Sunteți pe pagina 1din 61

Mic documentar

1.Amplasare, distante
Pentru inceput se stabilesc locurile de aplasare a aparatelor respectiv : prize (aici fac referire si la cele
de curenti salbi respectiv T.V., internet, telefon sisteme de sonorizare) , intrerupatoare , corpuri de iluminat ,
tabloul electric (sau tablourile electrice dupa caz) . Aceasta stabilire nu este facuta la voia intamplari , ea se
realizeaza astfel incat dupa finalizarea lucrarii sa nu existe probleme de amplasare a acestor aparate atat din
punct de vedere al functionarii cat si al esteticului . instalatie electrica bine facuta , pe lan!a faptul ca e
realizata corect electric ea mai trebuie realizata la un anumit "stas" . #e exemplu un intrerupator amplasat
intr$un loc in care nu e accesibil poate fi c%iar incomod pentru aprinderea plafonierei sau a aplicei de pe
perete .
in !eneral inaltimile aparatelor pot fi :
pentru intrerupatoare : intre &'cm$1('cm.
pentru prize (inclusiv curenti slabi) : )*cm$+*cm.
pentru prize bucatarie (zona blatului) : ,'cm$1)'cm (in functie si de blat)
tablou electric : 1&'cm$((' cm.
-n alt element care ar trebui luat in calcul este le!at de conductori. Acestia trebuiesc dimensionati astfel
incat sa suporte intensitatile curentului electric la care sunt supusi . .a o locuinta obisniuta (casa , apartament
etc) se folosesc in !eneral conductori de cupru , cu diametrul de (,*mm/ pentru circuitele de prize si
conductori cu diametrul de 1,*mm/ pentru circuitele de lumina . Acesti conductori pot fi atat monofilari sau
solizi numiti si conductori FY cat si conductori multifilari sau "litati" MY . pentru alimentarea tabloului
electric se va folosi conductor cu sectiunea minima de +mm/. Pentru acesta se mai poate folosi conductor cu
diametrul de 0 sau &mm.
#esi!ur se pot folosi si conductori cu un diametru de 1,*mm/ pentru circuitele de prize insa doar acolo unde
se stie si!ur ca nu se va depasi intensitatea maxima admisibila pentru acest diametru de conductor .
-n circuit electric complet poate avea urmatorul traseu :
$priza $1 doza(e) le!atura $1 tablou electric
$priza $1 tablou (mai ales la circuitele separate)
$corpul de iluminat2intrerupator $1 doza(e) le!atura $1tablou electric .
#upa cum am mentionat mai sus stabilim pozitia prizelor , a intrerupatoarelor cat si a corpurilor de
iluminat .#upa aceasta operatie urmeaza sa !asim locul dozelor de le!atura , atat pentru curenti tari ,cat si
pentru curenti slabi . NU utilizati niciodata o doza pentru ambele tipuri de curenti si nici pentru tipuri diferite
de curenti slabi de exemplu cabluri de T.V. si telefon , deoarece pot aparea interferente care nu sunt deloc
dorite . alta atentie pe care nu ar trebui sa o i!noram referitor la curenti slabi sunt traseele acestora care ar
trebui distantate la minim )' de centimetri fata de traseele de curenti tari3
#ozele de le!atura se stabilesc in locurile unde nu apare umezeala sau temperaturi mari. (de exemplu
baia,cabina de dus, soba , semineu etc).#imensiunile acestora se stabilesc in functie de numarul de
conductoare a4unse in doza respectiva . Pozitionarea acestora se face incercand sa reducem cat mai mult
distanta dintre acestea si locurile de aparat pe care le servesc cu ener!ie .
tuburile
Pentru a prote4a cat si pentru a permite sc%imbarea conductorilor dintr$o instalatie electrica acestia sint
introdusi in tuburi
PV5 sau copex .#imensiunile tuburilor se ale! in functie de numarul cat si de diametrul conductoarelor ce
urmeaza a fi introduse
1
in ele , astfel pentru o instalatie electrica la o casa , apartament , !arsoniera etc. putem folosi tuburi cu
urmatoarele sectiuni :
6711mm
671)mm
6710mm
67('mm
67(*mm , etc
obs.Pentru realizarea instalatiei electrice pe structura de lemn este impusa folosirea copexului Metalic.
Date
curentii maximi admisi pe conductoare in functie de sectiune si nr. de conductoare aflate in tub.
5-89:T;; MA<;M; A#M;=;>;.; .A 5:#-5TA89.9 ;?.AT9 (;: 89@;M
P98MA:9:T)
Temperatura mediului ambiant 7((A5$(*A5 3
temperatura maxim admis pe conductor70*A5
sectiunea conductoarelor Nr.conductoare montate in tub in aer liber
exprimata in mm 2 3 4 5,6

1 14 12 11 10 20
1,5 17 14 13 11 25
2,5 24 20 18 16 34
4 31 26 24 21 45
6 40 34 31 24 57
10 55 49 45 39 78
16 73 64 58 51 104
25 100 84 76 67 134
35 125 108 98 87 168
50 150 135 123 109 219
70 200 171 156 137 260
95 241 218 198 174 310
120 272 250 228 196 365
150 310 280 255 224 415
=imboluri si unitati de masura utilizate in mod frecvent in domeniul electric .
simbol denumire simbol utilizat la:
(V) volt unitate de masura pentru tensiunea electrica
(A) amper unitate de masura pentru intensitatea electrica (curent electric)
(B) ome!a(o%mi) unitate de masura pentru rezistivitatea electrica
(C) Datt unitate de masura pentru putere
(Ez) %ertz unitate de masura pentru frecventa

Doze si legaturi
;n acest capitol am sa trec in revista atat dozele de le!atura , cat si cele de aparat . Practic dozele sunt
realizate din plastic de preferat i!nifu! si se impart in mai multe cate!ori si forme , dupa cum putem vedea:
(
De ce trebuie ca o instalatie electrica sa contina sigurante sigure??
"si!urante false"
mare !resala reprezinta ale!erea "neinspirata" de a cumpara respectivele si!urante crezand ca intre ele si
cele de firma nu exista nici o diferenta exceptand pretul . Adevarul nu e c%iar asa.
definitie o putem tra!e c%iar din cuvantul propiu zis : "si!urante" deci asi!urarea (protectia) circuitului sau
circuitelor electrice pe care acestea le deservesc cu ener!ie electrica . Principiul de functionare se bazeaza pe
declansarea unui dispozitiv (intrerupator) cu a4utorul unei forte electroma!netice . Probabil ca mai stim din
clasa a saptea un efect al curentului electric numit"efectul electroma!netic" . #aca printr$un conductor
circula un curent electric , in 4urul conductorului respectiv se formeaza un camp electroma!netic care e direct
proportonal cu intensitatea curentului ce trece prin conductorul respectiv . .a o si!uranta buna , acesta
bobina impreuna cu restul dispozitivului de declansare sunt foarte bine calibrate fata de cele fabricate pe
"vapor"care de multe ori se dovedesc a fi doar un "intrerupator" manual nu unul automat 3
Interiorul unei sigurante bipolare
5um se a4un!e de la ale!ere la dezastru F procesul este simplu dupa cum putem vedea mai 4os3
(cazul nefericit "si!uranta proasta")
depasirea curentului prin conductor (scurt circuit) 71 si!uranta nu declansaza 71 supraincalzirea
conductorului 71
)
sau
(cazul bun "si!uranta buna")
depasirea curentului prin conductor (scurt circuit) 71 si!uranta declansaza 71 circuitul e intrerupt 71
Cum se dimensioneaza sigurantele??
=i!urantele se dimensioneaza in functie de puterea consumatorilor ,inclusiv de sectiunea conductorilor. #aca
de exemplu avem un circuit de prize unde insumand puterea consumatorilor (presupunem ca sunt toti in
functiune) este de 1) amperi atunci pe acel circuit o sa montam o si!uranta cu valoarea imediat mai mare de
1)Amperi si !asim valoarea de 10Amperi. pentru circuitele de prize cel mai des se utilizeaza valoarea de 10
amperi , iar pentru lumini intalnim valori de 1' amperi si de 0 amperi. #esi!ur exista si circuite de prize cu
si!urante de 0 sau 1' amperi (cele pentru centralele termice de exemplu) . Pentru dimensionarea
aproximativa a si!urantelor putem folosi formula: A=W/V unde:
A7 valoarea in amperi (cea ce vrem sa aflam)
C7puterea in Datti solicitata de consumator sau de insumarea consumatorilor de pe acel circuit
V7tensiunea retelei , in cazul nostru (('Volti .
;n instalatiile electrice interioare la apartamente sau case normale , si!urantele au valori cuprinse intre 0
Amperi si +' Amperi.
aceste valori au un anumit stantard , de exemplu nu o sa !asim si!urante de 1+ Amperi sau (G Amperi.
Acestea se !asesc in urmatoarele clase de valori:
0 A 1' A 1) A 10 A (' A (* A )( A +' A
5um am precizat si mai sus , si!urantele se ale! si se dimensioneaza in functie de tipul de consumatori cat si
de puterea lor . 5onsumatori pot fi atat trifazici cat si monofazici , pot avea un consum mare sau foarte mare
sau pot necesita un traseu separat cat si o si!uranta separata c%iar daca puterea electrica ec%ivaleaza cu un
bec de 1'' C. ;n foarte multe din tablourile electrice "casnice" se intalnesc si!urante !enerale cu valori de )(
Amperi sau (* amperi (mai ales la apartamente ) , precedate de si!urante de 1) , 10 sau c%iar (' de amperi
pentru circuitele de prize si 0 , 1' sau 1) amperi pentru circuitele de lumini .
Nota : =i!urantele de 1) Amperi se intalnesc mai rar fata de 1' sau 10 amperi , insa asta nu inseamna ca nu
exista .
Sigurante automate monopolare
#upa cuvantul "mono" ne putem da seama ca aceste si!urante asi!ura protectia unui circuit intrerupand un
sin!ur conductor din circuitul respectiv . in instalatiile electrice acestea se ataseaza atat pe conductorul de
faza cat si pe cel de nul (cate o si!uranta pentru fiecare) vezi fi!.( . sau doar pe conductorul de faza , nulul
le!andu$se in bara de nul dupa cum putem vedea in fi!).. bs.: Am notat cu rosu traseul de faza si cu
albastru traseul de nul .
+
fi!1.
fi!.(
fi!).
*
;n tablourile electrice acestea au dezavanta4ul ca , fata de cele bipolare ocupa un spatiu dublu atunci cand
sunt conectate ca in fi!.( deoarece sunt necesare doua astfel de si!urante pentru un circuit . -n alt dezavanta4
il constituie cand , de exemplu apare un scurt , in &'H din cazuri se declanseaza doar o sin!ura si!uranta (din
cele doua ) folosite pentru circuitul respectiv , fie ca e vorba de cea atasata pe faza sau cea de pe nul .
sigurante automate bipolare
"bipolar"71 bi7doi , polar7poli , deci doi poli . vezi fi!.1
;n aceasta cate!otie mai intra si si!urantele diferentiale. Iata de cele monopolare , intr$un circuit e necesar
doar o astfel de si!uranta ("bipolara") pentru a intrerupe atat nulul cat si faza . Pe aceste si!urante apare (in
!eneral) notatia bornelor . Pe bornele de nul (intrareJiesire) apare notatia ":" iar cele de faza (intrareJiesire)
sunt notate cu 1(pentru intrare ) si cu ( (pentru iesire) sau cu notatia "in" (pentru intrare) si "out" (pentru
iesire) . la unele si!urante notatia fazei lipseste existand doar notatia de nul ":".
fi!.1
0
#atorita functiei mentionate mai sus cat si a spatiului pe care aceasta il ocupa in tabloul electric
comparanduse cu cele "monopolare" , si!urantele "bipolare" sunt cel mai des intalnite in instalatiile din ziua
de azi .
fi!.(
fi!.)
fi!.+
G
siguranta dierentiala
=pre deosebire de celelante si!urante aceasta mai ofera o protectie in plus . 9a e capabila se decupleze
circuitul atunci cand apare o diferenta de intensitate pe una din bornele de iesire , vezi fi!.1. #eci pe aceasta
si!uranta e trecut doua valori esentiale . Prima reprezinta intensitatea maxima la care si!uranta intrerupe
circuitul (exact in acelasi mod ca si!urantele obisnuite) , in plus (noutatea) mai apare si "K"(delta)7... .Acest
delta reprezinta diferenta maxima de intensitate admisa intre cele doua borne de iesire . K (delta)poate avea
valori de:
1' mA sau )' mA pentru aplicatii : "salveaza vieti"
sau
*'mA , 1''mA si )''mA pentru alte aplicatii..
fi!.1.
Analizand fi!ura de mai sus observam o si!uranta alimentata prin patrtea de sus,un consumator oarecare , cat
si o presupusa "scur!ere la pamant". Avem punctele A,> si 5 . Presupunem ca avem o si!uranta de 10A cu
K7)'mA . in punctele A("i+") si >("i1") avem aceeasi intensitate electrica (sa presupunem ca al nostru
consumator "cere" un curent de 1+ A). in prima faza consideram ca nu avem punctul 5 unde apare si
