Sunteți pe pagina 1din 14

MISIUNEA MISIOLOGIEI.

CTEVA CONSIDERAII ACTUALE


PRIVIND MISIOLOGIA ORTODOX
n anul 1929, profesorul Vasile Ispir (1886-1947) de la Facultea de Teoloie din !ucure"ti
ar#ta c# $Misiunea este reflecia vieii religioase ntr-o biseric% & 'iseric# f#r# acti(itate )isionar#
este o 'iseric# inacti(#, ca s# nu spun )ai )ult (%%%) *"a fiind, studiul +ndru)#rilor )isionare este
foarte i)portant, iar "tiin,a )isionar# de(ine o "tiin,# -ot#r.toare )ai cu sea)# pentru aceia care
(or fi (iitori preo,i "i care prin +ns#"i defini,ia preo,iei sunt c-e)a,i s# fie )isionari/% n (i0iunea
lui, scopul )isiunii cre"tine nu putea fi altul dec.t e(an-eli0area lu)ii "i cl#direa !isericii lui
1ristos% 2tudiul )isiunii +nde)na, prin ur)are, la $con(ertirea necre"tinilor "i necredincio"ilor "i
aducerea la ade(#rata credin,# a ereticilor, sectan,ilor "i sc-is)aticilor, precu) "i lupta contra
relelor sociale/%
*ceste reflec,ii, enun,ate cu aproape 83 de ani +n ur)#, pot constitui un punct de plecare
pentru a ne interoa despre specificul )isiunii "i al )isioloiei ortodo4e +n conte4tul realit#,ilor
secolului al 55I-lea% 6re0entare de fa,# nu +"i propune s# pre0inte doar direc,ii sau a'ord#ri
teoretice care au f#cut parte din discursul tradi,ional al !isericii &rtodo4e, ci )ai dera'# s# lanse0e
te)e de de0'atere "i perspecti(e posi'ile pentru o )isiune care s# r#spund# pro(oc#rilor lansate de
societatea conte)poran# +n profund# transfor)are% 7e aceea, a) optat pentru un eseu cu caracter
prora)atic +n care s# include) o pledoarie pentru o )isioloie ortodo4# contextualizat, eli'erat#
de perspecti(a +nust# a apoloeticii pro domo sau de li)it#rile pe care le i)pune a'ordarea
e4clusi( teoretic# a unor no,iuni% 8u)ai ,in.nd cont de realit#,ile perioadei post-)oderniste +n care
tr#i), (alori0.nd pro(oc#rile ei "i +ncerc.nd s# #si) solu,ii, (o) putea ela'ora 9aloane )isionar
pastorale concrete "i (ia'ile care s# fie er)enii unei strateii )isionare ortodo4e de an(erur# "i
perspecti(#% !iserica &rtodo4# :o).n# tre'uie s# se raporte0e po0iti( fa,# ideoloia european#
actual#, +n )aniera +n care s-au raportat 6#rin,ii !isericii fa,# de ci(ili0a,ia I)periului :o)an din
(re)ea lor% 8u dia'oli0area "i +nc-iderea +n propriile rani,e este solu,ia +n du- cre"tin ortodo4, ci
#sirea unor pun,i de dialo "i conte4tuali0area )isiunii noastre%
8ecesitatea de a a(ea un prora) )isionar coerent, -idat de structurile a'ilitate ale
!isericii &rtodo4e :o).ne +ntr-un cadru institu,ionali0at, este cu at.t )ai strinent# cu c.t +n
;uropa <nit# to,i (o) fi )inoritari "i ca na,iuni "i ca reliii% ;ste o pro(ocare enor)# pentru
!iserica &rtodo4# :o).n#, care nu (a )ai fi o !iseric# )a9oritar# 'ine instalat# +n spa,iul pu'lic,
ci (a tre'ui s# +"i c."tie po0i,ia )#rturisind ade(#rul "i do(edind c# este $sarea p#).ntului "i
lu)ina lu)ii/%
= = =
1. BISERICA ORTODOX I PROVOCRILE SOCIETII CONTEMPORANE
ncep.nd cu anii 1993, no,iunea de globalizare a +nceput s# fie folosit# pentru a descrie un
proces co)ple4, socio-econo)ic "i cultural, ale c#rui principale caracteristici sunt difu0iunea
lo'al# a institu,iilor "i practicilor de)ocratice, populari0area "i r#sp.ndirea unor )odele
econo)ice, financiare "i te-noloice "i sl#'irea su(eranit#,ii statului na,ional% 6e de o parte,
lo'ali0area univ!"#$i%#%&, i)plic.nd ideea de unificare a societ#,ilor u)ane "i prin aceasta se
a9une la relati(i0area identit#,ilor na,ionale sau co)unitare, cele prin care un popor sau o
co)unitate anu)e +"i define"te e4isten,a sa% *stfel, e4ist# pericolul o)oeni0#rii, a cre#rii unei
culturi lo'ale cu) este consu)is)ul care de(ine )#sura tuturor lucrurilor +ntr-o societate olit# de
sens% 6e de alt# parte, lo'ali0area '#!(i)u$#!i%#%&, fa(ori0.nd individualismul "i pluralismul, care
se e4pri)# at.t printr-o )ultitudine de credin,e "i deno)ina,iuni, dar "i printr-o o pluralitate a
posi'ilit#,ilor de ana9a)ent reliios +n lu)e% >a *dunarea ?onsiliului @ondial al !isericilor de la
1arare (1998) lo'ali0area, +n aceast# iposta0# a)'i(alent#, care uni(ersali0ea0# "i particulari0ea0#
+n acela"i ti)p, a fost recunoscut# ca $o realitate inelucta'il# a (ie,ii/, o pro(ocare pentru a #si noi
c#i de i)plicare a !isericii +n societate%
Alo'ali0area a f#cut o'iectul a nu)eroase cercet#ri, at.t socioloice, c.t "i teoloice, "i ar fi
superfluu s# relu#) conclu0iile acestora% 8e re0u)#), +n conte4tul eseului de fa,#, s# a)inti)
faptul c# unul din )ultiplele aspecte ale lo'ali0#rii este accentul pus pe respectul pentru drepturile
o)ului, de unde i)portan,a acordat# dreptului la li'er# e4pri)are reliioas# "i li'ertatea unei
persoane de-"i sc-i)'a reliia% *ceast# realitate ridic# pro'le)a dreptului leiti) al )inorit#,ilor
reliioase de a-"i r#sp.ndi punctele de (edere "i prin aceasta se a9une u"or la tensiuni +ntre aceste
)inorit#,i "i o )a9oritate sta'ilit# care (a denun,a pro0elitis)ul lor "i (a +ncerca s#-l li)ite0e%
*stfel, pluralis)ul este o pro(ocare i)ens# "i nu se re0u)# nu)ai la adoptarea unei atitudini
