Sunteți pe pagina 1din 14

INFLAMATIA

GENERALITATI
Definitie si etiologie
Inflamatia (flamma = flacara) este raspunsul direct al tesuturilor vascularizate la
agresiuni interne si externe:
infectii microbiene,
agenti chimici,
agenti fizici:
diferente de temperatura,
electricitate,
iradiere,
factori mecanici
tesut necrotic
reactii imune:
hipersensibilitate la complexe imune
reactii autoimune.
Orice organ si tesut este susceptibil la inflamatie, gradul si natura acesteia fiind in functie
de:
bolnav (starea de sanatate, de nutritie, de imunitate)
de natura si severitatea noxelor.
Avantajele inflamatiei
1. localizeaza si izoleaza agresiunile tisulare, proteand astfel tesutul sanatos vecin!
". neutralizeaza si inactiveaza substantele toxice produse de factori umorali si de
enzime!
#. distruge ($imiteaza) cresterea micro%organismelor infectioase!
&. prepara aria tisulara pentru vindecare si reparare, eliminand tesuturile
devitalizate si resturile celulare.
Dezavantajele inflamatiei
1. durerea si edemul asociate inflamatiei dau diferite grade de incapacitate
morfologica si functionala!
". poate duce la rupturi de organe (apendicita perforata), hemoragii (marirea
granulomului tuberculos) etc.
#. formarea de tesut cicatriceal excesiv, cu aderente, contractura, cheloid!
&. formarea de fistule: abdominale, perirenale, bronhopleurale, cu empiem pleural!
'. se poate propaga prin distrugerea tesutuiui sanatos vecin!
(. leziunile produse de inflamatie pot duce la dezvoltarea altor leziuni
inflamatorii: glomerulonefrita, artrita, reactii alergice (bronsita alergica),
miocardita, encefalita.
Celulele participante la inflamatie
$. )olimorfonucleare neutrofile
$$. )olimorfonucleare bazofile
$$$. )olimorfonucleare eozinofile
$*. +astocite
*. +acrofage
*$. ,imfocite
I !olimorfonuclearele neutrofile "!MN
% sunt celule predominante in inflamtia acuta, fiind responsabile pentru leucocittoza care
apare in perioada -in crisis- a infectiilor acute.
Morfologie
- leucocite granulare cu
. nucleu multilobat
. granule fine citoplasmatice care se coloreaza utilizand coloranti neutri
Functii
1. in raspunsul inflamator, )+/%urile sunt primele care aung in zona lezata 0
parasesc patul vascular prin diapedeza si sunt directionate prin chemotaxie spre
locul agresionat.
". fagocitoza este activitatea maora a )+/%urilor:
inglobeaza bacteriile cu sub%etapele de liza prin eliberarea de enzime lizozomale!
intracelular, lizozomii elibereaza:
mieloperoxidaze %principala enzima antibacteriana care actioneaza prin
combinatia de 1"2"
hidrolaze acide % actioneaza pe materii organice, inclusiv bacterii
proteaze % degradeaza proteinele, inclusiv elastina, colagenul, proteine din
membrana bazala
lizozimul sau muramidaza (hidrolaza prezenta in )+/%uri si monocite),
proteinele cationice % inhiba cresterea bacteriana, producand chemotaxia
monocitelor si creste permeabilitatea vasculara
extracelular, enzimele lizozomale dau o iritatie inalta, contribuind la macroscopia
inflamatiei locale.
II !olimorfonuclearele #azofile "!M$
Morfologie
. contin granule bazofile (in coloratia 3right),
. sunt incarcate cu histamina, heparina si substante cu reactie lenta in 454%6
($eucotrienele: 7&, 8&, 9&).
Functii
1. se dezvolta in tipul $ de hipersensibilitate (hipersensibilitate imediata, mediata cu
$g9)!
". cand elibereaza histamina si alte substante vasoactive, granulele bazofile produc
reactie anafilactica la persoanele susceptibile!
#. au rol si in tipul $* de hipersensibilitate (hipersensibilitate intarziata) ex: in
dermatita de contact.
III !olimorfonuclearele eozinofile "!M%
Morfologie:
au nucleul bilobat :in desaga;
granulele citoplasmatice
sunt portocalii in coloratia 5omanovs<= si rosu%orange in coloratia cu
eozina
contin enzime hidrolitice (histaminaze, care inactiveaza histamina, si
arilsulfataza >, care inactiveaza 454%6) si o proteina bazica maora putin
inteleasa (toxica pentru paraziti)!
distributia este fie in sangele periferic, fie apar in tesuturi in reactii de
hipersensibilitate, in alergii si infectii parazitare.
