CALENDAR ASTRONOMIC
Planete
Saturn se află pe cerul de seară, Jupiter se vede în a doua
jumătate a nopii iar pe cerul de dimineaă se pot observa
Venus și Marte.
În primele cinci zile ale lunii se va mai putea observa
planeta Mercur care se află în Taurus. Bineînteles că o putei
vedea la 30-40 de minute după ce apune Soarele, înspre sud-
vest, foarte aproape de orizont. Din orașe, de unde orizontul nu
este liber, este aproape imposibil să observăm planeta. Mercur
se va afla lângă aglomerarea stelară Pleiadele, sau Cloșca cu Pui.
Va fi mult mai strălucitoare decât stelele din roi. Dacă avei un
binoclu în putei îndrepta spre Pleiade și vei vedea mai multe
stele decât cu ochiul liber. Pe 18 mai se va afla în conjuncie
inferioară, adică între noi și Soare.
Planeta cu inele, Saturn, nu are nevoie de nici o
introducere. Rămâne vizibilă pe cerul de seară și în luna mai.
După ce se întunecă o putei găsi înspre sud, la 60 de grade
altitudine, în constelaia Leo. Saturn are o culoare gălbuie și
poate fi deosebită de stele prin faptul că nu scintilează
(sclipește). Strălucirea planetei scade pentru că distana dintre
aceasta și Terra crește.
Pentru că Saturn este o planetă înseamnă că se mișcă
printre stele. Dar, pentru că departarea de Soare este foarte
mare, nu se mișcă foarte repede. Putei încerca să vedei,
observând poziia planetei din săptămână în săptămână cum se
apropie de steaua vizibilă mai jos de planetă, nu foarte departe.
Steaua este chi Leonis. Până pe 17 mai Saturn se va apropia de
stea, iar după această dată se va îndepărta. Se va schimba sensul
mișcării planetei.
Prin telescoape se poate vedea, încă, sistemul de
inele. Maxim cinci satelii se pot observa prin instrumentele
medii ca dimensiuni.
Luna va trece prin zona în care se află Saturn pe 3, 4 și
31 mai.
Jupiter, cea mai mare planetă, răsare la începutul
lunii la ora 3 și la sfârșitul acesteia la ora 1. Devine observabilă în
a doua jumătate a nopii. Dar va răsări din ce în ce mai devreme,
până când, din iulie, va putea fi văzută seara. Pe 16 mai Jupiter se
va afla la cuadratură vestică, adica la 90° de Soare.
O conjuncie foarte spectaculoasă se va produce pe
17 mai când Luna se va afla chiar deasupra planetei. Secera Lunii
și Jupiter vor forma un duo ce poate fi lesne fotografiat. Doar
punei aparatul pe un trepied și expunei. Cei doi aștri vor răsări
pe 17 mai în jurul orei 3.
Nu departe de Jupiter, în aceeași constelaie
(Capricornus) se află Neptun. Nu poate fi observat cu ochiul
liber dar printr-un binoclu se vede foarte ușor, ca o stea.
Depărtarea minimă, aparentă, dintre cele două planete se va
produce pe 27 mai.
Dimineaa avem pe cer două planete: Venus și
Marte. Venus este foarte strălucitoare pe când Marte se poate
distinge destul de greu pe cerul luminos.
Venus se mișcă destul de repede, mult mai repede
decât Marte. Separaia dintre cei doi aștri va crește pe măsură ce
Venus se îndepărtează aparent de Soare. Luna va trece pe
deasupra celor două planete în dimineaa de 21 mai.
În luna iunie vei putea observa cum aceste două
planete se vor apropia una de alta.
Tot în acea zonă se află și planeta Uranus, destul de
greu de detectat pe cerul iluminat de razele Soarelui.
Între 3 și 5 mai va fi activ curentul de meteori eta
Aquaride. Rămășie din coada de praf a cometei Halley vor intra
în atmosfera planetei noastră și vor arde. Vom putea vedea cu
ohiul liber dârele luminoase lăsate de acestea, numite popular
„stele căzătoare” și știinific „meteori”. În această săptămână se
vor putea vede 30 de stele căzătoare pe oră, iar în noaptea de 5
spre 6 mai, când va fi maximul, se vor vedea 60 pe oră.
Mai 2009
Fenomene astronomice
1 Primul Pătrar la ora 23:44. Luna se observă seara în
constelaia Cancer
2 Luna se va afla în această seară în apropierea stelei Regulus
din constelaia Leo
3-4 În aceste seri , Luna va trece prin aceeași zonă în care se
află și Saturn
6 Luna se va afla lângă steaua Spica din Virgo
9 Lună Plină la ora 07:01. Se observă toată noaptea în
constelaia Libra
10 După miezul nopii Luna se va vedea foarte aproape de
steaua Antares din Scorpius
14 Luna la cea mai mare depărtare de Terra. La 404.917 km
17 Ultimul Pătrar la ora 10:26. Luna se află pe cer în a doua
jumătate a nopii în constelaia Capricornus
17 După ora 2 dimineaa, Luna și Jupiter vor răsări una lângă
alta
18 Mercur la conjuncie inferioară cu Soarele. Nu se poate
observa
21 Conjuncie spectaculoasă între Lună, Marte și Venus pe
cerul de dimineaă
24 Lună Nouă la ora 15:11. Nu se poate observa. Se află în
constelaia Taurus
26 Luna la cea mai mică depărtare de Terra. La „numai” 361.150
km
27 În această seara stelele Castor și Pollux din Gemini se vor
afla deasupra secerii subiri a Lunii
28 Jupiter se află la numai 0,3 grade de Neptun. Se observă
pe cerul de dimineaă
30 Luna se va afla în această seară în apropierea stelei
Regulus din constelaia Leo
31 Primul Pătrar la ora 06:22. Luna se observă seara în
constelaia Sextans
31 Luna va trece prin aceeași zonă în care se află și Saturn, în
această seară
HARTA CERULUI SPRE NORD
Mai 2009
Constelaţii vizibile ERTA
LAC