tolerante, ci la o +ncercare acti(# de a-l +n,elee pe cel#lalt% Toleran,a se e4pri)# de pe po0i,ii de
putere, dar nu este capa'il# s# cree0e "i un cli)at de +n,eleere "i +ncredere fa,# de cel#lalt% 8u
pute) inora faptul c# de )ulte ori di(i0iunile dintre cre"tini au contri'uit la discri)inare, ur#
rasial# "i etnic#, c# s-a a'u0at de credin,a cre"tin# pentru a-l de)oni0a pe cel#lalt% <n efort pentru
+n,eleerea pluralis)ului reliios nu +nsea)n# nici relati(is), nici renun,area la ata"a)entul fa,# de
propria credin,#, ci un pas necesar pentru ancorarea +n realit#,ile conte)porane%
Alo'ali0area repre0int# o )are pro(ocare pentru identitatea noastr# ca "i cre"tini ortodoc"i
ro).ni deoarece conduce la o reduc,ie antropoloic#, +n care fiin,ele u)ane sunt (#0ute ca indi(i0i
"i nu ca persoane +n co)uniune, co)petiti(e "i nu cooperati(e, consu)iste "i )aterialiste "i nu
du-o(nice"ti, cu (oca,ie es-atoloic#% *ceste realit#,i dina)ice tre'uie s# deter)ine o nou#
a'ordare teoloic# a unui conte4t co)ple4 "i +n continu# sc-i)'are, astfel +nc.t !iserica &rtodo4#
s# continue $a se face tuturor toate/, ca +n orice c-ip s# ).ntuiasc# )#car pe unii (I ?orinteni I5,
22), adic# s# ai'# o perspecti(# responsa'il# "i pra)atic#% &rtodo4ia nu tre'uie doar ap#rat#, ci
)ai ales )#rturisit#% &ri )#rturisirea se face +)p#rt#"ind credin,a prin inter)ediul unui )esa9
adaptat la conte4tul post-)odern, +n ceea ce pri(e"te li)'a9ul, )etodele de a'ordare sau con,inutul
+nsu"i al acestui )esa9%
?onsider#) c# !iserica nu de(ine )isionar# doar prin procla)area uni(ersal# a
;(an-eliei, ci prin uni(ersalitatea ;(an-eliei pe care ea o procla)#% @isioloul 7a(id !os-, +n
introducerea cunoscutei sale lucr#ri despre dina)ica )isiunii cre"tine (Dynamique de la mission
chrtienne, Bart-ala, 199C) ar#ta c# tre'uie s# se distin# +ntre misiune "i misiuni% @isiunea se
refer# la re(ela,ia "i draostea lui 7u)ne0eu pentru lu)e ()issio 7ei), iar )isiunile sunt for)e
particulare de participare la aceast# missio Dei!
= = =
*. MOTIVAIA MISIONAR I MISIOLOGIA
*pare leiti)# +ntre'areaD de ce nu a(e) o )isiune ortodo4# +nfloritoare +n )o)entul de
fa,#E n opinia noastr#, nu e4ist# interes pentru promovarea unei motivaii misionare autentice "i de
aici porne"te toat# pro'le)atica actual# a )isiunii ortodo4e% ;ste a'solut necesar ca facult#,ile de
teoloie s# for)e0e )isionari, +ntre,in.nd "i de0(olt.nd acea $c-e)are/ a tinerilor, care i-a f#cut s#
+)'r#,i"e0e cu entu0ias) studiul teoloiei% 7in aceast# cau0#, locul "i i)portan,a @isioloiei sau a
ndru)#rilor @isionare +n planul de +n(#,#).nt din cadrul Facult#,ilor de Teoloie &rtodo4e
tre'uie reconsiderate, iar structura, te)ele "i )odul de pre0entare ale acesteia tre'uie a9ustate +n
func,ie de o'iecti(ele "i necesit#,ile actuale ale !isericii &rtodo4e% 6astora,ia o fac, e ade(#rat, doar
clericii, +ns# la )isiune sunt c-e)ate toate )#dularele !isericii% @isioloia a fost eli)inat# din
prora)ele de studiu ale sec,iilor de didactic# "i asisten,# social#, de"i !iserica noastr# are ne(oie
acu) )ai )ult ca oric.nd de )isionari laici pre#ti,i "i con"tien,i de c-e)area lor%
#+ M,(iv#-i "'i!i(u#$&. & ade(#rat# +n,eleere a )isiunii cre"tine +nsea)n# con"tienti0area
'a0elor sale teoloice "i transpunerea lor +n practic#% n pri)ul r.nd, )isiunea nu poate fi desp#r,it#
de teologia trinitar% 1ristos i-a tri)is +n lu)e pe apostoli dar la r.ndul >ui a fost tri)is de Tat#l
prin 7u-ul 2f.nt (Ioan, 55, 21-F1) pentru a descoperi oa)enilor co)uniunea care e4ist# +n 2f.nta
Trei)e% *stfel, )isiunea !isericii +"i are funda)entul +n Tat#l, lucrarea +n Fiul "i plinirea +n 7u-ul
2f.nt% >a aceast# pre)is# di(in#, se adau# cea u)an#, prin sinerie, conlucrarea o)ului cu
lucrarea supranatural# a lui 7u))ne0eu% n al doilea r.nd, )isiunea tre'uie s# fie centrat pe
persoana M"ntuitorului #isus $ristos% ?a persoan# di(ino-u)an#, ;l este sursa creati(# "i
enerati(# a dialoului oa)enilor cu 7u)ne0eu "i a dialoului oa)enilor +ntre ei%
n sf.r"it, )isiunea are "i o dimensiune pnevmatologic, sacramental %i soborniceasc%
@isiunea este o parte a naturii !isericii% ?u(.ntul recesc $'iseric#/, ecclesia are toc)ai acest sens
de adunare a poporului lui 7u)ne0eu, ca un se)n "i o )anifestare a )p#r#,iei% Venirea "i +nnoirea
7u-ului 2f.nt este un dar per)anent care (i(ific# !iserica, este o realitate (i0i'il# +n 2f.nta
>itur-ie, +n 2fintele Taine, cultul "i ru#ciunea !isericii%
?eea ce se uit# de )ulte ori este faptul c# )isiunea are )ai ales o (aloare soteriologic "i
eshatologic! 8u sunte) cre"tini ortodoc"i autentici, )#dulare (ii ale !isericii "i nu ne mntuim
dac# nu acord#) aten,ia cu(enit# acti(it#,ii )isionare la care sunte) c-e)a,i% To,i cei 'ote0a,i au o
c-e)are din partea @.ntuitorului 1ristos% *postolii au fost oa)eni si)plii +ns# fiecare a de(enit un
)isionar, un tri)is "i o lu)in# str#lucitoare pentru ceilal,i% Tot la fel "i cre"tinii din pri)ele (eacuri%
;(ident, acest lucru nu ne o'li# s# aduce) neap#rat un con(ertit ca unele )i"c#ri reliioase care
interpretea0# aceast# c-e)are +n ter)eni procentuali%
.+ M,(iv#-i /#(!i#$&.
