1

Cursul I
Ca ramura de drept, este o disciplina care tine de dreptul public si aref oarte multe elemente
comune cu dreptul constitutional, cu cel financiar(care este tot o specie a dreptului administrativ),
dreptul fiscal, dreptul mediului.
Dreptul administrativ, ca drept aplicabil administratiei pubice, nu are exclusivitate.
Administratia publica, ca structura de instiutii, nu e guvernata numai de dreptul administrativ. Vom
regasi si dreptul civil aplicabil in activitatea administratieii publice, fiind relevant faptul ca administratia
poate sa incheie atat acte de drept public(DE AUTORITATE) cat si acte de drept privat.
Contracte de drept privat: pornind de la patrimoniul administratiei, statul si unitatile adm-
terit sunt persoane juridice, atat de drept public(detinatoare ale puterii publice), dar si de drept
privat(sunt pe picior de egalitate cu alte persoane de drept privat si incheie conventii ca orice alt subiect
de drept)
Statul si unitatile adm-terit. au un patrimoniu, format din domeniu public si domeniu privat.
Domeniul public: intra acele bunuri care sunt fie de uz public, fie de interes public (diferentiere
data fie prin natura lor, fie prin destinatia pe care le-o da legiuitorul). Spre exemplu, o cladire: daca este
ocupata de o institutie, e de drept public. Daca este parasita, devine de drept privat, trecand prin
deafectare in domeniul privat.
Un contract incheiat de administratie si care ca obiect un obiect de bun privat este un contract
civil.Se pot incheia anumite contracte prin care bunurile din domeniul public pot fi puse in valoare.
Contractele acestea sunt de drept public si au un regim special. Reglementarea contractelor
administrative se regasesc in legile speciale: OUG 54/2006 privind concesiunea de bunuri proprietatea
publica, Legea 213/1998, contractele de delegare a gestiunii pentru servicii publice: Legea 51/2006
privind serviciile comunitare de utilitati publica(alimentare cu apa, canalizare, iluminat), Legea
108/2006 privind serviciul de salubrizare a localitatilor, lege 92/2007 privind serviciile de transport
public local, legea 421/2006 privind serviciul de alimentare cu apa si canalizare, Legea 325/2006 privind
serviciul public

Conceptul de administratie publica
Aceasta sintagma este o specie pentru doua fenomene:
-administratia publica este o specie a faptului/fenomenului administativ, a activitatii de administrare
-administratia publica este o specie a fenomenului puterii publice(din punct de vedere juridic)-fiind in
legatura cu p.s.p.s
Cuvantul administratie vine de la ad minister(catre slujitor). Activitatea administrativa poate
fi, deci, o activitate aservita. Entitatile care au astfel de activitati sunt sub controlul unei entitati
superioare.
Administratia publica este o specie de activitate administrativa.
Ca gen proxim, este o activitate de executare/imbinare/organizare de mijloace si resurse in
vederea atingerii anumitor obiective, stabilite de o alta entitate supraordonata.
Diferenta specifica a administratiei publice fata de fenomenul administrativ in general: sarcinile
stabilite sunt intotdeauna de interes public. Organele cu putere decizionala stabilesc obiectivele de atins
pentru administratie(parlamentul).
Administratia publica activeaza intotdeauna in regimul de putere publica atunci cand emite acte
de autoritate.
Regimul de putere publica=anumite drepturi sau prerogative exorbitante pe care le are o
autoritate admin., prerogative care-I permit sa prevaleze interesul public, atunci cand el intra in conflict
cu interesul privat. Regimul de putere publica, pe langa faptul ca permite emiterea de acte care nu se
negociaza, poate permite invocarea masurilor de constrangere(masuri de carantina, anularea unui act
juridic,conducerea unei persoane care refuza sa se legitimeze, etc)
2

Pozitionarea executivului: Art. 1 al 4.-prevede ca statul se organizeaza potrivit principiului
separatiei si echilibrului puterilor in stat. Exista autoritati publice care nu pot fi incadrate in cele 3
puteri (Curtea Constitutionala, Avocatul Poporului,Curtea de Conturi<<verifica modul de gestiune a
banului public; pana in 2003 avea atributii de jurisdictie administrativa; e autoritate de control asupra
administratiei>>
Exista 3 feluri de jurisdictii:
jurisdictii de drept comun-jurisdictia judiciara( justitieri),
jurisdictia constitutionala
jurisdictia administrativa.
Element comun=dau solutii intr-un litigiu.
Diferentiere=natura lor juridica(componente ale puterii judecatoresti sau simple autoritati
administrative)
Ne vom axa pe Jurisdictia administrativa si contentiosul administrativ(sectii speciale la instantele
judecatoresti).

Executivul:
Intra in sfera executivului orice activitate realizata de autoritate publica, care nu reprezinta nici justitie,
nici legiferare. Executivul poate avea doua abordari:
-sens larg: includem toate autoritatile si organele care au atributii legate de aducerea la indeplinire a
legilor, prestarea de servicii publice, respectiv guvernare, ca activitatea specifica puterii executive. Intra
toate autoritatile din sfera administrativa(ministere, prefecti, consilii llocale, etc)
-sens restrans: se refera la conducatorii puterii executive: presedintele tarii si guvernul.
Forme de activitate ale executivului: nu se suprapune total ideea de activitate infaptuita de executiv cu
cea de activitate administrativa. Exista activitati de administratie publica, dar si o serie de activitati de
natura politica= GUVERNAREA(se refera la decizii esentiale pentru natiune, pe termen mediu sau lung).
Astfel de activitati politice(guvernarea) se regasesc la nivel central.
Guvernarea:
Acte politice de guvernare: ordonante, adresarea de mesaje parlamentului- privind probleme ale
natiunii(de catre presedinte), pronuntarea de proiecte de lege, programul de guvernarea(care este un act
politic, cu sanctiuni politice).
Activitatea de administratie publica:
-sensul material (functional): ansamblul de activitati prin care autoritati publice aduc la indeplinire legea
sau, dupa caz, presteaza servicii publice+-mentinerea ordinii publice.
Activitatea de aducere la indeplinire a legii are si ea un dublu sens: organizarea executarii legii(pregatirea
punerii in executare a legii<<legea care prevede limitele executarii) si executarea in concret a legii.
-sensul organic:vizeaza autoritatile publice care, in baza legii, indeplinesc astfel de activitati
Administratie de stat vs. administratie publica:
La nivel central:
Administratie publica: activitati de interes public national. Exista interese publice locale(statul se implica
prin organele sale) si centrale.
Art 102 din Consitutie: Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita
conducerea generala a administratiei publice.
Autoritati de interes public: guvernamentale: guvern, ministere, agentii si autoritati autonome
centrale(BCR, CSAT=Consiliul Superior de Aparare a Tarii, SRI). Autoritatile autonome centrale raspund
in fata Parlamentului. Conducerea lor e numita tot de catre parlament.
La nivel local, de judet, intalnim si interes al statului, cat si al comunitatii.
Intalnim:administratia de stat cat si administratia autonoma.
Administratia de stat e formata din servicii deconcentrate ale ministerelor sau a altor administrati de la
centru (inspectorate scolare, directii de sanatate publica)
3


Cursul 2
Conceptul de administratie publica
Art. 52 dreptul persoanei vatamante de o autoritate publica printr-un act administrativ articolul de
baza al contenciosului administrativ. Pot fi emise acte administrative de orice autoritate publica, ceea ce
inseamna ca la nivelul oricarui organ public se deruleaza activitati de natura administrativa, guvernate
de normele dreptului public, in regim de putere publica.
Astfel, avem doua tipuri de administratie publica din perspective tipului de autoritate care o realzieaza:
administratia publica traditionala, realizata de organele Executivului si care reprezinta scopul
existentei acestei functii in stat, fiind denumita scop;
administratie realizata in mod accesoriu, subsidiar, de catre alte autoritati publice, din sfera
legislativului, justitiei sau alte autoritati care nu pot fi incadrate in cele 3 puteri clasice: Avocatul
Poporului, CCR. Aceasta activitate are, in principiu, caracter intern (numirea in functii
administrative in carul oricarui organ oublic, aplciarea de sanctiuni administrative personalului
angajat si care ocupa functii publice, gestiunea bugetului organului public, perfectarea de
contracte de achizitie publica, etc se regasesc la orice nivel). Acest gen de administratie are rolul
de a ajuta autoritatea in cauza sa-si indeplineasca competenta in cauza, fapt pentru care in
doctrina se numeste administratie-mijloc.

Plasarea in legea fundamentala a dispozitiilor referitoare la organele administrative
Semnificativa este plasarea in capitolul V din cadrul Titlului III (Administratia publica), sectiunea I:
administratia publica centrala de specialitate. In acest capitol nu apar cei doi sefi ai executivului:
Presedintele si Guvernul. In acest capitol apar doar organele care fac doar administratie publica, in timp
ce Presedintele si Guvernul mai au si atributiunea politica de a guverna, preferandu-se a fi tratati separat.

Definitia administratiei publice: administratia publica reprezinta ansamblul activitatilor de executare a
legii, de prestare a serviciilor publice sau de mentinere a ordinii publice, realizate intr-un regim de putere
publica, de catre Presedintele Romaniei, Guvern, autoritatile centrale subordinate Guvernaului,
autoritatile autonome centrale, alte organe subordonate acestora la nivel judetean si local, realizate de
catre Prefect, serviciile deconcentrate ale administratiei centrale de specialitate, consilii judetene si
presedinti de consilii judetene, consilii locale, primari, respectiv institutiile aflate in subordinea acestora,
la nivel judetean sau local.

La nivel central intalnim pe acelasi palier, Presedintele si Guvernul, cu exceptia ca ultimul conduce
intreaga administratie publica, urmand ministerele, alte organe de specialitate aflate direct in subordinea
guvernului, alte institutii infiintate in subordinea ministerelor, autoritatile autonome centrale (art. 117/3
potrivit caruia se pot infiinta prin lege organica). Toate acestea au competenta la nivel public central. In
afara de Guvern, care are atributii generale, majoritatea celorlalte organe sunt de specialitate.

La nivel judetean (nivelul intemrediar), vom regasi, pe de o parte, organe de stat si autoritati autonome
de nivel judetean. Ca organe de stat intalnim prefectul care, potrivit Constitutiei, este reprezentantul
Guvernului in teritoriu, statutul sau fiind reglementat de legea 340/2004, respectiv de legea 188/1989
potrivit careia prefectul se afla, formal, in categoria inaltilor functionari publici. Mai exista
servicii/institutii deconcentrate, organizate de ministere sau de organele de la centru. Aceste servicii
deconcentrate sunt conduse de Prefect, cu mentiunea ca aceste serivicii isi pastreaza subordonarea fata
de institutia care le-a infiintat, prefectul realizand doar coordonarea operativa a acestora. Din acest
motiv, prefectul, fiind numit de Guvern, este subordonat fata de toate ministerele in cauza. Totusi, relatia
cea mai accentuata o are fata de Ministerul Administratiei si Internelor.
4

Autoritatea deliberativa la nivel judetean este Consiliul Judetean, in timp ce autoritatea executiva este
Presedintele Consiliului Judetean, acesta nefiind membru al Consiliului. In subordinea acestor autoritati
vom regasi diverse institutii de rang judetean: directii de cultura, biblioteci etc.

La nivel local (nivelul de baza, al oraselor si al comunelor) vom regasi autoritatile autonome locale, alese
prin vot direct de catre colectivitate (consilii locale si primari); Bucurestiul avand o structura aparte,
existand si subdiviziuni administrative-teritoriale: sectoarele. Astfel, vom regasi un Consiliu General si un
Priamr General, iar la nivel de sector vom regasi un Consiliu si un primar de sector, acestia fiind obligati
sa respecte hotararile emise de Consiliul General si dispozitiile cu caracter general ale primarului general.
Se mai regasesc o serie de institutii autonome, conduse de primar, acesta fiind autoritatea executiva, in
timp ce Consiliul Local este autoritatea deliberativa.
In sfera organelor administratiei publice mai intra si unele persoane juridice de drept privat, care se
implica in realizarea unor activitati de adminsitratie publica, intr-un regim de putere publica. Astfel de
entitati primesc o delegare de putere din partea aut. publice, pentru a se implica in anumite domenii de
interes pb, in care statul sau unitatile locale nu se pot ele implica la un nivel suficient si eficient.
Sunt asimilate autoritatilor publice persoanele juridice de drept pirvat care, potrivit legii, au obtinut
statut de utilitate publica (ONG-uri) sau au fost autorizate sa presteze un serviciu public (scoli/spitale
private), in regim de putere publica. Combinat, pot exista corpurile profesionale (apartenenta la aceasta
strucutra asociativa nu este rezultatul unei vointe libere garantate de Constitutie, fiind o obligatie:
avocatii, medicii, arhitectii etc.). Acestia se implica in activitati de interes pentru colectivitate; exemplu:
avocatul din oficiu, care garanteaza respectarea dreptului la aparare. Acestea sunt infiintate prin lege.
Privitor la interesul public, acesta se refera la necesitatile colectivitatilor nationale. Dintre multiplele
interese generale pe care o colectivitate le poate avea, numai unele dintre ele sunt preluate de puterea
publica in vederea satisfacerii, fiind valorizate politic, interesul general devenind, astfel, interes public.
Cele doua notiuni nu sunt similare.
Interesul legitim public este un concept utilizat in contenciosul administrativ. In legea contenciosului
administrativ este definita la art 2, litera r, ca fiind acel interes care vizeaza ordinea de drept si democratia
cosntitutionala, garantarea drepturilor si a indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor
comunitare, realizarea competentelor autoritatilor publice.

Teoria conceptelor juridice nedeterminate
Aceste concepte pot sa difere si pot avea o sfera mai larga sau mai restransa de la caz la caz sau de la o
perioada de timp, la alta. Exemplu: ordinea publica (era intr-un anumit mod in anul 1900 si altfel acum;
altfel in Romania si altfel intr-un stat musulman) ar reprezenta un ansamblu de conditii minimale pentru
o functionare normala a societatii.