Functii
1. au capacitatea de a elibera un factor chemotactic eozinofil (97?) de tip $g9
(sintetizat si de mastocite) cu rol in anafilaxie!
". au si capacitatea de fagocitoza (functie minora).
I& Mastocitele
4eamana cu )+>%urile ca structura si functie: )+>%urile sunt prezente predominant in
sangele periferic si la locul inflamatiei, in timp ce mastocitele se gasesc in tesutul
conunctiv, :inchizand- mici vase sanguine
Morfologie: contin numeroase granule, colorate metacromatic cu coloranti bazici,
acestea eliberand histamina, heparina, 454%6 in tipul $ de hipersensibilitate (asemenea
granulelor de )+> ) si 97?.
Functii: eliberarea de histamina sub actiunea agentilor care determina inflamatii (factori
fizici, medicamente, $g, componente ale complementului % 7#a, 7'a, proteine cationice
etc.).
& Macrofage
4istemul de fagocite mononucleare sau sistemul macrofagic%monocitic,sau sistemul
reticuloendotelial este o retea extinsa de macrofage in tot organismul.
Morfologie % componentele celulare includ:
macrofage alveolare pulmonare
macrofage pleurale si peritoneale,
celule @upffer,
histiocite din tesutul conunctiv mezenchimal,
macrofage mezangiale renale,
macrofage fixe si mobile in limfoganglioni, splina sau in maduva osoasa.
Macrofagele tisulare se dezvolta din monocitele care parasesc sangele periferic
atunci cand este nevoie.
Monocitele deriva din precursori ai maduvei osoase.
Functii
' Fagocitoza noxelor din tesuturi (microorganisme, resturi necrotice etc.) si rol in
omorarea celulelor tumorale prin:
a) endocitoza este primul pas in fagocitoza (membrana citoplasmatica a macrofagelor se
extinde in urul particulelor, formand vacuole intracelulare) si pinocitoza (membrana
citoplasmatica a macrofagelor se extinde in urul fluidelor extracelulare, formand vacuole
intracelulare).
b) digestia
. reprezinta al doilea pas
. consta in fagocitarea materialului din vacuole pe seama lizozomilor din
macrofage, care contin enzime asemanatoare )+/%urilor (proteinaze, hidrolaze
acide, lizozim, +)O)!
. efectul bactericid este evidentiat mai ales fata de organismele incapsulate
(m=coplasme, salmonele, listerii, criptococi)!
c) opsonizarea: macrofagele au receptori pentru moleculele ?c de $gA si pentru
fractiunea complement 7#b, acestea autand macrofagele in fagocitoza prin opsonizarea
microorganismelor (microorganismele sunt acoperite de $gA sau 7#b).
( Functia imuna
+acrofagele sunt o componenta importanta a sistemului imun (de la initierea raspunsului
imun pana la interactionarea cu limfocitele timodependente)
) Functia secretorie
+acrofagele elibereaza si alte substante in afara de $,%1:
?actorul stimulator al coloniilor si factorul de necroza tumorala care servesc la
raspunsul imun
$nterferonul alfa% auta in blocarea replicarii virale
)recursori ai prostaglandinelor care sunt in legatura cu $,%1 (efect pirogenic)
induc semnele fazei acute a inflamatiei, ca temperatura si leucocitoza in sangele
periferic (deplasarea spre stanga a formulei leucocitare cu o crestere a )+/%urilor
imature).
* Functia de vindecare si reparare:
% prin fagocitoza auta la eliminarea resturilor celulare
% elibereaza factori proliferatori ai fibroblastelor
&I Limfocitele
Consideratii generale+
,imfocitele si toate derivatele lor se gasesc in toate tesuturile, in toate tipurile de
inflamatie, in special dupa agresiunea acuta a )+/ urilor.
Boate limfocitele deriva din celulele stem din maduva osoasa. 7elulele stem se
diferentiaza in limfocite la nivelul organelor limfoide primare (timus, maduva
osoasa). 8e aici, migreaza pe cale sanguina spre organele limfoide secundare
( splina, limfoganglioni si centrii germinativi limfatici din tot corpul: inelul
3alda=er, placile )e=er, apendice).
