Ministerul Educaiei din Republica Moldova

Universitatea Liber Internaional din Moldova

Facultatea de Drept
Catedra Drept Privat
Tema: Delictele
e!ectuat: Lea"u #elea

veri!icat: Mi"alac"e Iurie
C"i inu $%&'
&( Delictele publice si delictele private(((((((((((((((((((((((((((((((((((((( '
$( Delictele civile in iuria((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()
'( Re!ormele dreptului pretorian((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((()
)( Delictele civile: furtum(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()
*( Delictele civile: damnum in iuria datum(((((((((((((((((((((((((((((((((+
+( Delictele pretoriene((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+
6.1 Violenta((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+
6.2 Dolul((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((,
6.3 Frauda creditorilor((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((-
$
1. Delictele publice si delictele private
Delictele publice erau savarsite impotriva colectivitatii ca entitate distincta de membrii
acesteia( .e considera ast!el ca sunt delicte publice: pro!anarea lucrarilor sacre /sacrilegium01
omorul /parricidium01 tradarea /perduellio0( .anctiunile aplicate pentru aceste delicte erau
moartea sau bataia 2 in raport cu 3ravitatea lor 2 si erau 4udecate si pedepsite de ma3istrati( In
ba5a Le3ii 6aleria de provocatione s7a "otarat ca partea considerata vinovata si pedepsita cu
pedeapsa capitala poate !ace apel la adunarea poporului( .pre s!arsitul Republicii1 delictele
publice erau 4udecate de tribunale permanente /quaestione perpetuae0 pre5idate de un pretor(
In ce priveste delictele private1 cele mai !recvente erau in iuria si damnum in iuria
datum( Ele le5au interesele particularilor8 instantele competente sa 4udece aceste !apte erau
instantele obisnuite /ordo iudiciorum privatorum0(
In perioada de aplicare a vec"iului drept roman era !olosita ca mi4loc de sanctiune
pentru delictele private1 asa7numita ra5bunare privata1 care consta in aplicarea sanctiunii direct
de victima delictului care isi !acea sin3ura dreptate1 a4utat de membrii 3rupului social din care
!acea parte( st!el1 potrivit Le3ii celor 9II Table1 pentru delictul de ranire a unei persoane
/membrum ruptum01 daca partile nu se impacau /ni cum eo pacit0 ra5bunarea privata consta in
cau5area aceluiasi rau autorului /talio esto0(
Mai tar5iu1 delictele private erau pedepsite cu o pedeapsa /poena0 constand intr7o suma
!i:a de bani !i:ata de cutuma sau de le3e( Cu trecerea timpului s7a "otarat ca aceasta sanctiune sa
!ie apreciata de ma3istrat sau 4udecator(
Poena repre5inta ec"ivalentul banesc al iertarii din partea victimei1 inlocuind ra5bunarea
privata1 ast!el ca a devenit obli3atorie pentru ambele parti /autor si victima0( Totusi in!luenta
ra5bunarii private a persistat si in cadrul noii re3lementari in ce priveste sanctiunile aplicate(
st!el1 numai autorul delictului trebuia sa plateasca poena1 iar daca acesta deceda inainte de litis
contestatio, mostenitorii nu puteau !i !acuti raspun5atori( Dreptul de ra5bunare apartinea numai
victimei1 plecandu7se de la ideea ca impotriva acesteia s7a comis !apta si numai ea are dreptul sa
ceara aplicarea unei sanctiuni(
C"iar daca autorul !aptei su!erea o capitis deminutio era obli3at sa plateasca suma !i:ata
