Ami nt i r i despr e pescui t

Nu si Nt eur I AT DupA
pE$TE.
Dar pent r uf r umusel eapagni ci a
indeletnicirii ampracticat aproape toate soiurile de pescuit, oriunde m-au pur-
tat intimplarea gi slujba mea de medic.
Pretutindeni, de la piraiele Carpaqilor pini-n noianele Dunirii si bugazurile
Marii, mi-am azvirlitundila qi mi-am inmuiat volocul.
Numai in paradisul Deltei n-am ajuns.
intiia oari am vinat pistrivul inJii, cind apele nu-i erau inci negre de spnln-
tura carbunilor de la Petrogani. ltrqepettea- ceasuri intregi pe malurile inguste,
in miini cu o undigi tiiati dintr-o mlad; gi cu cirligul dintr-un bold indoit.
L-am prigonit
9i
mai aprig in Isvarna Gorjului, cu ape care nu inghe agl, iarna.
Bietul pistriv! L-am fugirit uneori ca pe o vietate de uscat in vadurile
Dimboviqei.
Aveam un agent sanitar iscusit, care-mi da de veste indata ce un pistriv mai
mirigor scipa din defileul Stoienegtilor,
jos, spre Gemenea. Atunci ne dezbra-
cam pini la briu si incepeam goana dupi el. il descopeream in vadurile mai sci-
zute, unde-l urmiream cu indirjire pini-n bulboanele adinci in care-l pierdeam.
Dar nu ne lisam. ll r"o.moneam curind,
9i
de-acolo, bltind apa cu beqe gi pri-
jini, urcam aga dupi el cite o jumitate de zi, pini il incolqeam sub un bolovan ori
intr-o scobituri, unde, obosit de atita alergitura si zbdtaie, se pitise speriat. Aco-
lo il inhnqa mina fulgerateci, asijderi unui cioc de cormoran, a sanitarului.
Mai tirziu l-am pescuit tacticos, cu undiqi perfec{onatl qi musci artificiali,
la doui mii de metri inllgime, in apele de gheagi ale Galegului si Bucurei.
De dimineaqa gi pini-n amurg luminile gi umbrele munqilor dimprejur se
schimbau, inmuiate in undele cu miguni de pistrivi adinci. Alaiuri intregi de
697
V. Vot r t Ju r , ( r ,
pistrivi mari gi mici dau ocol mai ales dupi-amiazi, inconjurind iezerul apr()irP('
de maluri ca intr-un ritual. Ici-colo, cite unul zvicnea pe neasteptate, siltind dc
citeva schioape afard, dupi musculige, ca sd cazl, numaidecit inapoi cu un plcs
ciit ce ne trezea aproape cu spaimi din agteptare.
IJneori silbiticiunile viclene nu mai dau la momeali de tirg. Atunci schinr
bam nada. Puneam ciribeqi, un soi de larve de ciribugi, pe care le giseam in ma
luri. Sau aninam in cirlige cosagi grasi, ce ne sireau de sub picioare improscali irr
toate pdrgile cind cilcam poienile.
Dar nu mincam cu siguranqi pistrivi decit cind vestita Maria Magdalena,
gazda ohavnici a Retezatului, se indura si ni-i aduci. Pleca de la casa de adipost
singuri, era taina ei,
9i
in cel mult doui ceasuri era inapoi, cu traista plini. Sc
vorbea de vrijitorie. Eu cred ci igi avea anume cotloane, adevirate cresci"torii dc
pistrivi, unde-i prindea dupi voie.
Am al'ut noroc si de lostrige bucilate, acegti pesti strivechi, aproape fabulogi,
neam de al pistrivilor. Ele s-au prins ca nigte minuni in undilele noastre intinse
in Bistriqa Bicazului. IJna a cintirit aproape sase kilograme. Acum lostrita e pe
cale si piari gi din apele muntoase ale Moldovei, singurele care-i mai pdstreazd,
siminla
9i
legendele.