Tipuri de limfocite
1. ,imfocite >
". ,imfocite B
#. ,imfocite nude sunt limfocite citotoxice fara a avea criterii de diferentiere in ,>
sau ,B.
', Limfocitele T
. 4unt denumite dupa maturarea in timus
. 4e gasesc in ariile paracorticale ale limfoganglionilor, intre foliculi.
. 9le reprezinta aprox C2D din sangele periferic
Functiile limfocitelor T "LT in inflamatie:
1. ,imfo<inele produse si eliberate de ,B atrag celulele (macrofage, )+>) care
servesc ca mediatori nespecifici ai inflamatiei induc inflamatie locala
". ,B citotoxice lizeaza celulele tinta fara lezarea celulelor vecine% functie
importanta in infectia virala si in reectia transplantului.
#. ,B sensibilizate sunt responsabile pentru initierea hipersensibilitatii intarziate
(hipersensibilitate de contact sau hipersensibilitate de tip tuberculinic).
(, Limfocitele $
. 4e gasesc la periferia arilor corticale ale limfoganglionilor si in centrii germinativi
ai foliculilor secundari, cuprinzand aprox 1'D din limfocitele circulante
. 4e pot diferentia spre producerea de $g, luand numele de plasmocite. ?iecare
plasmocit produce un singur tip de imunoglobulina: $g A, $g+, $g6,$g8 si $g9
Functiile L$ in inflamatie
1. 6nticorpii neutralizeaza toxinele produse de bacterii
". $gA functioneaza in opsonizare: aglutinarea anumitor bacterii cu stoparea
multiplicarii si a imprastierii acestora facand mai usoara fagocitarea lor de catre
macrofage
#. 6nticorpii specifici pentru suprafata antigenica a bacililor Aram negativi produc
bacterioliza in prezenta complementului.
), Limfocitele nude tipuri:
a) Limfocite natural kiler (,/@) sunt importante in respingerea transplantelor
de maduva osoasa si sunt o forma de aparare de prima linie fata de infectiile virale
si fata de dezvoltarea tumorilor.
b) Limfocitele killer sunt capabile sa lizeze celulele tinta (:target cells;)
acoperite de anticorpi specifici- citotoxicitate mediata celular dependenta de
anticorpi
c) Limfocitele activate killer morfologic si functional sunt asemanatoare cu
,/@, dar au un mai mare domeniu de celule tinta. 9le devin citotoxice sub
stimularea cu $,%", limfo<ine care autoactiveaza ,B
CLASIFICAREA INFLAMATIILOR
I Clasificarea din punct de vedere etiologic
II Clasificarea din punct de vedere al evolutiei
III Clasificarea din punct de vedere morfologic
I Clasificarea din punct de vedere etiologic
1. Inflamatii nespecifice leziunile sunt asemantoare indiferent de agentul etiologic
". Inflamatii specifice aspectele macroscopice si microscopice difera pentru
agentii etiologici, realizand un tablou caracteristic util pentru diagnostic, nefiind
nevoie de a evidentia agentul cauzal: B>7, sifilis, inflamatii virale, rabie,
citomegalovirus, herpes, inflamatii microbiene% tularemie, bruceloza
II Clasificarea din punct de vedere al evolutiei
1) Inflamatii acute
. sunt de la inceput sub actiune microbiana!
. infiltratul inflamator este format din )+/%uri si fibrina.
. evolutia este scurta, se termina de obicei cu "restitutio ad integrum"
. puroiul :
poate fi expulzat, se desica (cade crusta),
poate fi limitat de o membrana (abces)
difuzeaza in tesutul conunctiv lax (flegmon),
poate persista (sechestru in osteomielita).
2) Inflamatii subacute:
. clinic, aspectul este mai sters.
. infiltratul inflamator este format din )+/%uri, limfocite, plasmocite!
. poate avea acest aspect de la inceput sau se transforma in inflamatie purulenta.
9xemplu:
1. epididimita gonococica % initial este o uretrita, apoi o inflamatie a epididimului
care nu are de obicei importanta clinica, prezentand asociere de )+/%uri si
plasmocite!
". salpingitele (probabil gonococice) au spre extremitatea distala infiltrat
predominant acut, iar proximal o predominanta cronica, cu plasmocite!
#. inflamatiile micotice se asociaza de obicei cu infiltrat de tip subacut.
