Sunteți pe pagina 1din 9

CURS FARMACOLOGIE NR.

4
CONTINUTUL CURSULUI

FORME MEDICAMENTOASE SEMISOLIDE I MOI

Sunt supozitoarele,
unguentele,
pastele,
linimentele,
emplastrele i
spunurile.

1) Supozitoarele (suppositorium, suppositoria) sunt forme semisolide care la temperatura
camerei sunt solide i se topesc la temperatutra corpului de 37 grade C.

Dup calea de admninistrare se clasific in :

a) Rectale - au form semicilindric sau de torpil, cu lungimea de 2-4 cm, diametru de 5-8
mm, greutatea de 2 g la copii i 2-4 g la aduli. Se administreaz rectal pentru efecte
resorbtive sau locale.
b) Vaginale sunt de 2 tipuri: ovule (ovulum) sau supozitoare vaginale propriu-zise i
globule (globulus) care se obin prin turnri in forme speciale. Conin antiseptice,
antimicotice, etc.
c) Uretrale (bujiuri, cereoli) au form de bastonae lungi, cilindro-conice, cu un capt mai
efilat, lungimea 4-5-10 cm, diametru 2 mm, greutatea 0,3-2 g.

Compoziia supozitoarelor:
1. substane active
2. excipieni

Excipienii se aleg in funcie de natura substanei acitve i scopul urmrit (local sau resorbtiv).

a) lipofili sunt liposolubili. Se folosesc pentru prepararea supozitoarelor magistrale.
Cel mai utilizat este untul de cacao (Butyrum cacao), un ulei gras cu consisten solid, care
se topete foarte repede la temperatura corpului, extras din seminele arborelui Theobroma
cacao prin prjire i presare. Conine trigliceride ale acizilor palmitic, stearic, oleic i acizi
grai liberi. Are dezavantajul c rancezete foarte uor.

b) hidrofili - sunt hidrosolubili. Se utilizeaz pentru obinerea supozitoarelor pe cale
industrial. Sunt 2 reprezentani: masa gelatinoas - un amestec de gelatin i glicerin,
precum i ap, care la cald este fluid, la rece are consisten solid (gelatina se extrage din
esuturile animale ce conin colagen prin hidroliz). De asemenea se mai folosesc macrogoli
sau PEG-uri (din punct de vedere sunt polimerizate de etilenglicol, care rezult din
condensarea oxidului de etilen cu apa).
In funcie de greutatea molecular au consisten solid sau lichid (cei cu GM sub 600 sunt
lichizi, iar cei cu GM peste 600 sunt solizi). Pentru prepararea supozitoarelor tipizate se
folosesc cei cu GM 1500-4000. Nu rancezesc, nu irit, dar la administrarea supozitoarelor este
necesar umectarea acestora pentru a favoriza alunecarea.

Prescrierea supozitoarelor magistrale este necesar s cunoatem dozele unitare ale
substanelor active, numrul de doze care este mic (V-X-XV), excipientul este intotdeauna
Butyrum cacao care se adaug q.s. (quantum satis), metodele de prescriere fiind cele
cunoscute: metoda dispensatoare sau metoda de divizare.

2.Unguentele (unguentum, unguenta) sunt preparate farmaceutice de consisten moale,
care se aplic pe tegumente i mucoase in scop de protecie sau terapeutic.

Compoziia: substana sau substanele active i excipieni. Acetia se mai numesc i baze de
unguente.

Clasificare:
a) dup locul de aplicare: dermice, oftalmice, nazale, pentru plgi (sterile).
b) dup tipul aciunii: de protecie, epitelizante, cosmetice, revulsive, dezinfectante.
c) dup capacitatea de ptrundere: epidermice, endodermice, diadermice (acestea din urm
au capacitate resorbtiv, la distan).
d) dup baza de unguent i modul de includere a substanei active: unguente soluii cand
substana activ se dizolv in baza de unguent, unguente-suspensii cand substana activ este
insolubil in baza de unguent, fiind suspendat i unguente-emulsii care conin dou faze
nemiscibile, una apoas i una uleioas care se amestec cu ajutorul emulgatorilor.
Emulgatorii sunt de 2 tipuri: A/U amestec picturile de ap in ulei i U/A amestec picturile
de ulei in ap.