Obiectul si definitia dreptului administrativ
Intr-o teorie se spune ca administratiei publice i s-ar aplica numai dreptul administrativ. O astfel de
teorie nu mai este acceptata astazi.
Exista teoria pluralitatii de norme care spune ca, in activitatile sale, adminsitratia intra atat sub
incidenta dreptului administrativ, cat si sub incidenta altor ramuri de drept public sau de drept privat
(ex: contractele de drept civil).
A doua teza, care o compelteaza pe prima, este teza subsidiaritatii, care se refera la adminsitratia-mijloc
care spune ca dreptul adminsitrativ nu se rezuma doar la activitatile din sfera Executivului, el va guverna
si alte activitati realizate de alte autoritati.
In activitatile sale, un organ al executivului poate aplica si norme de drept privat. Situatii de acest gen se
intalnesc atunci cand sunt aplciate in mod combinat norme ale dreptului privat cu anumite specii de acte
juridice: contractile administrative, concesiunile de bunuri proprietate publica, ce sunt ofrmate din 2
parti:
5

reglementare care nu se negociaza, fiind impuse de autoritatile publice
conventionala clauzele se pot negocia
Exista cazuri cand dreptul adminsitrativ este subordonat: dreptul constitutional, dar si cazuri in care
dreptul administrativ se afla pe pozitie de egalitate cu alte ramuri de drept: dreptul international pubic.
Dreptul administrativ mai poate fi supraordonat altor ramri de drept: drept administrativ-drept finaciar.
Defintia dreptului adminsitrativ: este o ramura a dreptului public ce reglementeaza reltiile
sociale din sfera administratiei publice active, dar si relatiile de natura conflcituala care pot
aparea intre persoanele vatamate prin acte administrative si autoritatile emitente ale acestor
acte.
Trasaturile dreptului administrativ
asigura satisfacerea si prevalenta interesului public, atat intre relatiile dintre autoritati si
adminsitratie;
regimul de putere publica ce il caracterizeaza, prin oferirea de drepturi exorbitante;
dreptul administrativ este guvernat de principiul legalitatii (art. 1/3; art. 16; art. 1/5)
relatiile dreptului administrativ se refera la transparent decizionala: orice decizie administrativa
trebuie sa fie luata intr-o maniera transparent: ex. dezbaterea publica;
predictibilitatea ;
normele de drept administrativ sunt diversificate si variate, deoarece dreptul administrative
guverneaza numeroase domenii ale vietii sociale. Din aceasta cauza, dreptul adminsitrativ este
foarte mobil, legile modificandu-se extrem de des;
dreptul administrativ este un drept cu conotatie imperativa, datorita regimului de putere public ace
il caracterizeaza;
raporturi de subordonare intre autoritatile publice (govern-prefect), dar si in relatia autoritati-
particulari (persoane fizice/juridice).

Izvoarele dreptului administrativ
Izvoarele scrise
Este importanta pozitionarea unui act intr-un sistem legislative. In primul rand se tine cont de natura si
pozitionarea in sistemul public al emitentului (Parlament vs primar). Mai conteaza modul/procedura de
adoptare (legile constitutionale, organice si ordinare). Un alt criteriu se refera la continutul concret al
actului si gradul sau de generalitate (ce anume reglementeaza), daca este un act normativ sau un act
individual.
Constitutia;
Legile de revizuire a Constitutiei;
Actele obligatorii emise de structurile UE (art 148/2 din Constitutie; art 20/2): nu pot fi
ratificate tratate daca din start incalca Constitutia;
Legile organice si ordinare;
Ordonantele guvernului - simple: pot fi adoptate de Guvern doar in baza unei legi de abilitare
data de Parlament si pot interveni doar in cazul legilor ordinare si de urgenta: pot interveni si in
cazul legilor organice, nu mai exista o lege de abilitare: 115/4 din Constitutie; trebuie sa existe o
situatie extraordinara, reglementarea sa nu poata fi amanita sub niciun fel, iar motivarea trebuie
sa existe in preambul. Ordonantele de urgent nu pot afecta drepturile si libertatile din constitutie,
nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in patrimoniu public si nici nu pot afecta regimul
unor institutii fundamentale.
Acte subsecvente: administrative, emise de autoritatiel centrale sau locale
Ca sa fie izvor de drept adminsitrativ, actele trebuie sa fie cu caracter normativ, sa fie abstracte, nu sa
reglementeze o anumita speta.

6

Cursul 3
Izvoarele nescrise
In general se admit: cutuma (obiceiul), jurisprudenta, principiile generale de drept, principiile specifice
dreptului administrativ, respectiv doctrina.
cutuma se regaseste in Constitutie la art. 44/7. Nu este exclus sa coexiste legea cu obiceiul juridic. In
NCC, la art. 1 se face referire la izvoarele dreptului civil, fiind mentionate uzantele (obiceiul/cutuma
juridica, cu cele doua laturi: subiectiva {constiinta acestei practici} si obiectiva {practica indelungata};
respectiv uzurile profesionale {obiceiuri prsacticate intre diversi profesionisti}, cu conditia sa nu
existe o reglementare a dreptului pozitiv). Dreptul administrativ fiind unul de putere publica,
drepturile si obligatiile conferite autoritatilor sau a particularilor nu pot fi lasate la reglementarea
unui simplu obicei. Actele de autoritate trebuie reglementate de lege. Astfel, in dreptul adminsitrativ
exista tendinta de a nu se recunoaste cutumei calitatea de izvor de drept.
jurisprudenta din punct de vedere doctrinar, si jurisprudenta este considerata a fi izvor de drept
nescris. Ceea ce conteaza este principiul care deriva dintr-o anumita speta. Deoarece litigiile transeaza
efecte intre partile din proces, o decizie judecatoreasca nu poate fi considerata un izvor de drept in
general si de drept administrativ in special. Exista si o abordare mai nuantata pt anumite elemente
din jurisprudenta: jurisprudenta Curtii Constitutionale care are printre atributii si pe aceea de a
solutiona exceptiile privind legile si ordonantele. Constitutia prevede ca acestea sunt general
obligatorii ptr toate autoritatile (art.147/4). In urma unei decizii a Curtii, prin declararea
neconstitutionala a unei legi, aceasta isi inceteaza efectele juridice. (a se vedea legea 61/1991 privind
unele fapte de abatere de la ordinea publica). Deciziile Curtii nu sunt izvoare de drept deoarece atunci
cand se vb de izvoare de drept se vorbeste despre acte juridice cu caracter abstract, normative,
generand drepturi si obligatii pentru subiecte de drept administrativ, chiar daca ea produce anumite
efecte juridice. Curtea nu este un legiuitor, nu vine cu norme noi, ci doar are rolul de a veghea la
conformitatea legislatiei cu Constitutia.
Exista si o jurisprudenta obligatorie: deciziile judecatoresti ale ICCJ in ceea ce priveste recursul
in intersul legii. Instantele pot interpreta diferit aceeasi norma de drept, ceea ce inseamna practica
neunitara. Astfel, ICCJ poate fi sesizata pentru a da o interpretare oblgiatorie a normei respective.
Interpretarea ICCJ produce efecte juridice numai pentru viitor si pentru toate instantele judecatoresti
(art 126/3 din Constitutie, respectiv titlul III din NCPC, care prevede ca o instanta poate trimite la ICCJ
o problema preliminara spre dezlegare). RIL nu este izvor de drept, deoarece nu aduce nicio noutate.
Deciziile date de instantele de contencios administrativ sunt jurisprudenta obligatorie. Orice
decizie ramasa definitive si prin care s-au anulat acte normative (cu caracter general, obligatoriu) se
vor publica in Monitorul Oficial, urmand a produce efecte erga omnes. Nici deciziile de contencios
administrativ nu sunt izv. de dr. Pt ca nu genereaza raporturi noi, individuale, care sa produca efecte.
principiile dreptului: cele aplicabile si in alte ramuri ale dreptului - buna-credinta: nimeni nu isi
poate invoca propria culpa pentru a obtine protectia unui inters; principiul legalitatii. In masura in
care legea nu vine cu solutii diferite, aceste principii pot sa influenteze desfasurarea unor raporturi de
drept administrativ. Astfel, pot fi considerate izvoare de drept pentru autoritatile care trebuie sa
opteze pentru o conduita sau alta. Principiul bunei adminsitratii este unul specific administratiei, care
influenteaza deciziile care se emit in sfera aceasta. Dreptul pozitiv are prevalenta in fata principiilor.
doctrina reprezinta opiniile de specialitate, influenteaza deciziile judecatoresti, dar nu produc
efecte juridice. Nu sunt izvoare de drept.

Norma de drept administrativ
Regl. Rel. sociale din sfera administratiei publice. Normele de drept administrativ sunt diverse,
acopera o mare gama de relatii sociale. De multe ori au caracter imperativ (raporturi de subordonare
administrativa intre autoritati sau intre particulari). Exista si norme permisive (conceptul de
competenta legata, respectiv dreptul de apreciere al administratiei de a alege sau nu o anumita conduita).
7

In ceea ce priveste efectele, gradul lor de intindere este diferit. Pot fi norme care vizeaza o
anumita categorie: generale, abstracte sau cu o natura individuala (vizeaza anumiti destinatari).
Ca structura se face dif. intre structura tehnico-juridica (impartirea pe articole, aliniate, paragrafe,
litere etcmodul de redactare al normei se regaseste in l. 24/2000) si logico-juridica. Astfel intalnim:
ipoteza: cuprinde destinatarii normei, autoritatile implicate, scopul avut in vedere; gradul de
intindere al unei ipoteze difera in fucntie de complexistatea normei, a numarului de participant etc.
Dreptul administrativ, dat fiind faptul ca reglementeaza numeroase relatii sociale, are o ipoteza
complexa. In functie de modul in care se redacteaza ipoteza (mai restrictiva sau evaziva fata de modul
in care va functiona dispozitia), vom regasi fie un drept de apreciere al administratiei al organului
care va trebui sa aplice norma respectiva, sau un astfel de drept nu va exista, in sensul in care, daca
ipoteza certa, rigida, prevazuta de norma se va regasi, autoritatea va trebui sa actioneze in sensul
dispozitiei. (daca se regaseste ipoteza exista obligatia de a aplica legea; ex: in ziua de marti se
intruneste comisia x, sau daca se considera necesar, se intruneste comisia x).
dispozitia contine conduita stabilita pentru subiectele de drept, pornind de la circumstantele
reliefate in ipoteza. Dispozitia este, de regula, imperativa, dar exista numeroase norme fara caracter
imperativ (norme care reglementeaza raporturi de coordonare). Si dispozitia poate fi clara, precisa,
univoca, sau poate fi relativa, nu absolut determinata, dand posibilitatea alegerii mai multor variante.
Si aici suntem in prezenta unui drept de apreciere. Dispozitiile imperative sunt:
onerative: impun o anumita actiune
prohibitive: interzic o anumita conduita
sanctiunea reprezinta urmarea care intervine in cazul aplciarii/a neaplicarii unei norme.
Sanctiunea poate fi pozitiva sau negativa, iar sanctiunile de drept administrativ pot fi multiple: anulari
de acte administrative, oblgiatii impuse, masuri de executare silita, confiscari de bunuri, aplicari de
amenzi etc. Si aici pot exista sanctiuni relativ determinate, daca sanctiunea nu este indicata cu precizie
absoluta sau daca exista sanctiuni cu limite minime si maxime (amenzi intre si intre ...). Mai pot
exista si sanctiuni cumulative (cumul intre o amenda sanctiunea principala si sanctiunile
complementare confiscare de bunuri, anularea unui aviz etc.). intalnim si sanctiuni disciplinare, de
natura contraventionala sau de natura patrimoniala.
Caracterul dispozitiei: imperativa sau permisiva se rasfrange asupra normei per ansamblu.

Raportul de drept adminsitrativ
Se refera la acele relatii sociale din sfera administratiei publice reglementate de normele dreptului
administrativ. O trasatura a acestui raport o reprezinta caracterul sau de putere publica.
A 2a trasatura se ref.la sub. Rap. de dr. adminsitrativ: macar unul dintre subiecte este o
autoritate publica, fiind purtatorul puterii publice.
Elementele constitutive ale raportului de drept administrativ:
unul dintre subiecte va fi calificat: o autoritate publica. Aceste subiecte vor beneficia de capacitate
juridica speciala, de drept administrativ, care nu este conditionata de existenta personalitatii
juridice a acelui subiect de drept public. Primarul este o autoritate, dar nu este persoana juridica,
deoarece nu are patrimoniu. La fel si Presedintele.
continutul unui raport de drept adminsitrativ se refera la drepturile si obligatiile conferite
participantilor. Acestea, daca sunt conferite autoritatilor publice, se numesc atributii, deoarece nu
discutam despre simple drepturi subiective. Acestea sunt mereu obligatoriu de exercitat. Nu
raman la aprecierea sau nu a autoritatilor. Aceste atributii nu pot fi transmise altor subiecte de
drept decat in cazuri de exceptie: cand legea permite expres o asemenea delegare.
obiectul raportului juridic actiunea sau inactiunea care revine participantilor.



8

Curs 4
Tipuri de raporturi juridice
1) Raportul de subordonare
-preponderent in adminis publica, in dr adminis
-pp o pozitie de inegalitate juridica intre subiectele acelui raport
-2 tipuri: rap de subordonare intre autoritatile si institutiile adminis (de ex rap ministere-guvern ,
ministerul subordonat guvernului) si intre autoritatile adminis si pers de dr privat
-rap de subordonare poate fi (dpdv juridic) absolut(organic) al unui sub de dr fata de un alt sub de drept
sau functional(numai pe anumite elemente de activitate)
Vom regasi un rap organic de subordonare atunci cand vor exista urm. elemente:
Exista un dr. de infiintare si de org.a activ org.subordonat(organul inferior infiintat de cel superior),
posibilitatea de unire a conducerii organului inferior,
dupa infiintare dreptul de a indruma in continuare si coordona activ organului inferior
, dreptul de instructiune(de a da indrumari obligatorii)
Posibilitatea organului superior de a anula actele celui inferior(spre ex L 340/2004, posibilatea
guvernului de a anula actele guvernului, acest dr se poate exercita atunci cand actele prefectului se
considera ilegale cat si cand st apreciate ca inoportune
Posib. Org. supraordonat de a angaja rasp. Celui subordonat si de a aplica sanctiunile corespunzatoare
Raportul de subordonare functional (doar in ceea ce priveste orientarea unor activitati). Org.
supraord. pastreaza doar cateva elem de putere asupra celui subord.. In pp:
Dr de a i controla si coordona activ. si obligatia de a sprijini activ specifice ale acestuia

2) Raportul de colaborare- des intalnit in adminis publica
-pp o pozitie de egalitate juridica intre subiectele implicate si se regaseste la niv adminis centrale(rap
presedinte guvern, raportul dintre ministere) si locale.
In ceea ce priveste adminis de stat si adminis locala, putem discuta despre rap de colaborare(aut
locale isi desf activ conform principiului autonomiei si descentralizarii)l insa si aici lucrurile pot fi
nuantate caci statul(Guvernul ca sef al adminis statale) are un dr de control asupra activitatii
administratiei locale pe care si l exercita prin intermediul prefectului. Printre atrib de baza ale prefectului
se numara si asig respectarii constitutiei, a legilor, a ordonantelor guvernului, a hot de guvernului.
Tocmai pt a si exercita aceasta atrib, constitutia pune la dispoz prefectului un drept special(art 123 alin 5
Constit): posibil prefetului de a ataca in fata instantei de contencios adminis actele emise de autoritatile
publice locale(ale consiliilor,ale primarilor). Efectul imediat este suspendarea de drept a actului. Acest
drept se mai numeste in doctrina "drept/raport de tutela administrativa".
Uneori, chiar autoritatile administratiei locale se comporta ca agenti ai statului, nu doar ca reprez
ai colectivitatii locale. In art 63 din legea 215/2001 se gasesc atrib primarului: atrib de aut tutelara, atrib
de reprez al statului, atrib conferite in proced de desf a alegerilor,a referendumului si a recensamantului.

