Optzecismul, termen esopic, s-a manifestat printr-un spirit de grup.

O generaie
de filologi, cum a numit-o Bedros Horasangian, cu tiina i contiina scrisului, avnd
geniul permeabilitii tuturor mijloacelor de epresie, vine !n literatur dinspre literatur.
"ermenul ,,optzecism## constituie un calc dup sintagma ,,t$e literature of
eig$ties##.
%onceptul $ibrid ,,generaia #&' (# provine din arii de referin culturale
distincte) francez pentru conceptul de ,,generaie## literar i american prin ancorarea !n
spaiul unei decade.
*eneraia #&' s-a format !n cea mai mare parte !n cenaclurile universitare
,,+unimea##, ,,%ercul de critic## i ,,%ercul de luni## de pe lng ,niversitatea din
Bucureti, sau acelea sprijinite de revistele ,,-ialog##, ,,.mfiteatru##, ,,Opinia
studeneasc/#, mai puin ,,0c$ino##.
1rin generaia #&', sistemul de referin al poeziei romneti face trecerea, ca
influen artistic de la spaiul cultural francez la cel englez i american.
%orpusul de baz al acestei cercetri a fost constituit, !n !ncercarea de a acoperi o
diversitate ct mai mare, dintr-o selecie de volume reprezentative aparinnd unor autori
consacrai) .leandru 2uina, "raian ". %oovei, 3on Bogdan 4efter, 2ircea %rtrescu,
5omulus Bucur, Bogdan *$iu, %lin 6lasie, 2agda %rneci, 3on 7tratan, 8lorin 3aru,
9ic$ita -anilov, 1etre 5omoan, 2atei 6iniec, 2ariana 2arin, 3on 2urean, 4iviu 3oan
7toiciu, 4iviu .ntonesei, .urel 1antea, 3oan 2oldovan, 2arta 1etreu, 6iorel 2urean,
7imona 1opescu, %ristian 1opescu, %aius -obrescu, .ndrei Bodiu, 5uandra %esereanu,
5are 2oldovan, 2ircea "uglea, .dina -abija.
1resa are un rol decisiv !n difuzarea i impunerea inovaiilor lingvistice, fie ele
creaii interne sau !mprumuturi.
1oezia optzecist are o serie de particulariti distinctive, c$iar dac nici una
dintre acestea, luat separat, nu-i este proprie doar ei) prozaicitatea lirismului, apropierea
poeziei de eistena cotidian, narativizarea liricii, introducerea unor elemente de relatare
direct, de povestire, biografismul, ancorarea poeziei !n eistena nemijlocit a
scriitorului, demitologizarea temelor i a viziunii poetice, refuzul metaforei ca procedeu
central al poeziei cum apare !n literatura modernist, refuzul sentimentalismului venit !n
prelungirea esteticii romantice, cultivarea ironiei ca form de detaare lucid fa de
miturile poeziei i c$iar fa de propriul univers poetic, spiritul ludic, bucuria jocului,
dorina de amuzament, de :a plcea/, deconspirarea conveniilor literare, introducerea
;
cititorului !n laboratorul de creaie al poetului, amestecul de stiluri, de tipuri de tete i de
:niveluri/ literare <de eemplu de forme aparinnd literaturii :!nalte/ cu forme ale
literaturii :de consum/ sau de :divertisment/=, utilizarea frecvent a pastiei, a parodiei, a
aluziei i a altor forme de intertetualitate.
2odul ironico-parodic de ,,a citi## o epoc, dominat de un totalitarism
ne!mblnzit, ia !nfiarea unui joc discursiv, amuzant !n care dialogismul intertetual se
rsfa cu incontestabile efecte sensibilizatoare !n procesul lecturii.
1oeii optzeciti se sustrag utopiei comuniste a societii perfecte, promovat !n
paginile ziarelor i !n imaginile transmise de televiziunea naional unic, imagini aflate
!n total dezacord cu realitatea social de zi cu zi.
4ibertatea de gndire i eprimare devenit posibil dup decembrie ;>&>, a
!nsemnat i redescoperirea unui alt limbaj dect acela deja cunoscut <celebra ?limb de
lemn/=, cu o eficien deja demonstrat prin crile autorilor optzeciti.
*eneraia # &' a eliminat antinomia literar - nonliterar, a conceput cultura sub
auspicii planetare, pe spaii vaste, spre deosebire de determinarea strict a !naintailor, a
!nsumat cantitativistic, ar$ivistic, lingvistic, toate aluviunile culturale, stpnindu-le prin
jutapunere, permutare, deformare, ironie, poezie aleandrin, poezie recapitulativ,
poezie retrospectiv.
@nainte de 5evoluie, sporadic !n poezia lui %ezar 3vnescu, dar mai ales !n
poezia optzecist, apar att anglicisme ct i !mprumuturi englezeti asimilate de limba
romn. .valana de anglicisme care au invadat limba romn, !ndeosebi dup ;>&>
constituie un aspect de strict actualitate !n domeniul vocabularului romnesc.