drept despa3ubire /poena0( Ra5bunarea avea loc asupra persoanei !i5ice /noxa caput sequitur0(
Era posibil ca !apta sa !ie comisa de mai multi autori si in atare situatie victima avea
dreptul sa7i urmareasca pe toti1 primind de la !iecare suma ce se stabilea ca despa3ubire(
Dreptul victimei la poena se stin3ea prin impacare /pactum0 2 despre care se aminteste si
in Le3ea celor 9II Table /pacere0(
ctiunile preva5ute de delictele private se numeau actiuni no:ale1 actiuni penale1
actiuni rei persecutorii si actiuni mi:te(
.e numesc penale actiunile prin care se urmareste o poena( Un delict poate da nastere la
una sau mai multe actiuni rei persecutorii prin care se urmareste readucerea in patrimoniul
victimei a lucrului care a !acut obiectul actiunii sau valoarea lui(
In ca5ul !urtului1 e:ista actiunea in revendicare1 actiunea ad exhibendum1 condictio
furtiva ca actiuni rei persecutorii(
ctiunile penale se cumulau cu actiunile rei persecutorii( st!el1 in ca5ul !urtului1 victima
avea actiunea furti nec manifesti1 care ii aducea de doua ori valoarea lucrului !urat cu titlu de
pedeapsa( ctiunea ad exhibendum sau condictio furtiva ii aducea1 dupa ca5 lucrul !urat inapoi
sau contravaloarea lucrului(
La inceput1 actiunile penale priveau numai pe autorul delictului1 dar mai tar5iu s7a admis
ca pot !i pornite si impotriva mostenitorilor daca acestia au tras !oloase din !apta comisa de autor(
ceeasi situatie s7a petrecut si cu dreptul de a introduce o actiune1 in sensul ca numai victima era
indreptatita sa !aca acest lucru1 pentru ca pe parcurs sa se accepte idea ca si mostenitorii victimei
au drept la actiune1 cu e:ceptia actiunii in iuria(
ctiunile rei persecutorii se transmit atat activ cat si pasiv( 6ictima are conductio
furtiva, c"iar daca lucrul !urat a disparut1 dandu7se ca e:emplu ca5ul sclavului !urat care a murit
!ie in mana "otului1 !ie in mana unei alte persoane(
'
2. Delictele civile in iuria
Prin Le3ea celor 9II Table erau pedepsite !aptele care aduceau atin3ere persoanei
!i5ice: membrum ruptum1 os fractum1 in iuria(
0 membrum ruptum inseamna o rana( Intre victima si in!ractor putea interveni o
impacare1 care oprea e:ercitiul ra5bunarii private( Daca partile nu a4un3eau la impacare1 atunci
se revenea la re3imul ra5bunarii private si victima putea produce autorului aceeasi rana /talio
esto0(
;0 os fractum1 un os !racturat( Pentru acest delict Le3ea celor 9II Table !i:a o amenda de
'%% de asi1 cand victima era un om liber si de &*% de asi cand victima era sclav(
C0 in iuria propriu75isa consta in violente usoare si era pedepsita cu $* de asi(
3. Reformele dreptului pretorian
In momentul cand vec"iul sistem al Le3ii celor 9II Table nu a mai corespuns datorita
sc"imbarii conditiilor economice si sociale1 a disparut ra5bunarea privata si sistemul le3al de
aplicare a pedepselor1 amenda !iind acum !i:ata de 4udecator1 in raport de 3ravitatea !aptei1 de
starea materiala a autorului1 de ran3ul social al victimei etc(
ctiunea creata de pretor se numea iniuriarum aestimatoria si se 4udeca de recuperatori(
ctiunea atra3ea in!amia condamnatului1 dar nu era data decat timp de un an de la comiterea
!aptului1 considerandu7se ca dupa e:pirarea acestui termen1 victima a iertat pe cel ce savarsise
delictul( ctiunea nu se transmitea mostenitorilor victimei si nici nu putea !i admisa impotriva