Cerine generale pentru unguente:
- s aib aspect omogen
- s-i menin consistena la 36 0C
- s adere de tegumente sau mucoase
- s nu rancezeasc
- s aib pH 4,5 8,5
- s cedeze uor substana activ
- s penetreze uor

Bazele de unguente sunt de 2 tipuri :
a) hidrofobe
b) hidrofile

a) Bazele de unguente hidrofobe sunt liposolubile, produc staz de cldur, au efect de
protecie.
1.Geluri de hidrocarburi sunt hidrocarburi saturate superioare care se obin la rafinarea
petrolului. Nu rancezesc, nu irit tegumentele, produc staz de cldur. Ex. Vaselinum album,
Paraffinum liquidum.
2.Lipogeluri sunt trigliceridele acizilor grai superiori (grsimi neutre). Ex. Oleum cacao,
Ol.helianthi (ulei de floarea soarelui), Ol.olivarum (ulei de msline), Ol.ricini, Ol.lini (ulei de
in), Ol.jecoris.(ulei de pete).
3.Baze emulsive tip A/U : grsimea de pe lana oilor - lanolina (Adeps Lanae anhidri), Adeps
Lanae hydrosus (conine 25% ap), Alcoholes lanae. Lanolina poate emulsiona o cantitate
mare de ap. Alte baze A/U: Cetaceum un produs ceros obinut din cavitile pericraniene
ale caalotului; cerurile Cera alba, Cera flava. In prescripiile magistrale se folosete
Unguentum simplex, prevzut de Farmacopeea Roman care conine 90% vaselin i 10%
lanolin.
b)Bazele de unguente hidrofile sunt hidrosolubile, se usuc la aplicarea pe tegumente i
permit evaporarea apei, au efect rcoritor.
1.Hidrogelurile formeaz cu apa coloizi vascoi, cu efect rcoritor, se spal cu ap, sunt
alterabile datorit invadrii de ctre microorganisme. Ex. Unguentum gliceroli (glicerolatul de
amidon), Methylcelulosum (macromolecule care cu apa dau soluii sub form de geluri).
2.PEG (macrogolii) baze hidrosolubile neiritante, neivadate de microorganisme cu GM de
400, 1500, 4000, utilizate in diferite amestecuri. Ex. PEG 1540 aa cu PEG 400 (Macrogolum),
PEG 400 aa cu PEG 4000 (Unguentum macrogoli).
3.Baze emulsive tip U/A sunt lavabile, au efect rcoritor. Ex. Tween 80 (Sorbi macrogoli
oleas 300), cetilstearilsulfat de sodiu, alcool cetilic in amestec cu alcool stearilic, Unguentum
emulsificans, Unguentum emulsificans aquosum.

Prescrierea unguentelor magistrale este necesar cunoaterea concentraiei substanei
active i cantitatea total, in funcie de suprafaa pe care se aplic. Astfel, se prescriu 10 g
pentru unguentele oftalmice, 30 50 g pentru fa, 80-100 g pentru membrele superioare sau
inferioare i 300 g pentru toat suprafaa corpului.

3.Pastele (pasta, pastae) sunt unguente ce conin intre 50-60% din compoziie substane
inerte, impreun cu substane active, care se aplic pe tegumente in scop sicativ sau de
protecie. Excipientul este vaselina alb (Vaselinum album), care pstreaz staz de cldur.
Efectul sicativ se datoreaz pulberilor interte: Talcum, Zincii oxydum, Amylum.

4.Linimentele (linimentum, linimenta) sunt forme lichide sau semisolide ce conin
amestecuri de spunuri, uleiuri, alcooli i alte substane, avand efect lptos, care se aplic pe
tegumente, dup o agitare prealabil. Existau 2 linimente oficinale: cel amoniacal cu rol
neutralizant in arsuri cu substane acide i cel oleocalcar pentru arsuri calorice.

5.Spunurile (sapo, sapones) sunt srurile alcaline ale acizilor grai superiori. Spunurile
de sodiu sunt solide iar cele de potasiu sunt lichide. Au efect de curire sau degresare; pot fi
folosite pentru ptrunderea unor substane active prin tegumente; exist i spunuri
medicinale, care incorporeaz substane antiseptice: sulf, gudron, borax, resorcinol.

6.Emplastrele (emplastrum, emplastra) sunt amestecuri de spunuri, rezine, ceruri,
substane grase, cauciuc i substane medicamentoase. Dup destinaie se clasific in
emplastre terapeutice i adezive.

Cele terapeutice conin substane medicamentoase. Plasturii adezivi pentru absorbie
transdermic (de tip TDDS - transdermal drug delivery system) se aplic pe piele i cedeaz
lent substana activ in vederea absorbiei transcutanate i a efectului sistemic. Exemple: cele
cu nitroglicerin folosite pentru efectul antianginos sau cu nicotin. Efectul este prelungit i
poate fi terminat cu uurin prin inlturarea plasturelui, compliana este superioar, dar pot
exista inegaliti in cadrul procesului de absorbie.

Cele adezive se gsesc sub form de rulouri de ex. leucoplast (folosit pentru fixarea
pansamentelor), sub form de dreptunghiuri (include i o substan activ antiseptic) de ex.
Romplast cu rivanol, URGO; dar i sub form de lichide adezive, constituite din soluii de
rini in eter, cloroform i benzen de exemplu mastisolul (galifix).


FORME MEDICAMENTOASE LICHIDE

Definiie: sunt forme farmaceutice constituite dintr-un mediu de dispersie fluid (solvent) in
care se gsesc dispersate substane active solide lichide sau gazoase.

Clasificare dup complexitate sunt simple cu o singur substan activ i compuse sau
amestecuri, mixturi.
- dup gradul de omogenitate sunt soluii omogene i dispersii eterogene.
- dup modul de preparare: soluii, emulsii, suspensii i soluii extractive.
- dup natura solventului: apoase, alcoolice i uleioase.
- dup calea de administrare :
1. forme lichide pentru uz extern
2. forme lichide pentrui uz extern cu intrebuinri speciale
3. forme lichide pentru uz intern
4. forme lichide pentru administrare parenteral
5. ceaiuri, soluii extractive, extracte.

Avantajele formelor lichide: efect terapeutic prompt, administrare controlabil, este o form
accesibil copiilor.

Dezavantajele formelor lichide: gustul, mirosul neplcut se simt mai uor, volumul mare, pot
apare reacii de incompatibilitate (precipitare, efervescen, de culoare).

1.Forme lichide pentru uz extern

1.1.Soluii pentru uz extern (solutio) - sunt utilizate pentru aplicare pe tegumente i
mucoase pentru badijonare, comprese, friciuni, splturi. Conin substane active dizolvate in
urmtorii solveni: ap distilat (Aqua destillata), alcool diluat (Alcoholum dilutum) i ulei de
floarea soarelui (Oleum Helianthi).
Uneor se poate aduga i glicerol pentru a crete aderena de tegumente.
Prescrierea formelor lichide magistrale este necesar s cunoatem concentraia substanei
active i cantitatea total (in funcie de suprafaa pe care se aplic): 30-50 g pentru fa, 100-
150 g pentru frecii, 200 g pentru comprese, 300-1000 g pentru splturi.

1.2.Suspensii pentru uz extern (suspensio) conin substane insolubile, care se disperseaz
in ap sau ulei. Mai conin i ageni de vascoyitate (metilceluloza, gelatina, glicerina,
macrogoli). Necesit agitare inainte de aplicare, numindu-se mixturi agitande. Substanele
insolubile care intr in compoziie sunt oxidul de zinc, amidonul, talcul.
Se prescriu ca i soluiile pentru uz extern.

1.3.Emulsii pentru uz extern (emulsio) sunt preparate cu aspect lptos obinute prin
dispersarea a 2 lichide nemiscibile, unul apos i altul uleios, cu ajutorul emulgatorilor de tip
A/U sau U/A. Se agit inainte de aplicare.

2.Forme lichide pentru uz extern cu intrebuinri speciale

2.1.Picturile pentru ochi (colire, oculoguttae) se pot prezenta sub form de soluii,
emulsii sau suspensii care se aplic in sacul conjunctival, cate 1-3 picturi odat in
tratamentul conjunctivitelor, iridociclitelor sau pentru examenul fundului de ochi. Trebuie s
indeplineasc urmtoarele condiii: s fie sterile i s fie izotone i izohidre cu lichidul
lacrimal.
Pentru prescrierea colirelor magistrale trebuie s cunoatem concentraia substanei active,
cantitatea total care este de 10 g i solventul, care difer in funcie de concentraia substanei
active. Astfel, dac concentraia acesteia este mai mic sau egal cu 1% se folosete Solvens
pro oculoguttae, un lichid foarte asemntor cu lichidul lacrimal care conine
fenilmercuriborat, un antiseptic. Dac concentraia substanei active este mai mare decat 1%
se folosete apa distilat. La Subscriptio totdeauna vom scrie M.f. oculoguttae pentru a fi
preparat steril.

2.2. Picturile pentru nas (rhinoguttae) se administreaz in fiecare nar pentru
decongestionarea mucoasei nazale in rinite sau sinuzite. De obicei, se folosesc substane
vasoconstrictoare (cu excepia nou-nscuilor la care in scop decongestionant se prescrie
intotdeauna ser fiziologic). Pentru prescriere este necesar s se cunoasc concentraia
substanei active, cantitatea total care este de 10 g i solventul care este apa distilat.

2.3.Picturile pentru urechi (otoguttae) pot fi preparate cu ap, ulei sau amestecuri, cu sau
fr glicerin. Trebuie s aib u pH de 5-7,5. Exist o soluie pentru urechi tipizat Boramid.

2.4.Gargarismele sau apele de gur forme lichide, care dup intrebuinare se expulzeaz
fr s fie inghiite. Sunt soluii care conin substane active cu aciune antiseptic,
dezinfectant, dezodorizant dizolvate in ap, alcool sau amestecuri. Exist preparate tipizate,
fie gata preparate, fie concentrate care se dilueaz in momentul utilizrii. De obicei din
acestea se dizolv 1-2 linguri in . pahar cu ap. Ex.Ticiverol.

Alte forme lichide asemntoare sunt: duurile buco-faringiene - soluii apoase administrate
in jet sub presiune cu ajutorul unui dispozitiv adecvat (par de cauciuc, sering, canul pus in
legtur cu un irigator). Colutoriile sunt soluii de consisten siropoas, vascoas pentru
badijonarea cavitii bucale, gingiilor, faringelui. Excipientul este un amestec hidroglicerinat.
Aceste soluii formeaz un inveli protector, ce favorizeaz contactul prelungit al substanelor
medicamentoase cu mucoasa pe care au fost aplicate (ex. glicerina boraxat 10%).

2.5. Clismele - conin substane medicamentoase care se introduc pe cale rectal in scop
diagnostic, terapeutic sau evacuator. Ca solveni se folosesc apa, glicerina, amestecuri, ulei,
etc. In scop terapeutic se folosesc in tratamentul colitelor ulceroase, iar in scop diagnostic
pentru irigografie, irigoscopie.

3.Forme lichide pentru uz intern
Dup natura solventului sunt apoase, uleioase sau alcoolice. Dup modul de preparare sunt
soluii, emulsii i suspensii.
3.1. Picturi pentru uz intern (gutta, guttae) sunt soluii care conin substane active
dizolvate intr-un solvent adecvat. Se introduc intr-o linguri cu zahr, compot dulcea, miere
sau pe un cub de zahr sau pe un miez de paine, pentru a masca gustul neplcut al substanelor
active.
Pentru prescriere trebuie s cunoatem numrul de picturi dintr-un gram de soluie.