3) Inflamatii c!nice
. infiltratul inflamator este format din limfocite, plasmocite, histiocite, macrofage,
celule epitelioide, celule gigante de corp strain, multinucleate!
. simptomatologia clinica este mult redusa,
. evolutia este indelungata
$n cadrul inflamatiilor cronice pot exista:
zone de necroza % care pot fi caracteristice: cazeum in B>7, goma in sifilis!
poate avea loc o proliferare a tesutului con!unctivovascular (proliferare
granulomatoasa asemanatoare mugurilor), care, prin maturizare, se transforma in
tesut conunctiv%fibros (cicatrice).
8e exemplu:
nefrita interstitiala este o inflamatie cronica sau,
in bronsita cronica, apare si o metaplazie epiteliala si o proliferare a
corionului cu elemente celulare infiltrate (dubla proliferare).
$nflamatia cronica se termina prin tesut fi#ros dens de scleroza: de exemplu, ciroza
(transformarea fibroasa hepatica determina o lobulatie anormala hepatica) sau, in cadrul
inflamatiei productive tuberculoase, micii noduli B>7 de pe seroasa peritoneala se
sclerozeaza.
Consecintele inflamatiei cronice sunt exemplificate in felul urmator: procesul de
necroza se elimina si zona sufera un proces de scleroza:
la nivelul ficatului, prezenta de gome sifilitice da aspedul de -ficat legat in sfori-!
la nivelul corticosuprarenalei, scleroza, dupa eliminarea de cazeum, distruge
parenchimul cu aparitia bolii 6ddison!
dupa infectii gonococice apar stenoze cu aspect moniliform pe canalul deferent si
stricturi ureterale!
ulcerul cicatrizat da stomacului aspectul de clepsidra etc.
III Clasificarea inflamatiilor din punct de vedere morfologic
. Inflamatii predominant exsudative:
% predomina exsudatul cu )+/%uri!
% evolutia este acuta: inflamatia seroasa, inflamatia fibrinoasa, inflamatia purulenta sau
inflamatia hemoragica!
% etiologia este predominant bacteriana, cu evolutie nespecifica.
. Inflamatii predominant alterative:
predomina leziunile distrofice, alterative, necrozante!
evolutia poate fi acuta, subacuta sau cronica!
etiologia:
', inflamatii nespecifice
". inflamatii specifice grave:
inflamatia catarala,
inflamatia necrotizanta,
inflamatia gangrenoasa (putrida)
inflamatia ulcerativa.
. Inflamatii predominant proliferative:
o predomina tesutul de granulatie
o evolutie:
cronica nespecifica sau cu specificitate limitata, sau
inflamatie cronica de corp strain, specifica.
INFLAMATIA AC-TA
Definitie
$nflamatia acuta reprezinta o crestere brusca a circulatiei si celularitatii cu autorul
unei varietati de mediatori chimici, in urma actiunii directe a unor factori externi sau
interni.
Fiziopatologie
)rocesele dezvoltate in inflamatia acuta sunt, in ordinea aparitiei:
1. vasodilatatia, care produce caldura locala si congestie!
". cresterea permeabilitatii vasculare, care produce edem local!
#. influx de )+/%uri!
&. influx de monocite % macrofage!
'. fagocitoza!
(. eliberarea de enzime intracelulare din fagocite.
.emnele cardinale clasice ale inflamatiei (descrise de 7elsus):
1. caldura locala(calor),
". congestie (rubor),
#. tumefiere (tumor),
&. durere (dolor),
'. tulburari in functionalitate (functio laesa).
Modele morfologice+
% raspunsul inflamator este caracterizat prin formarea unui exsudat (mixtura a fluidului
continand celule si proteine) care contine proteine in exces de # gE$ si are o greutate
specifica de peste 121' gEl.
"lasificare
F 9xista patru tipuri maore de exsudat in inflamatia acuta, in functie de agentul
etiologic si structura tesutului in care se dezvolta procesele inflamatorii:
', seros/
(, fi#rinos/
), purulent/
*, hemoragic
F 9xista si forme de trecere sau predominant alterative,
', Inflamatia seroasa
5eprezinta etapa initiala a tuturor inflamatiilor exsudative
7aracteristic % continutul apos: este redus cantitativ ca celularitate si proteine
fata de continutul altor tipuri de exsudat.
se gaseste:
in special , in tesutul con!unctiv ($ichid fara structura, colorat palid cu
eozina, care dilacereaza fibrele conunctive formand flictene, bule)!
pe seroase (in cavitatile naturale lichid serocitrin in pleura, pericard,
peritoneu, efuziuni articulare si fluid spinal)
pe mucoase (catarul seros).