mostenitorilor autorului delictului(
Pe timpul dictaturii lui Cornelius .<la a !ost votata Le3ea Cornelia de iniuriis cu privire
la delictele de loviri1 raniri si violare de domiciliu( Ele au !ost trans!ormate in delicte publice si
4udecate de tribunalele permanente1 quaestiones(
4. Delictele civile: furtum
In epoca clasica notiunea de !urt cuprindea nu numai insusirea lucrului1 ci si !aptul de a
avea in mana lucrul altuia /fraudulos01 de a lua posesiunea sau !olosinta lucrului de la cel care7l
detine le3al( Trebuia sa se dovedeasca intentia autorului de a savarsi !urtul( Luarea in mana
/!rauduloasa0 a lucrului altuia1 trebuia sa !ie !acuta cu intentia de casti3 /lucrum, lucri faciendi
gratia0(
Furtul trebuia comis cu stiinta( #u era considerat !urt daca cineva a cre5ut ca dispune de
bunul propriu1 cum este ca5ul mostenitorilor de buna7credinta(
Furtum rei este !urtul propriu75is1 luarea unui lucru corporal din proprietatea1 posesia sau
detentia cuiva1 cu intentia de a7l insusi pe nedrept( .e considera !urt si !aptul comodatarului sau a
depo5itarului de a vinde lucrul depo5itat sau imprumutat(
Furtul u5a4ului /furtus usus0 era !apta depo5itarului sau a creditorului 3a4ist de a se !olosi
de lucrul depo5itat sau de 3a4( Comodatarul comite un !urt al u5a4ului daca !oloseste lucrul
imprumutat contrar destinatiei lui normale sau contrar conventiei cu comodantul(
Furtul posesiunii este !apta acelui care ia un lucru de la cel care are posesiunea lui1 de
e:emplu1 cu titlu de 3a4 /pignus0( Comite un !urt al posesiunii si debitorul proprietar al lucrului1
care il ia de la creditorul sau1 unde lucrul se 3asea in 3a4( cesta este si ca5ul coproprietarului
care sustra3e bunul indivi5ibil a!lat in posesiunea sau in detentiunea altei persoane( ctiunea de
!urt este data proprietarului1 posesorului sau detentorului lucrului(
Le3ea celor 9II Table distin3ea !urtul !la3rant de !urtul ne!la3rant( Furtul !la3rant /"otul
este prins in timp ce comitea !aptul0 putea !i comis in impre4urari a3ravante: noaptea sau de "otul
cu mana inarmata( In acest ca5 sclavul "ot prins era omorat pe loc /ra5bunare privata0( Daca
sclavul !u3ea1 dar era identi!icat1 prins de victima1 el era adus in !ata ma3istratului si aruncat apoi
de pe stanca Tarpeia( Fiul de !amilie prins1 era dus in !ata ma3istratului( Pedeapsa era capitala(
)
=mul liber era batut cu ver3i si atribuit de ma3istrati victimei1 devenind sclavul acesteia1 dupa o
opinie a unor 4uristi1 iar dupa alta opinie doar o persoana in puterea victimei1 un addictus(
Pedepsele corporale se aplicau pentru !urtul !la3rant numai daca partile nu conveneau
alt!el(
In ca5ul !urtului ne!la3rant1 nu e:ista ra5bunare( In Le3ea celor 9II Table1 "otul era
obli3at sa plateasca o amenda1 e3ala cu dublul valorii lucrului( menda era apreciata mai tar5iu
de 4udecator in raport de valoarea bunului( Cand "otul dadea bunul in proprietatea1 posesiunea
sau cu titlu de detentie unei alte persoane1 victima avea impotriva acesteia o actiune furti-
comcepti /lucru 3asit1 descoperit0( ctiunea ducea la obli3area tainuitorului de a plati de ' ori
valoarea lucrului( Tainuitorul avea la randul lui actiunea furti oblati impotriva autorului /relativa
la lucrul o!erit0 pentru a !i obli3at la plata sumei ce o suportase prin aplicarea amen5ii(