@oti(a,ia spiritual# nu este suficient# pentru a a(ea 'uni )isionari, )ai ales +n conte4tul
lu)ii de a0i% 7e )ulte ori ne 9en#) s# recunoa"te) c# aspectul )aterial este foarte i)portant, )ai
ales +ntr-o societate +n care se pune accent co(.r"itor pe )aterialis) "i consu)is)% !iserica ar
tre'ui s# reconsidere aceast# pro'le)#, deoarece nu pute) s# a'soluti0#) re)arca 2f.ntul *postol
6a(el ca $6reotul s# tr#iasc# de la altar sau din ;(an-elie/ (I ?orinteni I5, 1F-14 "i ;(rei 5III,13)
f#r# alt# sus,inere din partea !isericii &rtodo4e :o).ne +n ansa)'lu% Fondul @isionar ?entral a'ia
dac# poate sus,ine a9utorarea c.tor(a a"e0#)inte ro).ne"ti din str#in#tate sau tip#rirea literaturii
reliioase +n li)'a ro).n# pentru ro).nii de peste -otare% !isericile &rtodo4e surori, Areac# "i
:us#, precu) "i 6atriar-ia ;cu)enic# au #sit solu,ii (ia'ile pentru sus,inerea )isiunilor lor, prin
funda,ii "i orani0a,ii )isionare eficiente% !iserica &rtodo4# :o).n# a a(ut +n perioada inter'elic#
funda,ii )isionare cu i)pact +n societate, reacti(ate dup# 1989, caD *socia,ia Fe)eilor &rtodo4e,
Funda,ia @adona 7udu etc%% cu un patri)oniu aprecia'il, dar care a0i sunt Guasi ine4istente +n
acti(itatea )isionar#% *r tre'ui ca, odat# cu intrarea +n ?o)unitatea ;uropean#, toate !isericile
&rtodo4e s# fac# front co)un pentru o )isiune unitar# +n spa,iul european% 7in p#cate, rela,iile
fr#,e"ti se )en,in la ni(elul declara,iilor sau al (i0itelor oca0ionale, iar eternele pro'le)e ale
diasporei, dipticelor etc% )en,in un cli)at de ne+ncredere "i o cola'orare )ini)al# %
0. MISIOLOGIA CA DISCIPLIN TEOLOGIC
A+ P!in)i'ii )#! (!.ui "& 12i3% /i"i,$,1i# 4'#!( 1n!#$&5 (,!(i)&+
*nu)ite principii care -idea0# +n eneral +n(#,#).ntul teoloic ar tre'ui reconsiderate
pentru a se a9une la o )isiune ancorat# +n realit#,ile conte)porane "i nu rupt# de acestea% 8e (o)
li)ita nu)ai la trei o'ser(a,ii, considerate a'solut necesare pentru a pro)o(a o )isiune ortodo4#
autentic#%
#+ N)"i(#(# uni n,i !$#-ii )u /,3!ni"/u$. 2tudiul )isioloiei, a"a cu) se reflect# +n
)anualele ela'orate p.n# acu), arat# c# ne situ#) pe po0i,ii defensi(e +n ceea ce pri(e"te )isiunea
"i )isioloia, c# +n(#,#) s# ne ap#r#) "i )ai pu,in s# )#rturisi), c# sunte) orienta,i )ai )ult spre
trecut, +n loc s# ne concentr#) pe pro(oc#rile pre0entului "i pe perspecti(ele (iitorului% 7e fapt,
)ulte dintre disciplinele care se predau la Facultatea de Teoloie a0i sunt orientate )ai )ult spre
trecut, f#r# s# ai'# o perspecti(# creati(# "i constructi(# pentru conte)poraneitate "i cu at.t )ai
pu,in pentru (iitor% ?onsider#) pertinent# re)arca 6reotului 6rof% 7r% 8icolae *c-i)escu, care, +n
partea final# a lucr#rii sale &oile Mi%cri religioase, spuneaD $7in nefericire, de prea )ulte ori
teoloii conte)porani e4plorea0# +n )od e4aerat trecutul +n detri)entul scrut#rii (iitorului% 6entru
ei pro'le)a arianis)ului, )acedonis)ului, sofianis)ului, sunt cu )ult )ai i)portante dec.t )arile
pro(oc#ri actuale "i perspecti(ele acestora, de"i acele pro'le)e au fost solu,ionate pro)pt la
(re)ea respecti(# de c#tre sinoadele ecu)enice sau alte instan,e ale !isericii/%
ntr-ade(#r, pare si)pto)atic# pentru strateia )isionar# a !isericii &rtodo4e un anu)e
paseis) care +)piedic# o reflec,ie adec(at# la noile pro(oc#ri pastorale pe care co)ple4itatea
(re)urilor pre0ente o i)pune cu necesitate% @isioloia tre'uie s# +ntre(ad# perspecti(e de cre"tere
"i de0(oltare a !isericii, s# se )anifeste de o )anier# intensi(# conduc.nd o)ul la $starea
'#r'atului des#(.r"it/, "i e4tensi(# prin $propo(#duirea e(an-eliei la toat# f#ptura/%
?onfruntare cu )odernitatea nu este lipsit# de riscuri% 2ocioloul P(! B!1! +n fai)oasa
teorie a secularizrii, ar#ta c# +nt.lnirea tradi,iei cu )odernitatea (a o'lia !iserica s# adopte fie
$calea li'eral#/, f#c.nd co)pro)isuri cu )odernitatea, fie $calea sectar#/, adic# r#).n.nd +nc-is#
fa,# de orice sti)ulent e4terior% ?onsider#) c# &rtodo4ia are o alt# perspecti(# care (ine din
tradi,ia "i 'oatul ei te0aur spiritual, pentru a nu se situa la nici una din aceste aceste e4tre)e%
Viitorii )isionari, preo,i sau laici, s# +n(e,e c# i0ola,ionis)ul sau retraerea din (ia,a pu'lic#
+nsea)n# o tr#dare a )isiunii !isericii &rtodo4e, care are c-e)area s# +)'r#,i"e0e lu)ea +n
ansa)'lul ei, accept.nd c# +n crea,ia lui 7u)ne0eu 'inele "i r#ul ac,ionea0# si)ultan "i se
)anifest# +n toate procesele "i realit#,ile sociale% 6reotul, )isionarul ortodo4, nu tre'uie s#