G poate fi exemplificat si prin fluidul din arsurile termale de grad secundar, cutanate.
%volutia inflamatiei seroase poate fi :
fie -restitutio ad integrum-,
fie spre inflamatia serofibrinoasa
H in cadrul colectiilor de lichid la nivelul cavitatilor
seroase,
H in lichidul serocitrin, apar depozite de fibrina,
galbuie
E"u#atul $inflamatia) cataala
Definitie
5eprezinta o forma de pasa intre inflamatiile predominant exsudative si cele
predominant alterative, deoarece in exsudat se intalnesc si celule epiteliale descuamate
din mucoase!
Caracteristic % continut inalt de mucus!
. alterarea epiteliilor cu descuamarea lor,
. prezenta de exsudat (seros, seromucos, mucopurulent),
. in corion: edem, vasodilatatie si infiltrat inflamator.
%xemple:
1. rinite alergice
". bronsite
#. enterite toxice (dupa actiunea arsenicului, mercurului sau a vibrionului holeric)!
diareea apoasa este severa, bolnavul putand sa decedeze ca urmare a pierderilor
masive si brusc instalate de $ichide si de potasiu! hidratarea bolnavului se poate
face si pe cale orala
(, Inflamatia fi#rinoasa
. %efinitie
este caracterizata de mari cantitati de proteine (albumina, fibrinogen) din plasma,
cu depozite vizibile de coaguli de fibrina.
. Mac!sc!pic
aspectul este comparat cu -$imba de pisica-, -tartina cu unt desprinsa de cealalta
felie-, prin prezenta depozitelor albicioase depuse neregulat si aderente.
. Mic!sc!pic
- la coloratia uzuala 19, aspectul este al unei retele fine, slab acidofila.
. 9xamenul de mic!sc!pie elect!nica evidentiaza structuri fibrilare cu striatii
transversale si periodicitate coaxiala (diferenta fata de fibrele de colagen).
. E&!lutie: coagulul exsudat :
o se poate resorbi,
o se poate organiza (aparitia de tesut de granulatie) si formarea de cicatrice
consecutiva
Localizarile inflamatiei fi#rinoase
1) pe se!ase:
. pleurezie fibrinoasa tuberculoasa,
. pleurezie fibrinoasa uremica cu germeni piogeni,
. pleurezie parapneumonica, metapneumonica, cu germeni piogeni,
. pericardita fibrinoasa reumatismala, B>7, uremica,
. peritonita fibrinoasa (in urul unor organe abdomina$e inflamate: colecistita,
apendicita), avand scopul de a impiedica extinderea inflamatiei spre marea
cavitate.
") la nivelul al&e!lel! pulm!nae in pneumonii bacteriene:
% initial se produce o alveolita serofibrinoasa cu retea laxa de fibrina care umple spatiile
alveolare (prehepatizatie)!
% apoi in ochiurile retelei sunt exsudate, hematii (faza de hepatizatie rosie sau alveolita
fibrinohemoragica), apoi )+/%uri (faza de hepatizatie cenusie sau alveolita
serofibrinoleucocitara).
#) ,a nivelul muc!asel! se exemplifica doua varietati inflamatorii exsudative fibrinoase:
I, difteria
II, dizenteria
'acilul #ifteic
este cantonat la nivelul istmului gatului, determinand pe mucoasa respiratorie
pseudomembrane care se pot extinde pe amigdale, pilieri, faringe fain(!ami(#alita
#ifteica pseu#!memban!asa# 9xtinderea la nivelul laringelui determina laringita
obstructiva sau crup difteric.
Macroscopic
. falsele membrane % pete albicioase, slab ancorate, care se detaseaza usor, dupa
indepartare ramanand mici exulceratii (ulceratii superficiale)!
. false$e membrane plutesc la suprafata apei!
Microscopic+ falsele membrane sunt constituite din fibrina, )+/%uri alterate, colonii
microbiene si celule epiteliale, cu leziuni distrofice in necroza si necrobioza.
