Sunteți pe pagina 1din 2

dffffffffffffffhttp://www.wattpad.com/32606014-caracterizarea-lui-harap-alb http://www.wattpad.

com/32606014-
caracterizarea-lui-harap-albO prima trasatura a basmului cult o reprezinta existenta unui autor cunoascut: Ion Creanga
.Spre deosebire de basmul popular, unde predomina naratiunea, basmul cult presupune imbinareanaratiunii cu dialogul si
descrierea, conform lui Tudor Vianu: Creanga topeste povestirea in dialog .
Actiunea se realizeaza pe momentele subiectului, respectandu-se si tiparul narativ caracteristic basmului cult,
inspirat din basmul popular. Expozitiunea, starea de echilibru, incepe cu cei doi frati: craiul si imparatul Verde, care la un
moment dat s-au despartit, fiecare fiind la capete opuse ale lumii. Intr-o zi, Verde imparat ii cere fratelui sau sa-i trimita un
fiu, el crescand doar fete; se evidentiaza motivul imparatuluifaraurmasi. Acesta isianunta fii si fiul cel mare se hotaraste sa
mearga. Ca sa-i testeze vitejia, Craiul se imbracaintr-un urs, si ilasteapta la un pod.Ursulsimbolizeaza masculinitatea,
puterea barbateasca. Fiul se sperie si se intoarce, apoi incearca si fiul mijlociu si acesta speriindu-se. Mezinul se hotaraste sa
incerce si el, chiar daca tatal lui nu il crede in stare, avand loc un conflict exterior intre mezin si crai, iesind in evidenta
sensibilitatea feciorului candincepe sa planga. Acesta este personajul principal, protagonist, tridimensional,parcurgand trei
dimensiuni sociale: fiu de crai, slujitor si imparat, eponim si rotund, acesta evoluand pe tot parcursul actiunii, superioritatea
sa fiind un motiv al temei basmului. El totusi se incumeta, fiind scos in evidenta motivul hainelor si armelor tatalui sau
specific basmului, si calul tatalui sau(personaj adjuvant si pedagog rezervat), care s-a transformat dintr-o ghijoaga intr-un
armasar superb. Mezinul este caracterizat in mod indirect prin vorbele sale :Ghijoaca uricioasa, ce esti, in toti caii tocmai tu
te-ai gasit sa manancijaratic?, rezultant ca este superstitios.Ajunsi la podsemnificand trecerea de la starea omeneasca la
cea supranaturala, specific oricareicalatoriiiinitiatice;tatal sare sa-l sperie, dar mezinul sare sa-l doboare, reiesind curajul de
care are parte. Craiul , uimit de vitejia lui, ii a binecuvantarea si ilavertizeaza cu privire la Span si la Ros Imparat.
Intriga ,incalcareainterdictiei , prezinta calatoria sa prin padurea labirint, semnificandinconstientul datorita
intunecimii , in mijlocul careia el trebuie sa descopere drumul care duce spre palat, unde se intalneste cu omul
Span,personaj antagonist, raufacatorul, care ilpacaleste sa coboare intr-ofantana; si aceasta semnificand locul misterios al
nasterii sau a renasterii eroului, e asemanata si cu sfanta taina a botezului deoarece a intrat ca un fiu de crai si a iesit ca un
sclav. Spanulilameninta cu moartea pe mezin, pentru a-i spune cine este si unde se indreapta. Omul ii da numele de Harap-
Alb , facand schimb de identitati. Conflictul major in aceastacreatie este cel dintre Arap-alb si Span, adica dintre bine si rau,
conturandu-se astfel tema basmului.Spnul i da numele de Harap-Alb, care-1 va sluji cu credinta, respectndu-si
juramntulfacut. ca va fi sluga supusa a spnului, care se va da drept nepotul mparatului si ca va pastra taina "pna cnd va
muri si iar va nvia", anticipnd astfel finalul basmului. Din aceasta proba rezulta o alta tresatura de caracter al personajul
principal, adica loialitatea, dar si naivitatea si neascultarea, incalcand sfatul dat de tatal sau.
Desfasurareaactiunii, incercarea de refacere a echilibrului, ncepe odata cu sosirea la palatul mparatului Verde,
unde Spnul se da drept nepotul sau si, nfumurat peste masura, l trimite pe Harap-Alb sa stea la grajduri, sa aiba grija de
calul lui. Fetele imparatului simt ca ceva este in neregula cu asa-zisul fiu de crai.Spanulil pune la trei incercari pe HA, ajutat
fiind de Sf. Duminica( care-l ajutase si la proba podului),care ilcaracterizeaza direct esti mai slab dacat o femeie, : sa-i
aducasalati din gradina ursului, sa-i aduca pielea unui cerb cu pietre pretioase , iar a treia fiind sa-i aduca fata imparatului
Ros. Neavand de ales, HA porneste in calatorie, in care isidemonstreazabunatatea , salvandniste albine si furnici, acestea
dandu-i cate o aripa si ele caracterizandu-l direct pentru ca estiasa de bun si te-ai ostenit de ne-ai facutadapost.El
intalneste pe Gerila o dihanie de om ce avea niste urechi clapauge si niste buzoaie groase, Setila, Ochila o
schimonositura de om avea in frunte numai un ochi, Pasari-LatiLungila, Ochila. Tussase ajung la Ros Imparat, care ii supune
la alte incercari. Prima data ii culca intr-o casa de ararma, sub care este un foc. Ei trec de aceasta proba cu ajutorul lui
Gerila. A doua proba a fost pusi la un ospat pantagruelic, trecand si de aceasta proba cu ajutorului lui Setila si Flamanzila. A
treia proba a fost sa separe boabele de mac si de nisip dintr-o gramada, ajuntati de furnici. A patra proba a fost s-o
pazeasca pe fata de imparat, peste noapte. La miezul noptii aceasta se prefacuintr-o pasare, dar Ochila o vazu si Pasari-Lati-
Lungila o prinsera. Ultima proba data de imparat a fost ca HA sa ghiceasca care dintre, printesa si falsa printesa este cea
adevarata. El cu ajutorul albinelor o descoperii, dar aceasta il mai supuse la o proba: calul sau sa se intreaca cu turturica ei
ca sa-i aduca apa vie, apa moarta si 3 smicele de mar. Calul reuseste sa ajunga primul, iar HA si Fata pleaca spre Imparatul
verde. Pe tot parcursul desfasurarii diegezei, motivul probelor se evidentiaza cel mai bine.
Punctul culminant constituie momentul cand ajung la palat. Cand o vede, Spanul se repede s-o imbratiseze, dar
aceasta ilimpinge, spunand ca HA este adevaratul nepot. Spanul furios ii taie capul lui HA, iar caLul il ia de cap pe ucigas si
ridica in cer, dandu-i drumu, facandu-se pulbere.
In deznodamant ,refacerea echilibrului, reiese trasatura de caracter dominanta a mezinului: maturitatea, reunindu-
se toate calitatile sale dobandite pe parcursul calatorie: vrednicie, intelepciune, curaj, rabdare, altruism, sociabilitate; el a
ajuns la apogeul dezvoltarii. Acest moment al subiectului descrie cum fata ii pune capul la loc, inconjuradu-i gatul de 3 ori cu
cele 3 surcele si ii toarna apa moarta si apa vie si el invie. La sfarsit reiese motivul casatoriei si al recompensei mezinului,
care subliniaza tema luptei dintre bine si rau.