CALENDAR ASTRONOMIC
Planete
Seara se văd Mercur, Venus și Jupiter.
Doar prin instrumente putem vedea pe
Uranus și Neptun. După miezul nopii apare
Saturn.
Anul 2009 începe cu o apariie a planetei
Mercur pe cerul de seară. Mercur atinge
elongaia maximă de Soare pe 4 ianuarie, când
se află 19 grade est de acesta. Asta înseamnă că
va apune la o oră jumătate după Soare, deci va fi
vizibil înainte să se întunece complet. De altfel
rareori Mercur poate fi observat când cerul este
întunecat complet. Apariia din această lună este
una dintre cele mai bune de anul acesta. Planeta
poate fi văzută la 30 de minute după apusul
Soarelui, înspre orizontul sud-vestic. Mercur este
destul de strălucitor și poate fi văzut cu ochiul
liber. Se va putea observa până la mijlocul lunii.
Pe 1 ianuarie vom avea o conjuncie
(apropiere) între Mercur și Jupiter, acestea fiind
la numai 1,5 grade una de alta. Privii în jurul orei
17:30 spre orizontul sud-vestic și vei vedea doi
aștri nu foarte strălucitori. După data de 1
distana dintre planete va crește, Jupiter
apropiindu-se de Soare. Planeta gigantă va mai
fi observabilă seara încă 10 zile după care va
dispărea în razele Soarelui.
Nu foarte departe de Mercur, în aceeași
constelaie se află planeta Neptun, cea mai
îndepărtată planetă din sistemul solar. Poate fi
observată numai prin instrumente astronomice.
Neptun se află la nord de steaua delta din
Capricornus, numită și Deneb Algiedi.
Ai observat desigur planeta Venus.
Este cel mai strălucitor astru ce se vede seara,
înspre vest. Pe 15 ianuarie va fi la cea mai mare
depărtare unghiulară de Soare, 47 grade. Va
apune la aproape patru ore după Soare. Astfel
vom putea observa strălucitorul astru pe cer
negru. Chiar și strălucirea planetei va crește
pentru că Venus se va afla la cea mai mică
distană de Soare. Apropierea minină (periheliu)
se va produce la sfârșitul lui februarie.
Venus se află în constelaia Aquarius,
unde se află și planeta Uranus. Cei doi aștri se vor
afla la numai 1,4 grade unul de altul pe 23
ianuarie. Luna se va afla deasupra lui Venus în
seara de 30 ianuarie.
Planeta Uranus se poate observa tot
seara, aflându-se în constelaia Aquarius, nu
departe de steaua phi. Poate fi văzut prin
binocluri și instrumente astronomice. Luna se va
afla cam în aceeași regiune cu Uranus în seara de
29 ianuarie.
Planeta Saturn răsare după ora 23. Se
află în constelaia Leo. Cei ce au răbdare și vor să
vadă planeta, o pot găsi înspre orizontul estic, în
miezului nopii. Chiar dacă are aspect de stea
putei identifica planeta după culoarea ei
gălbuie și după faptul că nu sclipește. Luna se va
afla în aceeași zonă cu Saturn în noaptea de 14
ianuarie.
Prin telescoape inelele lui Saturn de abia
se mai văd. Anul acesta vom trece prin planul lor
și le vom observa de pe muchie. Fiind foarte
subiri, inelele nu se vor mai vedea prin
instrumentele astronomice, la vară.
Ianuarie 2009
Fenomene astronomice
2 Luna se află la 4 grade de planeta Uranus în această seară
4 Primul Pătrar la ora 13:56. Luna se vede seara în
constelaia Pisces
4 Terra se află la cea mai mică depărtare de Soare
(periheliu). La numai 147.095.551 km
4 Planeta Mercur se află la cea mai mare depărtare
unghiulară de Soare, 19 grade. Este vizibilă pe cerul de seară
10 Luna la cea mai mică depărtare de Terra. La numai
357.498 km
11 Lună Plină la ora 5:27. Luna se vede toată noaptea în
constelaia Gemini
13 Mercur la cea mai mică depărtare de Soare. La numai
45.999.889 km
15 Luna se află lângă planeta Saturn, în această noapte
15 Planeta Venus la depărtare unghiulară maximă de
Soare, 47 grade. Se poate observa pe cerul de seară
18 Ultimul Pătrar la ora 4:46. Luna se vede pe cerul de
dimineaă în constelaia Virgo
22 Mercur la cea mai mică depărtare de Terra (perigeu). La
numai 99.110.171 km
22 Mercur în conjuncie inferioară cu Soarele
23 Luna la cea mai mare depărtare de Terra. La 406.115 km
23 Jupiter la cea mai mare depărtare de Terra (apogeu). La
911.126.619 km
23 Venus se află la numai 1,4 grade de planeta Uranus.
Amândouă se află pe cerul de seară
24 Jupiter în conjuncie cu Soarele. Nu se poate observa
26 Lună Nouă la ora 9:55. Se află în constelaia Sagittarius și
nu se poate observa
26 Eclipsă inelară de Soare. Este vizibilă din Oceanul
Atlantic, Oceanul Indian și Indonezia
HARTA CERULUI Ianuarie 2009
Constelaţii vizibile
Dintre constelaţiile vizibile pe cerul de seară, în direcţia nord se remarcă Ursa Mică M
51
h
DRACO
(Carul Mic), având oiştea îndreptata în sus. şi A
l
Mergând în lungul meridianului, spre zenit pot fi urmărite constelaţiile Cassiopeia Mi cor
zar S
(Tronul sau Scaunul), Perseu (Barda sau Căpăţâna), Auriga (Vizitiul-Trăsura) şi Taurul (Gonitorul), în
z NU
Thuban YG
a C
aceasta din urma aflându-se şi roiul deschis al Pleiadelor, cunoscut in popor sub denumirea de e
Cloşca cu Pui. eb n
b De
Spre sud cerul este dominat de constelaţia Orion (Rariţele), una dintre cele mai întinse şi a
MINOR
frumoase constelaţii, însoţită de cei doi câini ai vânatorului legendar, Canis Major (Câinele Mare -