:k
Dupi ce mi-am ficut stagiul la munte, am descilecat doftor de plasi in regi-
unea muscelelor. Aici am gisit me;tesugul pescuitului cizut gi schimonosit: nu
se mai aflau pescari, sau nu fuseseri niciodati. Oamenii se multumeau cu peste
srrat adus in butoaie de la tirg. Pentru cel viu se pricepeau numai si arunce dina-
miti in bulboanele riurilor, unde se stringea pestele aproape stirpit. Pe atunci nu
erau legi
9i
opreligti care sl-l apere.
Dupi ce zbucnea detunitura gi apele speriate tisneau de un stinjen, incepeau
si iasi la fagi cu burgile in sus tot soiul de pesti mari
Ei
mici, cu brsicile liuntrice
plesnite gi urechile podidite de singe. Pradd usoari gi firi nici o bitaie de cap.
Aqi tras vreodati cu pusca in peste ? Mi-aduc aminte cum pe un lac incopciat
intre migurile plagii impugcam gtiucile cu carabina.
Dimineaqa pini dupi risiritul soarelui cirduri de pegti mirun1i ieseau dupa
musculige si se zbenguiau in razele calde.
$tiucile
hripirele se qineau dupi ei.
Pindeam clipa prielnici gi le luam la ochi cind se intorceau spre noi de-a latul.
Lovitura impugciturii zfirleagtiuca spre mijlocul lacului. Dar dacdera ucisd, in-
cetul cu incetul plesciitul molcom al apelor o aducea la mal, unde o trigeam cu
prirjina. Era un fel mai cinstit de a minca pegte decit vinat cu dinamiti.
Prin locurile astea de dimburi, unii proprietari aveau hele;teie in fundul
ogrdzilor, dar nu se osteneau si le ingrijeasci, nici si le priseasc d. mi,car cu pegti
698
- - - - - l r ur nr EPI cA 5l Ll Rl cA -
buni. Lisate la voia intimplirii, ele se potmoleau gi se umpleau de broagte
9i
raci negriciogi.
Dar cel mai cumplit picat impotriva pescuitului il sivirgeau zvirlind in apele
curgitoare qi in lacuri gogogi de pegte, ficute cu sucuri veninoase. Am vizut-o
9i
pe asta: intregi sau sfirimate gi amestecate cu mimiligi, boabele otrivitoare
cumpirate de la tirg erau puse in anumite locuri ale riului. Bieqii
Pegti
care gus-
tau din ele incepeau si pluteasci deasupra, amorqili,
9i
se duceau pe api la vale,
unde erau adunagi firi nici o impotrivire, cu mina.
:k
Apoi poruncile stdpinirii m-au mutat pe alte meleaguri, la gesul cu noi chi-
puri de pegti. Aici am ajutat pescarilor din Greaca si tragi nivoadele cu crapi cit
vileii
9i
si-gi puie pripoanele in cirlige. De multe ori dihiniile se smulgeau din
fier
9i
se duceau cu pripon cu tot. Risturnati din lotci, sumedenia de pegti se
zbiteape girmuri, ca si fie incircati in ciruqe.
Apoi apele rimineau singuratice
9i
linigtite.
Cind limpezigurile i le impinzea ugor fumuriul serii impunse de luceafir, la-
cul gi malurile plantate cu vii luau o infeqigare
9i
o pace ca Ghenezaretul Evan-
gheliei. Afari de plaga cea mare a qinqarilor, mai singerogi ca vampirii.
Aici am mincat intiia oari crap la prolap - carnea cea mai gustoasi din
lume - gi ciorbi pescireasci in zeama cireia trei rinduri de pegte igi dospiseri
bunitatea.
in belgile Dunirii am deprins megtegugul virgelor gi cum se agazi coteqele, in-
fipte sub apa insemnati din loc in loc cu cite un big care iese afari, intocmai ca
d.getul unui inecat. Dascil mi-a fost un biietan ofticos pe care-l ingrijeam. il
chema Cote1, dupi numele bunicului, un vestit ho1 dunirean' Neamul, odi-
nioari voinic gi pridalnic, se stingea acum cu aceasti ultimi mlidiqi firavi.