,tilizai !n alte domenii refereniale dect cele obinuite, termenii specializai ai
poeziei optzeciste, provenii cu precdere din limbajul te$nico-tiinific i medical, i-au
pierdut caracterul monosemantic, dezvoltnd sensuri noi, metaforice.
"erminologia medical reprezint !n poezia optzecist una dintre sursele
epresivitii.
.ngela Bidu-6rnceanu, !n ,,-inamica vocabularului romnesc A dup ;>&>##,
constat c, ,,terminologia medical reprezint principala surs de metafore publicistice,
utilizate !n contete social-politice i economice.##
Optzecitii au manifestat permisivitate maim fa de reflectarea !n scris a limbii
vorbite. 0i au tiut c parodiind clieele poetice !ntr-un stil colocvial, discursul capt
naturalee.
B
Oralitatea se manifest prin artificii cu efecte bine controlate, bazate pe selecie,
pe eliminarea redundanei, pe substituia unor mijloace de reliefare i de organizare cu
altele.
@n poezia optzecist, argoul, elementele de jargon amestecate, grecismele i
franuzismele sunt semne poetice ale unei lumi polimorfe, miaj de orientalism i dorin
de a evada din carapacea istoriei. Optzecitii au capacitatea permeabilitii unor cuvinte
sau epresii din francez sau englezeti ce alterneaz cu limbajul colocvial, cu oralitatea
livresc, i cu neologismele, persiflnd semnificaia.
1oeii generaiei (&' au acordat o importan fundamental realului, cotidianului,
banalului. 1oezia lor, ,,coboar !n strad/. 0i nu mai !ntorc spatele ,,limbii comune##.
4imbajul lor este direct, denotativ, tranzitiv, oral, ironic, parodic. 0i au instituit o
autentic democraie !n 5ealul poetic i deopotriv !n limbaj.
Optzecitii sunt mari amatori de vorbe deuc$eate, de ceea ce numesc vorbitorii
de limb englez ,,four A letter Cords## .
8renezia ludic intertetual este o modalitate de manifestare a unei disidene,
poate mai eficient dect altele, o disiden fa de o ideologie instituionalizat,
retardat, cu toate efectele ei dezastruoase !n plan social, politic, cultural.
1oezia optzecist constituie o form de asumare a viitorului, !neles cibernetic,
ca o epresie a unui nou psi$ism uman.
*eneraia #&' contribuie la recuperarea i repunerea !n circulaie a unor scriitori
uitai, asumndu-i deplin tradiia i transformnd-o !n termen de referin.
"otodat, ea concepe cultura pe spaii vaste, spre deosebire de determinarea
strict a generaiilor anterioare, plonjnd !n spaii cosmopolite, ne!ngrdite de limite
lingvistice. 1oezia optzecist s-a confruntat cu o imagine a lumii livrat de sociologie,
biologie, antropologie, istorie, c$imie molecular, fizic cuantic, astrofizic, filozofie.
2ulte dintre modificrile survenite !n limba romn dup decembrie #&>, au
eistat !n spiritul i !n ideologia optzecist.
.pariia unor noi componente !n realitatea etralingvistic sau a unor noi date !n
perceperea realittii obiective determin creearea unor noi termeni, introducerea
neologismelor din alte limbi sau a cuvintelor din limbajul popular sau c$iar din graiuri i
din tete vec$i.
D
7-a cartografiat terenul literaturii romne !n perioada ;>&'-;>&>, marcndu-se
multitudinea limitelor ce trebuiau depite) condiia de literatur ?mic/, segregarea
limbajelor , prpastia dintre publicul elitist i mase.
40O93- -32O6
6ersuri, <;>EE= F poeme, <;>E&= 1e malul 7tGului, <;>E&= %arte de vise, <;>E>= 7emne
cereti, <;>F'=0leusis, <;>F'= -esc$ideri, <;>FB=..B.%., <;>FD=4a capt,<;>FH=4itanii
pentru Horia, <;>FI= -ialectica vrstelor, <;>FF="ineree fr btrnee,<;>F&= 7pectacol,
<;>F>= 6enica re!ntoarcere, <;>&B=
0diii i antologii
..B.%., 0d. %artea 5omneasc, ;>FD "ete, prefa de 2ircea 3orgulescu, 0d. .lbatros
%ele mai frumoase poezii, ;>&' 6ersuri, ediie !ngrijit, postfa, tabel cronologic i
referine critice de 9icolae Brna, 0d. *ramar, B'''
%artea de vise, ;>E>, 0ditura pentru 4iteratur, coperta i ilustraiile de 8lorin 1uc.