3)Rap de coordonare(intre prim-ministru si ceilalti membri ai cabinetului sau)-art 107,122 constitut

4)prestarea unui serviciu public(rap creat in sit. in care o pers apeleaza la serviciile oferite de o
institutie publica, de invatatm, de sanatate, de cultura ). Se creeaza un rap de utilizare a unui serviciu pb

5)Rap de participare (ex: relatiile care se creeaza intre membrii unui organ colegial- rel dintre ministri,
rap create intre consilierii judeteni pt adoptarea de acte administrative)

6)Raportul de natura procesuala care se intalneste in situatia celui care apeleaza la o jurisdictie
administrativa,o sesizeaza cu privire la ilegalitatea unui act adminis,cerandu i aut in cauza sa analizeze sit
si sa pronunte o solutie.in Procedura vom gasi actiuni de citarea a petitionarului), admin.de probe.
9

Organizarea administratiei publice
Administratia poate fi perceputa ca un veritabil sistem, adica un ansamblu de entitati, de institutii si
autoritati care actioneaza in baza Constitutiei si a legilor in vederea executarii legilor si a prestarii de
servicii publice. Elem definitoriu al acestor activ in constituie regimul de putere publica.
Sistemul administrativ in Romania este structurat pe 2 mari paliere din perspectiva intereselor pe care
le satisfac: adminis de stat si adminis locala.

Administratia de stat cuprinde organe atat la niv central (competenta nationala) cat si organe
teritoriale (competenta limitata la raza unei unitati adminis terit). In cadrul adminis de stat vom regasi
mai multe tipuri de rap specifice de dr adminis: rap de subordonare,in primul rand, si rap de colaborare.
In general, pt administratia de stat, principiul ierarhiei administrative este unul de baza.adminis de stat
cunoaste o struct ierarhica bine pusa la punct, avand ca sef Guvernul alaturi de Presedinte care are atrib
importante pe anumite dom administrative(aparare nationala, in special),urmeaza ministerele,alte
organe de specialitate si serviciile deconcetrate din teritoriu.
Adminis locala functioneaza in baza a cel putin 2 principii fundamentale, autonomia locala si
descentralizarea serviciilor publice (art 120 Const). Exista adminis locala de baza (realizata la niv de
localitati, comune sau orase) si nivelul intermediar,cel judetean.
Cele 2 princip ale adminis locale st dif: descentralizarea e un sistem de organizare administrativa
iar autonomia e doar un dr presupus de respectivul sistem. Autonomia e efectul descentralizarii.

Notiunea de organ al adminis publice/organ administrativ: cu o structura organizationala care
actioneaza in regim de putere publica in vederea realizarii unor activitati de natura adminis. O discutie
speciala e legata de cerinta ca o astfel de structura sa aiba sau nu personalitate juridica de drept public.
In dr adminis exista o teorie dif de dr civil privind personalitatea juridica .
Nu este o cerinta obligatorie in legisl actuala de a avea personalitate juridica in dr administrativ si
in acest sens, chiar NCC recunoaste in mod direct ca anumite autoritati sau institutii publice pot sa nu fie
persoane juridice pt ca o asemenea calificare trebuie sa fie prevazuta in mod expres chiar prin actul de
infiintare.
Exista destule autoritati care nu st calificate in legisl ca fiind pers juridice(de dr privat ori public).
Ele au totusi dr si obligatii. Ex: Presedintele Romaniei cu atributii conferite de const se poate angrena in
multe rap juridice de dr administrativ, primarul, Consiliul Local,Presedintele Consiliului judetean
Unitatea administrativ-teritoriala e pers juridica de drept public in timp ce primarul e reprez
persoanei juridice.

Clasificarea organelor administrative
a) Dupa Modul de formare al acestor organe
Prin alegere: primarul, presedintele
Prin numire(desemnare): ministri, prim-ministru, prefecti

b)Dupa modul in care apare conducerea
Autoritati cu conducere unipersonala:Presedinte,prim-ministru, primar
Autoritati cu conducere colegiala: guvernul, consiliile judetene si locale

c)Dupa competenta care este atribuita
Pe criteriul competentei terit: organe cu competenta centrala, nationala(acopera tot terit
statului):Guvern,Presedinte,Ministere si organe cu competenta limitata la niv locala-prefect
Pe crit competentei materiale: organ cu competenta generala ( Guvernul,Presedintele, prefectul, primar,
consiliul judetean) organ cu competenta limitata, de specialitate(un minister, adminis de stat
deconcentrata-inspectorate, biblioteci spitale etc)
10

Daca este depasita competenta, respectivul act va fi lovit de nulitate.

Sarcinile administratiei publice
Prin sarcini se inteleg Obiectivele, care se pot rezuma la satisf intereselor publice.
In fctie de tipul de aut, de plasam la niv central sau local, tipul de competenta,vor exista sarcini de
interes superior sau de un rang mai mic.
Un ex este,ca sarcini generale, art 135 constit referitor la economie si la cum statul(parlam+
guvern) trebuie sa asigure un anumit cadru propice acesteia. Ministerul trebuie sa asig realizarea
programului de guvernare.
Competenta, intr o abordare simpla, inseamna ansamblul de atributii conferite unei autoritati,
unui organ administrativ. Atributiile sunt drepturile si obligatiile concrete conferite unui organ
administrativ pt ca acesta sa isi poata derula activitatea si a atinge obiectivele asumate.

Exista cateva caractere standard ale competentei oricarui organ adminis
Competenta are intotdeauna caracter legal. Normele ce confera si contureaza o anumita competenta st
norme ce trebuie interpretate in mod strict !
Competenta are caracter obligatoriu, ea trebuie realizata , nu este facultativa.
Competenta are o anumita independenta sau autonomie in exercitarea ei, chiar in cazul organelor
administrative ce au un superior ierarhic. nu au superior ierarhic: presedintele, guvernul, primarul,
consiliile. Autonomia se refera la faptul ca forul superior nu are in princip dr de a se amesteca in orice
conditii si in orice fel in activ organului inferior; organul superior nu are putere de injonctiune( nu se
poate substitui organului inferior)

Categorii de competenta
Materiala:sfera si natura atributiilor ce formeaza competenta. Aici gasim competenta generala si
speciala.
Teritoriala:intinderea la teritoriu a unui organ adminis. Aici gasim competenta nationala si locala(de
baza/judeteana)
Temporala : limitele in timp ale exercitarii competentei. Aici gasim competenta temporala nelimitata si
competenta temporala limitata in timp(organe infiintate pt un scop determinat).

Conceptul de capacitate a unui organ administrativ.
Capacitatea juridica=aptitudinea de a fi titular de dr si obligatii angajandu se in nume propriu in rap
juridice.
Exista 2 teorii
A) orice organ adminis care are competenta are si capacitate juridica.
B) Nu orice entitate publica ce are o anumita competenta stabilita de lege sau act adminis are si capac
juridica, aceasta teza e cea corecta fiindca exista anumite structuri in adminis publica care au anumite
atrib stabilite. Spre ex, comisiile infiintate in subordinea unui consiliu local.ele n au capac juridica
fiindca se angajeaza in rap juridice in numele consiliului local.

Presedintele Romaniei
Forma de guvarnamant in Ro: republica regim politic semi-prezidential. Totusi, nu intruneste toate
elementele standard ale unui regim semi-prezidential (care se gasesc in Franta, spre ex)=> in Ro: regim
semi-prez atenuat.
Regim prezidential: SUA, exista un singur sef al executivului-presedintele, sprijinit de un fel de
Guvern (secretarii de stat, numiti de el si raspund in fata sa). Deci este un executiv cu o sg capetenie-
monist.
11

Regim parlamentar: It, caracterizat printr-un sef de stat desemnat de catre Parlament, cu puteri de
reprezentare a statului, puteri decorative. Poate fi si destituit tot de catre Parlament. Seful executivului
este Guvernul.
Regim semi-prezidential: Fr- atributiile conferite presedintelui sunt mult mai semnificative fata de
cele ale pres Ro. In Ro, odata cu elaborarea Ctiei din 1991, s-a mers pe premisa de a nu mai contura un
pres al statului roman la fel de puternic precum a fost cel de dinainte; accentul a fost pus in Ctie pe
Parlament, motiv pt care acesta a si fost calificat in mod expres drept organ suprem reprezentativ si unica
autoritate legiuitoare. => Regim semi-prezidential atenuat sau parlamentarizat. Dar, Pres este ales in
continuare de catre populatie, nu este desemnat de catre parlamentari.

Motive pt care este un regim semi-prez atenuat:
Se imprumuta cateva elemente prin care Parlamentul il poate tine in control pe Pres Ro:
- raspunderea politica a Pres se angajeaza la initiativa Parlam (art.195 Ctie, unde se regl in continuare
suspendarea Pres pt faptele grave);
- punerea in acuzare a Pres pt inalta tradare (art.96);
- la investirea Guv, Pres are un rol important, el desemneaza candidatul la fctia de prim-ministru si la
final ii numeste pe toti mb Guv in functii, insa ac numire este conditionata si impusa de hotararea Parlam
prin care se acorda votul de incredere, nu este ceva discretionar;
- in relatia Pres-Parlam- procedura de examinare a unei legi inainte de promulgare, procedura care nu
treb privita ca un dr de veto al Pres, pt ca acesta nu poate bloca activitatea legislativa, ci doar o poate
amana;
- atributiile Pres de natura administrativa privind masurile legate de apararea nationala, respingerea
agresiunii armate, instituirea starii de asediu sau de urgenta sunt conditionate, dupa caz, de o aprobare
prealabila a Parlam sau cel putin de una ulterioara luarii acestor masuri;
- relatia Pres-Guvern-Parlam: fata de Ctia fr, unde se arata ca pres poate pune capat mandatului primului-
ministru prin depunerea de catre acestuia a demisiei, Guvernul si premierul nu dau socoteala in fata Pres,
politic vbind. Guvernul raspunde doar in fata Parlamentului dpdv politic;
- actele juridice ale Pres (decrete): Parlamentul le cenzureaza indirect, in conditiile in care cele mai multe
decrete prezidentiale trebuie sa fie contrasemnate de primul-ministru, pt a fi valide si pt a produce
efecte; primul-ministru raspunde pt tot ceea ce face in fata Parlam. Institutia contrasemnarii decretului
prez este un mod prin care Parlam cenzureaza activitatea Pres, dar nu se poate vorbi despre un raport de
subordonare, ci exista parghii de control; parghii de control exista si in sens invers: Pres are anumite
atrib la indemana prin care poate asigura echilibrul intre cel put in stat, precum si intre stat si societate:
posib sa de a cere reexaminarea unei legi, sesizarea pe care pres o poate face la CCR cu privire la o lege pe
control a priori, posib pres de a dizolva Parlam in caz de criza guvernamentala grava, solutionarea de
catre CCR a conflictelor juridice de natura constitutionala intre autoritatile publice (art.146, lit. f) ),
inclusiv la cererea pres Ro.

1.Modul de alegere a Pres:
Dispozitiile Ctie art.81, 82
Modalitatea de alegere: vot direct, secret, egal, universal si liber exprimat. In principiu, daca un
candidat obtine majoritatea voturilor celor inscrisi pe listele electorale inca de la primul tur de scrutin
acesta va fi si declarat castigator; daca nu exista o asemnea majoritate, se va trece la al 2lea tur de scrutin,
unde vor participa doar primii 2 clasati, castigatorul fiind cel care va obt. cele mai + voturi. (legea
370/2004 pt alegerea Pres Ro).
Rezultatul alegerilor trebuie sa fie validat de CCR, atributia fiind prevazuta la art.146, lit.f). dupa validarea
oficiala a alegerilor, urmeaza etapa depunerii juramantului de catre Pres in fata celor doua Camere
reunite ale Parlam (art. 82, alin. (2), Ctie ).

12

2.Mandatul pres
Durata mandatului Pres: 5 ani (pe forma initiala a Ctiei: 4 ani) in 2003, s-a optat pt ac varianta pt ca
mandatul de 5 ani e practicat de f multe state din Europa + s-a dorit despartirea alegerilor parlamentare
de alegerile prezidentiale. O persoana poate detine doar 2 mandate, indiferent daca sunt consecutive sau
nu.
Exercitarea mandatului prezidential: de la data depunerii juramantului pana cand noul pres depune
un alt juramant. Ctia prevede in mod exceptional posib extinderii mandatului Pres, dar numai in caz de
razboi sau catastrofa si numai prin lege organica, deci Parlam trebuie sa valideze o astfel de masura
exceptionala.
Derularea si incetarea mandatului:
Ctie: institutia interimatului fctiei prez (art. 98): interimat care apare in situatia in care Pres in functiune
se afla in imposib temporara sau definitiva de a-si exercita functia. La art. 98 se arata ca interimatul
intervine atunci cand functia de presedinte devine vacanta sau atunci cand presedintele este suspendat
din functie (art. 95, 96 pt suspendare) sau atunci cand pres se afla in imposibilitate temporara de a-si
exercita atributiile.
Vacanta functiei = parasirea definitiva a pozitiei de catre pres ales. Intervine in urm situatii:
demisie, demitere din functie (fie prin referendum Pres este demis de catre popor in urma
angajarii raspunderii sale politice, fie in situatia in care Pres e condamnat definitiv penal pt inalta
tradare), imposib definitiva de exercitare a atrib (ex: boala incurabila degenerativa, deces)
Functia de pres interimar este exercitata de catre pres Senatului si daca acesta nu poate, de catre pres
Camerei Deputatilor.
Pres interimar nu poate exercita chiar toate prerogativele pres ales, pt simplul motiv ca el nu are
legitimitate politica, ci doar ocupa si exercita provizoriu fctia respectiva:
- nu poate sa adreseze mesaje Parlam (art. 88)
- nu poate sa dizolve Parlam (art. 89)
- nu poate sa faca aplicatia art. 90 referitor la referendum, referendum ce priveste interesul national
Raspunderea pres interimar: art. 99 prevede aplicabilitatea procedurii de suspendare din functie in baza
art. 95 din Ctie daca ar savarsi fapte grave de incalcare a legii fundamentale.
Daca intervine vacanta functiei prezidentiale (pres ales paraseste definitiv fctia sa) vor fi
organizate noi alegeri prezidentiale, intr-un termen de 3 luni de zile de la data la care a intervenit
ac situatie
Atrib ale CCR: art. 146, lit. g) : aceasta constata existenta acelor imprejurari care constituie
interimatul in exercitarea fctiei de pres a Ro, urmand a fi prez atat Parlam si Guv.
!!! Tema seminar: Art. 84: imunitatea pres: In perioada de suspendare din fctie a acestuia, pe cine
protejeaza imunitatea regl in Ctie (pe cel suspendat, pe cel interimar sau pe ambii) ?
In timpul mandatului sau, Pres are o serie de restrictii:
- nu poate fi mb al unui partid politic, iar daca a fost pana atunci trebuie sa isi dea demisia din
partid, nu exista procedura suspendarii din fctia detinuta in partid. Suspendarea nu inseamna
excluderea din partid.
- nu poate indeplini o alta fctie publica sau privata (nu poate fi nici macar cadru didactic, fctie care
este compatibila cu majoritatea celorlalte fctii publice).
Pres poate participa la sedintele Guvernului; cand participa la ele, le si prezideaza. La fel si la CSM.!!!
Tema seminar: Are obligatia pres interimar, adica pres Senatului sau al Camerei Deputatilor, sa isi dea
demisia din partid pe perioada de interimat?
3. Statutul sau rolul pres Ro
Art. 80, alin. (1): Pres ro reprezinta statul roman si este garantul independentiei nationale, al unitatii si al
integritatii teritoriale a tarii.
Art.80, alin. (2): pres Ro vegheaza la respectarea Ctiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In
acest scop, Pres exercita fctia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.
13

Rol triplu al pres Ro:
1. Sef al statului roman: exista anumite controverse: numirea ca sef al statului il
supraordoneaza pe pres fata de Guvern si Parlam? R: Nu. Pres reprezinta statul roman, ca
persoana juridica. Spre deosebire de pres, la Parlam apare o fctie de reprezentare a poporului.
2. Sef al executivului alaturi de Guvern
3. Rol privind activitatile legate de vegherea, respectarea Ctiei si la exercitarea fctiei de mediere
in plan politic.
Un alt rol important- art.148
alin. (4): rolul Pres Ro alaturi de alte autoritati in stat, precum Parlam, Guv sau autoritatea
judecatoreasca, de a aduce la indeplinire obligatiile rezultate din aderarea Ro la UE .
alin. (2): Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum si celelalte reglementari
comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu
respectarea prevederilor actului de aderare.