g
URSA

Car
Dulaul) şi Canis Minor (Câinele Mic - Căţelul). În Câinele Mare se află cea mai strălucitoare stea de

Ma
M

9
a

M3
ul
A

re
pe cer - Sirius. UR JO spre steaua
SA R Polară
a S
HEU

a
Analog binecunoscutei formaţiuni stelare, numite "triunghiul de vară" (sau
CEP

M81 M82
Steaua Polară
"triunghiul marinarilor"), alcătuite din stelele Vega, Deneb şi Altair, există şi replica acestui RTA
LACE
anotimp, numită "triunghiul de iarnă", alcătuit din stelele Sirius (steaua alfa din Câinele M52

Mare), Procyon (steaua alfa din Câinele Mic) şi Betelgeuse (steaua alfa din Orion). Spre
deosebire de replică estivală, "triunghiul de iarnă" este aproape perfect echilateral, fiind
PEIA

b
SSIO

LEO
alcătuit din stele mai strălucitoare şi mai divers colorate.
CA

a
Către apus sunt vizibile constelaţiile Andromeda (Jgheabul) şi Pegas (Puţul

g
g
Roiul dublu
sau Toaca), iar spre răsărit, Ursa Mare (Carul Mare) şi Gemenii (Fraţii). LYNX din Perseu

Cum se foloseşte harta

M
a
AND

31
ROM

S
CANCER
Regulus

SU
EDA

a
Mirfak

Castor
Capella g

GA
M34

Pollux b
Iesiţi afară cam cu o oră inainte de ora afişată pe hartă b

a
Almach

AU

PE
Algol b

M44
noastră. Ţineţi harta ridicată în faţa voastră, având grijă să o

M38
M33

R
M36

IGA
M37
PERSEUS
orientaţi după punctele cardinale de pe teren. Vestul este

G
M67

EM
ARIES
(aproximativ) locul unde apune Soarele.

M35

b
IN

Uranus
Hamal

S
I
M74
TA

CE
HYD

Pro
Pleiadele
Marginea hărţii noastre reprezintă orizontul şi stelele de UR CA

b
E C L IP TI

PIS
US

cyo
RA

pe hartă se potrivesc cu cele de deasupra capului. Centrul

n
CA OR
a

MIN
Bet Ald

a
elg eba

M48
hărţii noastre este zenitul, punctul de deasupra capului.

NIS
eus
e
ran ha
sc
MO
a re
Al
Este foarte important să orientaţi harta după punctele
NO

a a

Tr e ia
iu
CE

OR

d
cardinale. Este cheia succesului învăţării constelaţiilor. Ne

ng rnă
din bu ION M77
RO

Or loas

hi
ul
ion a
S

După ce orientaţi harta, căutaţi o stea mai strălucitoare pe

US
b
ET
M4

cer. Căutaţi-o şi pe hartă. Pe hartă, stelele strălucitoare sunt cele Si

C
6

riu Rig b
s el
M4

reprezentate prin disc mare. g

7

C a
Arn
M AN b eb
Dupa ce aţi găsit-o, cautaţi, pe hartă, stele din apropierea stelei AJ IS M LEPU ERIDANUS
O 41
S
identificate. Dupa ce aţi ales aceste stele, cautaţi-le şi pe cer. R
stele duble
Constelaţiile sunt formate de stelele unite cu linii, pe harta M79 stele variabile
NAX
FOR
galaxii
noastra. Din stea în stea puteţi învăţa toate constelaţiile vizibile la un
roiuri globulare
moment dat.
Harta este realizata pentru latitudinea medie a ţării noastre. Dacă
CO
LU
MB
SW roiuri deschise
A nebuloase
încercaţi să observaţi de la latitudini nordice, stelele din sudul hărţii vor nebuloase planetare
coborî sub orizont iar cele din nordul hărtii vor fi situate mai sus pe cer.
Magnitudini stelare
-1 0 1 2 3 4
Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu", www.astro-urseanu.ro