2ateria volumului este !mprit !n patru cicluri) Hipnagogice F proze 4a captul
somnului 1oeme de veg$e
2omentul oniric, 0d. %artea 5omneasc, ;>>F.
1remiul ,niunii 7criitorilor <;>F>=
1remiul .sociaiei 7criitorilor din Bucureti <;>E&, ;>FF, ;>&B=
Vis cu institutoare
+os, !n uriaa buctrie de internat,
3nstitutoarea mea, tnra mea institutoare de
agat,
2ulatr, cu pielea fonind de bun,
2-a c$emat din oc$i s-mi spun
7-ngenunc$i, aa cum sunt, scoflcit i cu
c$elie,
7-mi aeze pe cretet talpa ei liliac$ie.
5tcea miros ameitor peste duumele A
H
7e prjeau !ntr-o tigaie nesfrit c$iftele A
Ji era o diminea posomort i amar
-in anii de coal primar.
2i-am vzut atunci obiectele, etatea,
.m vzut care era realitatea,
2i-am pus minile pe degetele arttoare
.le nemuritoarei mele institutoare
Ji, poate de aceea, poate din alt motiv,
.m lovit-o-n laringe cu trident milostiv
Ji-am zburat apoi greoi i vscos
1n-n dantelatul orel de os
,nde i ieiser gazetele de-o centim
%u-ntr-o limb moart tiri despre oribila crim.
0ram vesel i copilros
Ji dansam c$iar de bucurie !ntr-o curte din dos)
"ocmai intrase pe portia de piatr
3nstitutoarea mea, tnra mea institutoare
mulatr.
Vis cu lene
1rintre tufe tunse i ronduri tiate
.-nceput s coboare pe neateptate
0scort de cavaleri, !n piaa grii, oval,
%u peroane nostalgice-n spate de catedral.
0ra devreme. 9ici nu-ncepuse
9oaptea de mucigaiuri $induse,
.cea noapte cu suprapopulaii urbane
-in portul baroc prins !ntre ocean i barcane.
7e-ntindea un continent netiut, nesfrit,
%u civilizaii noi i vrste de ebonit,
%olcind de secunzi, de buctari cu fes,
-esigur, undeva !ntre +aponia i %elebes,
I
0ra i strada noastr, nu v temei, era,
"ot aa, cu dug$ian i g$erg$ine de ma$ala,
0rau, la uluci, i fetele noastre absolvente,
%u pcatul nit ameitor din gulerae i lente,
-oar c n-aveam bunici) jucau cri sub
rzoare,
@n necropola natal cu palnci suntoare.
"receau cavalerii furindu-se pe stradele
7-ajung la vastele magistrale paralele
%are strbat oraul de la mare la pustiu
1urtnd acvarii la mijloc, de coral sngeriu,
Ji-atunci s-a ivit leneul cnttor
%-un fel de pom de crciun i clopot la picior,
Bradipodidul salvat din marea secet de-atunci
-e cnd au dansat aligatori printre zebre cu
dungi,
2arele animal mugitor i !nelept
%u panae pe umeri i flori de nufr !n piept,
@ndoindu-i grumazul, genunc$ii,
-esfcndu-i venele, dinii, rrunc$ii,
+onglerii iniiind cu ele ca-n Kara de foc,
7tingndu-le apoi s le aeze la loc.
@l !nsoeau aeronaui servindu-l din nacel
%u maini L$imc$urst, maini .tCood, maini
cu biel-manivel,
0ra un zgomot cuprinztor i absurd,
-in ce !n ce mai departe, din ce !n ce mai surd,
1n s-a mistuit dincolo de reclame
7pre grdina cu or$idee i criptogame.
Lili i densitatea
E
3n fata ferestrei mele e-un zid cu tignafes
tintuit in crampoane in form de 7,
cu insuli de ieder, trist, cocovit
ca si zidul ultim al ftizicului 3polit
<stiti, muribundul 3polit care ne spunea din
3diotul)
M%otul si piscotul, labele si botulM=
0 propria mea gandire ce reverbereaza
ispravindu-se brusc intr-o bucata de amiaza.
-ar acolo unde-nceteaza umbra, pe dupa
spatii,
se-ntinde un balcon napadit de vegetatii,
perpendicular cu zidul, ca o garagata
peste acoperisul casei din fata.
%a un mal tropical, ca un bumb
secret, la o mare de miniu de plumb.
0 legat balconul <cam pe furis=,
printr-o scarita neagra, de acoperis.
3n aceasta clipa cu mireazma de vanilii
scarita-i suita de 4ili)
corijenta-n ultima clasa, la romana,
cu cate doua sifoane-n fiecare mana.
0 vineri. *anduri vinovate nu ma lasa
s-o vad pe 4ili cum dispare-n casa,
si raman $olbat, cu mintea golita,
cu, sub oc$i, racoare calda de ispita.
7tau asa o clipa, doua, trei...