$i
totugi baiatul nu se lisa. Se tira cum putea pini la coteqe
;i
la virqi,
Pe
care
le intorcea cu fundul plin de argintul-viu al intregii semingii de peqti ai balqii, lini,
phtici, gahi, cleni gi bibani, invristagi cu somotei, crapi, gtiuci gi cite un qipar.
Pe urmi am zvirlit alituri de pescarii cei mari cu vitafi mreji
9i
navoade uri-
age purtate de zecide oameni prin care prefiram apele Dunirii gi cerneam pegtii
adincurilor. Aici, la gura Argegului, am prins la cirlige, cu momeli de hoit,
somnii hulpavi, leviatanii apelor noastre' care, dupi spusa lumii, inhaqi copii de
la scaldi. ln pintecul spintecat al acestor dihAnii s-ar gisi deseori cite o mini sau
alt midular din prada inghigiti.
Bucuria cea mare era cind, primivara, Dunirea umflatl spirgea zdgazurile qi
niboia cu puhoaie de peqte in bilgi. Atunci nu mai contenea pescuitul gi se um-
plea lumea de pegte: ajungea si ai o luntre gi o mreaji.
V. Vot r r , t t \ ( t ,
una din cele mai originale priveligti ale bnlqilor este bitaia crapilor, in aprilic
si mai, cind cripoaicele igi leapadi ouile. Atunci crapii ies de la adincurilc rcci
din mijlocul lacului
9i
se indreapti vijeliogi citre apele calde de la mal, unde-i ,r;
teapti icrele nefecundate. Li se vid numai crestele spinirilor tiind ca niste dungi
de oqel undele. in drum spre
!irm,
ei intilnesc pestoaicele cu care fac un fel tlc
joc, o hirjoani eroticd., apropieri, ciocniri, frecari, ceea ce-i aprinde gi mai mult.
Ajungi la ciqiva pagi de mal, crapii deodati se opintesc si se sal6 afard. dinapi, cu
pintecele in sus, dinrr-o smucituri care le apasi gi le suge burta, ficind si qis-
neasci din ei siminqa liptoasi ce albeste apa.
Aceasti simingi cauti setoasi ouile depuse de femele si le rodniceste...
Multe cad pradi licomiei broagtelor, mari gurmande de icre.
In tot timpul acestui neinchipuit balet al apelor, crapii sint atit de imbiraqi dc
iubire, ci nu mai vrd, nu mai aud, sint numai ai fericirii reproducerii. oamenii ii
pot lovi cu ciomege, cu lopeqi, gi-i ucid cu inlesnire.
Mai tirziu, intr-un sat ghemuit in coturile Dunirii, m-am intoviriqit cu
popa, cel mai iscusit vindtor de cegi din tot lungul fluviului.
Era un ins sfrijit gi pirpiriu, cu o birbuqi argintie de qap gi citeva degete de la
miini mincate de lepri, lepri adevdratd.Dar se pricepea la megtegugul setcilor ca
nimeni altul. Din pricina asta am inchis ochii
9i
am ingiduit ca lumea si-i sirute
mai departe miinile betege. De altfel, boala se oprise sau inainta foarre incer,
poate
9i
din pricini ci-gi balicea toati, ziua bonturile cu oase vierminoqite in
apele tulburi si incircate cu miluri.
Popa stia totul despre cegi: intreaga viagi, gusturile si apuciturile lor, de cind
se zimisleau in bobul icrelor pini cideau in cingile lui, totul in legituri cu fie-
care ceas al zilei sau al noptii, cu lunile si cu anotimpurile.