In epoca clasica victima putea e:ercita impotriva autorului actiunile penale1 cat si
actiunile rei persaecutorii1 in locul ra5bunarii private1 care dispare( Pretorul a pedepsit in epoca
clasica !urtul !la3rant cu o amenda e3ala cu de ) ori valoarea lucrului !urat(
ceeasi amenda se pronunta si impotriva stapanului sclavului1 autor al !urtului( Furtul
ne!la3rant este pedepsit cu o amenda e3ala cu de $ ori valoarea lucrului( Pretorul a mentinut
actiunea furti concepti si furti oblati si a creat doua actiuni noi1 actiunea furti non exhibiti sifurti
prohibiti care conduceau la o amenda e3ala cu de ) ori valoarea obiectului !urat( ctiunea furti
exhibiti era data in ca5ul in care se descoperea lucrul cu oca5ia unei perc"e5itii 2 lance licioque(
ctiunea furti prohibiti se dadea impotriva celui care se opunea la o perc"e5itie lance licioque(
Pretorul Terentius 6arro Lucullus Licianinus a creat in anul -) i( >( actiunea vi bonorum
raptorum1 privitoare la bunurile !urate cu violenta /rapina0 sau la !urtul comis in banda( Prin
actiune se obtinea o amenda e3ala cu de ) ori valoarea lucrului(
La inceput actiunea de !urt a !ost acordata cetateanului roman impotriva paratilor care
erau tot cetateni romani1 pentru ca ulterior1 sa !ie recunoscuta si in !avoarea pere3rinilor
reclamanti cat si impotriva pere3rinilor parati1 ca actiune utila1 creandu7se !ictiunea ca si acestia
erau cetateni romani( 6ictima poate !i proprietarul1 posesorul1 detentorul lucrului /cum ar !i
posesorul de buna7credinta1 u5u!ructuarul1 u5uarul1 titularul unei operaes0(
.7a recunoscut o ast!el de actiune si persoanelor civile carora li s7a incredintat pa5a
lucrului cum ar !i locatarii1 comodatarii1 creditorii 3a4isti( .7a considerat ca depo5itarul nu
bene!icia5a de actiunea de !urt( El raspunde pentru dol sau pentru culpa lata(
De asemenea1 nu se acorda actiunea de !urt posesorului de rea7credinta /"otul0(
E:istau situatii cand se dadea o alta actiune in locul actiunii de !urt( st!el1 sotul 7 victima
!urtului 7 are actiunea rerum amotarumimpotriva celuilalt sot( ctiunea de !urt se putea da si
impotriva insti3atorilor si a complicilor(
6ictima !urtului are actiuni rei prsecutorii pentru a recupera: revendicarea1 condictio
furtiva1 actiunea ad exibendum1 actiunea din comodat1 din depo5it1 din 3a4 etc(
ctiunea in revendicare se poate indrepta impotriva "otului1 a mostenitorului "otului1
impotriva oricarui tert dobanditor c"iar de buna7credinta( Revendicarea se indrepta impotriva
celui care poseda lucrul1 ori incetase prin dol sa7l posede( ctiunea nu era primita cand lucrul
pierise din ca5 !ortuit in mana "otului sau a mostenitorilor acestuia1 ori in mana tertilor care
detineau lucrul( ctiunea in revendicare nu se acorda in ca5ul cand paratii erau mostenitorii
neposesori(
Condictio furtiva1 actiunea in restituire se dadea in ca5urile aratate mai sus1 cand
revendicarea nu se putea introduce( 6ictima era considerata creditor al lucrului1 c"iar daca "otul
sau mostenitorii sai nu7l posedau1 ori c"iar daca lucrul pierise din ca5 !ortuit( ceasta actiune nu
apartine decat proprietarului lucrului1 victima a !urtului( 6ictima poate ale3e intre revendicarea
impotriva tertilor detentori si actiunea in restituire impotriva "otului sau a mostenitorilor1 daca
era mai avanta4os(
Condamnarea se ridica la o suma care repre5inta cea mai mare valoare pe care a atins7o