-eodata 4ili, cu toata faptura ei,
se iveste din nou, coboara
F
scarita neagra si sta, ca-ntr-o doara,
in centrul rosu, pe acoperis.
2a trece o nadejde ca un tais)
%e-are de gand, -oamneNO 7e-naltaO
3ntr-adevar<ce gest molaticO=, fata se descalta,
bate pasul pe loc cu talpile-n trap,
isi trage sortul negru peste cap
<o, fasaitul gulerului scrobit in contact
cu parul dulce... 3l simt) intact=.
5amasa in furou,
4ili zambeste din nou
si, precum un lastun atinge oglinda apei,
isi scoate ciorapii
mangaindu-si in treacat, de placere,
talpile netede ca o mangaiere.
.poi isi impatureste frumos vestmintele caste
ca un recrut pe lada de oaste.
%um zboara camasa-n amiaza bengalaO
3at-o alba, lunatica, goala,
3ntinsa ciudat, alaturi de efecte,
1e tabla rosie, incepand gesturi indirecte.
O, miscarile-i cat de lente sunt, cat de calme,
o, cum isi prinde calcaiele-n palme
cu buzele dezlipite, il c$eama usor,
il roaga, il implora, serpuitoare,
sa faca o miscare.
.tunci, infoiat, berbant,
uliul incepe sa pluteasca razant
deasupra trupului, la un centimetru distanta,
abia atingandu-l cu g$earele-i de faianta.
.tat de-ncet se desface-n plutire
&
fiecare unduire
ca simt o uscaciune in cerul gurii.
-ar, ajuns in dreptul inc$eieturii,
oriunde trupul coteste,
sub brat, la coapsa, intre deste,
zborul paserii cu oc$ii verzi
e-atat de iute c-o pierzi.
3ar 4ili salta, se-nvarte ca o sfarleaza,
se arcuieste, se contorsioneaza,
isi trece printre coapse bratele, a disperare,
ca sa zboare uliul deasupra a tot ce are.
9u mai stiu care-i pasarea, care-i 4ili...
-oar oc$ii uliului ma fieaza-n pupile.
7i, -oamne, cum m-am mai proptit in
fereastra,
cum a gemut geamul de sticla albastra
si cum m-am prabusit dintr-o data
ramanand cu palma agatata
in ultima clipa, de pervaz.
7imt ca o zgarietura pe obraz,
aud tipatul paserii, al fetei, si raman asa,
atarnat peste abis, sub odaia mea,
aud $orcaitul lui 3polit
care vorbeste cu -ostoievsPi intr-un grai scit,
ma-ncordez, rasuflu, gem,
apuc tocul geamului intr-un efort suprem,
si iata-ma din nou in odaie, privind din nou pe
geam
la zidul coscovit, la iedera emanand balzam,
la acoperisul gol, la balconul pustiu,
la fumul care le-nveleste pe toate-n liliac$iu...
>
.m tras oblonul, am aprins lumina,
am prins la radio un post din .rgentina
si-mi inc$ipui un miez de noapte, romantic,
cu tangouri pe platforme de ebonit, in Oceanul
.tlantic.
Hipnapompic
-iptere strvezii la felinare
-anseaz $ora, sus, peste uluci,
7e coc lumini sub fonet de frunzare
@n colul ulielor, la rscruciQ
%e vuiet surd din turele de noapte
8ieaz lumea-n ore timpuriiO
%um se rotesc co$ortele de fapte
4a poarta viselor, !n scfrliiO
1lutesc nluci din ce !n ce mai iute
1este livezi, !n vale, peste urbi.
0 trei din noapte. -au s m salute
Ji m-nfioar palpii lor cei curbi.
7e trece !ntunericul prin sit
-e-o mn cltinat !n imens.
O clipQ parc, limpede, palpit
@n fundul minii umbra unui sens
3.
"otul nu e dect realitate)
2atinee cu viermi tentaculari.
7ticlesc oc$i de cele !mpiate
@n vitrine de curelari.
;'
%oboar uruit de sacale
7pre oraul de jos.
%lopote supranaturale
Bat contiincios.
Ji se va lsa o cea,
Ji se va lsa un fum.
0 tot diminea
.colo, la %apernaum.
,cenicii prin lumea mare
5tcesc, mtsoi, pe jos.
3at-i vin de-a clare
.sinul i 3sus Hristos.
9avig$eaz corbii cu stegulee,
4unec cisterne cu ulei,
2or vrjitoarele de tristee,
@nclecate pe retevei.
Destin cu baobab
Oraul !n cadril de mucava
"ria, !nfricoat, la cinema,
3ar strzile duceau poveri de oapte
-oar !ntre pauze. 4a cinci i apte.