pri(easc# lu)ea cu tea)#, ostilitate sau indiferen,#, ci s# fac# HIJKLMNO, adic# s# apere interesele
co)unit#,ii din care face parte f#r# a se ana9a p#rtinitor +n lupta politic#%
6e de alt# parte, +n(#,#).ntul teoloic nu tre'uie s# +ncura9e0e e4cesi( nici $calea li'eral#/
doar pentru a se intera principiilor de)ocra,iei "i ecu)enis)ului, deoarece prin aceasta se a9une
u"or la o relati(i0are a con,inutului credin,ei, la un co)pro)is cu )odernitatea p.n# la punctul de a
se confunda cu ea sau c-iar a se dilua +n ea% 6rin acesta se pierde identitatea noastr# de cre"tini "i
).ntuirea in ulti)# instan,#%
?onsider#) c# ie"irea din aceast# dile)# "i +n acela"i ti)p ele)entul care (a da for,#
)#rturiei noastre +ntr-o lu)e at.t de co)ple4# este !3"),'!i!# 6i #7i!/#!# #3v&!#(i
i3n(i(&-i "2#(,$,1i) # Bi"!i)ii O!(,3,8. ;ste necesar ca +n facult#,ile de teoloie s# se
accentue0e )ai )ult di)ensiunea es-atoloic# a !isericii% 2e (or'e"te foarte pu,in despre rela,ia
dintre identitatea es-atoloic# a !isericii &rtodo4e "i )isiunea ei istoric# +n lu)e% &ri, )isiunea
!isericii nu tre'uie s# fie dec.t o lupt# de a )#rturisi "i de a aplica (i0iunea es-atoloic# a !isericii
la realit#,ile istorice "i la lu)e +n ansa)'lul ei% 6entru aceasta, ar tre'ui s# se (or'easc# )ai )ult
despre realitatea )p#r#,iei care este pre0ent# +nc# de pe acu) $pe c.t ne este nou# posi'il a (edea/
"i nu doar o realitate (iitoare f#r# re0onan,# pentru (ia,# cre"tin# conte)poran#% n acest fel, nu se
)ai poate (or'i nici de o aco)odare cu )odernis)ul, ca !iserica &rtodo4# s# de(in# o alt#
institu,ie a acestei lu)i, at.ta (re)e c.t identitatea ei se define"te nu +n raport cu statul, sau cu
societatea +n )i9locul c#reia ac,ionea0#, ci +n raport cu )p#r#,ia lui 7u)ne0eu, +n raport cu o
plin#tate care e4ist# acu)-+n )#sura +n care noi pute) s# o pri)i)-"i (a a9une +n viitor
descoperit# +ntru sla(#!
.+ P!)i%#!# i3n(i(&-ii )!6(in 9n !#',!( )u '$u!#$i"/u$ !$i1i,". & alt# li)it# a
)isioloiei, a"a cu) se reflect# +n )anualele care au fost ela'orate de-a lunul ti)pului, se refer# la
faptul c# acestea se re0u)# fie la o si)pl# pre0entare a pluralit#,ii reliioase "i a feno)enului
ecu)enic, fie la o apoloie arid# a ortodo4iei +nso,it# de dia'oli0area sectelor sau noilor )i"c#ri
reliioase% !iserica nu (a putea s#-"i +ndeplineasc# )enirea +n aceast# lu)e dac# se (a li)ita doar
s# declare triu)falist c# de,ine ade(#rata credin,# "i s# se +nc-id# +n propria auto-suficien,#% ;ste
ne(oie de un accent )ai )are pe o perspecti(# trinitar# asupra lu)ii% @isiunea tre'uie +n,eleas# ca
e4presia draostei lui 7u)ne0eu pentru to,i oa)enii% *stfel, lu)ea ca spa,iu al crea,iei, al
re(ela,iei, al iu'irii 7u)ne0eu, nu tre'uie +n,eles ca un spa,iu +nc-is%
7in p#cate, identitatea unei persoane sau a unei co)unit#,i este definit# prin frontiere,
culturale, na,ionale sau reliioase% ;ste o identitate care se construie"te +n opo0i,ie cu altce(a "i prin
acest )od de .ndire se a9une foarte u"or la e4clusi(is), la tensiuni "i c-iar la (iolen,#%
?re"tinis)ul este redus astfel, de unele curente, la o ideoloie printre )ulte altele% 6o0i,ia nostr# nu
tre'uie s# fie aceea de ardieni ai unui siste) +nc-is, +ns# nu tre'uie s# c#de) nici +n cealalt#
e4tre)#, de acceptare a pluralit#,ii grosso modo, op,iune care duce la relati(is)% Tre'uie s#-i
inter#) "i pe al,ii +n aceast# perspecti(# a noastr#, dialoal# prin e4celen,#, care +)'o#,e"te "i ne
descoper# pe unul altuia% 2fin,ii 6#rin,i au reu"it aceast# os)o0# ter)inoloic# +n !i0an, definind
teoloic persoana ca realitate dialoal#%
?.nd sunte) confrunta,i cu no,iuni radical diferite de ale noastre cu perspecti(e co)ple4e "i
ciudate, +ntre'area noastr# nu tre'uie s# fie cu) +i con(ine) de eroare sau cu) s# c."ti#)
co)peti,ia de idei ci +ntre'area noastr# tre'uie s# fie ce cred "i ce (#d ei cu ade(#rat E Pi )ai
departe, se poate oare ca ceea ce (#d ei s# fie o parte a lu)ii pe care o (#d eu E 2unt dou# a'ord#ri
ale dialoului inter-reliios care nu sunt cele )ai fericite D de a pretinde c# pose0i ade(#rul e4clusi(
"i al,ii sunt eretici, f#r# ni)ic 'un sau constructi( "i alta s# +,i pier0i +ncrederea +n propria credin,#
"i s# spui c# fiecare reliie este la fel de 'un# ca "i cealalt#% Tre'uie respinse eforturile aresi(e de
a-i con(erti pe cei de alte credin,e, deoarece nu sunte) c-e)a,i s# c."ti#) co)peti,ii cu
aru)ente +n fa(oarea produsului pe care +l oferi) ca +ntr-o pia,# reliioas#% &ric.t ar p#rea de
staniu tre'uie s# recunoa"te) c# e4ist# la anu)ite rupuri reliioase ele)ente po0iti(e "i c-iar