%volutia inflamatiei crupoase:
)+/%urile actioneaza asupra fibrinei producand o dezlipire a depozitelor fibrinoase, care
pot aunge in plaman eliberandu%se prin expectoratii: sputa -in zeama de prune-, si este
partial resorbita pe cale limfatica. 2 alta cale evolutiva este spre organizarea fibrinei cu
transformarea in tesut conunctiv, cu formarea de bride sau simfize (sinechii) care pot
duce la obliterarea cavitatilor (seroase sau la nivelul epiteliului malpighian al faringelui).
Clinic - bacilul difteric elibereaza o toxina care de la locul de fixare difuzeaza, avand
tropism pentru:
1. miocard % $eziuni distrofice protidice si lipidice si infiltrat inflamator interstitial,
dand insuficienta cardiaca
". tesutul nervos % $a nivelul membrelor si in periferie poate da, in general, leziuni
toxice si fenomene de nevrita si paralizii % pareza valului palatin.
Dizenteria #acilara
este localizata pe ileonul terminal si colon!
Macroscopic
initial aspectul depozitelor de fibrina este de "pudrat de talc"
mai tarziu % aspect tipic de inflamalie ulcerativa:
zone de eroziune cu contur neregulat,
fundul de culoare rosie
marginile albicioase acoperite de fibrina.
Microscopic este acelasi aspect de exsudat fibrinos, descris anterior
Inflamatia nec!tica
este o particularitate a inflamatiei fibrinoase!
se produce fibrina in exces, epiteliile se necrozeaza si tesutul modificat se elimina
rezultand ulceratii!
etiologia poate fi:
o bacteriana bacilul dizenteric
o ingerarea de substante caustice acide $eziuni in esofag si stomac.
), Inflamatia purulenta "piogenica/ supurata
Definitie
- prezenta exudatului purulent
Macroscopic
% lichidul are consistenta si culoare variabila in functie de agentul patogen:
puroiul pneumococic este bine legat, verzui!
puroiul stafilococic este galbui, usor filant (curge usor)!
puroiul streptococic este cenusiu, murdar, grunos etc.
Microscopic
% puroiul contine mari cantitati de:
)+/%uri,
piocite = globule de puroi, provenite din )+/%uri lipsite de nucleu, cu
prezenta de lipide si glicogen intramembranar,
detritus necrotic
colonii microbiene.
%tiopatogenie
- infectiile microbiene pot avea poarta de intrare cutanata, mucoasa, germeni
vehiculati prin sange (bacteriemie, septicemie).
% exemplu la abcesele renale germenii aung in glomeruli evidentiindu%se mici
focare circumscrise: abcese, predominant in corticala (puncte galbene inconurate de
lizereu congestiv aparent si eventuala supuratie % abcese de eliminare liniare pe traseul
tubilor renali).
%xsudatul purulent evidentiaza colectii circumscrise:
a) in tesuturi solide % abces
b) in cavitati % empiem
c) colectii difuze fle(m!n#
a A#cesul
% bacteriile piogene realizeaza abcese prin diseminare de tip bacteriemic (septicemie),
trombi septici, de la plagi infectate, sau, mai rar, pe calea foliculilor pilosi sau
furunculoza.
$tiopatogenie:
. puroiul atrage )+/uri, cantitatea de puroi determinand presiuni pe tesuturile din
ur: se produc leziuni distrofice pe tesuturile vecine prin compresie si prin factori
toxici. 6fluxul )+/%urilor reprezinta un masiv -manson- in urul abcesului, cu
aparitia membranei piogene, care nu este o realitate anatomica.
. ,a periferie se constituie o reactie fibroblastica (-membrana-) uneori realizandu%
se inchistarea (retea de fibrina si leucocite, avand concentric la exterior tesut de
granulatie, care este inconurata de fibre conunctive dense) membrana nu este
generatoare de puroi (piogen: pia = puroi! gens-genesis = a forma).
$volutia abcesului:
tendinta naturala este de fistulizare, datorita:
cresterii tensiunii in interiorul abcesului
cresterii produselor rezultate din distructia celulelor si a afluxului de
lichide in abces.
Inchistarea a#cesului reprezinta constituirea unei capsule periferice prin
transformarea colagena a membranei piogene si repararea abcesului prin cicatrice.
+arimea abcesului variaza de la cativa milimetri (microabcesele din fundul
glandelor
,ieber<uhn) pana la cativa centimetri (12% 1" cm in abcesul hepatic).