lucrul din momentul !urtului( Dimpotriva1 revendicarea si actiunea adexibendum nu pot !i
*
e:ercitate decat daca lucrul e:ista in mainile "otului sau ale mostenitorului sau in momentul
introducerii actiunii(
In revendicare lucrul este inapoiat in starea in care se a!la si paratul este eliberat1 daca
deteriorarea nu a provenit din dolul sau culpa debitorului(
5. Delictele civile: damnum in iuria datum
Le3ea celor 9II Table pedepsea unele !apte cau5and pre4udicii averii unei persoane:
!aptul de a taia arborii unei persoane1 incendiul voluntar1 !aptul de a duce la pascut o turma pe
terenul altuia(
Le3ea ?uilia crea5a delictul damnum in iuria datum anterior sec( II i( >( si cuprindea '
capitole prin care sunt re3lementate !aptele cau5atoare de pre4udicii particularilor( Primul capitol
se re!erea la uciderea unui sclav sau a unui animal traind in turma1 !aptele !iind sanctionate cu o
amenda proportional cu valoarea pre4udiciului cau5at( Capitolul al II7lea privea delictul comis de
adstipulator in dauna stipulantului1 iar cel de7al III7lea capitol pedepsea ranirea unui sclav sau a
unui animal traind in turma(
Delictul presupunea un !apt po5itiv( #u se lua in considerare o simpla omisiune1 o lipsa
de activitate( Cea mai mica culpa dadea loc la aplicarea le3ii( Pre4udiciul trebuia cau5at de o
!apta contrara le3ii /in iuria, in ius0: cel care omoara sclavul altuia1 !iind in le3itima aparare1 nu
comite delictul Le3ii ?uilia( #u se considera ilicit !aptul de a omori sau rani un "ot care ataca
victima sau un "ot prins asupra !aptului noaptea(
In decursul timpului1 e!ectele Le3ii ?uilia au !ost e:tinse introducandu7se si culpa din
omisiune( .7a admis e:onerarea autorului cand intervenea culpa victimei sau ca5ul !ortuit(
u aparut actiunile in factum pentru !aptele care depaseau cadrul le3ii( La inceput
raspunderea era obiectiva1 orice !apt ilicit atra3ea sanctiunea le3ii1 pentru ca mai tar5iu sa se ia in
considerare dolul si apoi1 culpa autorului(
6. Delictele pretoriene
Pretorul intervenind in materie de delicte a completat1 a cori4at sau a interpretat dreptul
civil1 repunand prin actiunea in factum data pentru un an1 un numar de delicte1 care pana atunci
nu !usesera sanctionate /delicte pretoriene0( Dupa trecerea anului se considera ca victima a iertat
pe autor(
.unt mai cunoscute trei delicte: de violenta1 de dol si !rauda creditorilor(
6.1. Violenta
Edictul prevedea: ceea ce s7a savarsit din teama sau din violenta nu se va sanctiona(
6iolenta era considerata presiune !i5ica sau morala sub imperiul careia o persoana inc"eia un act
4uridic sau savarseste un act material pe care alt!el nu l7ar !i !acut( In vec"iul drept roman1 nu se
cunostea delictul de violenta in actele 4uridice care erau !ormaliste si cereau pre5enta martorilor
sau a ma3istratilor cetatii1 ceea ce e:cludea !olosirea violentei(
In sec( I i( >(1 situatia s7a modi!icat datorita noilor conditii economice si sociale1 au
aparut actele ne!ormaliste care nu cereau pre5enta martorilor ori a ma3istratilor(
ctiunea !olosita acum /metus01 care sanctionea5a violenta era in rem scripta1 in sensul ca
numele paratului era trecut in partea din !ormula /intentio0 in care reclamantul isi e:prima
pretentiile sale( ceasta actiune era o actine penala si amenda aplicata era e3ala cu de ) ori