no'ile +n )aniera +n care +"i construiesc )esa9ul "i +l pre0int# lu)ii% ;i sunt fra,i ai no"tri care ne
interpelea0# "i nu du")ani% 7epinde de noi dac# a(e) ce s# oferi) "i "ti) s# +)p#rt#"i) $acel
ce(a/ "i aceasta nu doar la ni(el ideatic% @isiunea +nsea)n# "i lu)ea de dincolo de li)itele
!isericii institu,ionali0ate, lu)ea pe care 7u)ne0eu o iu'e"te "i care are (oca,ia de a de(eni parte a
!isericii%
6ute) e(ita aceast# e4tre)# a e4clusi(is)ului dac# sunte) con"tien,i de ade(#rata
noastr# identitate de cre%tini ortodoc%i% ?re"tinii ortodoc"i se identific# +n pri)ul r.nd prin faptul c#
poart# nu)ele lui 1ristos, c# locuiesc +ntr-o lu)e +n care +)p#r#,e"te 1ristos "i c# tr#iesc +n
co)uniune cu 1ristos% 7in aceast# perspecti(#, lu)ea nu )ai apare ca un spa,iu )arcat de frontiere
care s# le +nr#deasc# altora accesul, ci ca un spa,iu desc-is% @#rturisirea ade(#ratei credin,e nu se
poate face f#r# con"tienti0area identit#,ii noastre "i f#r# )#rturisirea acestei identit#,i +n (ia,# "i
cu(.nt% 6r% 6rof% 7r% Ioan !ria a accentut de )ulte ori faptul c# pro(ocarea )isionar# nu se afl#
nu)ai +n afar# !isericii &rtodo4e, +n )odalit#,ile de pro0elitis) ale di(erselor rupuri reliioase, ci
"i +n#untrul acesteia, prin ni(elul sc#0ut de ana9a)ent al )e)'rilor ei%
@isiunea cre"tin# din perspecti(# ortodo4# este centrat# pe participarea liturgic pentru
c# de acolo +"i trae se(a "i se +ntree"te cu alte for)e de ac,iune cre"tin# caD predicarea,
pu'lica,iile, educa,ia reliioas#, )i"c#rile de tineret, acti(itatea social#, re+nnoirea (ie,ii )ona-ale%
n 'iturghie noi trim o (arusie continu, e4perie) pre0en,a real# a lui 1ristos, intr#) +n ti)pul
)p#r#,iei% ncep.nd de la ?inci0eci)e "i p.n# la 6arusie, 1ristos cel +n(iat este pre0ent prin 7u-ul
2f.nt +n (ia,a lituric#, +n cu(.nt "i +n 2fintele Taine% 7e aceea, >itur-ia nu tre'uie s# fie li)itat# la
cele'rarea +n !iseric#, ci tre'uie s# fie continuat# +n (ia,a credinciosului% ;ste ceea ce a fost
denu)it $>itur-ie dup# >itur-ie/% 7in perspecti(# ortodo4#, eficacitatea )#rturiei cre"tine
depinde de autenticitatea co)uniunii +n !iseric#% ?apacitatea cre"tinilor de a ar#ta lu)ii lu)ina
)p#r#,iei este propor,ional# cu radul +n care ei pri)esc aceast# lu)in# +n )isterul eu-aristic%
8u)ai c#, pentru a putea pri)i lumin "i pace, tre'uie ca (asul s# fie pre#tit prin str#duin,a
fiec#ruia% 8u)ai astfel )isiunea !isericii de(ine o e4presie a iu'irii intra-trinitare iar credinciosul
ortodo4 are ce s# +)p#rt#"easc# se)enului s#u "i se raportea0# corect la acesta%
B+ R3i/n"i,n#!# !,$u$ui Mi"i,$,1ii 9n )#3!u$ :#)u$(&-i$,! 3 T,$,1i
4'#!( "')i#$&+
*l#turi de aceste principii care tre'uie s# -ide0e )isioloia ca disciplin#, este ne(oie "i de
o 9ust# +n,eleere a rolului )isioloiei +n cadrul facult#,ilor de teoloie, a raportului ei cu celelalte
discipline teoloice "i a con,inutul ei% & 'un# parte din ineficien,a )isiunii ortodo4e conte)porane
se datorea0# "i statutului a)'iuu al )isioloiei, pri(it# c.nd ca disciplin# de sine st#t#toare, c.nd
ca apendice al teoloiei siste)atice sau practice, c.nd doar ca spirit, ca orientare care tre'uie s# fie
i)prenat# +ntreii teoloii ortodo4e%
@isioloia are o du'l# sarcin#, una +n raport cu teoloia, iar cealalt# cu practica )isionar#%
n le#tur# cu pri)a, )isioloia este c-e)at# s# e4erse0e o func,ie critic# +n cadrul disciplinelor
teoloice, incit.nd +n per)anen,# teoloia s# fie teologia viatorum! *stfel )isioloia tre'uie s# se
opun# oric#rei tendin,e deD auto-satisfac,ie, conser(atoris), de fra)entare a u)anit#,ii +n 'locuri
reionale sau ideoloice etc% ;a tre'uie s# +nso,easc# celelalte discipline teoloice, s# le intero-e0e
"i la r.ndul ei s# se lase interoat# de acestea% 7e e4e)plu, teolia siste)atic# dialo-ea0# +n )od
tradi,ional cu filosofia, dar acord# foarte pu,in# aten,ie "tiin,elor sociale%
n ceea ce pri(e"te a doua sarcin#, tre'uie s# +n,elee) c# )isiunea este o realitate inter-
subiectiv, c# tre'uie s# e4iste o rela,ie str.ns# +ntre )isioloi, )isionari "i persoanele printre care
ei lucrea0#% Teoloia practic# este lipsit# de di)ensiunea )isionar# "i se ocup# doar cu predicarea,
cate-e0a, litur-ia, pastora,ia sau diaconia, toate acestea pri(ite ca scop +n sine "i nu +n rela,ie cu
)isiunea% *stfel, a(e) )are ne(oie +n pri)ul r.nd de un prora) )isioloic pentru teoloie, "i
apoi de un prora) )isioloic pentru )isiune, pentru c# teoloia nu are alt# ra,iune de a e4ista
dec.t aceea de a aco)pania missio Dei!