scur!erea de ener!ie in pamant . #eci pana acum totul e bine deoarece intensitatea maxima acordata de
si!uranta nu este depasita . Acum intercalam in monta4 si punctul 5 . 5urentul "i1" este e!al cu "i("2"i)"
unde "i)" este "scur!erea in pamant" si "i(" curentul luat de consumator . ;n acest caz "i1" nu mai este e!al
cu "i+" . daca intensitatea lui "i)" este mai mare sau e!ala cu )'mA(in cazul nostru) atunci si!uranta
decupleaza deoarece nu mai circula aceeasi intensitate electrica prin punctele A si > . #e aici apare si numele
&
de si!uranta diferentiala. 9a masoara intensitatea fazei cat si intenstatea nulului ce trece prin ea iar daca
apare o diferenta intre cele doua intensitati mai mare decat cea maxim admisa de si!uranta atunci decupleaza
circuitul .
bs:"=cur!erea la pamant" poate fi c%iar si corpul uman sau orice contact nevoit al conductorului de faza cu
materiale conducatoare de curent electric care au in acelasi timp contact electric cu pamantul (mediul
incon4urator) .
fi!.( =i!uranta diferentiala se conecteaza in tabloul electric la fel ca si cele bipolare , respectanduse notatia
fazei si notatia de nul . Aceste si!urante deservesc cu ener!ie circuitele (consumatorii) care conbina apa ,
curentul electric si pericolul marit de electrocutare . Pentru o casa , in !eneral , acesti consumatori sunt :
$masina spalat
$masina spalat vase
$cada %idromasa4
$sauna electrica
$boiler electric
$instant electric
$centrala termica
$circuitele de priza pentru bucatarie
$circuite de lumina siJsau prize aflate in exteriorul cladirii , mai ales daca exista posibilitatea atin!erii
aparatelor aflate sub tensiune (prize , corpuri de iluminat etc ) Mai sus aveti cateva exemple de aplicatii ale
si!urantei diferentiale . =i!urantele diferentiale se pot folosi pentru alimentarea tuturor circuitelor din tabloul
electric, insa datorita pretului (de cele mai multe ori ) acestea se limiteaza cel putin la consumatorii pentru
care acestea sunt recomandate iar de cele mai multe ori c%iar obli!atorii . .
,
;:=TA.AT;;.9 5AP =5A8A....
;nstalatiile simple cap scara cuprind :corpul de iluminat,conductoare,doua intrerupatoare cap$scara
$Pentru a exemplifica marea bataie de cap si pentru a memora mai usor sc%ema respectiva o sa va spun un
mic secret:
nulul se duce direct la corpul de iluminat.(nu o sa mai avem nevoie de el in restul monta4ului)
doua conductoare se v$or duce de la un intrerupator la altul. 8etinand aceste doua lucruri , o sa memoram
mult mai usor sc%ema de functionare a instalatiei .
=a exemplificam acum intrerupatoare cap scara deoarece stim ca acestea nu sunt doar simple aparate care
inc%id si desc%id circuitul ca in cazul unui simplu intrerupator. el defapt 4oaca rolul unui comutator in
adevaratul sens al cuvantului, avand in permanenta un contact inc%is (indiferent de pozitia lui pornitJoprit)
sc%ema lui electrica o prezint mai 4os...
#in cate putem observa intreupatorul nostru este defapt un comutator , deoarece comuta intre cele doua
pozitii respectiv '$A si '$> . #eci cand intrerupatorul se afla in pozitia 1 curentul circula prin contactul '$A ,
iar cand intrerupatorul se afla in pozitia (, aparatul desc%ide contactul '$A si inc%ide contactul '$> permitand
curentului sa circule prin acest contact Mentionez inca o data ca acest tip de intrerupator are intotdeuna un
contact inc%is indiferent de pozitia lui3
Acum o sa punem in aplicare ce am invatat .8espectiv sa vedem cum sta treaba cu micul secret mentionat
mai sus si cu ce am mentionat la exemplificarea intrerupatorului .
Asa arata o sc%ema cap scara . Acum sa vedem cum functioneaza respectiva sc%ema (principiul de
functionare )
1'
inainte de toate trebuie sa obsrervam ca am folosit pentru conductorul de nul culoarea albastra, iar pentru
conductorul de faza
Mai observam ca faza intra in primul intrerupator care e comutat pe pozitia '$> ,curentrul circula prin acest
contact si a4un!e prin unul din cele doua conductoare la cel de al doilea intrerupator cap scara care se afla in
pozitia 'L$AL . #upa cum putem observa curentul nu trece mai departe si prin intrerupatorul al doilea deoarece
nu se afla in pozitia 'L$>L . #aca actionam oricare din cele doua intrerupatoare becul se va aprinde . =a vedem
de ce... sa zicem ca actionam de primul inrerupator, in acest caz el trece de la pozitia '$> la pozitia '$A .
#aca urmarim acum traseul pe care il parcur!e curentul electric ,obserevam ca el trece prin contactul '$A ,
cunductor si a4un!e la contactul 'L$AL din intrerupatorul al doilea care e inc%is in acest caz permitand
curentului sa mear!a mai departe a4un!and la bec .
>ecul se va stin!e J aprinde daca actionam unul din cele doua intrerupatoare .
;:=TA.AT;;.9 5AP =5A8A....
Intrerupatoarele !cruce...!
=pre deosebire de intrerupatoarele cap scara care comuta intre doua pozitii respectiv '$A sau '$> (dupa
cum am vazut) la instalatiile cap scara, intrerupatorul cruce comuta doua conexiuni respectiv A$> si 5$# sau
A$# si >$5 (vezi fi!ura)
Pe scurt acesta inverseaza cele doua ramuri(conductori care se lea!a intre aparatele cap scara) ale
intrerupatoarelor cap$scara. =c%ema electrica arata asa:
"clic# pe imagine pentru a mari$
#in cate putem observa acest intrerupator se lea!a intre cele cap$scara iar numarul acestoara poate fi
nelimitat, obtinand
astfel o instalatie care permite aprindereaJstin!erea unui corp de iluminat (bec de exemplu) din mai multe
intrerupatoare fie ca
sunt trei,sapte,doisprezece etc.locuri de actionare (intrerupatoare)
11
Acum sa analizam putin si sc%ema electrica.... #in cate putem observa (urmarind traseul) pe care il
parcur!e curentul electric corpul nostru de iluminat ar trebui sa se aprinda .
de ce...F
5urentul intra in primul intrerupator si urmeaza traseul '$> de aici a4un!e prin conductorul de le!atura la
intrerupatorul cruce comutat pe pozitia 5$I si 9$# , curentul trece prin contactele 9$# in acest caz si se
continua prin conductorul de le!atura la intrerupatorul cap$scara care se afla in pozitia 'L$AL, permitand
curentului sa a4un!a in cele din urma (prin conductorul de le!atura) la corpul de iluminat , inc%izand astfel
circuitul . daca se intervine asupra intrerupatorului cruce acesta va comuta pe pozitia 5$# si 9$I , urmarind
acum traseul electric constatam ca circuitul nu mai e inc%is deoarece :...
5urentul intra in primul intrerupator cap$scara , de aici a4un!e la intrerupatorul cruce care acum se afla in
pozitia 5$# si 9$I de aici trece mai departe la cel de al doilea intrerupator cap$scara in contactul >L unde
observam ca nu poate continua deoarece acest intrerupator e comutat pe pozitia 'L$AL.acum daca intervenim
asupra oricarui intrerupator acesta va inc%ide circuitul alimentand cu ener!ie corpul de iluminat.

Sc%ema intrerupator simplu si dublu
Sc%ema cone&iune intrerupator simplu
'A()*+,I)- -)-C',IC-...
#upa precedentele operatii realizate in respectiva instalatie (fixarea dozelor de le!atura si de aparate , fixare
tuburilor , introducerea conductorilor in tuburi , realizare le!aturilor in doze , etc. ) , pentru a o completa
instalatia electrica "bruta" a4un!em in final la "Tabloul electric" . Pentru inceput stabilim marimea tabloului
electric . Acest lucru se realizeaza in functie de numarul de circuite a4unse la tablou , de tipul de si!urante
folosit , de alte module ce intra in componenta tabloului electric de exemplu o sonerie de tablou , un martor
de tensiune , etc . Tabloul electric poate fi atat pentru montare incastrata ( =T) cat si pentru montare aparenta
(PT). :umarul de module (un modul7locul ocupat in tablou de o si!uranta simpla) ale unui tablou destinat
unei constructii de tipul casa , vila , apartament , !arsoniera etc este de :
( module
+ module
0 module
& module
1( module
10 module
1& module
(+ module
)0 module
#upa atasarea carcasei inferioare a "Tabloului" electric urmeaza prinderea si!urantelor cat si "le!aturile" in
si!urante propiuzise . Pentru inceput realizam le!aturile in bara de impamantare . Prefer sa realizez aceste
le!aturi inainte de a realiza le!aturile de "forta" respectiv le!aturile in si!urante (conductori de faza si nul) .
5onductori de impamantare :- =9 T895 P8;: =;@-8A:T9 3 Mai multe detalii despre le!aturile de
impamantare tablou !asiti A;5;
,ealizarea legaturilor de impamantare in tablourile electrice
1(
5onductorii de impamantare a4un! la tabloul electric (prin tubul PV5 sau copex) o data cu celelante doua
conductoare respectiv faza si nulul de lucru care formeaza un circuit de priza sau (daca e cazul) prin tubul
circuitului de lumina (mai ales circuitul de lumina de la baie unde e recomandat sa a4un!em la corpurile de
iluminat si cu un conductor de impamantare ) . =pre deosebire de conductoarele de faza si de nul aceste
conductoare nu se lea!a la si!urantele automate ci a4un! in bara de impamantare (fi!.1) a tabloului electric.
Pentru cei ce inca nu stiu , culoare conductorului de impamantare este verde-galben
fi!.1 (bara de impamantare)
fi!.(
fi!.)
fi!.+
bservam din fi!urile de mai sus ca in bara de impamantare a4un!e doar conductorii de culoare verde !alben
respectiv impamantarea . aceste le!aturi sunt indicate sa se realizeze inaintea celorlante conexiuni din tablou
pentru a nu ne mai incurca la atasatea si!urantelor in tablou si pentru ca nu necesita atentie mare de
conectare (fata de conductoarele de faza sau nul) .o data cu respectivele conductoare ce provin de la
1)
instalatia casei , in bara de nul a4un!e si conductorul de impamantare ce provine de la "priza de pamant" .
sectiunea acestui conductor va fi mai mare sau e!ala cu cea a sectiunilor conductoarelor de alimentare a
tabloului (+,0,&mm/)
fi!.*
Alimentarea si!urantelor se realizeaza folosind punti intre si!urante , acestea pot fi "fabricate" manual
din conductor sau , pentru cei mai comozi folosind "punti" special concepute pentru acest lucru .
fi!.+
fi!.*
fi!.,
Am primit mail$uri in care foarte multi mi$au cerut ima!ini si sc%eme cat mai detaliate despre cum poti
sc%imba tabloul vec%i al unui apartament sau al unei case. #in cate am inteles sunt foarte multi oameni care
au ceva cunostinte de electrica , dar inca nu sunt si!uri de ceea ce pot face cu vec%iul tablou electric . Va
readuc la cunostinta faptul ca aceasta operatie se face doar de catre un electrician autorizat , bineinteles sub
suprave!%erea dumneavoastra . Mai 4os am sa va prezint sper , cat mai in detaliu ce pasi se fac pentru
reabilitarea tabloului electric dar si atasarea cateorva circuite noi cum ar fi : circuit separat pentru masina de
spalat , circuit separat pentru centrala termica , un alt circuit de priza pentru bucatarie , cat si un nou circuit
de lumina . ;nstalatia casei foloseste cupru cu sectiunea de (,*mm pentru priza iar pentru lumini sectiunea de
1,*mm , lucru pe care eu nu l$am sc%imbat pentru noile circuite aduse in tabloul electric . =c%ema electrica a
tabloului o prezint mai 4os , exact cum arata respectivul tablou . Pentru puntile intre si!urante am folosit
conductor IM cu sectiunea de + mm . Traseul cu rosu simbolizeaza traseul fazei , cel cu albastru , traseul de
nul iar verde$!alben traseul de impamantare (nul de protectie ) .
5licN pe ima!ini pentru a ramane in aceeasi fereastra sau clicN pe ":eD DindoD " pentru a desc%ide
ima!inea intr$o noua fereastra .
1+
#in cate ati observat in vec%ea instalatie c%iar daca foloseste conductori de cupru , culoarea acestora este
comuna (verde in cazul nostru ) . lucru care ne impiedica sa determinam conductori de faza si de nul dar si in
unele cazuri circuitele de priza fata de cele de lumina . Acest lucru se realizeaza verificand si urmarind
traseul conductoarelor in doza (dozele)de le!atura , cat si cu aparatul de masura ( EM$metrul etc.) .
:otarea conductoarelor se face (in functie si de electrician ) cu banda izolier de diferite culori .
5ircuite =eparate
#upa cum stim , sunt unele aparate electrocasnice pentru care ar trebui sa le acordam o anumita atentie din
punct de vedere al ener!iei electrice . Pentru acestea se realizeaza 5;85-;T9 =9PA8AT9 si ele pot fi atat de
prize cat si de lumini .
-n circuit separat reprezinta realizarea lui fara a avea le!atura cu alte curcuite , cat si o si!uranta (in tabloul
electric) rezervata numai acestui circuit 3 ec%ipamentele electrice care necesita circuit separat :
5;85-;T #9=T;:AT : MT;V-. =9PA8A8;; T;P-. =; VA.A89 =;@-8A:T9;
Masina de spalat
5onsumator mare
protectie diferentiala
obli!atorie
=i!uranta #iferentiala 10A , K7)'mA sau 1'mA
Aer conditionat 5onsumator mare si!uranta bipolara 10A.
5uptor 9lectric 5onsumator mare
si!uranta bipolara 10A sau ('A (in functie de consumul
acestuia)
Plita electrica 5onsumator mare
si!uranta bipolara 10A sau (' A (in functie de consumul
acestuia)
5uptor microunde 5onsumator mare si!uranta bipolara 10A
Priza exterioara locuintei
@rad de protectie de
minim ;p7*+
posibill consumator
mare
ex:aparat sudura
=i!uranta #iferentiala 10A sau ('A , dupa caz
K7)'mA sau 1'mA
5ada %idromasa4
consumator mare,
protectie diferentiala
obli!atorie
=i!. diferentiala1'A sau 10A(in functie de consumul
acesteia)K7)'mA sau 1'mA
5entrala termica
Iunctionare
independenta
si!uranta bipolara 0A sau 1'A
Masina spalat vase
protectie diferentiala
obli!atorie
=i!uranta diferentiala 1'A , K7)'mA sau 1'mA
5alorifer electric 5onsumator mare =i!uranta bipolara 10A
;nstant electric
consumator mare,
protectie diferentiala
obli!atorie
si!uranta diferentiala 10A , ('A ,(*A (in functie de
consumul acestuia)
cu K7)'mA sau 1'mA Oalte informatii privind instantulP
=auna electrica
5onsumator mare,
protectie diferentiala
obli!atorie
si!uranta diferentiala ('A , (*A (in functie de consumul
acesteia)
cu K7)'mA sau 1'mA
bs:Personal am impus folosirea de si!urante diferentiale a diferitelor aparate mentionate mai sus 3 ideal ar
fi folosirea de si!urante diferentiale pe toate circuitele din tabloul electric insa din motive de pret in unele
1*
dintre cazuri am renuntat la acestea . spun asta deoarece o si!uranta diferentiala e aproximativ de * ori mai
scumpa decat o si!uranta "bipolara" si de a proximativ 1' ori mai scumpa decat o si!uranta "monopolara Q
Ce este legarea la pamant si la ce ser.este ?
=TA= si codul electric national Austriac (59:) definesc le!area la pamant ca fiind :" o conectare
conductibila , intentionata , dintre un circuit electric sau un
ec%ipament si o priza de pamant (corp sau alt element conductiv in contact cu pamantul ") , pentru trecerea
curentului in sol " .
5and vorbim despre le!area la pamant ne referim de fapt la doua subiecte diferite , le!area la pamant a
circuitelor de lucru si le!area la pamant
a ec%ipamentelor metalice care nu sunt in mod normal sub tensiune . .e!area la pamant este o conectare
intentionata a unui conductor , de obicei neutru , la un
electrod plasat in pamant . le!area la pamant a ec%ipamentelor metalice care pot a4un!e sub tensiune prin
defect de izolatie , arc electric sau atin!ere accidentala ,
este asi!urata de faptul ca ec%ipamentul operational dintr$o structura este prote4at impotriva accidentelor prin
atin!ere indirecta intr$un mod corespunzator .
5ele doua sisteme de impamantare pot fi tinute separat , exceptie facand o conectare dintre cele doua sisteme
, cu scopul de a preveni diferente de potential dintr$o
posibila conturnare cauzata de traznet . scopul le!arii la pamant , in afara protectiei oamenilor , cladirilor si
ec%ipamentelor , este sa ofere o cale si!ura de disipare a
curentilor de scur!ere , ce apar ca urmare a loviturilor de traznet , a descarcarilor statice , a semnalelor si
interferentelor cauzate de inductia electroma!netica ,
cupla4 capacitiv sau rezistiv .

Valori ale rezistentei prizelor de le!are la pamant
9xista o mare confuzie in ceea ce priveste o buna le!are la pamant si ceea ce trebuie sa fie o priza de pamant
buna . ;n mod ideal , rezistenta prizei de pamant
trebuie sa fie zero o%mi .59: afirma ca : "un sin!ur electrod format dintr$o ti4a , o teava J tub sau disc care
nu are o rezistenta la pamant de (* de o%mi sau
mai putin , trebuie sa fie marit cu un electrod suplimentar ... " data ce este adau!ata priza suplimentara , se
indeplinesc cerintele pentru 59: .
Asta nu inseamna ca valoarea actuala trebuie sa fie de (* de o%mi sau mai putin .Valoarea rezistentei prizei
variaza de la o ramura indusrtiala la alta .
;ndustria telecomunicatiilor a folosit deseori * o%mi sau mai putin ca valori pentru le!area la pamant sau
conexiuni .=copul normalizarii valori de rezistenta ale
corespunzatoare a oamenilor , cladirilor si instalatiilor .

9lectrozi de priza
=unt formarti din trei componente de baza :
$ 5onductor de le!are la pamant R
$ 5onexiunea J le!atura dintre conductor si electrodul de priza R
$ 9lectrodul de priza
10

=fera de influienta
8ezistenta unui electrod de priza are trei componente de baza :
$ 8ezistenta electrodului de priza si conexiunile la electrod R
$ 8ezistenta de contact a pamantului din 4urul electrodului R
$ 8ezistenta portiunii de pamant din 4urul electrodului de priza

9lectrozi de priza multipli , interactiune
$ 8ezistenta electrodului de priza si le!atura sa este in !eneral foarte scazuta , ti4ele de impamantare sunt
realizate , in !eneral , din material conductor
(cu rezistenta scazuta ) , cum ar fi cuprul sau otelul cu invelis de cupru .
$ 8ezistenta de contact intre electrod si solul cu care acesta este in contact . >iroul de standarde a arata
aceasta rezistenta ca fiind aproape ne!li4abila
, cu conditia ca electrodul de impamantare sa nu fie acoperit cu vopsea sau !rasime , etc . =a fie in contact
ferm cu pamantul si priza sa nu fie suprasolicitata
termic .
$ 8ezistenta portiuni de pamant din 4ur . 9lectrodul de priza este incon4urat de pamant format din straturi
concentrice de aceeasi !rosime . =traturile cele
mai apropiate de electrodul de impamantare au cea mai mica suprafata rezultand cea mai mare parte de
rezistenta .-rmatoarele straturi incorporeaza
o suprafata mai mare , rezultand o rezistenta scazuta . Astfel , se poate a4un!e la un punct in care straturile
suplimentare ofera rezistenta scazuta
portiunii de pamant din 4urul electrodului de impamantare .
59: precizeaza ca electrodul de priza trebuie instalat in asa fel incat sa aiba minim (,+ m in lun!ime si sa fie
in contact cu solul . 9xista trei variabile
care afecteaza rezistenta electrodului de impamantare :
$ Pamantul insusi R
$ .un!imea J adancimea electrodului de impamantare R
$ #iametrul electrodului de impamantare .
Marirea diametrului electrodului de impamantare are un efect foarte mic in scaderea rezistentei . #e exemplu
, diametrul electrodului de impamantare poate fi dublat
dar rezistenta va scadea pana la cel mult 1'H . modalitate eficienta de scadere a rezistentei este
introducerea electrodului de impamantare mai adanc in sol
Pentru ca pamantul este alcatuit din straturi , rezistivitatea se sc%imba si variaza considerabil la nivelui
stratului si al adancimii respectivului strat . =olul
nu este consecvent in ceea ce priveste rezistivitatea sa , ci este foarte imprevizibil . Tinand cont de aceste
aspecte , este de o importanta capitala ca electrodul
sa fie instalat sub limita de in!%et , pentru ca rezistenta la pamant sa nu creasca foarte mult prin in!%etarea
solului incon4urator . ;n !eneral Vorbind , prin
dublarea lun!imii electrodului de impamantare , nivelul de rezistenta poate fi redus cu inca +'H .9xista
situatii in care este fizic imposibil ca ti4ele de impamantare
sa fie introduse mai adanc , in zone formate din stanci , !ranit , etc .Metodele alternative , ca de exemplu
cimentul electroconductor sau betonita sunt viabile
alta modalitate de reducere a rezistentei prizelor este utilizarea electrozilor de impamantare multipli . in
acest sistem , mai multi electrozi sunt introdusi
1G
in pamant si conectati in paralel pentru a reduce rezistenta . Iiecare electrod de impamantare are sfera sa
proprie de influienta si pentru ca electrozi aditionali S
sa fie eficienti , spatiul dintre ti4ele aditionale trebuie sa fie cel putin e!al cu adancimea la care este introdusa
ti4a . fara distante corespunzatoare intre electrozi
, sferele de influienta se intersecteaza si scaderea rezistentei va fi minimala (electrozi de priza se ecraneaza
reciproc ) .