Atributiile ce decurg din rolul Pres:
1. Ca sef al statului roman, atributiile se realizeaza atat in plan extern, cat si pe plan intern. Pe plan
intern: acordarea gratierii individuale (art.94), numirea in functii publice, acordarea unor
decoratii, titluri de onoare, grade de maresal, general, amiral. Pe plan extern: incheierea de tratate
in numele statului, acreditarea unor reprezentanti diplomatici, aprobarea infiintarii sau
desfiintarii unor misiuni diplomatice ale statului roman s.a.
2. Sef al executivului, alaturi de Guvern
Pres are la dispozitie mai multe atributii
- pe linia apararii nationale art. 80, pt a asigura inependenta, integritatea tarii. Art. 92: este
repezentatnt al fortelor armate, este si pres CSAT, se explica ce poate sa decida in aceasta ipostaza:
mobilizare partiala/ totala a fortelor armate, luarea unor masuri pt respingerea unor agresiuni
indreptate impotriva tarii
- art. 93: alte masuri in situatii exceptionale: atrib Pres priv instituirea starii de asediu sau starii de
urgenta; atributii dezvoltate in legile privind securitatea nationala, SRI, OUG care regl regimul
starii de asediu si al starii de urgenta.
-In relatia cu Guv sau alte autoritati admin, exista numeroase atrib ale Pres. Legat de Guvern: pres
se implica in procedura de investire a Guv Ro, are un rol important in remanierea Guv, participa la
sedintele Guv s.a. Legat de alte autoritati din sfera executivului: Pres are dreptul de a numi in
diverse fctii publice administrative, acordarea unor inalte grade militare tine tot de colaborarea cu
armata (care este o parte a administratiei publice)
!!! Tema seminar: Mandatul Pres poate fi prelungit si prin OUG ?

3. Vegherea la respectarea Ctiei si la buna functionare a autoritatilor. Fctia de mediere
La conflictele de natura juridica, Pres nu treb sa se amestece cu aceasta functie de mediere pt ca nu e de
competena sa, ci exista instante. Solutia ca mediere apartine partilor, nu Pres.
La noi, pres poate fi doar mediator; in schimb in Fr, el este arbitru, astfel solutia Pres Fr este obligatorie.
! Medierea e diferita de arbitraj.
Medierea vizeaza numai probleme de natura politica, nu de natura juridica.

Art. 84: Pres sa nu fie mb al unui partid politic. pt a fi mediator, trb sa dea dovada de impartialitate.

Speta: S-a pus prb daca pres inca in functiune poate pt al2lea mandat sa candideze pt lista unui partid
politic, nu ca membru, ci ca independent. --> Decizia 339/2004 a CCR prin care s-a retinut ca nu exista o
incalcare a Ctiei, intrucat aceasta interzice sa fii mb de partid, nu sa ai niste apropieri de natura politica,
14

cat timp pana la urma nu devii nici mb al partidului respectiv, ci candidezi ca independent. => Nu poti fi
mb de partid, dar poti avea apropieri fatise fata de un partid.

Functia de mediere:
Nu e regl in Ctie ce inseamna exact mediere, dar exista anumite atrib ale Pres din care aceasta rezulta:
Pres poate consulta Guvernul, poate adresa mesaje politice Parlam privind interesele natiunii, poate
participa la sedintele Guv, posib de a consulta CCR inainte de a promulga o lege.

Vegherea respectarii Ctiei: Pres vegheaza la respectarea Ctiei.
Prof: a se evita exprimarea presedintele este garantul respectarii Ctiei. Nu e garant pt ca in cazul
nerespectarii nu are nici un instrument de sanctionare. CCR e garantul suprematiei Ctiei, nu Pres.

Pres nu poate sanctiona nerespectarea Ctiei, ci are doar posib de a sesiza CCR cu privire la nerespectare.
Instantele nu sunt garante, ele doar pot sesiza CCR pe cale de exceptie. La fel si Avocatul Poporului. La fel
si prefectul: atrib de baza: sa asig respectarea Ctiei. => toate autoritatile au fctia de a asig respectarea
Ctiei, dar numai CCR este garantul ei.

Fctia de a veghea nu trb privita ca o functie pur pasiva, ci pp o implicare activa a Pres Ro, tocmai pt ca
Pres Ro nu are un rol pur decorativ.
CCR, Aviz 1/2007 : Pres treb sa se implice in mod activ in tot ceea ce inseamna actiuni de a veghea la
respectarea Ctiei; daca nu se implica in mod activ, poate fi tras la raspundere, pt ca nu si-a exercitat in
mod corespunzator atrib sale.

De procurat: Aviz de suspendare a pres Ro: 1994, 2007, 2012. Decizia 339/2004. Deciziile CCR privind
conflicte juridice de natura constitutionala in care a fost implicat ca parte Presedintele.
(culegere 2012)
Curs 6
Atributiile presedintelui
Exista mai multe criterii de clasificare pt aceste atributii.
Astfel, avem atributii exercitate in relatia cu guvernul, cu parlamentul, cu justitia, CCR, poporul etc.
Un alt criteriu poate fi cel al frecventei cucare sunt exercitate: atributii obisnuite (promulgarea
legilor), atributii exercitate cu titlu de exceptie in sit speciale: instituirea starii de asediu, mobilizare etc.
Un alt criteriu se refera la forma pe care o imbraca manifestarea de vointa a presedintelui: atributii
exercitate prin acte juridice (decrete), atributii exercitate prin acte politice (mesajele catre parlament),
atributii administrative (prezenta efectiv fizica la o sedinta a guvernului, semnarea unui tratat, primirea
acelor scrisori de acreditare pt reprezentantii statelor straine in Romania etc).

Prima categorie de atributii imp: atributiile in raport cu Parlamentul. Intre executiv si parlament
exista un raport de colaborare specific unei republici semi-prezidentiale. Presedintele nu da socoteala in
fata parlamentului, parlamentul avand insa anumite parghii care pot duce la demiterea presedintelui de
catre popor in urma unui referendum, dar si presedintele avand posibilitatea f strict conditionata de a
dizolva parlamentul.
Adresarea de mesaje art. 88 din C, care se refera la mesaje ca acte politice ale presedintelui
presedintele poate adresa parlamentului msj avand ca obiect principalele probleme ale natiunii. Mesajul
nu produce efecte juridice, pt ca este act politic, si pt ca presedintele este protejat de imunitate pt parerile
politice. Exista mai multe variante: presedintele vine si il prezinta personal in parlament, imputerniceste
un consilier prezidential, scrisoare publica.
15

Art. 92 (3) C, Presedintele are obligatia sa aduca la cunostinta parlamentului actiunile intreprinse iar
C spune ca instrumentul prin care parlamentul este instiintat de masurile exceptionale este tot mesajul,
dar natura sa este diferita de cea a mesajului de la art. 88.
O alta atributie in relatia cu Parlamentul se refera la convocarea acestuia, unde avem 2 ipoteze, prima
fiind cea de la art. 63 care se refera la convocarea parlamentului nou-ales: presedintele face aceasta
convocare in termen de cel mult 20 zile de la alegeri. O a doua situatie, o regasim la art. 66 (2) care
trateaza sesiunile parlamentare: aici vom gasi sesiuni extraordinare care pot fi convocate si la cererea
presedintelui Romaniei.
In ceea ce priveste dizolvarea parlamentului, la art. 89 din C (unde sunt enumerate si conditiile) se
precizeaza ca dizolvarea se face printr-un decret, apoi, trebuie consultati presedintii celor doua camere si
liderii parlamentari, sa fie in situatia unei grave crize parlamentare, sau parlamentul a refuzat votul de
incredere pt investirea guvernului de cel putin doua ori, sa fi trecut 60 zile de la prima solicitare de
acordare a votului de incredere.
In proiectul de revizuire a C, s-a propus introducerea unui al nou care presupune o alta conditie de
dizolvare a parlamentului si anume autodizolvarea.
O alta situatie in noul proiect prevede ca daca referendumul de demitere esueaza, parlamentul va fi
dizolvat.



Atributia legata de promulgarea legilor
Procedura promulgarii se gaseste art. 77 din C, iar aceasta se efectueaza la 20 zile dupa ce
presedintele primeste legea. Presedintele Romaniei nu are un veritabil drept de veto pt a stopa o anumita
lege, ci un drept de veto suspensiv. Tot in art. 77 i se permite presedintelui sa ceara o singura data
inainte de promulgare reexaminarea unei legi. Reexaminarea unei legi se poate intemeia pe considerente
de oportunitate (politica). Se mai poate solicita pt greseli in redactare. Pt a se ajunge la o forma corecta se
poate cere reexaminarea. Parlamentul are olbigatia sa examineze cererea dar nu sa accepte punctul sau
de vedere. Dupa ce reprimeste legea, in urma finalizarii procedurii de reexaminare, presedintele este
obligat sa o promulge in termen de 10 zile. Poate parlamentul sa analizeze cu ocazia reexaminarii
unei legi si late texte decat cele la care se refera sesizarea presedintelui?
Presedintele poate trimite o sesizare a legii respective la CCR. Este posibil ca in practica si
parlamentul sa fie sesizat de presedinte. Dupa primirea deciziei curtii prin care se constata ca legea a fost
conforma constitutiei, presedintele are obligatia sa promulge in 10 zile legea respectiva. Daca CCR
constata ca dispozitiile legii incalca C, parlamentul in baza deciziei curtii va trebui sa puna in acord legea
cu C.

Atributii in relatia cu justitia
Dreptul presedintelui de a acorda gratierea individuala, atributie consacrata la art. 94 lit d):
presedintele poate acorda gratierea individuala.
Gratierea este ..... care consta in inlaturarea totala sau partiala a executarii pedepsei aplicate de
instanta sau comutarea acesteia intr-o pedeapsa mai usoara.
Legat de gratierea acordata de presedinte, presedintele poate solicita avize consultative de Min.
Justitiei sau inf de la organele adm publice, sau, daca e vorba de o gratiere facuta pt o persoana juridica,
sep to cere informatii de la registrul comertului sau de la autoritatile fiscale sau vamale.

Decretul de gratiere individuala nu poate fi revocat.
Alta atributie se refera la numirea in functie a magistratilor definitivi. Judecatorii numiti de
presedintele Romaniei sunt inamovibili in conditiile legii. Propunerile de numire sunt de competenta
16

CSM. La art. 134, se reia aceasta idee: CSM propune presedintelui Romaniei judecatorii si procurorii cu
exceptia celor stagiari.
O alta atributie: presedintele poate participa la sedintele CSM.

Atributii in relatia cu o alta autoritate de jurisdictie CCR

Numeste 3 dintre judecatorii curtii.
Poate sesiza CCR in legatura cu o anumita lege.
Poate sesiza CCR in leg cu existenta unui conflict juridic de natura constitutionala.

Atributii in relatia cu guvernul
Atributii legate de investirea unui guvern
In procedura de investire a guvernului, presed are atributia de a desemna candidatul pt functia de
prim-ministru in conditiile art. 103 (1), adica dupa o consultare prealabila fie cu partidul majoritar in
parlament, fie cu toate partidele reprezentate in Parlament. Dupa aceste consultari, presedintele este
liber sa aleaga drept candidat pe cine doreste. Const nu prevede obligatia candidatului de a fi dintr-un
partid. De aceea, poate fi candidat si prim-ministru si un tehnocrat. La final, numeste prin decret
guvernul, in baza votului de incredere acordat de parlament.
Presedintele intra in relatii cu guvernul. Aici, C vine cu mai multe categorii de atributii.
Presedintele are un rol major la remanierea guvernului. Remanierea inseamna schimbarea echipei
guvernamentale. La remanierea trebuie sa existe o propunere din parte prim-ministrului iar presed
reactioneaza printr-un decret. Remanierea nu poate viza intreaga echipa guvernamentala.
Ultima hot a parlam privnd ultima remaniere a guv... ***
Presedintele poate refuza o singura data numirea de catre prim-ministru a unei persoane in functia de
ministru, iar acesta trebuie sa numeasca pe altcineva si a doua oara, presedintele nu mai poate refuza.
Presedintele poate consulta guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita. Art.
87 prevede participarea presed la sedintele guvernului, unde pt anumite tematici presedintele poate veni
cand doreste (probl externe, ap tarii, ordinea publica), iar cand se dezbat alte teme, el poate veni doar la
cererea prim-ministrului.

Atributii in rleatia cu poporul
Presedintele, dupa consultarea prealabila a parlamentului, poate cere poporului s-asi exprime prin
referendum vointa cu privire la probleme de interes national. Legea 3/2000 a referendumului .
Cine decide tematica referendumului? S-a incercat includerea in lege a unei lsite care sa cuprinda
astfel de probleme, o lista exhaustiva. Acel art a fost atacat iar CCR a decis ca presedintele sa aleaga ce
obiect doreste pt referendum.
Daca parlamentul nu e de acord cu ob. Ref.solicitat de presedinte, ce se intampla? Nimic!
Care sunt consecintele referendumului?

Atributii in raport cu alte autoritati publice
In relatia cu CSAT, presedintele este presedinte CSAT.
Are atributia de numire a unor conducatori de autoritati ale adm publice centrale.
Presedintele poate chiar el sa numeasca pe diverse functii publice (de ex, presedintele poate numi
adjuncti la serv de inf)

Atributii exercitate in situatii exceptionale art. 92, art. 93
Presedintele paote declara mobilizarea totala sau partiala a armatei sub conditia unei aprobari
prealabile din partea parlamentului (art. 92).
17

La art. 93 se vorbeste despre starea de asediu si starea de urgenta care pot fi instituite tot de catre
presedinte OUG 1/1999 > definitiile acestor stari.