La orizontul nordic sunt vizibile constelaţiile Cassiopeia şi a S

SEU b
b PER
Cepheus (Cefeu), iar deasupra lor, în direcţia meridianului,
M
39
g seu
M52 PEIA Per lu
e
CASSIO din l dub

constelaţiile Ursa Minor (Ursa Mică) şi Ursa Major (Ursa

iu
Ro
ne
De a
b
a CEPHEUS
Mare). g
C a

Spre zenit se află acum Bootes (Bouarul), Leo (Leul) şi Virgo US

N
YG

lla
(Fecioara), iar spre sud, Corvus (Corbul) şi Crater (Cupa). CAMELOPARDALIS

pe
Ca

A
IG
Spre apus, puţin deasupra orizontului, se mai disting b URSA MINOR a

R
Steaua Polară

AU
a 37

Perseus (Perseu), Gemini (Gemenii) şi Canis Major

M

olară
DRA
Veg

36
b

M
M57 b
b a

a
(Câinele Mic), iar la răsărit îşi fac apariţia Hercules g

LYR

CO

ua P

37
M
A
(Hercule), Ophiucus (Ofiuc) , şi ceva mai târziu, b

stea
M82

M81

5
M92

spre

M3
HERCULE
frumoasele constelaţii Lyra (Lira) şi Cygnus (Lebăda). a

LYNX
Thuban
a

Cum se foloseşte harta l

SPRE EST
ru

SPRE VEST
Mizar şi Alcor Ca re r a
Ma b Casto

S
M13
z e a
g

Rasalgheti
URSA MAJOR

I
g
CORONA x

GEMIN
Po ll u
h
Iesiţi afară cam cu o oră inainte de ora afişată pe hartă BOREALIS M51
b

noastră. Ţineţi harta ridicată în faţa voastră, având grijă să o a

a M94
R
NO

ER
orientaţi după punctele cardinale de pe teren. Vestul este a BOOTES MI
LEO

NC
44
M

CANIS
R
(aproximativ) locul unde apune Soarele.

CA
M3

MINO
OPHIU COMA
Marginea hărţii noastre reprezintă orizontul şi stelele de SERPENS M67 a
BERENICES

n
Arcturus
CAPUT

cyo
M64
a
CUS

pe hartă se potrivesc cu cele de deasupra capului. Centrul hărţii O

LE
d

Pro
us
M12
ul
M14

g
Re
noastre este zenitul, punctul de deasupra capului. b
a

M5
Este foarte important să orientaţi harta după punctele TU
RN

48
SA

M
cardinale. Este cheia succesului învăţării constelaţiilor. z
VIRGO
După ce orientaţi harta, căutaţi o stea mai strălucitoare pe cer. h a
Căutaţi-o şi pe hartă. Pe hartă, stelele strălucitoare sunt cele LIB
RA Spica
a
reprezentate prin disc mare. A
SC

DR
M104
CRATER
HY
O

ECLIPTI CA
Dupa ce aţi găsit-o, cautaţi, pe hartă, stele din apropierea stelei
RP

d
IU

g
CORVUS
S

identificate. Dupa ce aţi ales aceste stele, cautaţi-le şi pe cer. stele duble
Constelaţiile sunt formate de stelele unite cu linii, pe harta stele variabile

noastra. Din stea în stea puteţi învăţa toate constelaţiile vizibile la un

SE galaxii

A roiuri globulare
moment dat. TLI
AN roiuri deschise
Harta este realizata pentru latitudinea medie a ţării noastre. Dacă q
nebuloase
încercaţi să observaţi de la latitudini nordice, stelele din sudul hărţii vor CENTAURUS nebuloase planetare
coborî sub orizont iar cele din nordul hărtii vor fi situate mai sus pe cer.
SPRE SUD
Magnitudini stelare
-1 0 1 2 3 4
Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu", www.astro-urseanu.ro