Aga am aflat cd cegile se trag gi se tin mai cu osebire la malurile pietroase, de
granit sau de calcar, unde le prieste gi unde sfinqia-sa aseza setca de-a curmezisul
cursului. Era un odgon tare, intins intre doi qnrugi infipqi in api sau prins intre
doui birci. De el atirnau cingile ascufite ale cirligelor cu nade gusroase. Penrru
ca funia si nu cadi la fund de greutatea fierului, se legau de ea citeva tivgi care o
ficeau si pluteasci intre doui ape. Viezuros gi firi asrimpir, prichindelul intra
gi iesea din tainiqele Dunirii, riscolind ca un cobold al apelor cu tot soiul de
unelte miruntaiele fluviului.
Niciodati setcile popii Gavrili n-au dar greg, cel puqin cit am pescuit impreuni.
:l-
intr-o vari am ficut citeva siptimini pe scafandrierul, firA aparat...Mi age-
zasem pentru campania antimalarici pe malul unei bnlli bintuite de friguri. Mi
se ura sugind in locul qinqarilor, de citeva ori pe zi, cu acul, singele oamenilor,
700
I t r t t Ht . LPt ( A ) r l r Rl ( A
pentm cercetirile mele. Mi imprietenisem cu toli copiii satului, cu care mergeam
la scaldi. Cu acest prilej ne dideam la cel mai simplu pescuit. Cigiva din biietani
se lisau la fund si scormoneau adinc cu piciorul nomolul in care crapii, fugind
de cilduri, se ingropau de tot. Din cind in cind, cercetagii iegeau, scuturind din
cap, ca si rasufle. Cind cufunditorul simqea cu talpa creasta ascuqiti a spinirii
de pegte, scotea o mina gi da de veste. Ne asvirleam atuncea toqi cu capetele in
jos gi, bijbiind pe fundul nacliios, cotrobiiam cu miinile locul aritat, de unde
unul din noi se ivea biruitor cu prada, giroind el insugi, ca un drac, de nomol.
Crapii pringi ii pistram vii in giuvelnic, un cog de reqea intinsi pe cercuri, cufun-
dat tot timpul in api.
:t
Strimutat din loc in loc pe acele meleaguri dunirene, am ajuns in gazddla o
vaduvi tinerici de pescar bogat.
Era o femeie uimitoare.
ZirIea prostovolul in balti cu maiestria cu care cowboy-ii argentinieni
arunci lalul
9i
prind nu caii silbatici, ci, cum am citit, potirnichile gi prepeliqele
din preerie. Era vestiti pentru asta in toati latura bilqilor.
Atunci am admirat adevdrata art; cu care se minuiegte dificila unealti: o re-
1ea,
o mreaji de sfoari, ca un sac, qinut de o fringhie lungi. Dar e astfel ticluit, ci
atunci cind il arunci el se umfli
9i
se deschide ca o parasuti, de marginile cireia
atirni de jur imprejur, ca nigte ciucuri, un gir de ghiulele mici de plumb... Um-
brela sti deschisi o clipi deasupra apei, apoi greudqile o trag la fund. lndati ce
umbrela s-a cufundat, pescarul trage de o alti sfoara, pe care o qine in stinga - in
dreaptapistreazdfuntacu care aazvirlitprostovolul - tragede o alti sfoari care
inchide punga si o preface iar in sac. in aceasti miscare de stringere, umbrela
aduni in capcand tot pegtele aflat sub cuprinsul ei.
Gazdameafdceadin azvirlitul prostovolului numai un fel de sport, o fanfa-
ronadi. Ea nu gi-ar fi stricat pielea ei albn pentru nimic in lume si nu iegea la pes-
cuit decit dimineala ori seara, cind nu ardea soarele. Pegtele i-l scoteau gi i-l cirau
acasi slugile gi admiratorii, de care avea cu duiumul.
Mirturisesc, am biruit-o cu greu gi cu multe vicleguguri. O pindisem... odati
cind se scilda. Era o inotitoare nemaipomenita. Cind ne indrigisem, tiiam
amindoi curmezig guvoaiele Dunirii. Abia mi
fneam
de ea. Se lungea mlidioasi
in striveziul undelor, aidoma unui somn mlidios sau unei sirene.
