Cercetarea criminologica

Criminologia este definita deseori ca fiind stiinta crimei sau studiu stiintific al fenomenului criminal.
Cercetarea criminologica a fost si este preocupata de gasirea unor modalitati, mijloace de prevenire, limitare sau
combatere a fenomenului criminal.
FENOMENUL CRIMINAL
Pentru a stabili ce anume intra in continutul fenomenului criminal trebuie sa pornim de la aspectul individual al
fenomenului, adica de la notiunea de crima. In acelasi timp, nu trebuie ignorat nici factorul uman, adica
criminalul dar in acelasi timp va trebui sa avem in vedere si aspectul de masa al fenomenului (criminalitatea).
CRIMA
Distingem 3 intelesuri posibile ale notiunii de crima, si anume:
- Sensul comun
- Sensul penal
- Sensul criminologic
In sens comun, prin crima se desemneaa de regula o infractiune intentionata indreptata impotriva vietii unei
persoane.
In sens penal, crima desemneaa o infractiune grava pentru care legiuitorul stabileste pedepse diferite si
proceduri speciale in raport cu celelalte infractiuni.
Pana in momentul de fata nu e!ista inca o definitie a crimei unanim acceptata in criminologie, se accepta insa
ca, crima este o realitate obsevabila iar pentru intelegearea ei trebuie ca cercetarea sa treaca dincolo de teoria
clasica a dreptului penal in care infractiuea este privita ca o abstractie juridica.
In dreptul penal, infractiunea trebuie sa indeplineasca urmatoarele: sa fie recunoscuta de legea penala, sa fie
savarsita cu vinovatie, sa fie nejustificata si sa fie imputabila persoanei care a savarsit"o. In cercetarea
criminologica, aceste trasaturi pot sa nu e!ista in mod cumulativ.
Criminalul
In sens general, infractorul sau delicventul este persoana care a comis o infractiune.
In sens penal, se adauga conditia necesara a e!istentei unei #otarari definitive de condamnare.
In sens criminologic, persoana care comite o crima in sensul de fapta penala sau justificata aparenta penala.
Criminalitatea
Criminalitatea desemneaa la modul general ansamblul faptelor penale comise intr"un spatiu si o perioada de
timp determinate.
Clasificare a criminalitatii in functie de doua modalitati:
Criterii subiective:
"in functie de domeniul cercetarilor
"in funcie de perioada de timp
"in functie de natura faptelor penale cercetate
Clasificarea obiectiva :
"criminalitate reala"se refera la ansamblul faptelor penale comise efectiv indiferent daca ele sunt sau nu
cunoscute de catre vreunul din organele justitiei penale.
"cifra neagra a criminalitatii" repreinta ansamblul faptelor penale care se comit efectiv dar care nu ajung la
cunostinta organelor de justitie penala.
"criminalitatea aparenta$relevata" repreinta totalitatea faptelor cu aparenta penala care ajung la cunostiinta
organelor de justitie (plangere, denunt, acte de constatare, sesiare din oficiu)
"criminalitatea legala$judecata"cuprinde faptele penale pentru care s"a pronuntat o #otarare de condamnare
definitiva.
In lupta impotriva criminalitatii sunt folosite 2 categorii de mijloace:
a. Mijloace juridice : in aceasta categorie intra totalitatea normelor de drept care
contribuie direct sau indirect la combaterea si prevenirea fenomenului criminal.
b. Mijloace empirice : in aceasta categorie intra ansamblul practicilor institutionale
care au ca scop combaterea si prevenirea criminalitatii. Este vorba despre
organele de politie, parchete, instante de judecata, penitenciare, organe de control
fscal, fnanciar, etc.
Modalitatile de cunostere in cercetarea criminologica
Potr fi clasificate dupa mai multe criterii:
%. dupa criteriul cronologic:
&.Cunoasterea descriptiva" urmareste stabilirea caracteristicilor e!terne ale fenomenului criminal. Categoriile
utiliate de cunoasterea descriptiva sunt volumul, structura si dinamica fenomenului criminal.
olumul criminalitatii repreinta o evaluare strict cantitativa si se refera la numarul total de fapte penale comise
pe un anumit teritoriu si intr"o anumita perioada de timp.
!trucura criminalitatii are in vedere delimitarea criminalitatii in functie de diferite criteria variabile.