Atributii in politica externa art. 91.
Incheie tratate internationale in numele statului roman si le supune spre ratificare parlamentului intr-
un termen rezonabil.
Infiinteaza misiuni diplomatice sau schimba rangul acestora.
Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati tot pe langa presedintele Romaniei.
Drept administrativ curs 7 7.04.2014
Actele presedintelui
2 mari categorii de acte
Acte politice mesajele, diversele declaratii pe care le poate face Presedintele, inclusiv acele
declaratii in legatura cu politica externa
Acte juridice decretele(art 100) beneficiaza de un regim juridic specific. Ca natura juridica,
acestea pot fi calificate per andamblu ca acte administrative, acte prin care se pune in executare
legea, acte subsecvente legii, inferioare acesteia ca forta juridica, din perspectiva emitentului. In
diverse decizii, inclusiv ale ICCJ, unele decrete ale Presedintelui sunt calificate drept acte
complexe, acte care sunt guvernate in principal de regimul dreptului constitutional, motiv pentru
care nu ar urma regimul clasic de contestare, caracteristic actului tipic administrativ

!!! Decretul de acordare a gratierii si decretul de revocare a gratierii decretul este contrasemnat de
primul-ministru care raspundea mai departe in fata Parlamentului pt actiunea sa, de unde si
caracterizarea finala a actului drept un act al Presedintelui in relatia cu Parlamentului.
Actele unei autoritati publice in relatia cu Parlamentul nu pot fi contestate la instanta de contencios
administrativ art 126. Aceasta interpretare s-ar putea extinde la toate decretele contrasemnate de
primul-ministru, rezultand, in aceasta optica, ca toate aceste decrete contrasemnate de primul-ministru
sunt acte juridice complexe, necenzurabile de puterea judecatoreasca.
Aceasta interpretare este exagerata, deoarece nu toate decretele presedintelui( contrasemnate sau
nu) au la baza un raport politic, un astfel de raport fiind cu atat mai putin vizibil la o masura de clementa,
cum este gratiere. !!!

Decretele presedintelui unele trebuie contrasemnate de primul-ministru, altele nu. Alin 2 din art 100
lista cu decretele care trebuie contrasemnate.
Se pune problema daca in ceea ce priveste contrasemnarea decretelor aceasta este o regula sau o
exceptie contrasemnarea este exceptia.( exista o enumerare limitativa a decretelor ce trebuie
contrasemnate).

Semnificatia contrasemnaturii primului-ministru contrasemnatura premierului reprezinta un
mijloc prin care Parlamentul, in fata caruia raspunde intreaga echipa guvernamentala, cenzureaza, tine
sub control modul in care Presedintele isi exercita prin emiterea de acte juridice diverse atributii
aceasta ar fi o forma indirecta de control a Parlam, prin intermediul premierului asupra decretelor
prezidentiale.( din perspectiva constitutionala)
Dpdv al dreptului administrativ - contrasemnatura este o forma procedurala care trebuie indeplinita
la momentul emiterii actului juridic. Analizand textele din Const reiese ca in lipsa contrasemnaturii( unde
aceasta este ceruta) decretul prezidential nu poate sa produca efecte juridice, decretul este nul, inexistent
ca act juridic. Fara semnatura premierului decretul nu se poate publica in MO.
!!! Contrasemnatura = conditie de validitate !!!

18

Daca premierul refuza sa semneze un decret Presedintele nu poate sa emita decretul, acesta nu are
mijloace juridice sa oblige pe primul-ministru sa contrasemneze.

Ca specie de act administrativ si ca intindere a efectelor decretele prezidentiale, de regula, au
numai caracter individual, fiind emise in exercitarea concreta a unor atributii. In mod exceptional unele
decrete pot fi considerate a avea caracter normativ acele decrete emise in privinta starii de asediu,
starii de urgenta.
Si aici se pune o problema( in cazul situatiilor de urgenta, asediu) daca decretul contine dispozitii pur
individuale si dispozitii abstracte/normative prevaleaza forma, daca si dispozitiile individuale sunt
prinse intr-un act preponderent normativ urmeaza regimul juridic al acestuia.
Ca regula, fiind acte administrative, decretele pot fi atacate in fata instantei de contencios
administrativ in temeiul art 52 din Constitutie, raportat la art 126, alin (6).
In legea contenciosului administrativ(554/2004) la art 5, alin 3 serie de acte administrative care
pot fi atacate in mod limitat, numai pt ceea ce se cheama exces de putere din partea emitentului.
Tot din art 5 alin 3 al legii contenciosului a disparut o categorie de acte pt care se prevedea
posibilitatea aceasta limitata de atacare, pentru exces de putere, respectiv actele care priveau apararea si
securitatea nationala. In anul 2011 analizand o exceptie CCR a decis ca sintagma ,, acte privind apararea si
securitatea nationala,, inclusa la art 5 alin 3 este neconstitutionala, deoarece s-ar adauga practic inca o
categorie de acte administative exceptate, fie si partial, de la controlul instantei, dincolo de cele 2 mari
categorii prevazute la art 126, alin 6 din Constitutie.

In afara de decrete, ca acte juridice ale Presedintelui, s-a pus problema daca acesta poate sa emita si
alte acte juridice. In principiu art 100 pare a fi destul de strict, intrucat se refera doar la decrete, nelasand
loc si pentru alte categorii de acte juridice.
In practica insa Presedintele Romaniei emite si decizii, aceste decizii sunt acte administrative emise
in cadrul raporturilor cu administratia prezidentiala.( administratia prezidentiala legea 47/1994).
Regulamentul de organizare si functionare al administratiei prezidentiale art 20 din acest
regulament se arata ca in cadrul admin prezidentiale sunt emise o serie de acte, printre care cele mai
importante sunt decretele presedintelui, emise conform Const si/sau legii, insa exista si decizii ale
Presedintelui pentru incadrarea sau luarea altor masuri de ordin legislativ privind consilierii de stat.
Regulamentul de organizare si functionare al admin prezidentiale si ROI al admin prezidentiale si
numirea unor comisii prezidentiale se emit DECIZII.( sunt acte interne).
Toate decretele se publica in MO, dar deciziile nu se publica in MO.

Dpdv prof - regulamentul admin prezidentiale este un act normativ. ICCJ considera ca este un act
individual.

Raspunderea Presedintelui exista un regim special de protejare a Presedintelui care porneste de
la dispozitiile art 84, alin 2, unde se precizeaza ca Presedintele se bucura de imunitate, prevederile art 72,
alin 1 fiind aplicabile in mod corespunzator. Mai departe 72, alin1 se prefera la imunitatea parlamentara
si arata ca deputatii ori senatorii nu pot raspunde juridic pentru voturile sau opiniile politice exprimate
in exercitiul mandatului.
Pornind de la aceste 2 articole coroborate s-a pus intrebarea, in practica, daca imunitatea
Presedintelui se limiteaza numai la aceasta forma prevazuta la 72, alin1 sau daca nu cumva lipsa de
raspundere juridica pentru opinii politice reprezinta in cazul Presedintelui doar o dimensiune a
imunitatii, fiind incidente si alte aspecte.
Discutia este cu atat mai importanta, cu cat regasim 2 articole din Const, 95 si 96 care prevad 2
proceduri diferite prin care se poate ajunge la aplicarea unor sanctiuni presedintelui. Astfel, art 95
intitulat suspendarea din functie se refera la ceea ce specialistii numesc raspundere politica, in timp ce
19

la art 96 vom intalni procedura prin care presedintele poate fi acuzat de inalta tradare si supus judecatii
ICCJ, la 96 intalnim o forma de raspundere penala a presedintelui.
Imunitatea trebuie privita din 2 perspective
Daca vorbim despre responsabilitate, ca forma de imunitate, putem sa observam ca
presedintele nu raspunde juridic nici in timpul mandatului, nici dupa ce expira mandatul
numai pentru opiniile sale politice imunitate absoluta. Singura exceptie, singura situatie in
care Pres poate sa raspunda pentru actiunile sale politice este situatia din art 95 fapte grave
prin care incalca prevederile Constitutiei, el poate fi suspendat din functie de catre cele 2
Camere in sedinta comuna, urmand ca ulterior sa fie organizat un referendum avand ca
obiectiv demiterea sa din functie, de catre popor.
Pentru alte fapte savarsite in timpul mandatului si aici ne intereseaza faptele ilicite de natura
penala, Presedintele nu este iresponsabil, ci este inviolabil pe intreagul mandat. Nu se poate
porni o procedura penala cat timp Presedintele se afla in exercitarea mandatului. Dupa ce
expira insa mandatul sau, el poate fi tras la raspundere pentru faptele respective dupa cum va
putea fi tras a raspundere si pentru faptele penale savarsite inainte de obtinerea mandatului
de presedinte. In timpu mandatului se suspenda orice procedura importiva sa. Termenul de
prescriptie urmeaza a se suspenda pe timpul mandatului.

Raspundere politica = raspundere administrativ-disciplinara( acele abateri grave la care se
ref. Const pot fi calificate ca abateri de la sarcinile de serviciu, in sens larg).
Un rol important il joaca Parlamentul, iar sanctiunea propriu-zisa o aplica electoratul. Procedura
este una juridica, se cer unele majoritatati, unele avize( v CCR), iar referndumul se organizeaza conform
legii speciale, conform legii 3/2000.
Sanctiunea finala demiterea din functie cu toate ca fundamentul are o conotatie politica,
apar si consecinte juridice( exinceteaza mandatul).

Procedura se cere savarsirea de Presedinte a unor fapte grave de incalcare a Constitutiei. In
Romania au existat 3 incercari de suspendare a Presedintelui, prima nu s-a finalizat cu suspendare, dar
celelalte 2 s-au terminat cu susp., dar nu a fost sustinuta d ref..
Avizul 1/2007 definitia fapta grava de incalcare a Constitutiei. Nu orice fapta de incalcare a Const
este apta sa declanseze procedura de suspendare a Presedintelui.
Prima etapa a proceduri propunerea de suspendare trebuie sa fie initiata de cel putin 1/3 din
nr deputatilor si al senatorilor. Propunerea trebuie sa fie motivata corespunzator si se va depune la
secretarul general al Camerei
Pasul2 aceasta propunere trebuie adusa neintarziat la cunostinta Presedintelui, fiind comunicata
si celeilalte Camere
Pasul 3 Propunerea urmeaza a fi dezbatuta in sedinta comuna a celor doua camere, dar inainte
trebuie acordat avizul consultativ al CCR, dar acest aviz nu este obligatoriu sa fie respectat de Parlam.
Chiar daca avizul este negativ, Parlam il poate suspenda din functie, daca exista in acest sens votul
majoritatii deputatilor si senatorilor. Presedintele poate sa dea explicatii in fata Camerelor, dar nu este
obligat. Daca se aproba propunerea de suspendare urmeaza ca in cel mult 30 de zile sa fie organizat
referndumul pentru demiterea Pres Romaniei.
Procedura referendumului legea 3/2000( v art 5, alin 2, art 10, Cap II Sect.2).

Raspunderea penala a Presedintelui exista dificultati pentru specialisti sa se decida asupra
naturii raspunderii fapte penale legate de mandat si fapte penale de drept comun. In legatura cu
ultimele fapte, cele de drept comun solutia ICCJ a fost sa suspende orice procedura penala cat timp
exista mandatul presedintelui. Pentru faptele cau au legatura cu atrib presedintelui singura exceptie de
20

la imunitate este situatia de la art 96, respectiv inalta tradare( trebuie sa exista o propunere de punere
sub acuzare, semnata de jumatate plus unu din nr deputatilor si al senatorilor).
Inalta tradare pana la NCP doctrina aprecia ca este o notiune generala, iar inalta tradare putea
sa insemne orice fapta penala mentionata in CP vechi realizata de Pres in exercitatea mandatului. In NCP
la art 398 apare mentionata infractiunea de inalta tradare care imprumuta trasaturile a alte 4 infractiuni
( tradare, tradare prin transmitere de informatii secrete de stat, tradarea prin ajutarea inamicului, actiuni
impotriva ordinii constitutionale).
Sanctiunea prevazuta de NCP detentie pe viata sau inchisoare de la 15-25 de ani.
Daca este votata propunerea de punere sub acuzare, Presedintele este suspendat automat si
intervine interimatul.
Curs VIII
Guvern
- Constitutie, titlul III, cap. II,III,IV
- legea 90/2001
- legea 115/1999
- legea 161/2003, titlul IV
- legislatia administratiei in general
- legea 24/2000

Constitutia
- consiliu de ministri numai ministri
- sens administrativ: organ de conducere al executivului
Rolul
- art. 102
- rol ponderat (politic)
- greu cuvant pe politica interna (poate interveni direct prin 2 mari procedee: initierea de proiecte de
lege, prin delegarea legislativa (ordonantele)
- politica externa atributii partajate: intre Presedinte, Guvern si Parlament; prin deciziile recente,
Curtea Constitutionala a stabilit principii referitoare la reprezentarea Romaniei in raport cu institutiile
UE pentru reprezentarea la Curtea Europeana, cea mai importanta autoritate e Presedintele, insa, in
functie de anumite criterii obiective (problematica discutata) Presedintele ar trebui sa dea mandat
primului-ministru Decizia 80/2014 privind propunerea de revizuire a Constitutiei
- rolul administrativ art. 102
- nu inseamna numai raport de subordonare (poate fi si de colaborare)
- disputa legata de un eventual al treilea rol - de legiferare (ordonantele nu necesita o prealabila
abilitare)
- nu poate fi for legiuitor, pentru ca este interzis de art. 61 Parlamentul este unica autoritate
legiuitoare
- ordonantele sunt delegare legislativa, pentru ca competenta i-a fost delegata de Adunarea Constituanta
- legea 90/2001 Guvernul are functie de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului
normativ si institutional (functia normativa); 5 functii ale Guvernului (ansamblu de atributii): functia
de strategie (elaborarea strategiei de aplicare a programului de guvernare), functia de reglementare,
functia de administrare a proprietatii statului (gestionarea proprietatii publice si private a statului si a
serviciilor pe care statul trebuie sa le asigure), de reprezentare a statului pe plan intern si extern,
functia de autoritate de stat (urmarirea si controlul aplicarii reglementarilor in materia ordinii publice,
apararii, sigurantei nationale, domenii economico-sociale, institutii care activeaza in subordinea sa)

Componenta si structura
- art.102 prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin legea 90/2001 (art. 3)
21

