Bibliografie:

Corpul omenesc ed.

Enciclopedia RAO

Unul numai cuvanteaza
!oi se uita si vegeaza
"ar alti doi care#au ramas
$tau si#asculta fara glas.
%gura oc&ii si urec&ile'

Abia desc&isi oc&ii nostril filmeaza ca o camera de luat
vederi lumea care ne incon(oara. Albastri verzi sau
caprui oc&ii nostri sunt foarte sensibili la culori forme
reliefuri si distante. Ei sunt fragili si nepretuiti. )arimile de
sub pleoapa mentin oc&iul umed si curat. Oc&ii se misca
rapid amandoi deodata si in toate directiile datorita
musc&ilor. Oc&iul este un glob asezat intr#o orbita. *e
fundul globului retina receptioneaza imaginile si le
transmite creierului.
Cu a(utorul oc&ilor po+i vedea lumea din (urul t,u: po+i s,
observi culoarea forma m,rimea corpurilor distan+a dintre
ele -i p.n, la ele mi-carea

*entru ma(oritatea oamenilor auzul este al doilea sim+ ca importan+, dup,
vedere. Urec&ile noastre receptioneaza in permanenta sunete placute sau
neplacute care ne aduc informatiile despre lumea incon(uratoare. Ele ne pot
semnala o prime(die pe care n#o vedem /
*avilionul primeste sunetele care fac timpanul sa vibreze. Oscioarele urec&ii
transmit sunetele nervului care a(unge la creier. !atorit, auzului e0ist,
conversa+ie suntem feri+i de pericole sau sim+im pl,cere de la c.ntecul
p,s,relelor pana la muzic,. Urec&ile te a(ut, s,#+i ascul+i prietenii la telefon.
Ai gri(, ca urec&ile tale s, fie tot timpul curate -i nu le obliga s, suporte
zgomote sau muzic, tare.
!aca dai prea tare muzica pe care o asculti in casti poti surzi / *roteza
auditiva este utila celor care nu aud bine.
E$1E OR2A3U) AU4U)U"

3asul ne permite sa respiram dar si sa mirosim. El recunoaste si descopera mirosurile. 5irosul
este un simt care cu a(utorul nasului ne previne asupra aerului d,un,tor -i &ranei stricate sau ne
permite savurarea unei mese -i pl,cerea unor arome. *rin cele dou, n,ri ale nasului respiri aerul
proasp,t. 1ot cu ele sim+i parfumul florilor aroma pr,(iturilor f,cute de mama ta.
"nvizibile si mai mult sau mai putin placute mirosurile plutesc in aer. Cand mirosul atinge fundul
nasului micii nervi aflati acolo informeaza creierul care il identifica.
Oto#rio#laringologul este medicul care ingri(este bolile de nas gat si urec&i.
5irosul si &rana sunt foarte legate. Cand mirosi o mancere gustoasa iti lasa gura apa/
E$1E OR2A3U) 5"RO$U)U"

E$1E OR2A3U) *"*A"1U)U"
*"E)EA E$1E....
*ielea inveleste intregul corp. Ea il apara de rani si de microbi. 6oarte sensibila la razele soarelui pielea se
poare arde. Crema o prote(eaza. Cand pielea este zgariata sangereaza. Ranile trebuie intotdeauna
dezinfectate. Crusta sau coa(a va cadea singura dupa cateva zile fiind inlocuita de o piele roz nou#nouta /
$E53E !E *"E)E
*e pielea desc&isa la culoare apar uneori mici pete brune. $unt pistruii care apara pielea de soare. Alunitele
sunt mici defecte ale pielii nu trebuie zgariate. Emotiile sentimentele pot face obrazul sa inroseasca sau sa
paleasca. *iscaturi basici bataturi sau vanatai...pielea reactioneaza in mod diferit daca e piscata arsa
frecata sau lovita. 6iecare om are propriile sale amprente digitale sub forma de arc de bucla sau de spirala.

*ip,itul ne permite s, detect,m contactele fizice temperatura presiunea senza+iile de cald frig -i durere. Organul
pip,itului este pielea. !ar cel mai mult pipaim cu mana. *ielea de pe m.ini te a(ut, s, sim+i cum este un corp. Astfel
po+i identifica c&iar -i cu oc&ii 7nc&i-i forma -i m,rimea obiectelor pe care le pip,i.
Cand atingem ceva avem diferite senzatii si astfel putem face distinc+ie 7ntre 7ntre obiectele care sunt moi sau tari reci
sau calde uscate sau umede aspre sau fine statice sau 7n mi-care. *ielea este sensibila la caldura cestii la raceala
g&etii la durerea provocata de o intepatura la placeara produsa de o mangaiere. 5icii nervi din piele transmit
mesa(ele tactile pana la creier. !in aceast, varietate de informa+ii ne construim o impresie a lucrurilor cu care pielea
noastr, vine 7n contact: de la un cub de g&ea+, alunecos -i rece la blana cald, a unei pisicu+e. Orbii pot citi si scrie in
alfabetul Braile prin simtul pipaitului care la ei este e0trem de dezvoltat.
moale
tare
ascuit
rece
cald