"inamica fenomenului ncriminal se refera la evolutia si variatia in timp si spatiu a criminalitatii.Contine 3
categorii:
"tendintele pe termen lung ale criminalitatii
"variatiile seoniere adica oscilatia criminalitatii in functie de caracteristicile fiecarui anotimp
"miscarile accidentale care sunt cauate de situatii e!ceptionale cum ar fi catastrofe natural, raboi.
'. Cunoasterea cau#ala$ urmareste aflarea cauelor, conditiilor, factorilor care determina si favorieaa
fenomenul criminal.
3. Cunoasterea dinamica$ urmareste intelegerea proceselor care insotesc trecerea la actul criminal, respective
mecanismele interne ale actului criminal.
(. Cunoasterea a%iologica$ urmareste sa stabileasca pe baa unor criterii stiintifice valoarea mijloacelor aplicate
in lupta impotriva fenomenului criminal.
Procedee in cercetarea criminologica " Pot fi grupate in:
Metodele " In logica se admite e!istenta a doua metode generale si anume inductia si deductia. Metoda
inductiva consta in ansamblul procedeelor prin care gandirea trece de la particular la general. Metoda
deductiva repreinta un ansamblu de procedee care consta in aplicarea unui principiu general la un ca
particular.
Metoda empirica este proprie stiintelor baate pe observarea realitatii si pe e!perienta fiind reultatul
combinarii metodelor inductiva si deductiva. Presupune 3 etape:
&.observarea faptelor
'.inductia ipoteei
3.verificarea e!perimentala.
&. )bservarea faptelor preinta 3 particularitati:
- perceptia directa a fenomenului criminal este foarte rara si cu totul intamplatoare
- criminalitatea se caracterieaa prin subiectivitate, comple!itate si istoricitate.t.
- persoana care analieaa faptele in mod obiectiv este foarte greu sa fie neutra, avand in vedere ca in
mod natural orice persoana tinde sa se asociee cu realitatea pe care o observa.
'. Inductia ipoteei include metoda generala a inductiei si are la baa observarea faptelor pe baa carora incearca
enuntarea unei ipotee.
3. *erificarea e!perimentala include metoda generala a deductiei si consta in verificarea ipoteei pe baa unor
fapte noi sau a unui numar sporit de observatii particulare.
+etoda empirica poate fi considerata ca fiind principala metoda folosita in cercetarea criminologica.
&e'nici" prin te#nica de cercetare se intelege felul practic in care se utilieaa o metoda, procedeul concret prin
care se obtin date despre realitatea studiata. Diferenta dintre notiunile de te#nica si metoda consta in aceea ca
te#nica permite doar o culegere a datelor cu privire la un fenomen, in timp ce metoda permite cunoasterea de
ansamblu a fenomenului studiat.
,e#nicile macro"criminologice sunt procedee care permit obtinerea unor date cu privire la criminalitate, respectiv
masurarea acesteia. Principalele te#nici macro"criminologice sunt :
" statisticile criminale "sunt procedee prin care se contabilieaa si e!prima numeric diferitele categorii de
criminalitate- sunt utiliate cel mai frecvent
" te#nicile de evaluare a cifrei negre a criminalitatii "epreinta acele procedee prin care se stabileste cu
apro!imatie valoarea cifrei negre a criminalitatii
" estimarile privind costul crimei "constau in evaluarea prejudiciilor materiale cauate prin savarsirea de
infractiuni la care se adauga si evaluarea c#eltuielilor necesare pentru intretinerea si functionarea aparatului
represivo"preventiv.
,e#nicile micro"criminologice sunt procedee care permit cunoasterea crimei ca fenomen individual. Sunt te#nici
calitative si folosesc atat cunoasterii etiologice cat si cunoasterii dinamice. Principalele te#nici micro"
criminologice sunt :
" e!amenul clinic " consta in principal in control medical care poate fi precedat de studierea dosarului de
personalitate intocmit in cursul procesului penal si poate fi urmat de o anc#eta sociala completa.
" biografiile criminale "repreinta procedee de investigare a trecutului delicventului prin interviu cu
acesta si consultarea altor surse.
