Sunteți pe pagina 1din 1

Cealalta Ancuta de Mihail SadoveanuRezumat

Plecand de la Iasi, dupa ce trece de Targu-Frumos, Ienache este obosit de drum siimpovarat de marfa din spinare,
cand un om care mana iute o caruta usoara,opreste si1 pofteste sa mearga cu el. Spre surprinderea coropcarului,
omul eraTodirita Catana, care il recunoaste pe boierul ce rasese de el atunci, in targ, cand elera legat si dus de
andarmi spre !olia. infricosat, Ienache ii spune tanarului ca upanul Costache pusese pe urma lui "ostire multa", ca
pe duduca #arvaraurmea$a s-o duca la manastirea %gapia si ca andarmii banuiesc faptul ca si el va fipe drumul
respectiv. Todirita ii spune ca nu se teme, il ameninta si-1 invata ce sa-ideclare lui Costea. Se vor opri la hanul %ncutei
si vor astepta impreuna sosireaarnautilor, iar Ienache sa spuna ca il va$use si-1 cunoscuse pe Catana, ca acestaplecase,
inspaimantat de potera, spre Timisesti.%unsi la han, %ncuta ii intampina si-i spune tanarului ca este nebun sa se
puna custapanirea si ca patima lui pentru "o copila de boier" este "dragoste cuprimedie".Todirita ii raspunde ca
pentru dragostea lui este in stare sa-si dea viata"si tineretele mele" si ca va cute$a sa o rapeasca pe duduca #arvara
din mainile lor,"ori i$bandesc, ori imi las aici oasele". %ncuta se retrage cu tanarul intr-un colt sipun impreuna la cale
un plan pentru rapirea duducai #arvara, apoi Catana s-auitat la Ienache "cu sprancenele incruntate", facandu-1 sa
inteleaga faptul ca, dacanu-si tinea legamantul facut, va fi omorat. Todirita a plecat in goana cu caruta si, nudupa
mult timp, soseste la han Costea Caruntu "cu mare larma de glasuri si pocnetede harapnic", avand cu ei pe duduca
#arvara, istovita de atata plans.Ienache ii spune lui Costea ca il cunoscuse pe Todirita Catana si ca acesta o
apucase,"cu mare spaima", spre Timisesti. %ncuta declara ca omul intentiona sa o rapeascape duduca #arvara, ca se
insotise cu alti raufacatori be$metici care voiau sa-1 aute.%tunci, Costea planuieste ca arnautii sa plece prin Tupilati
si sa-1 incolteasca pefugar la Timisesti, iar el cu duduca sa treaca pe podul plutitor raul &oldova spre%gapia. 'upa ce
au baut cofe cu vin, sluitorii au prins cura si au plecat fiecare latreburile lui, asa cum stabilise upanul. %ncuta il
tinea mereu langa ea pe Ienache si,impreuna, ii conduc pe Costea si pe arnautii care-1 insoteau la podul umblator,
pedrumul cel mai scurt. %colo, mos (ara, "cu pletele-n ochi si surd", le spune ca podulnu suporta atata greutate,
deoarece apele &oldovei se umflasera peste masura. )asugestia %ncutei, Costea hotaraste sa treaca primul cu podul
plutitor, impreuna cududuca #arvara, iar ceilalti, cu transportul urmator. Podul a auns cu bine la malulcelalalt "s-a
ramas acolo neclintit si tacut", nu se simtea nici o miscare, nu se au$eanici un $gomot. *elinistiti, oamenii au inceput
sa strige, dar "nimenea n-a inteles ce-a fost si ce s-a intamplat". in $ori, gospodarii din Tupilati au gasit pe mosneag
legat,iar pe Costea Caruntu "strans in funii pana la sange, cu calus de fasina-n gura