@n piaa cu celebru nume vab
%retea, pn la cer, un baobab
%u fructe ct o cas, cu bodegi
Ji trenuri de sidef iuind prin crengi,
%u gri albastre-n care stam zmbind
4a strvezii pa$are cu absint
Ji povesteam din via, i rdeam
-e petii care ne priveau din geam,
;;
@n seara-aceea-n care nori duioi
.u oglindit ltraturi i cocoi
Ji medici de zpezi cu nume vab
Rcnd lng bolnavi, !n baobab.
Rondelul ochiului de geam
5azant cu lumea de granit
,n moale oc$i de geam eist.
4ocuitorii !l omit
-ar el rmne i insist.
7 nu mai fie ocolit,
7 tie urbea egoist
%-n buza lumii de granit
,n moale oc$i de geam eist
0 plin de mluri, umilit
-e .nti$rist, de ginta trist
-ar lumineaz alb, mulcit,
%a dintr-o noapte elenist,
5azant culumea de granit.
2ircea %rtrescu
1oema c$iuvetei
!ntr-o zi c$iuveta czu !n dragoste
iubi o mic stea galben din colul geamului de la buctrie
se confes muamalei i borcanului de mutar
se plnse tacmurilor ude.
!n alt zi c$iuveta !i mrturisi dragostea)
- stea mic, nu scnteia peste fabrica de pine i moara dmbovia
d-te jos, cci ele nu au nevoie de tine
ele au la subsol centrale electrice i sunt pline de becuri
;B
te risipeti punndu-i auriul pe acoperiuri
i paratrznete.
stea mic, nic$elul meu te dorete, sifonul meu a bolborosit
tot felul de cntece pentru tine, cum se pricepe i el
vasele cu resturi de conserv de pete
te-au i !ndrgit.
vino, i ai s scnteiezi toat noaptea deasupra regatului de linoleum
crias a gndacilor de buctrie.
dar, vaiO steaua galben nu a rspuns acestei c$emri
cci ea iubea o strecurtoare de sup
din casa unui contabil din pomerania
i noapte de noapte se c$inuia sorbind-o din oc$i.
aa c !ntr-un trziu c$iuveta !ncepu s-i pun !ntrebri cu privire la sensul eistenei i
obiectivitatea ei
i !ntr-un foarte trziu !i fcu o propunere muamalei.
... cndva !n jocul dragostei m-am implicat i eu,
eu, gaura din perdea, care v-am spus aceast poveste.
am iubit o superb dacie crem pe care nu am vzut-o dect o dat...
dar, ce s mai vorbim, acum am copii precolari
i tot ce a fost mi se pare un vis.
8ata cu osete de diamant
zvelt ca o pipet
trece pe biciclet
fata cu osete de diamant.
ea are prul de diamant
i faa de diamant
i fust verde de brocart.
!n pulpa de sticl a acestei fetie
se vede spat un mecanism cu rotie
i un piston de argint.
;D
rotiele se rotesc
pistonul pompeaz
i adolescenta !nainteaz
trndu-i prul de diamant pe %alea 2oilor.
sub bluza de filde
sub snul ce-ntinde-i
boticuri rotunde de diamant
ea are cosie
legate cu lie
i coastele ei sunt cu totul de diamant.
dar aici, !n colivia toracic, ea are un colibri.
la etajul patru al colibriului locuiesc eu.
acum stau la fereastr i m uit la pomii de muama.
ce bine e !n pieptul eiO
cerul e albastru ca peruzeauaO
norii sunt de plastilin colorat
cum tu, cititorule, poate c n-ai vzut niciodat
<pe tine poate nu te-a iubit nici o fat...=
aicea soarele e de zgrci, luna de porelan
i pn i tractoritii !l tiu pe de rost pe 1aul %elan
i pn i ppdia i mueelul
sunt trase de c$inezi, cu penelul.
ce fermecat lumeO trec prin sear
taiuri de cletar i scorioar
i printre limuzine se strecoar
fata cu osete de diamant.
!n oldu-i de sticl
are o pcl
de rotie dinate i un piston de argint.
rotiele se rotesc, pistonul pompeaz
;H
i adolescenta !nainteaz
trndu-i prul de diamant pe %alea 2oilor.
In Stilul Lui Bacovia
e seara si ninge-ndesat
zapada-n zapada se lasa
si abia ma mai misc !ng$etat
si abia mai stiu drumul spre casa
e bezna un cine-a latrat
de-acum n-are rost sa mai sper
sprijinit de un stlp un soldat
si-aprinde tigarea sting$er
e noapte si ninge turbat
si nu mai zaresc nici un drum
cum viata-i un loc departat
cum totu-i mai simplu de-acumO
C!"C D" #D$L"SC"!
<0mil Brumaru=
Jerpi uriai cu fluturi calzi !n gur
.lunec prin somni prin mtase.