Cind iegea, mirosind crud a umed qi a proaspat,
9i-gi
trigea camaga de boran-
gic peste trupul pietros, cu umerii poleili, sinii inalti, sus, pe carena pieptului ie-
sit inainte, gi pintecele ugor bombat, ca o platogi, coapsele trufage, mi se nazirea
ca a coborit de pe soclul ei statuia Victoriei de la Samotrace... Neam de grecoaica
V. Vor cur r sc u
din insule, corciti cu singe ardelenesc, pesciriqa mea era de o armonie
Ei
o fru
museqe care ar fi fecut gloria unui sculpbr destoinic s-o diltuiasci. in marmora.
Pugin a lipsit si nu rimin acolo, pescar, legat de zeila billilor toati viaqa.
Cum am scipat din mrejele ei nu gtiu... De la o vreme, incepuse si-mi fie fricri.
Prea igi arunca bragele asupra mea, asemenea prostovolului. Avea apoi un usor.
ris, care-mi amintea de rinchezatul unei iepe cind igi chema minzul.
$i
o strun-
gdreagl, destul de nelinistitoare, care spunea multe.
Dar toate n-ar fi avut nici o putere daci aspre porunci telegrafice nu m-ar fi
smuls cu sila din cingile ei, zvirlindu-mi iar pe alte meleaguri...
$efii,
ingrijoraqi,
se hotiriseri si mi mintuiasci cu orice chip. Dar multi vreme au spinzurat in
cirligele pesciriqei bucngi din inima mea.
Am aflat tirziu sfirgitul ei tragic. Vidana, jinduit!
de un fliciu indrizneq de
care-gi bitea joc, fusese incolgiti de el cind iegise cu lunrrea. lndrigostitul a sirit
din lotca lui in a femeii gi a tibirit s-o ripeasci gi s-o treaci in Bulgaria. Ea s-a
luptat voiniceste. Luntrea s-a risturnar gi amindoi s-au inecat in Dunire. I-au
gisit incleqtaqi unul de altul.
Marea am vizut-o mai tirziu gi numai ca musafir trecitor. Eram om matur
cind am trecut intiia oari podul de la Cernavodi. Cu uimire de copil am privit
de la Palas namila albastri a mirii urcind pini-n cer. Abia m-am purut dumiri ci
dealul siniliu de la orizont era de apd,,nu de pimint.
Am pescuit gi in Pontul Euxin: scrumbii albastre prinse cu nivoadele sub fa-
lezele romantice ale Dobrogei gi fripre acolo pe loc pe gritare care nu se curila-
seri de zeci de ani, aga ci mustul si mireasma pegtilor pitrunseseri fierul
potmolit de untura vremilor.
$i
nu-mi venea si cred cn
tirii
slabi ca niste surcele
sint aceleasi scrumbii de grisimea cdrorane desfitam.
La Constanga am prins chefali
9i
guvizi cu undiga, purtar in barca lui Ali.
In alte pi4i ale mirii am qinut calea bancurilor de scrumbii in cilirorie spre
Istanbul gi am cercetat nivoadele sparte de delfini impetuogi.
Nivodarii se biteau cu pumnii in cap gi jurau rdzbunare delfinilor, care dau
astfel drumul pegtilor prinsi, pricinuind pagube uriase. Dar monqtrii, ca si le
faci.parcdinciudi, ffeceau de-a lungul qirmurilor, dindu-se pesre cap in tumbe,
cum dam cind eram copil ocol ogrdzii de-a rostogolul f;cind roata-n miini.
ln unele mreji giseam hidoase pisici de
-"..
"r.,
cap de moran gi coadl de
miqi, fiare nesitule, degi doldora de pegtele mincat de-a gatadin nivodul in care
pitrundeau.