- pot face parte si vice prim-ministri, ministri de stat, ministri delegati, cu insarcinari speciale, prevazuti
in lista Guvernului prezentata Parlamentului la acordarea votului de incredere
- atributiile vice prim-ministrului: varianta in care are atributii stabilite exclusiv de premier, fie
varianta in care are atributii pe anumite domenii, cu putin impact, fie varianta prezenta, nu este concret
reglem. alin. 3: insarcinari speciale si ca are consilieri de stat
- in cabinetul actual, s-a optat pentru un cumul de functii: vice prim-ministri sunt si titularii unui
portofoliu (vice prim-ministru care este si ministru)
- ministrii de stat insarcinari speciale (art. 37; art. 53, alin. 4); nu exista actual, este inlocuit de vice
prim-ministru
- ministrii delegati (facultativ) cei mai putini importanti; nu au minister; activeaza in domenii
stabilite de primul-ministru, insa trebuie sa aiba si votul de incredere al Parlamentului; in actual Guvern,
8
- problema relatiei intre componenta (ierarhizare) art. 107, Constitutie; prof. Iorgovan: Guvern fara
scara ierarhica interioara corect din punct de vedere juridic, politic: premierul este ierarhic superior

Procedura de investire
- art. 103 Presedintele trebuie sa tina cont de majoritatea din Parlament
- desemnarea programul prezentat Parlamentului votul de incredere sedinta, majoritate absoluta;
se inainteaza lista Presedintelui
- Presedintele numeste membrii Guvernului (art. 85)
- depunerea juramantului
- conditiile legale pentru a fi membru al Guvernului art. 16, Constitutie: cetatenie romana,
domiciliu in Romania
- legea 90/2001, art. 2, art.105, alin.2, legea 161/2002

Durata mandatului
- art.110 incetarea mandatului
- Parlamentul retrage increderea acordata Guvernului (motiune de cenzura)
- art.114 angajarea raspunderii Guvernului
- inceteaza mandatul inainte de termen in conditiile art. 110, alin. 2
- inceteaza calitatea de prim-ministru in conditiile art. 106 demisie/pierderea drepturilor
electorale/ deces/ incompatibilitate/ imposibilitatea de exercitare a atributiilor pentru o perioada
> 45 zile
- in aceste situatii, Guvernul devine demisionar => acele acte necesare pentru administratia
drepturilor publice (art. 26, legea 90/2001) derogare: situatii extraordinare a caror
reglementare nu poate fi amanata, Guvernul poate initia proiecte de lege in: ratificarea unor tratate
internationale, bugetul de stat, bugetul de asigurari sociale de stat, responsabilitatea fiscala

Incompatibilitati
- art.4, legea 90/2001
- se constata de primul-ministru
- art. 8 explicatia
- ce se intampla daca e incompatibil primul-ministru?
- art. 106 (toti membrii)
- art.8, alin. 2 procedura de demitere din functia de membru al Guvernului/avere dobandita ilicit
- ministrii: revocarea (art. 106)
- varianta 1991 a Constitutiei putea revoca Presedintele premierul?

Demisie
22

- legea 90/2001, art. 6: se anunta public, se prezinta primului-ministru si devine irevocabila din
momentul in care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai tarziu de 15 zile
- interimat (art. 107, alin. 3)
- poate sa fie chiar primul-ministru interimar la un minister?

Curs 9
ACTELE GUVERNULUI
Sunt 2 mari categorii de acte: pt latura politica, vom regasi acte de natura politica (care intereseaza
mai putin dr adm), pt latura juridica, vom regasi actele juridice, impartite pe doua mari categorii: acte
adm numite hotarari, acte cu forta de lege, ordonante (tin intr-un fel de activitatea politica a guvernului).
Sediul materiei este art. 108 C. , completat cu dispozitiile legii 90/2001 (ex, art.25,26,27.
Legat de hotarari, ele intotdeauna se emit pt organizarea executarii unei legi (trebuie sa aiba mereu
un act superior ca forta juridica; in practica putem gasi si hotarari care reglementeaza un anumit
domeniu adm, fara a pune in executare o lege, ordonanta). Fiind acte adm, pot fi contestate in contencios
adm, si se impune publicarea lor in MO, fiind exceptate doar cele cu caracter militar care sunt comunicate
doar institutiilor interesate.
Legat de ordonante, ele pot fi simple (intervin numai in domeniul legii ordinare; intervin numai in
temeiul unei legi de abilitare a parlamentului; legea cuprinde domeniul in care poate interveni guvernul
si data; obligatia supunerii spre aprobare a acelor ordonante simple) si de urgenta (reglementate in art.
115 C., conditionate de existenta unei situatii extraordinare, necesitatea reglementarii, motivarea
urgentei in cuprinsul ordonantei). Acea situatie extraordinara trebuie sa fie obiectiva, si nu sa fie creata
din cauza unei conduite culpabile a guvernului. OUG nu poate revizui Constitutia, nu pot fi afectate dr,
libertati fundamentale, dr electorale, nu pot fi afectate institutii fundamentale, nu pot trece silit in
proprietatea statului bunuri. Prin propunerea de revizuire a Constitutiei, se mai adauga o precizare: nu
pot cuprinde masuri de reglementare in materie penala.
*Procedura pt emiterea de OUG de completat*
Spre deosebire de ord simpla, OUG trebuie supusa aprobarii parlamentului, care urmeaza sa adopte o
lege in acest sens prin care fie va aproba ordonanta, cu sau fara modificari, fie o va respinge.
Actele se adopta prin consens, iar in caz contrar, va decide prim-ministrul.
Ambele tipuri de acte trebuie semnate de prim-ministru si vor fi contrasemnare de ministrii care au
obligatia sa le puna in aplicare.
Controlul parlamentar asupra activitatii guvernamentaleL 145/1999.
Este vorba de un control politic.
Guvernul raspunde politic numai in fatza parlamentului.
Prima modalitate de control este obligatia guvernului de informare a parlamentului.
O solicitare de informatii poate veni numai de la una dintre cele doua camere in sine, sau, dupa caz, de
la comisiile parlamentare. Solicitarea va fi adresata de catre presedintii de camera in numele camerei.
Informatiile pot viza orice aspect al guvernului. Nici solicitarea facuta de camere nu trebuie sa fie una
abuziva.
Prezentarea unor astfel de informatii duce la o discutie despre datele furnizate, dar nu exista
prevederi exprese in legislatie pt ca este vorba de un control politic.
Alte modalitati de control parlamentar se gasesc in art. 112 C. : intrebari, interpelari, motiunile
simple. Astfel de initiative tin si de resortul parlamentarilor.
O intrebare reprezinta o cerere de a se raspunde la faptul daca un fapt este adevarat sau daca o
informatie este exacta. Aceste intrebari pot fi formulate fie in scris, fie oral de la tribuna camerei, iar
intrebarile scrise pot primi dupa caz fie un raspuns in scris, fie un raspuns oral.
Interpelarile sunt mai complexe decat intrebarile. Interpelarea reprezinta o cerere prin care se
solicita explicatii privind politica generala pe anumite domeni a guvernului sau activitatea unui membru
din guvern. Interpelarile trebuie formulate in scris intr-un registru special.
23

Motiunile simple reprezinta manifestari de vointa ale uneia dintre camere, prin care aceasta isi
exprima pozitia oficiala fatza de anumite probleme determinate.
In Constitutie, motiunea simpla apare mentionata la art.67 unde sunt analizate actele juridice pe care
le poate adopta forul legiuitor, alaturi de legi si hotarari. Motiunea, in practica, cam tot forma unei
hotarari imbraca. Motiunile simple sunt de resortul unei singure camere. Trebuie sa extragem tabele cu
motiunile simple sau de urgenta care au fost depuse in timp si aprob/resp. de parlament, de pe site-ul ? ;
cele simple poarta denumiri.
Motiunea se adopta cu votul majoritatii simple, majoritatea celor prezenti.
Urmatoarea procedura de control parlamentar este cea realizata de comisiile parlamentare, care sunt
permanente sau ad-hoc. Comisiile ad-hoc pot fi regasite la nivelul unei singure camere, fie pot fi
influentate de ambele camere. Rezultatul activitatii unei astfel de comisii parlamentare consta intr-un
raport asupra celor cercetate, care mai departe va fi supus aprobarii plenului unei camere sau in sedinta
comuna. In functie de ce constata comisia, parlamentul poate decide si anumite masuri politice, poate
adopta o motiune simpla sau se poate ajunge si la o motiune de cenzura.

Raspunderea guvernului si a membrilor guvenrului
Exista 2 mari categorii de raspundere: raspunderea politica si raspunderea juridica.
In ceea ce priveste rasp politica, potrivit art. 109 C si art 2. 115/1999 poate fi angajata numai in fatza
parlamentului.
Motiunea de cenzura reprezinta procedura prin care se poate ajunge la sanctionarea politica a
guvernului si anume demiterea. Initiativa apartine chiar parlamentului.
A doua ipoteza este chiar aceea in care guvernul provoaca parlamentul.

Initiativa motiunii de cenzura trebuie sa apartina unui numar de cel putin un sfert din totalul
parlamentarilor. Initiativa se va inregistra la biroul permanent al camerelor, se va comunica guvernului si
va fi prezentata in sedinta comuna a celor doua camere intr-un termen de cel mult 5 zile de cand a fost
depus.

Dezbaterea in sine a motiunii are loc ulterior, tot intr-o sedinta comuna, convocata la 3 zile de la data
prezentarii, ocazie cu care se va permite si guvernului sa-si prezinte pdv.
Se va adopta o hotarare a celor doua camere reunite care va fi transmisa si presedintelui pt a se putea
declansa procedura de numire a unui nou prim-ministru.
Daca motiunea e respinsa, initiatorii nu mai pot declansa o alta motiune de cenzura in aceeasi sesiune,
cu excepti cauzlui in care guvernul isi angajeaza aspunderea in fata parlamentului.

In al doilea caz, prima situatie este cand guvenrul are o majoritate solida in parlament si paote profita,
a doua situatie e atunci cand guvernul nu mai are sprijin in parlament.
Angajarea raspunderii guvernului se paote face asupra unui program, a unei declaratii de politica
generala sau asupra unui proiect de lege.
Angajarea raspunderii se face in fata celor doua camere reunite.......Poate sa intoarca presedintele in
parlament acea lege?ce lege ahhhh

Exista si raspunderea penala si raspunderea patrimoniala.
Sediul raspunderii penale este art. 109 C (2), completata cu dispozitiile legii responsabilitatii
ministeriale, la art. 2. Sunt fapte penale savarsite in exercitarea atributiilor si cele fara legatura cu
exercitarea atributiilor. Pt celelalte, vor rapsunde potrivit dr comun.
Pt faptele savarsite in timupl mandatului intervine art. 109.
Constitutia prevede ca pt astfel de fapte exista o procedura speciala de angajare a raspunderii penale.
Cererea de urmarire penala poate fi facuta numai pt 3 subiecte de drept: camera dep, sen si presedintele
24

Romaniei. In explicarea acestui text vom gasi o decizie 270/2008 care a stabilit urmatoarele: pt ministrii
sau fostii ministrii care sunt parlamentari pe data sesizarii facute de Min PUBLIC, competenta apartine
exclusiv celor doua camere. Pt ministrii care nu sunt parlamentari, competenta apartine presedintelui Ro.
Decizia 665/2007, 1133/2007 au adaugat precizari : legea 115 prevedea initial ca prevederile sale se
aplica numai pt ministrii in functiune, curtea a apreciat ca ar fi o discriminare intre actualii si fostii, pt ca
este vorba despre fapte savarsite in exercitarea functiei, motiv pt care dispozitiile respective din lege au
fost invalidate. Pornind de la aceasta delimitare de competenta, chiar legea 115 vine cu detalii: la
parlament, pana la a se vota urmarirea penala a unui minstru parlamentar, va trebui facut un raport de
catre o comisie investita in acest sens, apoi va fi supus votarii camerei si apoi se va vedea ce decide
camera.
O treime din 115 nu mai exista de fapt...

Tot in Constitutie vom regais o serie de consecinte pe aceastap rocedura. Din mom cererii urmaririi
penale, presedintele Romaniei poate fi obligat sa dispuna suspendarea ministurlui in cauza. Ce se
intampla daca dupa suspendare, parchetul decide sa-l scoata de sub urmarire penala. Ce se
intampla daca il tine suspendat abuziv mai mult de 45 zile?
Legea 115/1999 relgementeaza o serie de infractiuni speciale legate de exercitare atributiilor de
membrii ai guvernului. La acestea se adauga infractiunile din codul penal. Daca e trimis in jud si
condamnat respectivul ministru, in plan adm, el va fi considerat demis. Legeam ai rpevede si o serie de
sanctiuni si pedepse complementare legate de interdicitia de a ocupa diverse functii asemanatoare intr-o
perioada de timp.
Drept administrativ curs 10 5.05.2014

Raspunderea patrimoniala a Guvernului se poate angaja in contencios administrativ, in conditiile
legii contenciosului. Fiecare ministru si primul-ministru raspund pentru actele emise, respectiv primul-
ministru pentru deciziile sale si ministri pentru ordinele date.
Primul-ministru este o autoritate publica, emite decizii, care pentru a produce efecte trebuie
publicate in MO.
Aparatul de lucru al Guvernului prevederi in legea 90.

Administratia centrala de specialitate
Este constituita din acele autoritati din sfera executivului care actioneaza la nivel central, avand o
comptenta nationala dpdv teritorial, insa au dpdv material o comptenta limitata, de specialitate.
Aceste autoritati sunt prevazute in cap V, Titlul III din Constitutie, fiind prezentate ministerele si alte
organe cu o anumita specializare. In esenta, se poate face o diferentiere intre
Administratia guvernamentala de specialitate tine de Guvern in mod direct sau indirect, ca
raport de subordonare
Administratia autonoma centrala de specialitate nu se afla in subordinea Guvernului

1.In administratia guvernamentala de specialitate vom regasii
Administratia ministeriala reprezentata, in primul rand, de ministere si eventual, daca permite
legea, de alte autoritati administrative( organe centrale de specialitate aflate in subordinea ministerelor),
al caror conducator ar face parte din Guvern. Guvernul mai poate avea in subordine, in afara de ministere,
si alte autoritati centrale
Acele autoritati centrale al caror conducatori nu fac parte din Guvern
Ministere pot fi infiintate numai in suubordinea Guvernului si acestea isi pot infiinta organe in
subordine, dupa caz centrale sau deconcentrate, fiind necesar si un aviz din partea Curtii de Conturi.
Conducererea unui minister este asigurata de un ministru, lista de ministri fiind supusa aprobarii
Parlamentului, odata cu acordarea v. de incredere.
25

Ministerele sunt persoane juridice de drept public, ceea ce presupune ca au si un patrimoniu
propriu, dispozitiile generale privind organizarea si functionarea acestora cap II din legea 90, dar
pentru fiecare minister exista si un act normativ distinct( de regula o HG) ce detalieaza organizarea
respectivului minister.
Pentru ministerele de importanta strategica(ex MAPN, M Administratiei) nu se utilizeaza HG
pentru detalierea atributiilor, organizarii, ci se apeleaza la acte cu forta de lege, de exemplu prin
ordonante.
Ministrii sunt ajutati de catre secretari de stat, care vor exercita atributiile stabilite de catre
ministru, ministrul va reprezenta ministerul in raportul cu autoritatile publice, inclusiv instantele
judecatoresti. Ministrul emite acte denumite dupa caz ordine, instructiuni, acestea putand avea caracter
individual sau normativ.
Instructiunile sunt date in cadrul ministerului respectiv, iar ordinele date in raportul cu
tertii.
La nivelul unui minister mai exista un functionar foarte important, respectiv secretarul general
al ministerului care exercita o serie de atributii tehnice si isi ocupa postul, teoretic, nu pe criterii
politice, ci prin concurs.
Organul consultativ al ministrului denumit Colegiu al ministerului ; exista si un aparat de
lucru al fiecarui minister in care se desfasoara activitatile specifice pe diferite compartimente,
departamente etc.
Daca isi infiinteaza si organe de specialitate in subordine numirea conducatorilor se va realiza de
catre ministru, iar pentru serviciile deconcentrate din teritoriu numirea conducatorului se va face tot de
ministru printr-un ordin.