2U$1U) este sim+ul care cu a(utorul limbii ne permite savurarea unei mese -i pl,cerea unor arome.
)imba simte temperatura durerea consistenta si gustul. Ea transmite mesa(e creierului care
analizeaza gusturile. )imba este acoperita de papile gustative care sunt foarte numeroase. "n
functie de regiunea in care se afla forma lor este diferita. Cel mai potrivit mod de a savura o
ing&etata este de a o linge cu varful limbii care este partea cea mai sensibila la aromele dulci.
)imba are zone specializate pentru recunoasterea celor patru gusturi de baza: dulce sarat acru
amar.
GURA

"n intuneric oc&iul se adapteaza. "risul se ingusta si pupila se mareste pentru a lasa sa patrunda
cat mai multa lumina. )a munte lumina putenica ne arde oc&ii. 3u uitati oc&elarii de soare acasa /
Oftalmoloul e0amineaza oc&ii cu un aparat special. *rin pupila el observa retina patrunzand pana
in fundul oc&iului. Unele defecte de vedere sunt corectate cu a(utorul oc&elarilor sau al lentilelor
de contact. *entru orientare orbii se folosesc de un baston alb.
Atunci cand suntem suparati sau ne intra ceva in oc&i din ei curg lacrimi. Unii oameni plang si
de bucurie. Oc&ii mai lacrimeaza si la lumina prea puternica.
!e aceea folose-te
oc&elarii de soare 7n zilele
de var, cu soare puternic
sau iarna c.nd este
z,pad, -i mult soare8

!e la sunetele inalte pana la cele (oase fiecare dintre noi isi poate folosi vocea
ca pe un instrument muzical. Cand vorbim strigam sau cantam sunetul care
iese din gura se formeaza in gat. Aerul care iese din plamani face corzile
vocale sa vibreze. Cand vorbim aceste vibratii produc sunete care constituie
vocea. !aca#ti pipai gatul cand vorbesti vei simti vibratia coardelor vocale.
9ocea ne a(uta de asemenea sa comunicam cu semenii nostri. $urdomutii
uilizeaza un limba( alcatuit din gesturi.

"ntregul corp poate e0prima emotii si
sentimente. El lasa sa ni se vada reactiile
fara a folosi cuvinte. Anumite obiceiuri sau
pozitii anumite gesturi nu pot niciodata sa
ne insele. C&ipul unui copil fericit este
foarte diferit de cel al unui copil neca(it.

1oate informa+iile primite cu a(utorul organelor de sim+ sunt preluate -i selectate de creier. Acesta
comand, apoi reac+iile organismului.
Oamenii trebuie s, acorde importan+, men+inerii s,n,t,+ii organelor de sim+. "giena alimenta+ia
corespunz,toare controlul medical periodic sunt c.teva modalit,+i de evitare a 7mboln,virii
acestor organe.
6ebra tuse bube dureri...sunt primele semne ale unei boli. Corpul nostru este sensibil la atacul
microbilor si vigoarea ii scade. Cand luptam impotriva acestor invadatori inima bate mai repede
si temperatura corpului creste. Aceasta este febra. "n timpul consultatiei medicul asculta corpul
si pune intrebari bolnavului pentru a recunoaste boala. Cu stetoscopul el asculta respiratia si
bataile inimii. Apoi medicul noteaza pe o reteta lista medicamentelor care a(uta la vindecare.
AVU|IA CEA MAI DE PRE|
A OMULUI ESTE
SANATATEA!

Unele boli ale copilariei cum ar fi varicela sunt
foarte contagioase. !ar nu se fac decat o singura
data / Corpul recunoaste virusul acesteia si se apara
usor. Creierul retine informatii: aceasta este
memoria. Cu cat o antrenam mai mult cu atat ea se
dezvolta mai mult. !atorita ei vorbim invatam...si
visam. Amintirea unei e0periente ne a(uta sa
masuram si riscurile si sa evitam accidentele.

5ai mult de (umatate din corpul nostru este alcatuit din apa: "n fiecare zi bem cat eliminam/
!in cauza unui defect al oc&iului daltonistii nu percep bine culorile: Unii dintre ei confunda verdele cu
rosul.
9ocea poate deveni atat de ascutita incat sa emita un sunet care sa sparga un pa&ar de cristal :
Urec&ile ne permit sa ne pastram ec&ilibrul: Ele ne informeaza asupra pozitiei propriului corp.
Unele sunete sunt pl,cute pentru auz: Ciripitul p,s,relelor fo-netul frunzelor susurul izvoarelor.
$unt -i sunete mai pu+in pl,cute pentru auz: Acestea se numesc zgomote -i sunt d,un,toare s,n,t,+ii.
!aca asculti muzica dat, la ma0im 7n timp 7+i va afecta auzul:
*entru a avea urec&i s,n,toase urec&ile trebuie spalate zilnic: 3u le cur,+a cu c&ibrituri bolduri sau alte
corpuri ascu+ite.
!ac, te dor urec&ile trebuie sa te adresezi medicului orelist:
C.nd cite-ti sau scrii lumina trebuie s, cad, pe obiect din partea st.ng,:
Antibioticile sunt medicamente care a(uta corpul sa lupte impotriva bacteriilor care sunt un fel de microbi: