Sunteți pe pagina 1din 15

n fiecare an pe data de 7 aprilie se srbtorete Ziua mondial a

sntii, care marcheaz aniversare fondrii Organizaiei Mondiale a


Sntii n anul !"#$%
&Sunt t'nr( )liment'ndu*m corect, tiu s triesc sntos+
Sntatea se define te n mod curent ca starea unui organism la care func ionarea tuturor
organelor se face n mod normal i regulat.
Organiza ia Mondial a Snt ii a propus n 1946 defini ia urmtoare: Sntatea este o stare pe deplin favorabil
att fizic, mintal ct i social, i nu doar absen a bolilor sau a infirmit ilor . Mai trziu a fost inclus n aceast defini ie i
capacitatea de a duce o via productiv social i economic .
ngriirea snt ii este tiin a sau practica diriat pentru diagnosticul! tratamentul i pre"en ia #olilor.
$ea mai mare parte dintre maladiile cronice care afecteaz popula iile statelor unde tranzi ia demografic a a"ut loc dea! pot fi pre"enite: o#ezitatea!
maladiile cardiace! o #un parte din cancere %pumonar! de piele! gastric&! dia#etul %tip ''&! sunt #oli a cror pre"alen poate fi influen at prin politici de
pre"en ie. n ur de 4( ) din mortalitatea permatur se datoreaz factorilor comportamentali! al i 1*) factorilor sociali+ medicina modern i actualul mod
de organizare a ngriirii snt ii! reu e te s pre"in doar 1() din cazurile de moarte prematur.
ntotdeauna mul,i dintre noi %oamenii& nu atrag aten,ia asupra multor lucruri att de mici! elementare! dar cu un rol foarte important n "ia,a cotidian! drept
e-emplu! am putea lua modul de a ne organiza timpul! de a ne alimenta! de a ne informa.
/-ista unele stri care ne pot direc,iona foarte u0or spre o stare de #oal cum ar fi: alimenta,ia dezec1ili#rata! stresul psi1ic cu ntregul cortegiu de #oli pe
care acestea le direc,ioneaz: o#ezitate! #oli cardio"asculare! cancer! etc. 2entru com#aterea acestor #oli tre#uie sa adoptam un mod sntos de "ia,. 3cest
mod de "ia, sntos include: alimenta,ie sntoasa! e-erci,iu fizic! respectarea ritmului de somn4"eg1e! comportamente pre"enti"e! "izite medicale regulate!
utilizarea centurii de siguran,a! comportament se-ual proteat! etc.&.
Sntatea omului se formeaz su# influenta factorilor interdependen,i naturali 0i social4economici. 3ce0tia sunt apa! aerul! solul! factorii climaterici! precum
0i condi,iile de munca! alimentare! de trai. 'nfluen,a factorilor naturali 0i sociali este intercone-at! adic dez"oltarea industriei! transportului! ora0elor
e-ercit influenta asupra componentelor naturale a apei! aerului! solului! iar factorii naturali se rsfrng asupra caracterului alimentrii 0i condi,iilor de "ia,
a popula,iei! asupra dez"oltrii industriei! alegerea locului de trai! etc.
5actorul esen,ial ce determina sntatea omului constituie modul lui de "iata. n aceast no,iune intra regimul corect de munc! odi1na! alimentarea ra,ional!
men,inerea la ni"el cu"enit a acti"it,ii fizice! clirea! respectarea regulilor de igiena indi"idual! renun,area la deprinderile cotidiene duntoare! priceperea
de a men,ine ec1ili#rul neuro4emo,ional n situa,ii conflictuale. Sntatea este starea deplinei #unstri fizice! spirituale 0i sociale! dar nu numai lipsa #olilor.
5ormarea modului sntos de "ia, nu se limiteaz doar la propaganda sau la anumite forme de acti"itate medico4sociali. Modul sntos de "iata este
determinat de toate aspectele si manifestrile societarii. 2entru consolidarea modului sntos de "iata este necesara concentrarea eforturilor asupra dep0irii
factorilor de risc a diferitor #oli! luptei cu alcoolismul! fumatul! 1ipodinamia! alimentarea nera,ionala! rela,iile conflictuale.
Modul sntos de "iata este temelia profila-iei #olilor. 6re#uie sa su#liniem ca el realizeaza cel mai pre,ios mod de profila-ie 7 profila-ia ini,iala a #olilor ce
prentmpina aparitia lor! e-tinde diapazonul posi#ilitatilor de adaptare a omului. $opilul sanatos poate fi educat mai usor. /ste un fapt general cunoscut. 8ui
' se formeaza mai repede toate priceperile si deprinderile necesare! el se adapteaza mai usor la sc1im#ul conditiilor si petrece toate cerintelele care ii sunt
inaintate. Sanatatea este cea mai mportanta premisa a formarii corecte a caracterului! initiatei"ei! a "ointei puternice! capacitatilor si aptitudinilor naturale.
'giena este foarte importanata in "iata fiecarei personae. 'giena este stiinta care se ocupa cu promo"area si mentinerea sanatatii indi"idului si comunitatii si
reprezinta! de fapt! o serie de conditii si practice care au ca scop sa mentina sanatatea si "iata sanatoasa. 'giena are multe aspecte care incep cu igiena
personala %deprinderi de "iata sanatoasa! curatenia corpului si a 1ainelor! alimentatie sanatoasa! un regimm ec1ili#rat de odi1na si miscare&! continua cu
igiena gospodariei%pregatirea in conditii igienice a alimentelor! curatenia! iluminarea si aerisirea casei &! terminind cu igiena muncii %masuri care au ca scop
eliminarea riscurilor aparitiei #olilor profesionale si a accidentelor&! sanatatea pu#lica %supra"e1erea alimentarii cu apa si alimente! pre"enirea raspindirii
#olilor infectioase! eliminarea gunoaielor menaere si a apelor reziduale! controlul poluarii aerului si a apei& si igiena mentala 7 recunoasterea factorilor
psi1ologici si emotionali care contri#uie la o "iata sanatoasa.
2rincipii ale unei alimentatii sanatoase
3limentatia reprezinta un o#icei necesar supra"ietuirii! dar! in acelasi timp! atit de periculos daca este realizata in mod necorespunzator . 'n acest sens! sa ne
amintim un pro"er# egiptean care spune : 9 :umatate din ceea ce maninci te auta sa traiesti+ cealalta umatate! il auta pe doctoral tau sa traiasca9 . 6re#uie!
astfel! sa intelegem ca in farfuria din fata noastra se ascunde atit secretul tineretii si sanatatii! cit si demonul im#atrinirii si im#olna"irilor.
'n ceea ce pri"este alimentatia! sint importante cite"a intre#ari: $e; $it; si $ind mincam; 8a primele doua intre#ari tre#uie sa raspundem astfel! incit sa
asiguram un aport cantitati" %necesar caloric& si calitati" %principii nutriti"e& adec"at fiecare personae. 6re#uie intotdeauna asigurat un ec1ili#ru intre glucide!
lipide! proteine%denumiti macronutrienti! "itamine! saruri minerale&. Surse de glucide sunt reprezentate de: cereale si produse di cereale%faina! piinea!
malaiul! pastele fainoase! grisul! orezul! etc.&! legumele fructele! za1arul si produsele za1aroase. 8ipidele "egetale sunt uleiurile de flarea4soarelui! de
masline! soia! iar cele animale sunt untul! smintina! frisca! untura! gal#enusul de ou! casca"alul.
3limentatia tre#uie sa fie com#inata in partiegale cu proteine "egetale din cereale% orez! pine! paste fainoase! legume& si proteine animale %carne! lapte!
#rinza! oua&.
$ind mincam si!mai correct! de cite ori mincam; /ste recomandat sa ne asiguram < mese principale si = gustari! iar repartitia necesarului caloric pe mese
tre#uie sa fie : dimineata 7 1*4=()! la amiaza 7 4(44*)! seara 7 1*4=() si cite 1() la gustari. Se recomanda respectarea orelor fi-e de masa si e"itarea
>ciugulelilor9 interprandale pentru a respecta fiziologia digesti"e+ ultima masa se "a lua cu =4< ore inainte de culcare! pentru a asigura digestia si odi1na
noaptea.
?edam! mai os! cantitatile necesare pentru a fi consummate zilnic din fiecare grupa alimentara. Sa nu uitam ca necesarul "ariaza de la indi"id la indi"id in
functie de "irsta! inaltime! stare de nutritie%normoponderal! supraponderal! o#ezitate&! di"erse #oli! se-! conditii fiziologice! sarcina! lactatie&! dar si la acelasi
indi"id in functie de acti"itatea fizica efectuata.
1. 2iine! cereale! orez! paste fainoase: 6411 portii@zi! 1 portieA1 felie de piine! B cana cereale! orez! paste fierte+
=. 8egume <4* portii@zi. Se recomanda proaspete: 1 portieA B cana "egetale proaspete sau fierte! 1 cartof milociu+
<. 5ructe =44 portii@zi. Se recomanda sa fie consummate proaspete: 1 portie41 fruct mediu+
4. $arne pui! curcan! fara piele! peste! oua: =4< portii. 1 portieA 1((g carne sau 1 ou+
*. 8apte ! iaurt! #rinza+ =4< portii@zi. 1 portie A 1 cana de lapte sau iaurt.
Ceose#it de importante sunt si produsele alimentare de protectie : pestele oceanic! cerealele germinate! produsele fermentate lactic! n special! iaurtul %asigura
protectia in afectiuni cardio"asculare! neoplasm&. Ce asemenea ! se recomanda! un aport zilnic de =*4<* g fi#realimentare. Surse pentru acestea sunt o"as!
legume! orez! griu! mere! citrice! capsuni! fructe. 'mportanta acestora rezida tocmai din faptul ca o dieta cu continut adec"at de fi#re se asociaza cu o
incidenta scazuta a #olilor cardio"asculare! a dia#etului za1arat %prin reducerea a#sor#tieiglucidelor& si a cancerului de colon %se reduce e-punerea colonului
la produsii noci"i care4l tra"erseazaprin reducerea concentratiei acrestora si a duratei tranzitului&. $antitatea de sare%clorura de sodium& recomanda#ila inr4o
alimentatie rationala este de 446g@zi! desi frec"ent se fac a#uzuri. O alimentatie rationala cu toate principiile nutriti"e "a adduce si un aport adec"at de
"itamine! suplimentele de "itamine nefiind necesare in conditiile unei alimentatii rationale. $onsumul zilnic de lic1ide se recomanda se fie in ur de 1*(( ml
si su# forma de apa! ceaiuri! sucuri! lapte! supe! la care se adauga! cel putin! 6((4D(( ml apa din alimente. 2relucrarea termica a alimentelorare un rol
important. 3stfel! se recomanda prepararea alimentelor prin fier#ere! ina#usire! coacere si nu prin prairea la grasimi. 5ructele si legumele se recomanda a fi
consumate preponderant proaspete. 6re#uie sa e"itam produsele care! in e-ces luate! pot dauna gra" sanatatii: grasimile! dulciurile! alimentele fast4food si
#auturile racoritoare. 6otodata! tre#uie de e"itat consumul de alcool! deoarece! daca in cantitati mici! poate a"ea efecte fa"ora#ile in anumite circumstante! in
cantitati mari poate a"ea consecinte de"astatoare asupra sanatatii fizice si psi1ice a fiecaruia.
'mportanta e-ercitiului fizic
/-ercitiul fizic are o serie de efecte #enefice: determina scaderea ponderala cu mentinerea musculaturii+ reduce o#ezitatea a#dominala! reduce riscul de
aparitie a dia#etului za1arat tip = si a #olilor cardio4"asculare+ mentinerea controlului glicerinei si a lipidelor serice + reduce "alorile tensiunii arteriale in
1ipertensiunea arteriala cu "alori moderat crescute: creste tonusul si forta musculara! mo#ilitatea articulara! pre"ine articulatiile osteo4articulare! da sens si
calitate "ietii! com#ate stresul.