@isioloia nu tre'uie s# r#).n# o disciplin# care ofer# nu)ai repere teoretice, ci s#-"i
#seasc# "i o aplica'ilitate eficient# +n practic#% 7e )ulte ori, )isioloii tre'uie s# accepte c#
pro'le)ele )isionare cu ade(#rat strinente se discut# )ai dera'# +n afara dec.t +n interiorul
facult#,ilor de teoloie% @isioloia a"a cu) este predat# ast#0i ca disciplin# este )ai dera'# o
reflec,ie asupra )esa9ului "i a procla)#rii sale, ec-ip.ndu-i pe (iitorii )isionari cu concepte "i
nou,iuni teoretice care +"i #sesc foarte pu,in sau deloc acoperire +n realitatea pe care ace"tia o
+nt.lnesc $pe teren/% Pi atunci, care ar fi solu,ia pentru a u)ple olul +ntre teorie "i practic#, sau cu
alte cu(inte cu) se poate reali0a conte4tuali0area )isioloieiE
n opinia noastr#, este necesar ca la ni(elul fiec#rei facult#,i de teoloie s# se +nfiin,e0e un
7eparta)ent )isionar-pastoral, care s# cuprind#, pe l.n# studiul @isioloiei, "i cursuri de 8oi
@i"c#ri :eliioase, @edicin# pastoral-)isionar# ()ul,i dintre preo,i nu "tiu s# distin# +ntre
feno)ene ale (ie,ii spirituale "i 'oli )entale), 2ocioloia :eliiilor, ?o)unicare "i )edia% >a
acestea se (or putea ad#ua "i alte discipline, +n func,ie de specificul 0onei +n care se (a desf#"ura
)isiunea (de e4e)plu dac# aceasta (a presupune cunoa"terea li)'ii "i ci(ili0a,iei unui popor etc%)%
;le (or de(eni +n ti)p centre de e4celen,# care s# canali0e0e "i s# coordone0e ini,iati(e pastoral-
)isionare diferiteD )ass-)edia, )isiune social#, cate-etic#, acti(itate )isionar# e4tern#, )isiunea
fa,# de cei cu di0a'ilit#,i% (:eretatul 7iac% 6rof% 7r% 6etre I% 7a(id a fost un pionier +n acest
do)eniu pro)o(.nd acti(itatea 6r% >ect% 7r% ?onstantin &nu care a ela'orat un li)'a9 lituric
)i)ico-estual pentru surdo-)u,i% ;l a a(ut "i un ne(#0#tor doctorand care din p#cate nu a )ai
finali0at studiile din cau0a decesului 6#rintelui 7a(id)%
<n al doilea aspect de care tre'uie s# se ,in# sea)a este c# !iserica &rtodo4# :o).n# are
)are ne(oie "i de misionari laici, "i nu doar e4clusi( de preo,i% ;ste ne(oie de recuperarea
i)plic#rii laicatului +n )isiunea ortodo4#, ca cel#lalt 'ra, lucr#tor al !isericii, Trup al @.ntuitorului
1ristos% 7in p#cate a0i acest $'ra,/ nu prea este folosit "i este insuficient (alorificat, "i prin ur)are
s-a sl#'#noit% @ireanul nu )ai are con"tiin,a c-e)#rii sale )isionare% Faptul c# nu se pro)o(ea0#
+ndea9uns vocaiile misionare autentice ale laicatului constituie un )are nea9uns +n conte4tul +n care
)a9oritatea a'sol(en,ilor de teoloie nu de(in preo,i, iar c.)pul lor de )isiune se (ede redus doar
la perspecti(a de a preda reliia +n "coli ori de a ocupa posturi de asisten,i sociali% 7in punctul
nostru de (edere, nu este o solu,ie (ia'il# s# a(e) e4aerat de )ul,i preo,i care nu )ai au un
i)pact )isionar eficient )ai ales +n anu)ite se)ente sociale, cu at.t )ai )ult cu c.t, uneori, la
aceasta se adau# o sla'# pre#tire teoloic# "i o (ie,uire cre"tineasc# ortodo4# ce las# de dorit% n
scurt ti)p statutul social al preotului se (a deprecia, iar se)nalele actuale sunt )ai )ult dec.t
+nri9or#toare% ?alitatea tre'uie s# pri)e0e, nu cantitatea% :e(iorarea )isiunii laicatului su' toate
aspectele, care s# ai'# drepturi "i responsa'ilit#,i, (a fi unul din atuurile care (or aranta succesul
)isiunii !isericii &rtodo4e +n noua realitatea european#%
8u to,i sunte) c-e)a,i la acela"i tip de )isiune% Fiecare )#dular are lucarea lui +n !iseric#
"i aceasta nu tre'uie +ns# +nr#dit#, o'struc,ionat# sau )ini)ali0at#% n acest conte4t, consider#)
necesar s# ne referi) "i la poten,ialul )isionar al )ona-ilor, foarte pu,in sau deloc pus +n (aloare +n
)isioloia ortodo4# conte)poran#, dar care "i-a de)onstrat for,a +n (eacurile de aur ale
cre"tinis)ului% @ona-ii tre'uie s#-"i fac# si),it# pre0en,a +n societate ca e4presie fireasc# a lucr#rii
"i ne(oin,ei lor )onastice% Fiecare )#n#stire, cu specificul "i poten,ialul ei u)an sau )aterial pe
care +l are, tre'uie s# se i)plice +n )isiuneD unele cu ac,iuni filantropice, altele cu o (oca,ie
cultural-educa,ional# deose'it#, altele cu (oca,ie )isionar# etc%% 7in p#cate, datorit# lipsei de
co)unicare "i (i0iune, se )en,ine un cli)at de ani)o0itate "i suspiciune +ntre )ediul teoloic
acade)ic "i o parte a cinului )ona-al fapt care aduce deser(icii i)portante )isiunii ortodo4e%
C+ S(!u)(u!i 3 'un! 9n #'$i)#! 4'#!( '!#)(i)&+
n cele de )ai sus, a) enun,at c.te(a repere, c.te(a 9aloane dup# care, +n opinia noastr#, ar
tre'uie s# se -ide0e )isiunea "i )isioloia ortodo4#, pentru ca )esa9ul ;(an-eliei s#-"i poat#
p#stra +ntreaa for,# "i 'o#,ie +ntr-un conte4t co)ple4 "i +n continu# sc-i)'are% :#).ne s# ar#t#)
c# este a'solut necesar s# se cree0e anu)ite structuri care s# asiure o coordonare coerent# a
+ntreii acti(it#,i )isionare "i prin inter)ediul c#rora )isioloia s# nu )ai r#).n# doar o disciplin#
teoretic#, ci s#-"i #seasc# o aplica'ilitate practic# concret#% *ceste structuri tre'uie s# asiure
le#tura, infor)area "i per)anenta cola'orare +ntre cei responsa'ili cu for)area (iitorilor )isionari
(ierar-i, teoloi, dasc#li de teoloie), )isionarii +n"i"i (clerici sau laici) "i cei c#rora ei se adresea0#,