Administratia extraministeriala din multe puncte de vedere astfel de organe sunt oarecum la
acelasi nivel, ca statut, cu un minister, dar functioneaza in domenii mai putin influentate de politica.
Denumirile acestor organe sunt diferite pornind de la agentii, autoritati, institutii etc.
Conducatorii acestor organe de specialitate extraministeriale, fiind in subordinea directa a
Guvernului vor fi numiti si eliberati din functie de catre primul-ministru. Pentru tot ce inseamna
organizare, functionare se aplica in mod corespunzator dispozitiile de la ministere.

2.Administratia autonoma v art 116, 117 din Constitutie( autoritatile autonome pot fi
infiiintate rin OUG?). Autoritatile trebuie sa se subordoneze actelor adoptate de Parlament, precum si
unor acte ale Guvernului, precum ordonantele.( de adus pt seminar ledislatia si jurisprudenta CCR
privind CNSAS lege din 1999, o decizie a curtii, o ordonanta si inca o decizie a curtii).
Avocatul poporului( opinie prof) nu prea are ce sa caute in sfera executivului, AVP, alaturi de alte
autoritati cu functii de control, este la adapost fata de interventia Guvernului.
Curtea de conturi este o autoritate sui generis, nu poate fi incadrata in niciuna dintre functiile
statului.
!!!Autoritatile autonome sunt supuse unui control parlamentar. Parlamentul are un rol major in
desemnarea conducatorilor acestor autoritati. !!!

Administratia locala
Administratia locala este analizata in Constitutie, in cap V din Titlul III, sectiunea a 2a. Dincolo
de prevederile din Const mai avem legea 215/2001, legea cadru a descentralizarii 105/2006, legea
67/2004 privind alegea autoritatilor administratiei publice locale, legea 393/2004 privind statul alesilor
locali, OG 35/2002 privind aprobarea regulamentului cadru de organizare a consiliilor locale si OUG
46/2013 privind criza financiara si insolventa unitatilor administrativ-teritoriale.
La nivel local actioneaza si statul prin intermediul prefectului( legea 340/2004) si a serviciilor
deconcentrate.
26

La nivel local, al unitatii administrativ-teritoriala, exista administratia de stat reprezentata de
serviciile infiintate in teritoriu de catre organele de specialitate, ministere, aflate sub conducerea
prefectului. Pe de alta parte, in baza principiului descentralizarii, care caracterizeaza administratia
publica din Romania, vom intalni o administratie locala infaptuita pentru si in numele colectivitatii locale,
la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale.
Administratia autonoma locala se realizeaza la nivelul unei unitati admin-teritoriale. Legea
administratiei locale arata ce drepturi are o astfel de autoritate v l. 215.
Unitatile sunt persoane juridice de drept public, avand un patrimoniu propriu, sunt subiecte de
drept fisccal, au cont la trezorerie si sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor care deriva din contractele
incheiate cu privire la bunurile din domeniul public sau privat al unitatii respective.
Toate bunurile aflate in raza unei unitati apartin chiar unitatii, nefiind bunuri ale consiliului sau
ale primarului, prefectului etc. Ca orice persoana juridica si unitatile trebuie sa fie reprezentate in relatia
cu alte subiecte de drept, putand fi incheiate contracte. Unitatile se pot asocia, existand asa numitele
asociatii de dezvoltare intercomunitara.( scop prestarea unor servicii publice in regim comun sau
pentru implementarea unor proiecte comune).
Legea prevede ca reprezentarea in justitie a unitatii este asigurata ddupa caz de catre primar,
pentru localitati, sau de care Presedintele consiliului judetean, pentru judet.
O organizare speciala regasim in cazul Bucurestiului, regasim subdiviziuni administrativ-
teritoriale, in speta sectoarele, la nivelul carora se regaseste schema aflata la nivelul judetului per
ansamblu. Teoretic subdiviziuni pot fi infiintate si in alte municipii.

Relatia descentralizare-autonomie locala in Constitutie apare atat descentralizarea, la art 120,
cat si autonomia, ambele sub titulatura de baza de principii. Se arata ca autonomia locala este un drept,
iar descentralizarea un principiu, acestea 2 fiind corelate si nu separate. Dispozitii in legea 215, si in legea
cadru a descentralizarii.
Descentralizarea definitie in legea 105 transfer de competenta administrativa si financiara de
la nivelul administratiei centrale la nivelul administratiei publice locale.
Autonomia locala legea 215 reprezinta dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilro admin
publice locale de a solutiona si de a gestiona in numele colectivitatii locale treburile publice in conditiile
legii. Autonomia locala nu este una nelimitata, ea este stabilita de lege, exercitandu-se in limitele legii.

!!! Autonomia locala este numai administrativa si financiara, ceea ce presupune dreptul
administratiei locale de a se ocupa/ de a gestiona orice afacere de interes pentru colectivitatea
respectiva, luand deciziile apreciate ca fiind cele mai oportune, iar autonomia financiara presupune
existenta unui buget local, separat de cel al statului. !!!

Dincolo de ceea ce prevede Constitutia, vom regasi in legea 215 si alte principii care stau la baza
administratiei de la nivelul unei unitati administrativ-teritoriale. De exemplu vom regasi un principiu al
legalitatii, legalitatea fiind in general o regula care caracterizeaza orice actiune in materie
administrativa.
Tutela administrativa prefectul poate cere instantei sa anuleze actele administrative ilegale.
Orice persoana vatamata prin actele unei autoritati locale se poate adresa chiar ea instantei
judecatoresti.
Principiul eligibilitatii autoritatile locale nu sunt numite de un for superior, ci sunt alese de
colectivitatea locala respectiva.( legea 67/2004 conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana
pentru a alege sau a fi ales intr-o functie de ales local).
Legea descentralizarii- ofera informatii privind capacitatea administrativa a unei unitati
administrativ-teritoriale, fiind realizata si o clasificare a unitatilor pe baza capacitatilor administrative in
unitati de rang 1( dispun de resurse) si de rang 2( nu dispund de suficiente resurse).
27

Exista 3 tipuri de comptenta la nivelul unitatii administrativ-teritoriale si la nivelul autoritatii
care le reprezinta competenta exclusiva, competenta delegata si competenta partajata cap IV din legea
105.
1.De exemplu comptenta exclusiva in tot ceea ce inseamna administrare a patrimoniului,
transport public local etc.
2.Competenta partajata poate exista intre nivelul local si cel judetean sau o competenta
partajata intre nivelul local in sens larg si nivelul statal/central( ex construirea de locuinte sociale sau
pentru tineret, aspectele ce tin de invatamantul de stat etc).
3.Competenta delagata ca la orice delegare de atributii, competenta care este delegata prin lege
de catre autoritatile centrale catre cele locale trebuie sa fie insotita si de o finantare corespunzatoate.
Practic atriutiile locale sunt exercitate tot in numele autoritatilor centrale, legea venind cu cateva
exemple.

Principiul consultarii cetatenilor consultarea colectivitatii locale cu privire la deciziile care se
iau in materie administrativa, exista si legea transparentei decizionale si consultarea directa prin
referendum, sedintele de consiliu sunt publice etc.

Autonomia locala la nivel de baza( localitatile) autonomia se realizeaza prin autoritatile
deliberative(consiliul local) si cele executive(primar). In subordinea Consiliul local se pot infiinta diverse
institutii de interes local, regii autonome etc.
La nivelul intermediar( judet) exista autoritatea deliberativa( Consiliul judetean) si autoritatea
executiva( Presedintele Consiliul Judetean) diverse institutii aflate in subordinea consiliului.
Legea administratiei locale, precum si Const in art 123, alin(4) prevede ca intre aceste autoritati
autonome nu exista raporturi de subordonare.
!!! Intre Consiliul judetean si cel local raporturi de coordonare !!!
!!! Aceste autoritati deliberative sau executive nu sunt in subordinea prefectului sau Guvernului. !!!

Nivelul de baza/ nivelul local
Consiliul local calificat drept autoritate deliberativa la nivelul localitatilor. Consiliul local este
tratat in legea administratiei in cap II. Consiliul local este ales de catre colectivitatea locala prin vot
universal, egal, direct, secret, liber exprimat, fiind compus din consilieri locali.
Numarul de consilieri difera de la o localitate la localitate, in functie de numar cetatenilor. Se
folosesc datele furnizate de statistica. Numarul concret de consilieri se stabilieste de prefect printr-un
ordin numarul minim de consilieri este de 9 si numarul maxim este de 31.
Pentru Bucuresti exista dispozitii diferite administratia este asimiliata tot unui consiliu local
55 de consilieri.
Conditiile de eligibilitate - functia de consilier local este o functie de ales local, conditiile de
eligibilitate legea 67. Candidatii trebuie sa fie cetateni romani, cu drept de vot, sa aiba varsta de 23 de
ani, sa aiba domiciliul in raza unitatii administrativ-teritoriale pentru care candideaza. Pot candida si
cetatenii UE, care nu sunt romani, dar trebuie sa locuiasca in raza unitatii admin-teritoriale, ei pot
candida numai pentru functiile de consilier local sau judetean, dar nu si pt functia de primar. Persoanele
care candideaza nu trebuie sa faca parte din categoria celor pt care este interzisa asocierea in partide
politice.
Candidatul in cauza nu trebuie sa fie incompatibil legea 161/2003

Constituirea Consiliul local dupa alegeri se face intr-un termen de 20 de zile de la data acestora,
sedinta de constituire fiind o procedura administrativa. Este necessat cvorum de participare de 2/3 din
nr membrilor, daca nu se intruneste acest cvorum se va organiza o alta sedinta peste 3 zile si inca una in
aceleasi conditii daca din nou nu se intruneste cvorumul.
28

Daca si a treia oara sunt probleme de desfasurarea sedintei de constituire, prefectul va declara ca
fiind vacante locurile acelor consilieri care au absentat nemotivat la convocarile anterioare, urmand dupa
caz fie ca acestia sa fie inlocuiti cu supleanti, fie vor fi organizate alegeri in completare.
Legat de sedinta de constituire lucrarile acesteia vor fi prezidate de cel mai in varsta consilier,
asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri, va fi desemnata o comisie de validare a mandatelor, aceasta
comisie urmand sa procedeze la validarea in ordine alfabetica a fiecarui mandat de consilier local.
Validarea de face pri vot deschis cu majoritatea celor prezenti. Comisia de validare poate sa propuna
invalidarea unui mandat atunci cand va constata ca au fost incalcate conditiile de eligibilitate sau daca
alegerea s-a facut prin frauda.
Consilierii ai caror mandate sunt validat trebuie sa depuna un juramant si strict formal, consiliul
local va fi declarat ca fiind legal constituit daca majoritatea consilierilor validati au depus juramantul.
Constituirea se va constata printr-o hotarare ce se adopta cu majoritatea votului celor validati.
Dupa ce se declara constituit consiliul, urmatoarea etapa este desmnarea pentru o perioadda
limitata a unui presedinte de sedinta, care va prezida lucrarile Consiliului si va semna actele acestuia.
!!! Presedintele de sedinta nu este o autoritate in sine. La nivel de Consiliu local nu exista un
presedinte de consiliu local. !!!

Atributiile Consiliul local acesta are initiativa si hotaraste in toate probleme de interes local, mai
putin de cele care sunt date prin lege in competenta altor autoritati. Legea vine cu o clasif pe categorii
Atributii care tin de organizarea si functionarea aparatului de specialitate sau a institutiilor
si serviciilor, inclusiv regii autonome
Atributii privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a autoritatii
Atributii de administrare a patrimoniului localitatii
Atributiile privind serviciile furnizate cetatenilor
Atributiile privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern

Curs 12 administrativ
Consiliul judetean
O prima reglementare o avem in Constitutie la art 122-reprezinta acea autoritate administrativa care se
ocupa de coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasanesti cu scopul de a se organiza serviciile
publice de interes judetean.
Nu exista subordonare intre prefect si consiliul judetean.
La nivel legislativ, legea din 2004-legea admn locale-Cap 6 si statutul alesilor locali legea
1253/2004.
Consiliul judetean are un rol dublu la acets moment: ca autoritate autonoma locala el se ocupa in
mod direct de satisfacerea nevoilor de interes judetean-gestioneaza ceea ce inseamna lucrari publice de
interes judetean si acel rol de coordonare a activitatilor din consiliul local din faza sa de actiune la care se
refera constitutia.
Este compus din consilieri judeteni. Nr acestora pe modelul consiliului local este stabilit de catre
prefect pe baza informatilor statistice. Nr de consilieri situandu-se pe nr de locuitori ai judetului intre 30-
36. La acest nr care este par- se adauga presdintele consiliului judetean care este ales distinct de
consilierii judeteni si nu este consilier judetean. Modificare statului de consilier judetean in anul 2008,
pana atunci presedintele era ales in mod indirect de catre consilieri fiind calificat in general drept un
singur organ executiv al consiliului nu ca o autoritate de sine statatoare. Intarirea statutului presedintelui
CJ a avut la baza chiar legea de revizuire a constitutiei din 2003 care l-a mentionat pe acesta in mod
distinct fata de consiliul judetean la art 123 alin 4, de unde si interpretarea cum ca de atunci ca s-a optat
pt o oarecare autonomizare dpdv al capacitatii juridice a presedintelui de CJ in raport cu consilierii
judeteni. Procedura de validare a mandatului a CJ este ulterioara celei prin care se valideaza alegerea
presedintelui de consiliu. Validarea alegerii presedintelui se face in termen de 20 de zile de la alegeri in
29