M-am minunat de viclegugul simplu cu care se prind lufarii durdulii, cei mai
gustogi din pegtii mirii. Pescarii luau pene de curcani din care pliveau smocuri
702
- - ' ' . I NTRE EPr CA 5r LTRTCA
de firigoare. Aceste buciqele mici de fulgi erau legate de vreo douizeci de cirlige
ingirate pe o sfoari lungi, cu o ghiulea de plumb la capdt.lnainte de apusul soa-
relui, cind lufarii iegeau la vinitoare de hamsii, urcam in barci gi ne luam dupi
ei. Cunogteam locul unde se afli
9i
incotro se indreaptn dupn miriadele de peg-
tiqori infimi, cit nigte ginginii, care se ridicau din mare si zburau la faqa apei, cu
un sfiriit de stol de licuste stirnit intr-o fineati. Erau hamsiile, urmirite de lufarii
prigonitori, care goneau inapoia lor.
Visleam intr-acolo gi slobozeam in mare ghiuleaua impodobiti cu pene de
curci. Lufarii, crezind cn fulgii sub care pindeau cirligele sint hamsiile, le imbucau
cu licomie. E drept ci, inmuiate in api, nadele seminau aidoma cu fiqigoarele
hamsiilor. Cind rurcul trigea sfoara scotea atirnaqi de ea zeci de lufari dintr-o
data,pe care-i desprindea repede, ca si arunce iar gi iar ghiuleaua.
$i
vinarul nu
contenea decit tirziu, cind cerurile deasupra mirii se inchideau incet, cu pirere
de riu parci.
Am scos de asemenea midii gi scoici din valvele cirora cideau griuncioarele
de mirgiritar, firi nici un preq, umplind nisipul plejilor.
ii
Dar cele mai frumoase amintiri le-am strins de pe malurile Buziului, unde
m-am niscut gi am crescut. inci de copil plecam cu tirbucul, o bucati pdtrati.
de plasi prinsi intr-o cruce de lemn, cu colturile ridicate gi infipte intr-oprijini
lungi. Ciutam sub malul riului un loc unde socoteam cdtragpegtii. De obicei
coada unui virtej, acolo unde apele, dupi ce s-au involburat in ochiuri adinci,
se potolesc intr-un liman. Cufundam lin capcana tirbucului cu un bo1 de mi-
miligiin ea gi agteptam. Din timp in timp o scoteam binisor, ridicind-o de coa-
da prijinii.
ln reqeaua picurind argint se zbateao mreani alburie si citeva zvirlugi neas-
timpirate, cu ghimpi in urechi, pe care gi-i infigea in degetele mele. Rareori prin-
deam un cripcean ori un clean mai mirigor. Prada o treceam, cu griji, intr-o
groapdscobitl in nisip gi plini cu api, care qinea pegtii vii. Apoi viram tirbucul -
haliul, cum i se spune in alte pirgi - la loc si iar asteptam. Asa pini-n amiaza
mare, cind foamea mi gonea acasi.
Itt sat nu erau pescari de meserie. Dar toqi pescuiau cind venea Buziul
mare. Pe atunci ploua parci mai des si mai mult... Cind norii se mpeau pe
munqii alba;tri din fundul viii, de unde riul cobora ca un balaur minios, apele
se umpleau si se ficeau ca un terci in urma undei, ce trecea tunind. Atunci
pegtii, amefigi de izbitura viiturei neagteptate, lovigi de butuci qi de bolovanii
rostogoliqi de sihoaie, sufocaqi de nimolul riscolit de iureg, fugeau la margini ca
si scape gi si risufle.
/ vJ
V. Vor c. r . i r . L sr u
Acolo astepta, gloati, tot satul, birbaqi, femei, copii, ingiraqi clc-rr lurrlirrl
malurilor, unii cu oale si strichini, alqii cu ciure gi site, cigiva cu rirbucc, cci rrr,rr
multi cu miinile goale. N-aveau decit si se plece gi si culeagi din apa ca lrr',r1',.r
pegtii indcliigi. Atunci se situra satul intreg de pegre, mai ales fiqe qi zvirltr;ir
ghimpoase, fel de fel de baboi, mrene gi uneori chiar cripcean. Copiii
1'rlcc,rrr
acasi cu sinul doldora de plevusci.
