Mihai Eminescu

O, mam...
O, mam, dulce mam, din negur de vremi
Pe freamtul de frunze la tine tu m chemi;
Deasupra criptei negre a sfntului mormnt
Se scutur salcmii de toamn i de vnt,
Se !at "ncet din ramuri, "ngn glasul tu...
Mereu se vor tot !ate, tu vei dormi mereu.
#nd voi muri, iu!ito, la cretet s nu$mi plngi;
Din teiul sfnt i dulce o ramur s frngi,
%a capul meu cu gri& tu ramura s$o$ngropi,
'supra ei s cad a ochilor ti stropi;
Sim(i$o$voi odat um!rind mormntul meu...
Mereu va crete um!ra$i, eu voi dormi mereu.
)ar dac "mpreun va fi ca s murim,
S nu ne duc$n triste zidiri de (intirim,
Mormntul s ni$l sape la margine de ru,
*e pun$n "ncperea aceluiai sicriu;
De$a pururea aproape vei fi de snul meu...
Mereu va plnge apa, noi vom dormi mereu.