul internaional. 6iberalizarea sc.imburilor comerciale a
e*enit unul intre factorii !rinci!ali ai globalizrii economice.
H. Globalizarea "inanciar & o alt form a globalizrii economice, a*7n o im!ortan
eosebit ac inem cont e *olumul "i ritmurile e cre"tere a sc.imburilor financiare. 9a!italul
financiar a suboronat toate celelalte sfere economice. 6a .otarul intre secole (221223)
fiecrui I cu!rins #n comerul internaional #i re*enea J14I cu!rin"i #n sfera financiar, iar
transferurile e ca!ital !este .otare a atins cote im!resionante. 8ac #n '4JF *olumul fizic al
o!eraiunilor interbancare era e D00 mlr. I, #n '44F + ' trln. I, #n !rezent acesta #ntrece 2 trln.
I. Holumul acestor o!eraii oar #n % zile #ntrec ;3@1ul SU0, iar circuitul lunar ;N@ global
anual. 0u loc transformri !rofune "i #n carul flu-urilor financiare , rolul !rinci!al fiin
einut e 3S8 (in*estiii strine irecte). Holumul anual al 3S8 a crescut e la D0 mlr. I 1 '4J0,
la !este ',F trln. I #n !rezent.
/obilitatea flu-urilor financiare sunt reglementate e ctre instituiile financiare
su!ranaionale cum ar fi F/3 "i @/ cu !este 'J0 state membre. O !roblem ma:or ce ine e
circulaia financiar internaional o re!rezint atoriile e-terne ale rilor #n curs e ez*oltare
care #ntrec suma e 2 trln. I. Un anumit risc #l !rezint "i fa!tul c circa 2B5 in rezer*ele
*alutare sunt einute #n I SU0. ,n !rezent se iscut asu!ra reconstituirii sferei financiare
internaionale.
8ac #n carul sc.imbului e mrfuri #ntr1o zi trec frontierele mrfuri #n *aloare e F
mlr. I, a!oi #n carul circuitului e ca!ital #n fiecare zi se transfer !7n la 200 mlr. I