2entru a fi eficient! este #ine ca e-ercitiul fizic sa se efectueze regulat % de 44* ori@saptamina&! se recomanda sa dureze <(4*( minute si sa fie de efeintensitate
moderata %mers pe os rapid! dans! ingriirea propriei gradini! etc.&. e-ercitiile fizice aero#ice! dinamice! cu implicarea multor grupe musculare% inot! tennis!
gimnastica! ogging& efectuate regulat! duc! de asemenea! la reducerea masei adipoase. O atentie mai deose#ita! in sensul monitorizarii stricte a acti"itatii
fizice! se impune la cei cu afectiuni ale mem#relor inferioare! afectiuni cardio4"asculare si respiratorii.
Stresul este folosit pentru a descrie o reactie de discomfort a organismului %ner"ozitate! neliniste! tensiune&! determninata de un e"eniment negati". Multe
personae aung sa ai#a e-cese alimentare ca modalitate de a face fata situatiilor de stres. $onsumul de alimente este folosit ca miloc de a#atere a atentiei de
la anumite pro#leme! de rela-are si destindere.
2entru a face fata in mod eficient situatiilor de stress si suprasolicitare ! tre#uie dez"oltate a#ilitati specifice de reducere a stresului! de tipul: e-primare
emotionala! practicarea e-ercitiilor de rela-are! practicarea e-ercitiilor fizice! cautarea spriinului la cei din ur! identificarea acti"itatilor placute! relazante si
practicarea lor periodica! identificarea micilor succese zilnice si autoacordarea de recompense! psi1oterapie.
'mportanta unui somn odi1nitor
Somnul normal are rol in reflectarea meta#oloica %durata somnului este direct proportionala cu rata meta#olismului&! in conser"area energieie si in
consolidarea amnezica. 2entru desfasurarea unei acti"itati fizice si psi1ice normale! sunt necesare E ore de somn pe zi! cu respectarea ritmului somn4"eg1e.
Si acum! cite"a practice de igiena personala! mare parte din ceea ce ne spunea mama:
1. Spalarea frec"enta a corpului+ a miinilor! in special! iar dupa folosirea toaletei 7 o#ligatoriu! intotdeauna.
=. Spalarea dintilor %igiena orala& macare de = ori@zi! daca nu dupa fiecare data cind maninci.
<. Spalarea parlui ori de cite ori consideri ca e necesar.
4. Spalarea frec"enta a miinilor si picioarelor.
*. Spalarea urec1ilor atit la e-terior! cit si in interior! in canalul auditi".
6. 5olosirea lengeriei curate si sc1im#area ei frec"enta.
D. 2astrarea curateniei 1ainelor
E. /"itarea contactului cu fluide ale corpului %fecale! urina! "oma&.
9. e"itarea mincatului cu miinile murdare.
1(. 3coperirea gurii cu o #atista in momentul tusei sau stranutului %nu cu miina.gindeste4te cum ar fi sa stranute cine"a in miina si apoi sa ti4o intinda
pentru a4ti stringe maina in semn de salut.&
11. /"itarea #agatului degetelor in nas.
1=. /"itarea atingerii fetei cu miinile murdare.
1<. /"itarea rontairii ung1ilor.
14. /"itarea lingerie degetelor pentru numararea #anilor sau rasfoire.
1*. 2astrarea curatenieie zonei de locuit.
$oncluzii
6oate componentele modului de "iata sint importante pentru mentinerea starii de sanatate! de aceea tre#uie acordata o atentie deose#ita implementarii si
respectarii la ni"elul intregii populatii a masurilor de optimizare a modului de "iata. $a moti"atie interioara pentru a mentine un mod de "iata sanatos!
tre#uie sa ne amintim ca : >Sanatatea nu este totul! dar fara sanatate! totul este nimicF9
10 recomandri pentru a avea o stare bun de sntate i la btrnee.
1. Meninei-v TA n limite normale!
2. enunai la !umat!
". #revenii i detectai precoce cancerul !
$. #rote%ai-v de bolile in!ecioase!
&. #revenii diabetul 'a(ara )*+, -- !
.. /cdei valoarea colesterolului!
0. 1ii activi pentru a v mbunti starea de sntate !
2. Meninei-v o stare bun de sntate a musculaturii3 oaselor i articulaiilor!
4. #articipai la viaa social!
10. Meninei-v o stare bun de sntate mintal!
Meniul zilei
Mic dejun
__________________________
__________________________
__________________________
Prnz
__________________________
__________________________
__________________________
Cina
__________________________
__________________________
__________________________