" studiile de urmarire "sunt procedee care urmaresc evolutia criminalului pe o perioada lunga de timp
dupa efectuarea pedepsei
" studiile prin .co#orte/ "repreina procedee destinate a sesia devenirea colectiva a unui grup de indivii
apartinand unei anumite categorii, respectiv co#orte. Co#orta repreinta ansamblul indiviilor care au
trait in cursul aceleiasi perioade, un eveniment fundamental din e!istenta lor, cum ar fi nasterea,
casatoria, etc.
Finalitatea cercetarii criminologice presupune stabilirea scopului si a functiilor cercetarii criminologice(
Scopul cercetarii criminologice"!copul imediat consta in cunoasterea fenomenului criminal prin stabilirea
cauelor si conditiilor care"l determina si favorieaa. !copul mediat care consta in sttabilirea celor mai
eficiente mijloace utiliate in practica anti"criminala pentru limitarea fenomenului criminal.
0unctiile cercetarii criminologice:
&. descriptiva care stabileste caracteristicile generale ale fenomenului criminal
'. e!plicativa" care descifreaa natura, cauele si conditiile comportamentului criminal
3. predictiva" care incearca sa anticipee evolutia fenomenului criminal
(. profilactica" incearca sa gaseasca cele mai eficiente masuri de combatere a criminalitatii.
"efinitia criminologiei1 repreinta ansamblul cercetarilor cu caracter stiintific ce se ocupa pe de"o parte cu
studierea fenomenului criminal pentru cunoasterea acestuia, iar pe de alta parte o analia a practicii anti"
criminale in scopul optimiarii acesteia.
CRIMINOLO)IA E&IOLO)ICA
Criminologia etiologica1 subramura a criminologiei teoretice care se ocupa cu studierea cauelor, conditiilor sau
factorilor care determina sau favorieaa fenomenul criminal.
Cesare Becare, precursor al gandirii criminologice
2umele sau e Cesare 3onesana, +ar4uis de 3ecaria si este considerat fondatorul dreptului penal modern.
5ucrarea sa .Despre delicte si pedepse/ preinta si ai un interes deosebit.
Structura lucrarii lui 3ecaria are la baa doua coordonate si anume: pe de o parte demolarea vec#ilor sabloane
ale gandirii juridico"penale, care erau total invec#ite, iar pe de alta parte, stabilirea principiilor de baa in
vederea unei constructii legislative in domeniul dreptului penal.
Ideile principale din cartea lui Cesare 3ecaria:
Codificarea riguroasa a delictelor si pedepselor , necesitatea adoptarii unui cod de legi scrise, clare si accesibile
&.Principiul egalitatii delictelor si pedepselor.
3ecaria subliniaa cele 3 garantii pe care le presupune acest principiu, si anume:
" cetateanul nu poate fi limitat in drepturile sale decat prin vointa legiuitorului
"cetateranul trebuie sa fie protejat impotriva abuurilor puterii
" cetateanul trebuie sa cunoasca ceea ce este permis si ceea ce este interis.
'.6ustificarea pedepsei prin caracterul ei retributiv descurajant si prin urmare util pentru conservarea ordinii
sociale.
3.2ecesitatea aplicarii unor pedepse moderate, dar sigure si prompte.
(.Desfintarea pedepsei cu moartea
7.6udecata si probele sa fie publice.
8.Desfiintarea torturii ca procedeu de anc#eta ca mijloc de obtinere a probelor.
Actualitatea gandirii becariene
Principiul legalitatii este lipsit de finalitate atata timp cat din caua inflatiei legislative precum si datorita lipsei
de claritate a normelor penale, destinatarul legii penale nu mai este in masura sa o cunoasca.
Caracterul retributiv si descurajant al pedepselor domina in continuare politicile represive in detrimentul
caracterului educativ.
Certitudinea pedepsei 9 cercetarile criminologice recente au confirmat faptul ca certitudinea pedepsei are un rol
preventiv mai eficient decat severitatea pedepsei.
Pedeapsa cu moartea 9 desi la nivel european pedeapsa cu moartea a fost abolita, in momentul de fata e!ista
numeroase state in lume unde aceasta pedeapsa este inca aplicata, astfel incat debaterile pro si contra aplicarii
pedepsei cu moartea sunt in continuare de mare actualitate.
Sistemul acuatorial 9 e!ista diferente importante intre sistemul acuatorial (faa de urmarire penala este
desc#isa) specific sistemului anglo"italian si sistemul inc#iitorial (faa de urmarire penala este secreta) sau mi!t
care este specific europei continentale.