valoarea pre4udiciului su!erit de victima sau de ) ori imbo3atirea obtinuta de tertul care a
dobandit !oloase de pe urma savarsirii !aptei( Ea era data pe timp de un an1 dupa care pretorul
dadea o actiune in factum care ii permitea victimei sa primeasca o despa3ubire1 care repre5enta
pre4udiciul su!erit(
ctiunea metus era arbitrara1 4udecatorul avand posibilitatea ca inainte de condamnare sa
pronunte un arbitratus1 invitand pe parat de a restitui sau a despa3ubi pentru a evita plata
amen5ii( Restituirea consta !ie in anularea actului 4uridic inc"eiat sub amenintarea violentei1 in
+
retransmiterea posesiunii1 in iertarea de datoria contractata sub amenintare( ctiunea putea !i
introdusa si de mostenitorii victimei1 dupa cum putea !i indreptata si impotriva mostenitorilor
autorului violentei daca s7au imbo3atit in urma delictului(
Exceptio metus sau exceptio metus causa1 era un mi4loc de aparare pus la indemana
victimei1 caruia autorul violentei si reclamant in proces1 ii cere sa e:ecute datoria contractata sub
amenintare(
In integrum restitutio ab metum ducea la ceea ce asta5i numim anularea actului 4uridic(
Restituirea sau repunerea in starea anterioara se acorda de pretor dupa anc"eta
prealabila1 cognitio1 anc"eta1 cognita causa1 dupa ce ma3istratul acercetat !aptele( De multe ori1
repunerea in situatia anterioara /retitutio0 era mai avanta4oasa decat actiunea metus1 pentru ca
prin actiunea metus victima dobandea numai o creanta si intra in concurs cu ceilalti creditori in
momentul e:ercitarii si era posibil ca autorul violentei sa !ie insolvabil( Repunerea in situatia
anterioara delictului avea drept e!ect ca proprietarul lucrului era din nou considerat proprietar si
nu intra in concurs cu nimeni(
6.2. Dolul
Delictul de dol a !ost propus de ?uillus @allus1 !ie in calitate de pretor1 !ie in calitate de
4urisconsult si s!atuitor al pretorului1 in 4urul anilor ++ i( >(
Continutul edictului era urmatorul: Adaca se a!irma sa s7a comis dol1 daca se pare ca este
ca5ul sa !ie sanctionat si nu e:ista o alta actiune1 voi da actiune(B Dolul este manopera
!rauduloasa destinata sa induca in eroare o persoana pentru a o determina sa !aca un act material
sau 4uridic( Dolul a !ost sanctionat la inceput cu o actiune de dol apoi cu o e:ceptie de dol si cu o
restituire sau repunere in situatia anterioara /restitutio in integrum0(
ctiunea de dol este o actiune pretoriana in factum si edictala( .e da timp de un an de la
savarsirea delictului sau din momentul in care victima a luat cunostinta de dolul comis in dauna
ei( ctiunea se indreapta impotriva persoanei care a comis dolul si nu impotriva celor care au
pro!itat de pe urma delictului( #umele paratului !i3urea5a in !ormula( Dupa un an de 5ile1
pretorul poate sa dea o actiune in factum( ctiunea de dol este subsidiara8 pretorul da actiunea
numai daca nu e:ista o alta actiune( #u se da actiunea de dol in ca5ul in care mostenitorul ucide
sclavul care a !ost lasat de de!unct cu titlu de le3at1 pentru ca le3atarul are actiunea din
testament( Dar se da actiunea de dol1 ori de cate ori nu e:ista o alta actiune sau e:ista indoiala
daca se poate da o alta actiune( Debitorul intr7un contract nu cere actiunea de dol pentru ca el1
atunci cand este dat in 4udecata de creditor1 are e:ceptia de dol pentru a se putea apara(