Alt chip lesnicios de pescuit era leasa. Se alegea din albia mare a riului ,'
coadi, o girliqn care se abdtea c! un zdgaz de pietre pe prund in jos. ln gura accs
tui crac rizleg se aseza cu megtegug o impletituri de mlaji, in chip de papuc, . rr
deschizitura inainte gi virful la vale. Leasa aduna in scoverga ei si prefira toat,r
apa girliqei, care se strecura mai departe prin ochiurile gratiei, hsind in ciocul lc
sei prada. Din cind in cind, pegtigorii rostogoliqi'liqireau o clipn pe alunecuyrl
impletiturii, ca si se opreascd in capcanadin capitul infundat al lesei. inrr-un co
nac de noapte se puteau stringe citeva strichini de albigoari.
Lesele se puneau numai seara. Dupi neschimbatele legi ale firii lor, pegtii
igi qineau nesmintit obiceiul: ziua si urce cursul riului, iar noaptea si-gi dc,r
drumul inapoi la vale. De cind e lumea lume, viata lor penduleazi intre acesrt.
doui cilitorii, una pentru mincare, cealaltd"pentru somn. Noi ii pindeam la irr
tors, asteptindu-i cu gura lesei proptit; in calea apelor, pe care ei le coborau.
Stam acolo \a paza capcanei, pe prundurile lucitoare, spunind povegti pina cc
Carul-mare iqi risucea osiile. Alituri ardeau focuri, la
jarul
cdrora coceanl
porumb.
Dar cel mai drag dintre toate mi-a fost pescuitul cu ostia, un fel de furculiqri
mare, cu doi sau trei col1i, care se infigea in pegte.
Vinatul cu ostia se face numai noaptea, la lumina faclelor sau a unor bardacc
prinse intr-o coadi de lemn gi pline cu picuri aprinsa. Se aleg de obicei noplile
de toamni, cind apa e mai rece gi pegtele mai moliu.
Ne stringeam cinci-sase prieteni din satele invecinate, ne sumecam pantalo-
nii pinn dincolo de genunchi si intram in vadurile bolovanoase ale Buziului. Pi-
seam furig, migcind lin picioarele, agijderi fantomelor, ca s; nu trezim pestii
adormigi lingi pietre sau intre lespezi netede. Lumina faclei, ginutd cu stinga de
fiecare din vinitori, tremura ca o alta vipaie a stelelor si pitrundea apa pini la
fund, amestecind umbrele noastre cu ale copacilor de pe maluri. Trimbn toli sau
razlegi colindam in susul riului apele revirsate, ocolind bulboanele gi ochiurile
pini tirziu dupi miezul nopqii.
Ajungeau uneori pini la noi, pe aripile linistii, sunetele clopotelor de la Mn-
nistirea Ciolanu.
Cei mai indeminatici, cind zdreau niluca incremeniti a pestelui, izbuteau si
infigi fierul in mreana pitulati sau in crapul ce sta aninat de piatra ce-si alesese
sprijin pentru noapte.
7Q4
- - - - - i r ur nr EPr cA 5r Lr Rr cA
" - .
Totul se sivirsea intr-o pace gi o ticere gidilate numai de gopotul undelor, ce
ne impresurau coapsele cu fiori.
Cind ne patrundea frigul gi ni se ura ne strigam unii pe alqii gi iegeam' Aprin-
deam focuri, mincam merindele gi beam cu vitejie o sdcla de pogirci in cinstea
celor ciliva baboiaqi care ne aritau vrednicia.
Aceste simple
9i
senine bucurii sinitoase s-au zidit adinc in temeliile vieqii
mele. Pe ele s-au putut clidi, fara se mi striveasci, durerile de mai tirziu.