%bcesul hepatic
% germenii piogeni aung:
1. pe calea arterei hepatice abces periferic sub capsula Alisson, de obicei
mare, fara membrana piogena.
". pe calea venei porte abcese 7hauffard sau ficatul :in burete-, abcese
multiple inconurate de membrana piogena
#. prin caile biliare puroiul are o tenta verde, cu membrana piogena
%bcesul renal
pot exista microabcese subcapsulare sub forma de mici pungi cu puroi pe
suprafata renala. 6cestea pot conflua, dand abcese perirenale subcapsulare, care pot
depasi capsula (abcese paranefritice).
%bcesele cerebrale pot fi:
1. unice %focare de vecinatate datorate sinuzitelor sau otomastoiditelor
". multiple (septicemice) care obisnuit difuzeaza in leptomeninge.
%bcesele osoase pot fi:
1. subperiostale
". endosoase in cavitatea medulara, de obicei, posttraumatic.
.upuratia osoasa apare pe seama exsudatului inflamator, care da si o compresie pe vase
cu necroza osoasa! fragmentul osos, denumit -sechestru-, pierde legatura cu osul, unde
se dezvolta cavitatea purulenta, care se numeste -cosciug-! sechestrul pluteste in masa de
puroi si se asociaza frecvent hiperostoze si perforatii in periost, pe unde se scurge puroi
sau apar scurgeri de puroi doar sub forma de pustule.
# Flegmonul
Definitie
este o colectie purulenta difuza care se extinde deoarece agentul cauzal este foarte
virulent si tesutul din ur opune o rezistenta slaba pe seama componentei predominante a
tesutului lax sau adipos (flegmonul planseului bucal, flegmonul periamigdalian,
flegmonul fesier) sau in urul unor organe (apendicita flegmonoasa, colecistita
flegmonoasa, gastrita flegmonoasa etc.).
)rocesul ulceros si flegmonos porneste de la mai multe puncte ale mucoasei, de la
nivelul criptelor mucoasei prin necroza epiteliala si reactie inflamatorie
fibrinoleucocitara.
Macroscopic
9x. 0 apendicita acuta flegmonoasa este caracterizata de:
. apendice tumefiat cartonos, rosu, acoperit de depozite albe de fibrina!
. mezoapendicele are edem si desen vascular accentuat!
. mucoasa este foarte congestiva, groasa, presarata cu ulceratii cu fundul plat!
. cavitatea apendiculara este ocluzata de coproliti sau samburi de fructe care sunt la
originea ulceratiilor prin compresie sau prin retentia secretiilor la acest nivel.
Microscopic se constata acelasi aspect, descris mai sus.
c %mpiemul
% 9ste o forma speciala de inflamatie purulenta a cavitatilor naturale: piosalpinx,
empiem apendicular, empiem pleural, peritonita cloazonata, in firidele
parietocolice, in regiunile subhepatice,
% apare cand inflamatia unui organ determina o reactie locala ce limiteaza procesul
inflamator
*, Inflamatia hemoragica
% este caracterizata de un exsudat hemoragic care apare in inflamatii cu leziuni vasculare
grave!
% exsudatul este format din fibrina si hematii in cantitate mare (diferentiere fata de
hemoragie: pe reteaua de fibrina apar hematii % milioane, si leucocite mii)!
% apare in:
1. inflamatia pur virala gripala,
". in bacteriemia carbunoasa pulmonara (dalac sau antrax),
#. pesta pneumonica,
&. leptospiroze etc.
Inflamatia gangrenoasa
% este data de germeni anaerobi sau facultativi anaerobi (streptococi in endometrite post%
abortum sau post%partum), cu descompunerea componentilor tisulari, antrenand un miros
fetid caracteristic: pulpita dentara sau gangrena pulmonara.
% exsudatul si produsul de necroza completa este inegal, astfel in cat resturile
tisulare seamana cu niste zdrente.
. &acroscopic
- exsudatul care lizeaza apare negru albastrui (sange modificat)!
% la nivelul plamanului diagnosticul de gangrena pulmonara se pune cand in sputa
apar resturi de fibre elastice!
0 asocierea fuzospirilara da -noma- sau gangrena obrazului.
Inflamatiile alterative
% insotesc inflamatiile exsudative sau proliferative:
. inflamatii catarale acute
. angine ulceronecrotice,
. inflamatii gangrenoase,
. necroza din B>7,
. sifilis