-in miezuri crude flori primejdioase
K!nesc subiri. Ji aerul murmur
@ns!ngerat de frgezimea ierbii
%e greu vinovia-i s i-o poriO
1e lacuri mari, catifelaii mori
1lutesc strivii de nuferi proaspei cerbii.
#ntologie de poe%ie &L$RI I#R'
#er cu diamante
;I
0a era at!t de frumoas
!nc!t vec$iul pensionar
se porni s road tapieria
scaunului pe care ea a stat.
@n iarna curat, fr zpad
maina uscat !ncerc s-o ard.
-ar ea de mult cobor!se c!nd s-a auzit
!ng$iitura.
Joferii mestecai
au pl!ns pe volanul ppat
cci ea nu putea fi ajuns.
@n sc$imb era at!t de frumoas
!nc!t i c!inii $aleau
asfaltul de sub tlpile ei.
.tunci portarul !i !ng$ii decoraiile
c!nd ea intr !n casa fr nume
iar mecanicul sparse !n dini
c$eia francez i cablul
ascensorului ce-o purt
la ultimul etaj.
1araliticul cu bene-merenti
!ncepu s clefie clana inutil
i broasca goal
prin care nu putea curge
un crucior de lu.
0i cu toii m!ncar
piciorul mansardei
ei cu toii m!ncar igl
c!nd ea urc f!lf!ind pe acoperi
c!nd ea nu putea fi ajuns.
2eteorologul de pe muntele *olgota
;E
roase timpul probabil
iar ultimul Om !n %osmos
!i devor capsula
c!nd ea depi sistemul terestru
- %e-ai s faci de-acuma !n cerN -
au !ntrebat-o
cu gurile iroind de regrete.
-ar ea era at!t de frumoas
!nc!t a fost la fel de frumoas
i-n continuare.
3ar ei nu gsir !n toat
lumea larg
destule msele
destule g!tlejuri
!n care s sparg
s macine s !ndese
distana care cretea mereu
i restul cuvintelor p!n la moarte.
(#RIL" "!#)"
3ubita mea alearg prin oraul de muama
de la cimitirul de font la morga de catifea
0a str!nge !n brae buc$etele nic$elate
ale instrumentelor diseciei euate
@n calea ei cad de la marile etaje
ale necomuncrii
melancolici albatri
!mbtr!nind de urec$i
!n ateptarea asfaltului
;F
%!inelui meu !i putrezesc prin intestine
regrete canine flori de oel i suspine
0l !i adulmec stp!nul absent
cu botul cu sufletul lui de convalescent
@n calea lui ies peste o mie
de suflete de $!rtie
trase pe asfaltul proaspt turnat
de c!te un mic animal flagelat
3ubita mea c!inele meu afl !ncet despre mine
c m compuneam din atomi ca oricine
c sub sc$elria de case
r!d !nc amnuntele nebuloase
iubita mea c!inele meu afl !ncet despre mine
ceea ce se vedea !n cordul meu un mo$or
care !nc din anii cei buni
ajunsese o cas de nebuni
locuit de un mturtor.
$rdinul *artierei
0ram ultimul reprezentant
al camerelor locuite
<i cel mai !nt!rziat=
@n urm, pa$arul gol m va descrie
cum nu se poate mai bine...
8emeia care a r!s g!dilat...
1endula care a fost consultat...
3.2.7.-ul !necat !n zpad i pe care am scris
un cuv!nt mic...
;&
%!inele care n-a vrut s-neleag
cum se poate tri !n case pe timp de iarn...
Brusc am !nceput s vorbesc c!inelui
s-i spun !ngrozitoarea
a camerelor locuite
cu ferestre nisipoase
cu bibliotec !ncins la rou.
Brusc a !nceput c!inele s m !neleag
i coada lui grea a dirijat o clip timpul.
Brusc ne-am declarat de acord
cu zpada care !nnebunise
!n cdere liber.
- --mi un foc - a adugat t!rfa - i
$ai !n parc s facem ceva pe zpadO
.poi i-a suflecat tot piciorul
p!n la jartiera btr!n
pe care mai putrezea !n patru litere
obositul HonG.
- --mi un foc a spus i $ai !n parc.
4umea nu merit dec!t un sf!rit
!n negru pe alb.
0a !i fcea meseria.
0u nu i-am spus nu.
0u am dus coasa ei, umbrelu tioas pe umr
fr s mai tai
%!inele ne-a urmat sco!nd strigte de uimire.
<1oate c ei !i plcea s fac asta.
1oate c de aceea suna ceva ruginit
pre braul coapsei dumisale=
1oate aa umbrele lumii rmseser rare.
;>
-ar spune i tu, iubito,
cine-ar fi g!ndit ceva ru,
nu zu,
cine-ar fi g!ndit ceva ru
pe o asemenea ninsoareN
Hai +u
(ine peste muntele &ud*i
%apul meu cade
pe
maina de scris
..........................
fruntea de r!nduri mi-a plin
c,ntec de trecut strada
%e grea a fost strada pe care m-am culcatO
7ufletul meu a umplut perne cu pietre
cu isturi bituminoase -
i !n oase
a curs cu mduv de ltrat.