In contractele de buna7credinta1 e:ceptia de dol este sub inteleasa si paratul poate s7o
invoce totdeauna in !ata 4udecatorului1 c"iar daca n7a cerut pretorului sa introduca e:ceptia in
!ormula(
ctiunea de dol nu se da impotriva mostenitorilor autorului1 dar in timpul imperiului s7a
admis acest lucru1 in masura in care au avut !oloase /s7au imbo3atit0( ctiunea de dol se acorda
persoanelor care au inc"eiat un act 4uridic sub imperiul dolului( E:ceptia se da si mostenitorilor
victimei( Ea se opune numai autorului delictului1 nu si celui care a dobandit de la el cu titlu
3ratuit( E:ceptia de dol a devenit mai tar5iu 3enerala si putea inlocui orice e:ceptie ba5ata pe
ec"itate( Ea se putea opune si atunci cand dolul se comisese anterior sau posterior actului 4uridic(
Pretorul acorda descendentilor contra ascendentilor si libertilor conta patronilor numai o
e:ceptie in factum composita(
Prin aceasta e:ceptie1 pretorul descrie !aptele care s7au petrecut !ara a le cali!ica drept
dol(
Repunerea in situatia de dinainte /restitutio0 a !ost introdusa ceva mai tar5iu( Ea permite
sa se obtina o satis!actie mai completa in unele ca5uri( ceasta actiune se acorda in ca5uri mai
rare intrucat actiunea de dol in procesul extraordinem comporta ius restituendi1 un ordin de a
restitui in natura( Ea era necesara cand dolul se comisese in timpul procesului(
,
6.3. Frauda creditorilor
Prin !rauda creditorilor se intele3e activitatea debitorului in ba5a careia acesta isi micsora
solvabilitatea in dauna creditorilor( Ea era sanctionata prin interdictul !raudatoriu1 actiunea
pauliana si repunerea in situatia anterioara /restitutio in integrum ab fraudem0( Interdictul
!raudator este dat creditorului impotriva tertilor care au dobandit !raudulos de la debitor un lucru
corporal( El permite creditorului sa readuca lucrul in averea debitorului pentru a se indestula(
ctiunea pauliana 2 a !ost introdusa in !avoarea creditorilor atunci cand se putea !olosi
interdictul /saracirea se datorase altor cau5e decat instrainarii unui lucru corporal1 spre e:emplu
debitorul e!ectuase o plata inte3rala unuia dintre creditori1 punand in !elul acesta pe ceilalti intr7o
situatie in!erioara0( ctiunea pauliana era introdusa de curator bonorum1 persoana care
repre5enta interesele colective ale creditorilor1 dupa ce avusese loc trimiterea lor in posesia averii
debitorului insolvabil( ctiunea se indreapta impotriva unui tert care dobandise de la debitorul
insolvabil sau care devenise prin instrainare insolvabil( Pentru ca sa se poata introduce actiunea
pauliana se cerea ca instrainarea sa provoace saracirea debitorului( #u erau vi5ate actele prin
care debitorul re!u5ase sa se imbo3ateasca1 cum ar !i neacceptarea unei mosteniri1 iar actul de
saracire trebuia sa !ie !acut cu intentia de a pre4udicia pe creditori(
Tertii contra carora se e:ercita actiunea1 trebuiau sa !ie partasi la !rauda( Conditia priveste
numai pe tertii dobanditori cu titlu oneros( Dobanditorii cu titlu 3ratuit nu aveau nimic de
pierdut: nu era nevoie sa se dovedeasca participarea lor la !rauda( Creditorii mai aveau la
dispo5itie si o repunere in situatia anterioara /restitutio in integrum ab fraudem0( Repunerea
opera anularea actului pe cale pretoriana si bunul era reluat de creditor !ara a mai intra in con!lict
cu creditorii tertului care primise lucrul(
-