su'iec,ii )esa9ului lor% *'sol(en,ii de teoloie ar putea fi astfel fa)iliari0a,i cu acti(itatea lor
(iitoare "i responsa'ilit#,ile pe care acesta le i)plic#% 6osi'ilit#,ile lor de op,iune s-ar di(ersifica,
!iserica reacti(.nd acele slu9iri 'iserice"ti din perioada patristic# "i care sunt necesare "i ast#0i%
;4ist# la )area )a9oritate a epar-iilor structuri ce +ncearc# s# pro)o(e0e )isiunea su'
diferite aspecte, +ns# lipse"te coordonarea tuturor structurilor "i conlucrarea lor% ;le lucrea0#
independent "i cu o eficien,# redus# iar personalul nu este de cele )ai )ulte ori e4peri)entat%
*) a)intit de necesitatea +nfiin,#rii c.te unui 7eparta)ent pastoral-)isionar +n cadrul
facult#,ilor de teoloie% Toate aceste departa)ente tre'uie s# se afle su' conducerea unui In"(i(u(
Mi"i,n#! P#"(,!#$ Cn(!#$ +n cadrul 6atriar-iei, care poate .ndi o strateie )isionar pastoral# pe
ter)en )ediu "i lun% ;4ist# un Institut !i'lic "i de @isiune care aduce contri'u,ii +nse)nate
)isiunii prin pu'lica,iile editate, dar acti(itatea )isionar# actual# nu tre'uie s# se reduc# doar la a
pu'lica% 7e ase)enea, la Ia"i s-a +nfiin,at Institutul ?ultural @isionar Trinitas cu o acti(itate
re)arca'il# pe diferite paliere ale )isiunii "i care sper#) s# se e4tind#% Pi alte centre )isionare
create la ?raio(a, ?lu9 8apoca, *l'a Iulia, T.ro(i"te, +ncearc# s# ani)e acti(itatea )isionar# a
epar-iilor respecti(e% 7e ase)enea, este ne(oie de un O."!v#(,! #$ R$i1ii$,! 9n R,/;ni#, cu
sediul la !ucure"ti, al c#rui rol s# consiste +n )onitori0area, anali0area "i interpretarea datelor de pe
teren +n le#tur# cu i)pactul )esa9ului pe care !iserica +l are a0i +n societate, cu acti(itatea noilor
)i"c#ri reliioase etc%% ;l tre'uie s# ai'# un caracter uni(ersitar "i o perspecti(# critic# constructi(#%
7in cola'orarea str.ns# +ntre aceste dou# structuri, ar re0ulta o adaptare a )esa9ului !isericii "i a
)odalit#,ilor de propo(#duire la conte4tul lu)ii de a0i% *)'ele tre'uie s# dispun# de o +n0estrare
adec(at# ('i'liotec#, sal# de conferin,e, facilit#,i IT, )i9loace de deplasare +n teritoriu etc%) "i s# fie
+ncadrate cu speciali"ti uni(ersitari, teoloi "i laici, cu speciali0#ri diferite pentru a se putea reali0a o
a'ordare interdisciplinar# a feno)enelor )onitori0ate% *l#turi de 7eparta)entul de )edia, s-ar crea
o interfa,# (ia'il# a !isericii fa,# de societatea ci(il# "i stat%
7e ase)enea, consider#) c# este necesar ca la ni(elul fiec#rei epar-ii s# se +nfiin,e0e
)n(! /i"i,n#!<'#"(,!#$, care s# se afle +n str.ns# le#tur# cu Facult#,ile de Teoloie "i cu
Institutul @isionar-6astoral ?entral% ;le (or i)ple)enta +n teritoriu proiectele )isionar-pastorale "i
le (or adapta +n func,ie de particularit#,ile locale% 7e ase)enea (or oferi date spre anali0#
&'ser(atorului "i Institutului @isionar ?entral% & sarcin# i)portant# a acestora este de a identifica
anu)ite paro-ii pilot rurale "i ur'ane (dar "i spitale, penitenciare, ar)at#), centre autentice de (ia,#
lituric# "i spiritual# ortodo4#, unde studen,ii +n teoloie s# poat# face practic# )isionar-pastoral#
+n perioada (acan,elor% n curricula facult#,ilor u)aniste se afl# un )odul o'liatoriu, intitulat
$6ractic# de specalitate/, care d# studen,ilor posi'ilitatea s# se fa)iliari0e0e cu )unca +ntr-un
do)eniu specific ("coal#, )u0eu, instutu,ie de asisten,# social# etc)% Tot astfel, studen,ii teoloi ar
putea cunoa"te realit#,ile concrete ale )isiunii !isericii &rtodo4e "i +n acela"i ti)p ar putea +n(#,a
din e4perien,a unor preo,i cu (oca,ie, care au reu"it s# re(iore0e "i )en,in# (ie co)unitatea
paro-ial#%
= = =
8e-a) propus la +nceputul acestui de)ers s# e(alu#) "ansele "i )etodele de pro)o(are a
)esa9ului autentic al ;(an-eliei +ntr-o societate )arcat# de profunde transfor)#ri "i s# sc-i,#) un
posi'il prora) de ac,iune% *) pledat pentru o redi)ensionare a scopului "i a con,inutului )isiunii
"i )isioloiei ca s# r#spund# pro(oc#rilor actuale, precu) "i pentru crearea unor structuri
institu,ionale adec(ate prin care )isiunea s# fie pro)o(at# +n cele )ai 'une condi,ii% Toate acestea
de(in posi'ile doar cu spri9inul "i 'inecu(.ntarea ierar-ilor no"tri care se do(edesc desc-i"i la
ini,iati(e de acest en "i +n ulti)# instan,# +n conte4tul unei (i0iuni de perspecti(# a !isericii
&rtodo4e asupra (iitorului )isiunii sale%
:eu"ita unui prora) )isionar se reali0ea0# nu)ai prin cola'orarea tuturor )#dularelor
!isericii% ;4perien,a cre"tin# 'i)ilenar# do(ede"te c# nici o !iseric# e4clusi( clerical#, nici una
e)ina)ente )ireneasc# nu face o )isiune autentic#% 7ialoul "i con-slu9irea are loc +ntre persoane
care se recunosc, se respect# "i a9un s# se pre,uiasc#, iar s)erenia "i draostea +n)ul,esc roadele
)isiunii%

BIBLIOGRA:IE SELECTIV
*c-i)escu, 8icolae, &oile Mi%cri religioase, ed% >i)es 2332
*lfeQe(, ;piscopul 1ilarion, )hristian *itness to uniting +urope, a vie* from a
representative of the -ussian .rthodox )hurch, +n RT-e ;cu)enical :e(ieS/% Aene(e% Vol% CC
(233F), nr% 1, p% 76-86%
Ide), .rthodox *itness today, T?? 6u'lications, Aene(a 2336