Camera de consiliu a Tribunalului. Presedintele daca este validata de catre magistrat? depune un
juramant de lege, moment in care se incepe exercitarea mandatului sau.
Atributiile presedintelui CJ
Reprez. judetul in rel. cu celelalte subiecte de drept privat sau public, inclusiv in instanta;
Este conducator aparatului de specialitate al CJ si raspunde de buna functionare a acestuia;
Conduce lucrarile CJ-este organul executiv al CJ;
Art 104 din legea ladministratiei-principalele atributii ale presedintelui printre care cele specifica
functionarea aparatului de specialitate a consiliului dar si functionarea clorlalte institutii, servicii, regii de
interes judetean.
In raport cu Cj-atributii privind bugetul, principalul coordonator de credite;
Atributii privind relatia cu alte autoritati ale admn locale si cu serviciile publice( ex: indruma activitatile
de stare civila, autoritatile tutelare,)
Exercita diverse alte atributii prin servicii de rang judetean...-emite avize,
Atributiile presedintelui pot fi delegate de catre acesta fie vicepresedintilor, fie conducatorilor de
departamente functionale , personalul din aparatul de specialitate sau, dupa caz, conducatorilor
serviciilor si institutiilor de interes judetean. Aceasta delegare extinsa a fost adaugata prin legea
mentionata-legea 20/2014 pana la aparitia acesteia, delegarea fiind posibila numai pt vicepresedinti sau
in cazul special pt acela numit administratorul public.
Presedintele poate sa infinteze si un cabinet al sau format din maxim 4 persoane sa se incadreze si in nr
maxim de posturi aprobatepot fi restrictii din nivelul superior-actele presedintelui consiliului judetean
se numesc dispozitii, pot avea fie caracter normativ, caz in care devin executorii abia dupa ce sunt aduse
la cunostinta publica, sau pot fi individuale si devin executorii de la momentul comunicarii catre
destinatari. Diferenta dinte comunicare si aducerea la cunostinta(publicarea)-legea 24/2000.
Presedintele CJ, urmand modelul primarului, poate fi suspendat din functie(arestarea) caz in care
atributiile sale vor fi exercitate de unul dintre vicepresedinti desemnat in acest sens de consiliu. In alte
situatii in care absenteaza presedinteleconsiliului, atributiile sale sunt exercitate de catre un
vicepresedinte desemnat chiar de el. Legat de vicepresedinti vom regasi 2 dintre presedinti alesi dintre
consilierii judeteni prin votul secret al acestora. Ca la viceprimar se cere maj-pot fi eliberati din fct, mai
putin in ultimele 6 luni ale mandatului.
Si VP isi pastreaza calitatea de consilier judetean
Actele presedintelui CJ trebuie sa fie si ele contrasemnate pt legalitate de catre secretarul judetului. Aici
este o problema practic de interpretare-totusi daca dispozitiile se transmite catre prefect daca pot fi
contestate de prefect???-avem o problema la modul in care legea este redactataca-cap 9 din legea admn
locale actele autoritatilor locale si a comunicarii acestora. Sunt cateva dispozitii unde se face referinta la
actele trimise de 3 autoritati:primar, consiliul local, consiliu judetean. Se comunica in mod obligatoriu
aceste acte catre prefect si la final se arata ca dispozitiile primarului, respectiv hotararile consiliului local
ori judetean sunt supuse controlului de legalitate al prefectului, in conditiile legii care ii reglementeaza
legalitatea. S-a mutat la legea contenciosului admnistrativ din legea prefectului....
Legea 90/2001 la art 30 dreptul guvernului de a numi un prefect-alin 3-
Consitutia la 123 alin 5 se refera expres la actele cj ,local si ale primarului-nu sunt indicate actele
presedintelui CJ;
Solutia potrivita dar nu 100% cea corecta dpdv al formularii este sa permiti si atacarea dispozitiilor
presedintelui CJ.
Raspunderea presedintelui CJ se urmeaza pe linii mari regimul aplicabil primarului-aceleasi dispozitii
transpuse cu precizarea ca in legea 393 din 2004 apare inca acea dispozitie la art 69 in sensul ca pt
abateri grave repetate in exercitarea functiei de presedinte si vice pot fi aplicate unele santiuni
disciplinare, printre care si cea mai severa, eliberarea din functie. Daca se face dovada etc etc. dat fiind ca
nu mai are niciun rol cj in numirea presedintelui, din 2008 este ales de populatie-norma respectiva ca
30

sanctiune de catre consiliu nu mai poate fi aplicata-nu se mai respecta principiul simetriei. S-a modificat
demiterea presedintelui prin referendum.
CJ-procedura de validare a mandatelor si de constituire a acestei autoritati- dupa validarea presedintelui-
convocarea sedintei se va face clar de catre presedinte, convocarea pt constituire in termen de 3 zile de la
juramant, se repeta aceeasi procedura ca la Clocal, se fac 3 convocari consecutive pt ca se cere volumul de
2/3 pt a fi valida sedinta. Daca esueaza cele 3 convocari se declara vacante locurile celor care au absentat
nemotivat-inainte prefectul facea asta fiindca consiliul local nu avea presedinte-, si urmeaza alegeri in
completare. Regasim o comisie de validare a mandatelor formata din 3 pana la 5 consilieri. Procedura
este cvazimetrica-partea cu invalidarea pt frauda este chiar ......?
Atributiile CJ-pe categorii importante: art 91 din lege atributiile privind org si functionarea aparatului
de specialitate sau a instiutiilor si serviciilor de interes judetean, atributii privind dezv economica a
judetului, gestiunea patrimoniului judetului, atributii privind gestiunea serviciilor publice subordonate,
atributii privind cooperararea .......?
Cum functioneaza CJ?
Mandatul are 4 ani, poate fi prelungit prin lege organica in caz de razboi sau catastrofa, se exercita
mandatul pana cand se complet consituit cj nou, sedinte ordinare*1 data pe luna* si extraordinare,
aceleasi atributii admn privind ordinea de zi revin secretarului general al judetului=secretarul comunal
sau orasanesc. Actele cj pot avea caracter normativ sau individual-acte admn; sedintele CJ sunt prezidate
de catre presedinte sau daca acesla lipseste de catre un vicepresedinte . intervine secretarul judetului
care avizeaza pt legalitate-contrasemneaza- aceleasi dispozitii privind dizolvarea CJ fie de drept, fie prin
referendum judetean-art 99.
Vicepresedinti-ei sunt in nr de 2;
La administratia muncipiului Bucuresti-legea admn publice locale aloca o parte speciala administratiei
capitale. Cap 5 din lege sectoarele-legea incearca sa explice cam cum se replica rel lanivelul primariei
generale si la nivel de subdiviziune- la nivelul bucurestiului anumite tipuri de autoritati-Buc este asimilat
unei localitati nu unui judet.
Municipiul ar un primar general si 2 viceprimari. La nivel de sectoare vom avea un primar si un
viceprimar. Ca aut deliberative avem consiliul general, si la fiecare sector avem consiliile locale de sector.
Regulile care se aplica pt un consiliu local obisnuit se aplica si pt consiliul de sector-si pt primarii de la
nivel de sector se aplica dispoziitle reglemntate pt primarii generali. In toate aceste autoritati sunt tratate
cam ca niste autoritati egale-toate sunt autoritati autonome locale. Nu sunt in subordine-primarul de
sector cu primarul general-e greu de realizat o colaborare.
Avem art 85 din legea admn hotararile consiliului general sunt obligatorii si pt autoritatile de la sector.
Sunt obligatorii si dispozitiile primarului general dar numai cele cu caracter normativ, nu si cele
individuale.
Legea prevede si o lista de atributii la art 81? unele atributii concrete sunt oferite chiar de legea
administratiei. In alte situatii insa legea prevede fie o aprobare prealabila din partea consiliului general pt
cooperarea sau asocierea cu alte autoritati admn din tara sau strainatate si trebuie un acord dat pt sector
din partea CCNM . in alte situatii se cere o imputernicire expresa din partea consiliului general si in alte
situatii legea prevede generic ca poate exista un act de delegare pe atributii pe o anumita activitate din
partea consiliului general.
Legea prevede ca au loc intruniri periodice cel putin o data pe luna intre primarul general si primarii de
la nivelul de sectoare. De asemenea, primarii sectoarelor participa de drept la sedintele consiliui general
al municipiului Buc, insa fara drept de vot.
Secretarul administrativ teritorial-nr 2 dupa primar ca importanta-are un capitol separat in legea
admnistratiei in cap 10. Se precizeaza ca fiecare unitate are propriul secretar, inclusiv sectoarele. Acesta
ocupa o functie publica-legea 181/1999-o functie publica de conducere. Exista si o cerinta de studii-
trebuie sa fie specializat in materie juridica sau administrativa. De asemenea pt a-l proteja in plus fata de
presiunile facute de consilieri, primari, presedinti-el se ocupa de stabilitate in functie-interdictii tocmai pt
31

a-l face un functionar neutru-nu poate face parte dintr-un partid politic. De asemenea, pt a evita un
conflict de interese nu poate fi nici ruda de gradul 1 sau sot sotie cu primarul, viceprimarul, presedintele
sau vicepresedintele CJ.
Atributii ale secretarlui: dincolo de atributiile pur administrative-ordinea de zi, convocarea sedintelor, -
ierarhizarea pt legalitate a actelor administrative.
O ultima functie reglemntata este cea de administrator public: reprezinta o functie introdusa relativ
recent . admn publica va ocupa functia numai daca se decide la nivel de autoritate teritoriala daca este
nevoie de functia in discutie. Rolul sau ar fi de a coordona aparatul de specialitate al consiliului local sau
judetean si serviciile publice de interes judetean sau local in temeiul unui contract de management. Pt a
numi pe cineva se mai intampla se creezi functia de catre consilii-prin concurs sau examen. Regulamentul
concursului, criteriile de selectie se decid tot de catre consilii urmand ca dupa ce se finalizeaza concursul
respectiv persoana sa fie numita in functie de catre autoritatea executiva-primar sau presedintele
consiliului judetean. Pot fi delegate de catre primar sau presedinte CJ atrbutiile sale de coordonator de
credite.
Ultima institutie prefectul-activeaza la nivelul unitatii ...123-constitutie-legea speciala 340/2004,
respectiv art 3 din contencios admn
Rolul prefectului este stabilit in constitutie-reprezentantul Guvernului si este conducatorul serviciilor
deconcentrate ale ministerelor sau a altor ogane de specialitate de la nivelul judetelor. Legea
administratiei-un prefect la fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Legea 340/2004 vine cu detalii. Se
reia nr de dispozitii cu nr de prefecti si se detaliaza atributiile prefectului. In esenta legea 340 prevede ca
prefectul este un garant al respectarii legii si a ordinii publice la nivel local. Pt a-si exercita atributiile sale,
el conduce o autoritate numita chiar institutia prefectului, fiind ea in sine, un organ administrativ, este o
persoana juridica, are si patrimoniu. Legea 340 face o diferentiere intre atributiile care tin de regim
public a prefectului-aceasta a institutiei prefectului poate fi exercitata numai de prefect, pe cand
capacitatea de drept privat pot fi exercitate si de catre o alta persoana desemnata de prefect. Pt a fi ajutat
in exercitarea atributiilor, exista 2 subprefecti la nivel de judet, la nivel de capitala fiind 3.
Pana in anul 2006, prefectii si subprefectii erau considerati un fel de demnitari publici, functionari
politici-puteau fi numiti discretionar de catre Guvern-fara concurs sau examen. In anul 2006, a fost
modificata legea statutului functionarilor publici si s-a inserat in categoria inaltilor functionari publici si
functia de prefecti, respectiv subprefect. Acestia formeaza o categorie distincta fata de celelalte functii
publice de conducere si executie-legea 188/99- dar ceea se s-a schimbat radical fata de vechea regl este
modul de recrtare si de numire in functia respectiva. Legea 340 prevede ca exista un corp al prefectilor si
un corp al subprefectilor. In aceste corpuri profesionale intra toti cei care au promovat un concurs
national organizat in conditiile legii 288/99 raportat la legea 340/2004 ramanand ca mai departe din
componentii acestui corp de prefecti si subprefecti sa fie numiti ocupantii pt o functie concreta.
Teoretic avem de-a face cu o inalta functie publica ceea ce presupune o specializare a ocupantilor-nu au
voie sa isi manifeste vointa politica in manifestare atributiilor.
Legea 340/2004 reia dispozitiile din Constitutie si nu exista subrodonare intre prefect si celelalte
autoritati locale. Gasim un capitol de drepturi si indatoriri ale prefectilor si subprefectilor-nu pot face
greva; nu pot infiinta sindicate; daca paraseste judetul trebuie sa anunte ministrul de interne; nu pot fi
membri intr-un partid politic. Legea 340 detaliaza atributiile prefectului-printre cele mai importante
asigurarea la nivelul judetului sau municipiu aplicarea si respectarea constitutiei a legilor si a celorlalte
acte normative; asig ordinii publice; verificarea legabilitatii actelor admn emisesau autorizate de
autoritatile locale; colaboreaza in mod cotidian cu toate autoritatile, le ajuta prin decontrarea pe interes
local; corelatie foarte stransa primar-prefect atunci cand discutam despre activitati de natura statala.
Legat de tutela admn sediul materiei este legea contenciosului in cap 3 si exista cateva repere : nu mai
trebuie efectuata o procedura prealabila. Tipul de act pe care il poate contesta-in contencios admn-actele
tipice admn si actele asimilate(contractele admn, concesiuni de bunuri publice, achizitii publice). act
admn el si-a asimilat un contract admn-are voie sa il conteste sau nu?-conform C are dreptul sa conteste
32

orice act admn poate sa conteste si o concesiune de consiliu local-123 alin 5-???-ar fi mai bine sa atace
actele premergatoare contractelor, inconvenient pt particulari care au de pierdut in urma unui conflict de
regula, politic.
Pt acte individuale si acte normative-exista o procedura diferita de contestare a celor 2 acte. Prefectul
este limitat pr ambele tipuri de acte-are la dispozitie 6 luni de zile pt a-l contesta,indiferent de tipul de
act.
Actele prefectului se numeste ordine. Trebuie adus la cunsotinta publica sau comunicate individual.
Legea 340 ordinele prefectului pot fi anulate de catre Guvern nu doar pe actiuni ilegale dar si daca sunt
netemeinice.(anularea tine strict de legalitate nu de inoportunitate)
Mai exista o cancelarie a prefectului si de asemenea se pot organizare acele oficii prefecturale in diverse
localitati daca este nevoie in limita numarului de posturi aprobate si in limita fondurilor banesti.

Functia publica
Regimul functiei publice
Partea de resurse umane la nivelul administratiei-lucreaza cu personal.
Functia publica-o institutie clasica a dreptului admninstrativ si in occident. In general cand spui
functionar public intr-un sens f larg te gandesti la un angajat al unei autoritati publice care este investit
cu anumite prerogative de putere publica. In sens larg, prin functii publice pot fi intelese oate functiile din
sfera autoritatilor publice, indiferent daca ocuparea acelei functii s-a facut in baza unui contract de
munca sau printr-un act admn de numire sau prin alegere in functie de catre colectivitate-vezi alesii
locali.
Sensul restrans-cel dat de legea 188/1999, lege care se refera la functionarii publici de cariera, tehnocrati
nu politici. Si in consitutie legat de functia publica in sens larg. De ex art16 alin 3
-cetatenie romana si domiciliu in Romania
Legea 188/1999
Legea 7/2004 privind codul de conduita pt functionarii publici.
Regimul functiei publice: si functia publica trebuie sa fie guvernata de un regim contractual-o parere in
doctrina- ; in alta teorie s-a promovat ca nu e nevoie sa inchei un contract datorita modului de selectare
specific pt modul de ocupare sa se emita unilateral un act admninistrayiv=> drepturile si obligatiile
exista in lege; functia publica nu intra sub legislatia dreptului muncii-cel mult poate sa vina in completare
in masura in care exista un gol.