Doza unitar a substanei active se include in 1 g sau 0,5 g de soluie. Cantitatea total este
cuprins intre 10,0 i 30,0 g . Numrul de picturi dintr-un gram de soluie difer in funcie de
natura solventului. Pentru soluiile apoase (cu ap distilat) 1 g soluie are 20 picturi, iar
pentru soluiile alcoolice 55-60 de picturi.
1 g sol .20 pic..D.U.
sau
0,5 g sol 10 pic..D.U.
S prescriem picturi pentru uz intern cu Atropini sulphas D.U. = 0,0005 g.
1 g sol 20 pic.0,0005 g
10 g sol ..X
X= 10x 0,0005 g = 0,005 g Atropini sulphas

Dac includem doza unitar in 10 picturi, vom avea urmtoarele calcule :
0,5 g sol10 pic.0,0005 g Atropini sulphas
10 g sol ..X
X = 10 x 0,0005 / 0,5 = 0,01 g Atropini sulphas

3.2. Poiunile sunt forme destinate administrrii pe cale oral cu lingura la aduli i cu
linguria la copii. In afar de substana sau substanele active conin edulcorani in proporie
de 10-30% din cantitatea total, iar solventul este apa distilat. Pentru prescriere trebuie s
cunoatem c doza unitar D.U. se include intr-o linguri la copii i intr-o lingur la aduli. O
linguri conine 5 g soluie, iar o lingur 15 g soluie. Se prescriu 10-20 linguri la adult i 20
lingurie la copii.

Edulcoranii sunt substane cu rol corectiv, folosite pentru ameliorarea gustului
necorespunztor al substanelor active. Se folosesc:

a) ape aromatice soluii diluate de uleiuri volatile, reprezentand reziduurile care rman la
distilarea plantelor ce conin uleiuri volatile. Ex.ap de ment, de scorioar.

b) Siropurile - sunt soluii dulci. Se folosesc Sirupus simplex, adic ap cu zahr 67%, siropuri
aromate: Sirupus citrici (de lmaie), Sirupus aurantiorum (de portocale), Sirupus codeini (un
sirop medicamentos).

c) Limonadele gazoase soluii acre conin compui gazoi, efervesceni. Se folosesc in cazul
prescrierii bromurilor. Ex. Solutio effervescens, Solutio magnesii citras.

d) Mucilagiile sunt soluii coloidale vascoase cu rol corectiv i de protecie. Din punct de
vedere chimic sunt glucide cu structur poliuronic. Formeaz o pelicul fin pe suprafaa
mucoasei tubului digestiv, protejand-o de efectul iritant al substanei medicamentoase. Ex.
Mucilago gummi arabici un lichid glbui opalescen, produs natural de exsudaie al arborilor
din specia Accacia; Mucilago gummi arabici diluti, Mucilago methylcelulosi. Sunt necesare
cand se prescrie cloralhidrat.

e) Glicerolul sau glicerina se folosete pentru prescrierea poiunilor cu ioduri.

Calculele :
1 linguri .5 g sol.0,1 g Aminophenasonum0,01 g Phenobarbitalum
20 lingurie ..100 g sol..X.Y
X= 20 x 0,1 g= 2,0 g Aminophenasonum
Y = 20 x 0,01 g = 0,2 g Phenobarbitalum

3.3.Suspensii pentru uz intern se prescriu ca i poiunile. Conin substane insolubile in
solvent, dar i ageni de vascozitate ca metilceluloza, mucilagul de gum arabic. Necesit
agitare inainte de intrebuinare.

3.4.Emulsii pentru uz intern sunt preparate cu aspect lptos obinute prin dispersarea a 2
lichide nemiscibile. Omogenizarea se obine cu ajutorul emulgatorilor. Emulgatorii sunt
substane tensioactive care reduc tensiunea superficial la nivelul suprafeei de contact intre
cele 2 faze i permit o bun omogenizare a preparatului. Aceste emulsii mai conin i ageni
de vascozitate, de ex. mucilag de gum arabic. Emulsiile pentru uz intern sunt totdeauna de
tip U/A, ca emulgatori folosindu-se Sorbi macrogoli oleas, PEG-uri.