!ereron, :ic-ard, $ors de l/0glise, plein de salut, pour une thologie dialogale et une spiritualit
interreligieuse, @ontrUalD @Udiaspaul 2334
!osc-, 7a(id Vaco'us, 1elieving in the future , to*ard a missiology of 2estern culture,
ValleQ Fore, 6a%D TrinitQ 6ress InternationalW >eo)inster 1erefords-ire, ;nlandD AraceSin 199C
Ide), Dynamique de la mission chrtienneD histoire et avenir des mod3les missionnaires,
>o)UD 1a-o W 6arisD Bart-ala W AenX(eD >a'or et Fides, 199C
!ria, 6r% 6rof% 7r% Ioan, R4pre plinirea +vangheliei5! Dincolo de aprarea .rtodoxiei,
exegeza %i transmiterea 6-7D#8#+#, *l'a Iulia 2332
Ide), 'iturghia dup liturghie, . tipologie a misiunii apostolice si mrturiei cre%tine azi,
!ucure"tiD ;t-ena 6u'lis-in, 1996
)onclusions of the #nternational (olitical )onference 9&ation, -eligions- .rthodoxy and
the &e* +uropean -eality, *t-ens, Areece, 17-19 *pril, 233C
+cumnisme et pratiques missionnairesD actes du 21e colloGue du ?entre de rec-erc-es et
dYUc-anes sur la diffusion et lYinculturation du c-ristianis)e, oranisU a(ec la colla'oration du
centre Vincent >e''e, >ou(ain-la-8eu(e, 27-F1 aoZt 2333), sous la direction de @aurice ?-e0a,
@oniGue ?oster)ans et Vean 6irotte% 6arisD [ditions Bart-ala 2332%
AeffrU, ?laude, 6heological reflections on a ne* age of mission, +nD RInternational :e(ieS
of @ission/ W (ol% 71 (1982) nr% 284, p% 478-492%
Ide), Mission issues in the contemporary context of multifaith situations, +nD $International
:e(ieS of @ission/ W (ol% 86, nr% F4F, octo)'rie 1997, p% 437- 439%
Ide), (rofession thologien, quelle pense chrtienne pour le ::#e si3cle;, ;ntretiens a(ec
ASendoline Varc0Q\, 6arisD *l'in @ic-el, 1999
1oec\)an, :e)i ;)iel, <nit de l/0glise-unit du monde! +ssai d/une thologie
oecumnique de la mission% T-Xse, !erne 1974%
Ispir, 6rof% 7r% Vasile, )urs de ndrumri misionare, !ucure"ti 1929%
Ballistos Tare, !is-op of 7io\leia, 6he *itness of the .rthodox church, +n R;cu)enical
:e(ieS/ (ol% C2, nr% 1, ianuarie 2333, p% 46-C6%
Barote)prel, 2e'astian, =ollo*ing )hrist in Mission, 7 =oundational )ourse in Missiology%
!oston, @*D 6auline !oo\s ] @edia 1996%
Bir\, *ndreS V%, ed% )ontemporary #ssues in Mission, !ir)in-a), ;nlandD 7epart)ent of
@ission, 2ellQ &a\ ?ollees, 1994%
Ide), 6he Mission of 6heology and 6heology as Mission% ValleQ Fore, 6a% and >eo)inster,
1erefords-ireD TrinitQ 6ress International and AraceSin 1997%
8eS'iin, >esslie, 6rinitarian Doctrine for 6oday/s Mission% ?arlisleD 6aternoster 6ress,
1998%
.ne, $oly, )atholic and 7postolic, +cumenical -eflections on the )hurch (Fait- and &rder
6aper 1C7) Ta)ara Ard0elid0e, ;ditor, T?? 233C%
6anaQotis *nastasios ^annoulatos (episcop de Tirana), 6he (urpose and Motive of Mission,
from an .rthodox point of vie* *t-ens, Areece 1968%
Ide), =acing the *orld, .rthodox )hristian essays on global concerns, Aene(aD T??
6u'lications 233F
6etraru, 6r% 6rof%dr% A-eor-e, -epere pentru o misiologie ortodox, _ Teoloie "i Via,# `, 5
(2333) nr% 7-12, iul-dec%
(ushing the faith, proselytism and civility in a pluralistic *orld, edited 'Q @artin ;% @artQ
and Frederic\ ;% Areenspa-n 8eS ^or\ D ?rossroad% 1988
-eligions 6oday, 6heir )hallenge 6o 6he +cumenical Movement, Vulio de 2anta *na (ed),
T??, 233C
2c-na'el, ;c\-ard V, +arly )hristian mission, InterVarsitQ 6ress 2334, 2 (ol%
Ta'er, ?-arles :%, 6o <nderstand the 2orld, to 4ave the 2orld , 6he #nterface bet*een
Missiology and the 4ocial 4ciences, )hristian Mission and Modern )ulture% 1arris'ur, 6a%D TrinitQ
6ress International, 2333%
6he .rthodox )hurches in a (luralistic 2orld! 7n ecumenical )onversation, edited 'Q
;))anuel ?lapsis, T?? 6u'lications, Aene(a 2334
To)\o, ?ardinal Vosef, Missionary )hallenges to the 6heology of 4alvation! 7 -oman
)atholic (erspective, p% 174-233 (6ro(oc#ri )isionare aduse teoloiei ).nturii% & perspecti(#
ro)an#-catolic#) +n 4haring the 1oo>! -eligious (erspectives on the -ight and 2rong (roselytism
?@mprind )artea! (erspective religioase despre prozelitism bun sau ruA, Vo-n T-ite and :ic-ard
?% @artin (ed%), 8eS ^or\, 1999
Van ;nen, ?-arles% Mission on the 2ay - #ssues in Mission 6heology% Arand :apids, @ID
!a\er 1996%
Verstraelen, Frans V%, *rnulf ?a)ps, >i'ertus *rend 1oede)a\er, and @arc :% 2pindler,
eds% Missiology, 7n +cumenical #ntroduction, 6exts and )ontexts of Blobal )hristianity% Arand
:apids, @ID ;erd)ans, 199C%
Tic\eri, 6-ilip >%, ed% 6he (eople of Bod among 7ll Bod/s (eoples, =rontiers in )hristian
Mission! -eport from a 6heological -oundtable 4ponsored by the )hristian )onference of 7sia and
the )ouncil for 2orld Mission &ovember CC-CD, CEEE% 1on Bon and >ondonD ?-ristian
?onference of *sia and T-e ?ouncil for Torld @ission 2333%
aorn, Vean-Franbois, '/appel F la mission , =ormes et volution, CE-GHeme si3cles, *ctes
de la 9X)e session du ?:;7I? c lY<ni(ersitU cat-oliGue de 8i)eue, 14-17 9uin 1988, (?entre de
rec-erc-es et dYUc-anes sur la diffusion et lYinculturation du c-ristianis)e, ?ollection du
?%:%;%7%I%?% nr% 7), >QonD <ni(ersitU Vean-@oulin FacultUs cat-oliGues, 1989
Ide), 'a missiologie, mergence d/une discipline thologique, AenX(eD >a'or et Fides,
2334