Tipuri de sisteme de priza
9xista doua tipuri de sisteme de priza , unul simplu iar celalant complex . 5el simplu consta dintr$un sin!ur
electrod introdus in pamant . -tilizarea unui
sin!ur electrod este cea mai obisnuita forma de priza si poate fi !asita la case si la cladiri administrative .
=istemul comple& consta din electrozi verticali
multipli conectati intre ei , retele cu oc%i de tip !rila4 si placi de le!are la pamant . Aceste sisteme sunt
instalate in mod caracteristic la statiile de transformare ,
oficii centrale si celule pe santiere .

Testarea rezistentei prizei . 8ezistivitatea solului
=copul masurarii rezistivitatii solului , atunci cand este selectata o amplasare a unei sub$statii sau a unui
birou central , este de a !asi un loc care are cea mai
mica rezistenta posibila . data ce a fost selectat un loc , masurarea rezistivitatii solului va oferi informatiile
necesare pentru a proiecta si construi un sistem
de le!are la pamant care sa indeplineasca conditiile de rezistenta . 9xista un numar de factori care afecteaza
rezistivitatea sulului , unul din acestia fiind
compozitia solului . =olul este rar omo!en si rezistivitatea solului va varia !eo!rafic si la adancimi diferite .
5el de al doilea factor care afecteaza rezistivitatea
solului este umiditatea sau cantitatea de apa in sol . 5oncentratia de umiditate se sc%imba in functie de sezon
si variaza in functie de natura straturilor
inferioare ale pamantului si a adancimii retelei de apa freatica . #eoarece rezistivitatea solului este in
le!atura stransa cu umiditatea si umiditatea este prezenta
intotdeuna la nivelul solului , se poate presupune in mod lo!ic ca atunci cand umiditatea creste , rezistivitatea
descreste si viceversa .

Valori de rezistenta a prizelor
8ezistivitarea solului depinde de compozitia solului , umiditate si temperatura . 9ste de asteptat ca
rezistivitatea solului sa varieze in timpul anului in acele
zone ale tarii unde sc%imbarile de sezon aduc sc%imbari in continutul de umiditate si temperatusi ale solului .
Pentru ca sistemul de le!are la pamant sa fie
eficient , trebuie sa fie proiectat in asa fel incat sa corespunda conditiilor celor mai defavorabile . #eoarece
solul si apa sunt in !eneral mult mai instabile in
straturile mai adanci , este recomandabil ca ti4ele de le!are la pamant sa fie plasate cat mai adanc posibil , cel
1&
mai bine in panza de apa freatica .
#e asemenea , aceste ti4e trebuie instalate acolo unde exista temperatura stabila , adica sub limita de in!%et .
A'-N'I- : =olul care are o rezistivitate scazuta este deseori foarte coroziv datorita prezentei apei si
sarurilor , iar acest sol poate eroda electrozi
de priza si le!aturile acestora . #e aceea , este imperios necesar ca prizele si electrozii de priza sa fie
verificate cel putin o data pe an desi rezistenta sistemului
de le!are la pamant se va sc%imba in functie de sezon si de$a lun!ul timpului , orice crestere a rezistentei mai
mare de ('H trebuie analizata si trebuie
inteprinse actiuni de corectare pentru diminuarea rezistentei .
Ale!erea ti4elor pentru prizele de pamant
i dintre noi , mai ales in mediul rural , realizeaza impamantarea doar bazanduse doar pe
vorbe sau pe cateva ima!ini de la vecinul de peste drum . =unt cazuri in care aceste sisteme de impamantare
se dovedesc a fi cat de cat operationale in anumite intervale ale anului insa pe perioade foarte scurte de timp .
Aceste lucruri se intampla in !eneral din motive financiare dar si din faptul ca , romanul se pricepe la tot si
nu de multe ori intalnesti vorba : "decat sa ii dau lu ala cateva milioane , mai bine raman bani in buzunar la
mine " . =i asa se apuca omul nostru si bate un tarus , lea!a un conductor de el si !ata impamantarea . .a fel
as putea spune si de cei din mediul urban unde sunt si!ur ca (pentru multi din ei) un conductor le!at de
instalatia sanitara de apa calda sau rece isi face de a4uns treaba . Toate aceste metode , din pacate , sunt foarte
numeroase si vreau sa va aduc la cunostinta cat de !rava poate fi i!norarea functionari sistemului de
impamantare . :u as vrea prin acest articol sa va amintesc sau sa va reamintesc (pentru cei care stiu )
1,
numeroase cazuri de electrocutare !rave , unele soldate cu decesuri . Pe scurt , o impamantare , nu se
realizeaza dupa un "stas" cum ar fi : ( electrozi de 1,* metri la o distanta de ) metri intre ei asi!ura
functionalitatea sistemului de impamantare . Tot ce cuprinde acest sistem se dimensioneaza in functie de sol
si de aplicatia impamantari respective (casa, bloc , %ala industriala etc ) . =unt multe criteri de ale!ere a
tipului de tarus , numarul acestora , distanta sau tipul de amplasare . Toate acestea pentru a obtine o valoare
cat mai mica a rezistentei electrice , de preferat mai mica de + o%mi , pe o perioada cat mai lun!a ,
evitanduse pe cat posibil corodarea tarusilor de impamantare . #e obicei intr$un sol unde rezistenta electrica
e foarte mica se afla saruri care pot scurta durata de viata a tarusilor . =per ca am fost destul de convin!ator
pentru a va face sa apelati la o firma specializata daca vreti sa aveti o impamantare corect realizata . ;nsa
pentru cei care nu isi permit sau nu vor sa apeleze la asa ceva din motive personale , am sa va descriu in
continuare pasii minim obli!atorii pentru executia sistemului de impamantare .
Pentru inceput realizam santul ce va !azdui capetele tarusilor impreuna cu platbanda de le!atura a acestora .
Adancimea acestuia va fi de aproximativ *'$ G' 5m (aproximativ trei randuri de casma ) . iar lun!imea (in
cazul nostru )de aproximativ & metri
#upa realizare santului urmeaza impartirea si dispunerea calculata a electrozilor . #istanta minima
recomandata dintre electrozi, va fi e!ala cu dublul lun!imii unui electrod adica : (x(7+ metri (in cazul nostru
un electrod are ( metri lun!ime ) .Mentionez ca se pot folosi atat electrozi special destinati unui sistem de
impamantare si se pot !asi in comert sub diferite forme si lun!imi sau se poate folosi (la fel ca si in cazul de
fata ) teava !alvanizata . ;ntroducerea electrozilor se face prin lovire (percutie) cu un ciocan sau baros bine
dimensionat
#upa ce am facut putin efort si am introdus cei trei tarusi , putem trece la indreptarea si taierea pe masura a
platbandei ... Minimul recomandat pentru sectiune este de 1''mm(, rezulta o platbanda standard de
).*x)'mm .
:eD CindoD,
('
Pentru protectia sudurii impotriva coroziuni se aplica un strat de smoala . Aceasta se toarna pe capetele
tarusilor si se intinde folosind o pensula pe toata suprafata sudata cat si pe platbanda aproximativ )' $ +'
cm . Mare atentie la manevrarea smoalei topite , recomand sa folositi manusi cat si imbracaminte adecvata ,
c%iar daca aceasta nu apare in ima!inile de mai 4os .
Atasarea "piesei" de separatie . se poate folosi si o doza de exterior insa e de preferat folosirea unei piese
ori!inale de separatie . #upa piesa de separatie , la tablou se a4un!e cu conductor de 0 mm (sau +mm daca e
cazul ) iar de aici la restul conductoarelor de impamantare (in special la prize) . 8ecomand unde e cazul si
folosirea de si!urante diferentiale (boiler electric , masina spalat , masina spalat vase . etc ).
:eD CindoD,
:eD CindoD,
Piesa separatie (ori!inala)
(1
:eD CindoD,
:eD CindoD,
((
:eD CindoD,
:eD CindoD,
()
:eD CindoD,