4. Forme lichide pentru administrare parenteral : injeciile i perfuziile.

4.1.Injeciile - sunt preparate farmaceutice sterile i apirogene, obinute pe cale industrial.
Prin filtrare i sterilizare se indeprteaz impuritile din soluie i microorganismele. Soluia
injectabil este condiionat in fiole, flacoane sau seringi preumplute.
Fiolele sunt recipiente de sticl prevzute cu o prelungire in care se introduce o singur doz
dintr-un medicament. Substanele active coninute se prezint ca soluii adevrate, emulsii sau
suspensii.
Ca solveni se folosesc apa distilat sau bidistilat, uleiuri vegetale, solveni sintetici, rareori
solveni anhidri (propilenglicol). Pentru preparatele cu aciune prelungit se folosesc solveni
anhidri, miscibili cu apa sau uleiul, soluii de macromolecule - gelatin, carboximetilceluloz
sodic, polivinilpirolidona, dextran, alginat de sodiu.
Flacoanele sunt recipiente de sticl prevzute cu un dop de cauciuc i uneori armtur
metalic. Pot conine soluii, emulsii, suspensii sau substane active sub form de pulbere care
se dizolv extemporaneu.
Se prescriu dup regulile de la preparatele tipizate.
Cind prescriem flacoane care conin pulberi ce se dizolv extemporaneu (ex tempore),
trebuie s precizm i dizolvantul.

4.2.Perfuziile - sunt soluii sterile, apirogene care se administreaz intravenos in cantitate
mare (250, 500, 1000 ml), in ritm lent, pictur cu pictur, cu ajutorul aparatului de perfuzie.
Nu pot fi decat soluii adevrate, deoarece emulsiile provoac embolie. Se condiioneaz in
flacoane sau pungi de plastic. Se intrebuineaz pentru restabilirea echilibrului
hidroelectrolitic, ca inlocuitori de plasm, pentru introducerea unor medicamente care se
elimin prea repede, in scop nutritiv.

5.Ceaiuri, soluii extractive, extracte

5.1.Ceaiurile se numesc oficinal Species. Sunt amestecuri de plante uscate i mrunite din
care bolnavul ii prepar singur medicamentul. Se comercializeaz prin unitile PLAFAR, se
elibereaz la cerere. Intr-un ambalaj exist 50-100 g de produs, din care se utilizeaz o lingur
(conine 5 g) la . l ap (250 ml). Se consum ad libitum. Plantele conin principii active cu
efect slab. Exemple: Ceai hepatic. Ceai laxativ, Ceai gastric, etc.

5.2.Soluiile extractive sunt preparate lichide obinute prin extracie unopr droguri vegetale
cu ajutorul unui solvent. Din punct de vedere al solventului pot fi apoase i alcoolice.

a) Soluiile extractive apoase dup modul de preparare se clasific in 3 grupe: infuzii,
decocturi i macerate.

-Infuziile (Infusum) se prepar conform modului prevzut de farmacopee astfel:
plantele uscate i mrunite se amestec cu ap clocotit, se las in contact 30 sub un capac,
apoi se filtreaz. Soluia cldu obinut este o infuzie. Infuzarea este o metod de obinere a
prerparatelor oficinale cu efect expectorant.
Ex. infuzie din Ipecacuanhae radix - se folosesc 0,5 g plant la 150,0 g ap. Se administreaz
3-4 linguri pe zi.
Intrucat aceste soluii pot provoca grea, se poate aduga un edulcorant. Se folosete soluia
de clorur de amoniu cu ulei de anason (ultimul avand efect antiseptic la nivelul cilor
respiratorii, dar i gust plcut, aromat) in cantitate de 5,0 g.

-Decocturile (Decoctum) se prepar conform farmacopeei astfel: plantele uscate i mrunite
se fierb 30, apoi se filtreaz i se reconstituie cu ap pan la volumul iniial de soluie. Se
folosete aceast metod pentru extragerea principiilor active din plante mai cornoase.