,ortura 9 desi a fost scoasa din arsenalul legal al mijloacelor de anc#eta din tarile civiliate, tortura continua sa
fie utiliata in mod ilegal.
Prevenirea criminalitatii 9 este componenta esentiala a oricarei politici anticriminale.
*rincipalele scoli criminologice
Principiile enuntate de 3eccaria au stat la baa scolii clasice a dreptului penal care a dominat timp de un secol
gandirea juridico"penala, ducand la ameliorarea te#nicilor juridice si la o prima umaniare a justitiei penale.
- !coala geografica sau cartografica 9 repreentantii :uetelet si ;uerr<. :uetelet a fost doctor in
matematica, principala lui lucrare fiind despre om si devoltarea facultatilor sale. In aceasta lucrare
sunt cuprinse principalele constatari ale lui :uetelet cu privire la fenomenul criminal. =l aplica
fenomenelor sociale metode imprumutate din fiica si realieaa o stiinta a omului mediu denumita
fiica sociala, accentueaa importanta educatiei morale si considera ca aceasta prevaleaa asupra
instructiei scolare. %preciaa ca nu saracia genereaa criminalitate, ci discrepanta dintre posibilitatile
materiale si nevoile oamenilor. ;uerr<, jurist de profesie, e!trage ideea conform careia, ca si
fenomenele naturale, comportamentul uman este supus unor legi. Considera ca nici saracia si nici
instructia scolara nu au o influenta directa asupra criminalitatii. Cei ' cercetatori au formulat legea
te#nica a criminalitatii, conform careia infractiunile impotriva persoanelor predomina in regiunile
sudice si in perioada se#onului cald iar infractiunile contra patrimoniiului sunt predominante in
regiunile nordice si in timpul se#onului rece,
- !coala lione#a 9 repreentantul este %le!andre 5acassagne. ,eoria lui se poate reuma la cateva
aforisme care au ramas celebre: orice act daunator e!istentei unei societati este o crima. )rice crima
este un obstacol in calea progresului.
- !coala socialista se fundamenteaa pe opiniile formulate de +ar! si %ngels. Potrivit conceptiei
mar!iste, criminalitatea depinde de conditiile economice, ajungandu"se astfel la concluia ca
criminalitatea este generata de capitalism.
- !coala inter$psi'ologica 9 fondatorul ei a fost crimonilogul france ;abriel ,arde. Principalele lui
lucrari sunt criminalitatea comparata si legile imitatiei. In logica lui ,arde, fiecare individ se comporta
potrivit cutumelor acceptate de mediul sau si prin urmare comportamentul unui criminal este unul
imitat. Sociologia este defapt o inter"psi#ologie atata timp cat in societate intalnim raporturi inter"
individuale.
- !coala sociologica repreentata de =mil Dur>#eim (despre diviiunea muncii sociale, suicidul, regulile
metodei sociologice). Considera crima ca fiind un fenomen de normalitate sociala. Ceea ce duce la
urmatoarele concluii:
Din moment ce crima este un fenomen normal, ea nu provine din caue e!ceptionale ci c#iar din structura
culturii careia ii apartine.
Deoarece criminalitatea este reultatul marilor curente ale unei societati, e!istenta si raporturile criminalitatii cu
societatea preinta un caracter de permanenta.
Criminalitatea trebuie raportata intotdeauna la o cultura determinata in timp si in spatiu.
?epreentantul acestei scoli introduce termenul de anomie pe care il intelege in sensul de slabire a rolului
normelor sociale. ,ermenul de anomie provinde din grecescul anomos 1 fara lege. starea de anomie apare ca
urmare a tendintelor toto mai accentuate ale indiviilor de a"si satisface propriile idealuri de confort material si
social. Imposibilitatea de realiare pe cale legala a acestor idealuri duce la incalcarea legii.
*o#itivismul italian
Principalele imprejurari care au favoriat aparitia poitivismului italian au constat in:
&. Semi"esecul scolii clasice a dreptului penal
'. Devoltarea cercetarii stiintifice in general iar in particular aplicarea metodei inductiei poitive
caracteristica pentru secolul &@.
3. =!plicatiile cu privire la fenomenul criminal anterioare sau contemporane cu scoala poitivista,
e!plicatii pe care le regasim in principalele scoli criminologice.