%e greu era semaforul de treceri pe rou
!n c$inuri ntea el culoarea verdeO
%e aglomeraie pe zebr
pe rinocerul ce-a refuzat
plimbarea duminical
pe acuzatul
cu m!inile electrocutate !n poal
i o femeie care ieea uier!nd
din amintirile tale
ca G din algebr
ca publicul evacuat din sal.
B'
%e grea era strada, mam, pe care m-am culcatO
%e trist trombonistul
care lega trotuare
cu arpegii sf!ietoare
do-mi do-re-mi fa-fa-fa
2ainile grele - ce multe se adunaser
i ce discret - m clcau
triburi barbare
av!nd de pscut
de luat femei
de $rnit o .sie mare
c!t un !nceput de iluminare
%e greu era episodul care cdea din televizor
ca o $alter mondial pe un particular picior
2i-a fi aternut pm!nt de-a fi crezut !n stele -
a fi dormit strzi i bulevarde de-a r!ndul
pentru c
domnilor, da,
eu am fcut sfertul de secol
!n orae fr prere de ru.
%e greu era corpul tu
!n micare
prin
dragostea mea
copilul meu
7trig
din nou dup tine
cu toat singurtatea de care s!nt !n stare.
B;
out-i despre "uridice
%e g$inion, frumoaso, cumplit g$inionO
"e-ai !ndrgostit - dup lungi ecuaii
dup lungi tribulaii
!n care te-ai frecat de toi tatuaii -
acum i de omul frigider
cel de te m!ng!ie !nfrigurat i de fier
i care te ptrunde
prin buctrii rotunde
cu falusul lui de ger.
%e-ai fcut, proastoNO %um i-ai desc$is ua
%um de-ai czut at!ta de josN
%e-am s mai c!nt despre tine
pe coale veline
!n zile senineN
%um s mai triesc l!ng frigiderN
%um s mai pun laptele oule vinul !n frigider
fr s pl!ng fr s zbier
de ce e at!t de frig !n frigiderN
%e e becul sta c!nd desc$id ua i nu te gsescN
%e e groapa asta ad!nc !n metrul lui cubN
-ai-mi, v implor, un punct fi) un termostat, un urub...
-omnule cu plrieO
ObosescO
2 oprescO
9u mai pot s c!ntO
-e ce tocmai !n frigider at!ta pm!ntN
.m tcut m-am !ntors te-am pierdut
!n faa ieirii
i-am fost scos la plimbare cu dricul.
"u
BB
te-ai rtcit i mai tare
te-ai iubit, nu te-ai mai fi iubit !n continuare
!n compartimentul de foarte !nalt refrigerare.
1oemul de acum<!raian !. Coovei/
0u nu mi-am scris niciodata numele
pe bonuri de carbuni A
pe l!nga silozuri am trecut fara sa privesc !napoi A
prin iarba desculta n-am alergat niciodata.
@n ploaie n-am cntat, !n desert n-am scris cu creionul drumul caravanelor.
%u maturica nu m-am batut la baia de aburi.
%u mersul meu de urs n-am rasturnat !nadins portelanurile.
Odata am iubit ferocitatea oamenilor de zapada,
tandretea sperietorilor uitate pe c!mp.
Omului care lucreaza la calea ferata am vrut sa-i povestesc
o istorioara cu t!lc.
Omul e mort de mult.
1rin fata agentiilor de voiaj mi-am plimbat viata ca pe o jumatate de pine.
%u o masina de ocazie am mers p!na la marginea marii.
.m privit valurile c$eltuindu-se pe tarm A am privit
tineretea arz!nd ca o frunza de tutun verde.
3n fata oglinzii, cu lanterna mi-am luminat c$ipul.
.cum ceata se poate risipi.
$mul care asteapta la ceas
3a, gura, stinge tigarea, mucles, jos clantaO
0ram singur cu don# plotonier 7anc$io 1anza.
7e cam !ntunecase romanta
7i din ceas curgeau doar robinete de noapte, de frig si de fier.
@mi vedeam de viata mea prin oc$ii lui don# plotonier
7e cam alesese praful de pusca din copilaria mea cu pietre
BD
blbiam numai sarumna si sarumini.
"raversam o pustietate de mucava, o butaforie de sentimente
dadeam din coate sa ajung din urma celuloza cu evenimenteA
perle date la porciS
2ama, mama, din ce fire ma !mpletesti sau ma torci
lnga ceas, la subsuoara cu ziarul de mine, cu pantofii de lacN
4a satelit, prin punga de aurolac
paream infinit) un grajdar si birjam
niste cai de caruta, ma zvrcoleam !ntre om si maimuta fara sa am $abar.