-Maceratele (Maceratum) sunt soluii extractive apoase care se obin prin contactul plantei
cu apa la temperatura camerei timp de ore sau zile. Pentru extragerea mucilagiilor extracia
dureaz cateva ore.

b)Soluiile extractive alcoolice sunt tincturile i vinurile medicinale. Tincturile sunt soluii
hidroalcoolice obinute din plante uscate i mrunite. Se obin prin macerare sau percolare
(ultimul procedeu permite obinerea pictur cu pictur intr-un vas special numit percolator,
prin care de sus in jos circul alcoolul). Se pot utiliza ca atare sau pentru obinerea altor
medicamente. Prescrierea se face dup regulile de la oficinale.

Vinurile medicinale se obin prin fermentarea alcoolic a glucozei. Coninutul in alcool
este redus (12-16%). Se folosesc la convalesceni, pentru stimularea apetitului. Ex. Vin tonic,
cu efect roborant.

5.3.Extractele sunt forme oficinale care se obin prin concentrarea soluiilor extractive pan
la o anumit consisten, prin evaporarea solventului. Pot avea diferite consistene in funcie
de cantitatea de solvent rmas.
Ex. - fluide (fluidum) sunt asemntoare cu tincturile. Extractum Seccalis cornuti fluidum se
folosete ca hemostatic uterin in tratamentul meno i metroragiilor.
- moi ( spissum) conin 20 % solvent. Ex. Extractum Valeriane spissum folosit pentru
prepararea pilulelor cu efect sedativ.
- uscate (siccum) conin numai 5% solvent. Ex. Extractum Belladonnae siccum se folosete
pentru efect antispastic, antisecretor, intrand in compoziia pilulelor, supozitoarelor, pulberilor
dozate.

FORMELE MEDICAMENTOASE GAZOASE
Sunt gaze, lichide volatile i aerosoli.
Gazele se administreaz inhalator cu ajutorul aparatului de narcoz. De ex. protoxidul de azot
se livreaz in cilindri de oel sub presiune (54 atm). Are punct de fierbere 89 0C.
Lichidele volatile sunt anestezicele generale (halotan, eter etilic) sau uleiuri volatile (ulei de
ment, eucalipt)
Aerosolii (spray-urile) sunt sisteme heterogene constituite dintr-un mediu de dispersie gazos
in care se disperseaz substane active lichide sau solide. Sunt de 2 tipuri: aeroemulsii sau
ceuri (substana activ este lichid) - ex. Codecam, Berotec i aerosuspensii sau fumuri
(substana activ este solid) - ex. Cromoglicat disodic.
Cile de administrare ale medicamentelor:

A. Naturale:
A1. Calea digestiv sau enteral (pe cale orala, prin nghiire, per os, per oral);
A2.Calea rectal;
A3. Calea pulmonar;
A4. Alte ci mucoase: sacul conjunctival, mucoasa urogenital;
A5. Tegumentul.

B. Ci artificiale (parenterale):

B1. Ci extravasculare:
- calea subcutanat;
- calea intracutanat sau intradermic;
- calea intramuscular.

Pe cale subcutanat se administreaz numai:
- soluii izotonice;
- soluii injectabile al cror pH este aproape de cel neutru (6-8)
- soluii neiritante;
- cantiti limitate de substane (ml);
- soluii ce se administreaz lent.

Calea intracutanat sau intradermic:
- se folosete rar; numai pentru testarea sensibilitii.

Pe cale intramuscular se pot administra:
- soluii hipertonice;
- soluii cu pH diferit de pH-ul neutru;
- soluii iritante;
- soluii de tip emulsii sau suspensii.

B2. Ci intravasculare:

- calea intravenoas.
Avantaje: efect rapid, concentraia plasmatic a substanei crete foarte repede.
Se pot administra i.v.: citostatice, soluii hipertonice, soluii cu pH diferit, cantiti
mari de lichide.
Nu se pot administra i.v.: soluii uleioase (produc embolii), suspensii, emulsii (cu
excepia emulsiilor n scop nutritiv de tip aminoacizi, proteine), substane hemolitice i
hemaglutinante.

- calea intraarterial (folosit pentru dirijarea efectului asupra unei regiuni din organism).

B3. Calea intracardiac:
- este abordat numai n resuscitarea cardiac, stop cardiac.

B4. Calea prin seroase:
- intraperitoneal;
- intratecal sau intrarahidian. .