0ram o viata data la zar
tricotata din cele mai mici amanunte de zdrenteS
4a ceasul oprit asteptam A
purtam pe umar parpalacul tocit al unei absene.
#utoportret la tinere-e 0Ion (urean/
"rebuie tata sa ramai intre lucruri utile
eu voi pleca cu nebunii pe malurile raului la cules de
podbal
eu trebuie sa pastrez memoria in afara ordinii
invelind-o in nisipul rosu.
"rebuie tata sa ramai intre lucruri utile
eu voi locui in podul casei voi bea vinul tare
eu trebuie sa eprim acel sunet fantastic ce taios se naste
cand numele se izbeste deasupra lucrului pe care il denumeste.
"rebuie tata sa ramai intre lucrurile utile
eu voi dansa frumos in vis aratandu-mi-se
felinare umbroase.
BH
1oemul care nu poate 2i ,n-eles
0u lucrez la poemul care nu poate fi !neles.
0l este o piatr neagr i lucioas
din care brusc !ncepe s creasc prul aspru
a treizeci i trei de slbticiuniQ
0l este mlatin verde ce se !ntinde !n piaa oraului -
din trestiile ei latr moale, linguitor o vulpe
singuraticQ
0l este mireasa de lemn <o, minunat mireas
de lemnO= A roc$ia v!nt,
gura de ierburi,
sc!ncetul acoperind ca un muc$i alb fereastraQ
0l este vguna din cer i norul de s!nge ce m!r!ie
!n vguna din cerQ
0l este stolul de ciori ce se rotete cu voioie
!n jurul frunii,
bruma neagr a frunii mele) limba !n gur e rece
ca g$eaa i aproape casant,
ca o decoraie acordat de -umnezeu
profeilorQ
0l este vinul care nisip se face !n gura ta.
.
O, vremuri pe c!nd casa noastr !nflorea pe rmul
unui limbaj lunecosO
BI
1e cuvintele ieind din scorburi vorbitoare,
1e c!nd cuvintele ieind din scorburi vorbitoare,
asemeni melcilor urcau pe ziduriS
.poi, bl!ndele, prfoasele ar$ive ale ospiciilor
unde am cercetat semnele inventate de nebuni,
unde am !ntocmit o mare istorie a lor,
.
pe care scriind-o !n c$iar semnele acelea uscate
nici eu vreodat nu am putut-o citi.
-e aceea am cuprins-o !n poemul care
nu poate fi !neles.
6d capul rotund ca un balon de aur
!ndeprt!ndu-se peste !naltele rafturi.
.
.ud valurile mrii lovindu-se de zidurile unui
!nalt i galben depozit
i aproape btr!n, aproape g!rbov,
cu aureola !mpturit sub bra,
m aez la r!nd, dup sute i sute de oameni,
s pot vedea i eu, mcar spre sf!ritul zilelor mele,
poemul tmduitor,
poemul care nu poate fi !neles.
BE
1eisa* nocturn
de 9ic$ita -anilov
2!na uitat !n oc$iul 1oetului
picteaz un peisaj de gr!u i maci.
%rini negri ca nite candele aprinse
fumeg !n mijlocul lanului) "aci, suflete, taciO
. . . ,n !nger cu oc$elari fumurii
!i va opri limuzina !n gr!u.
2anec$inele vor prsi Oraul
i vor veni s se scalde seara !n r!u.
,merii lor dezgolii, picioarele lor albastre
vor alerga peste pajiti albastre i muni. . .
1etii vor pluti pe strzi,
se vor zbate !n ui. . .
. . .O candel de aur se ridic deasupra Oraului.
7tau culcat !n mijlocul lanului de gr!u
cu o carte desc$is pe piept.
8iecare spic e o lum!nare aprins de v!nt.
@mi privesc tcut m!inile
i m !ntreb) .m fost, mai s!ntN
.rlec$ini la marginea cmpului<tablou fr ram=
7tau trei !ngeri decapitai
la captul unui peisaj galben.
1este ei pic seara.
1rimul e verde ca iarba,
al doilea rou ca focul,
al treilea vnt ca luna.
BF
%apetele le-au czut la pmnt
i acum !n jurul lor crete iarba.
1rimul ine !n mn o trmbi,
dar nu are gur s sufle !ntr-!nsa.
.l doilea ine o sabie,
dar nu mai are putere s-o ridice deasupra.
.l treilea are !n mn
o sfer de foc i-nuntrul ei crete iarba.
1erec$i de !ndrgostii
!n jurul lor au fcut cerc
i danseaz !n iarb.
Rac trei !ngeri decapitai
la captul unui peisaj galben.
1rimul e verde ca iarba,
al doilea rou ca focul,
al treilea vnt ca luna.
%apetele te-au czut la pmnt
i acum !n jurul lor se ofilete iarba...
B&
B>