=unteti aici: Eome 1 #escarcatoare 1 5;T9.
5;T9.
=copul societatii 5;T9. este prote4area tuturor ec%ipamentelor electronice sau electrice de supratensiunile care pot
apare din cauza descarcarilor atmosferice sau datorita altor interferente electroma!netice.
;n cursul anilor 5;T9. a realizat patru mari familii de produse omolo!ate in conformitate cu normele internationale,
produsele 5;T9. fiind recomandate de marile societati de asi!urare.
Produsele 5;T9. constituie o !ama completa si ideala pentru protectia obiectivelor industriale, a instalatiilor de
telecomunicatie (statii de emisie de telefonie mobila @=M de exemplu), a instalatiilor tertiare si a locuintelor
individuale.
5;T9. aplica in produsele ei te%nolo!ii deosebite cum sunt:
$ te%nolo!ia V@: te%nolo!ie multi$varistor imbunatatita prin adau!area ecaltoarelor de !az
$ protectia T1J+ de undaU, cu durata de viata nelimitata pentru cabluri coaxiale
#in !ama 5;T9. va oferim urmatoarele cate!orii de produse: descarcatoare de 4oasa tensiune (descarcatoare
modulare, descarcatoare in cutie si prizeJmultiprize de protectie), descarcatoare pentru linii telefoniceJlinii de date si
descarcatoare pentru cabluri coaxiale.

(+
#escarcatoare modulare 4.t.


#escarcatoare 4.t. in cutie


Prize, multiprize de protectie


#escarcatoare coaxiale EI

Descarcatoarele de tensiune pentru curenti slabi
#escarcatoarele prezentate mai 4os au ca scop prote4area ec%ipamentelor de telefonie , tele!raf , modem ,
T.V. etc.
Principiul de functionare se bazeaza prin "conducerea" la impamantare a supra$volta4ului . Acestea sunt
capabile sa functioneze
c%iar si la frecvente inalte (@%z (exemplu: 5ATV) fara a stan4eni calitatea semnalului .
(*
(0
Gradele de protectie inscriptionate pe diverse aparate electrice , electrocasnice , corpuri de
iluminat , etc ,
sunt specificate prin notatia ";P" urmata de doua cifre . Astfel noi putem ale!e !radul de protectie in functie
de necesitatiile si impre4urarile de amplasare ale aparatului pentru a asi!ura o functionare in conditii optime
cat si o protectie impotriva electrocutatii la atin!erea acestora de catre persoane (sau alte vietati) . Prima cifra
reprezinta nivelul de protectie impotriva corpurilor straine si a atin!erii .
5ea de a doua cifra reprezinta nivelul protectie impotriva umiditatii sau direct impotriva apei .
Protectie
Prima cifra (protectie impotriva corpurilor straine si a
atin!erii)
A doua cifra (protectie impotriva
umiditatii)
' :eprote4at :eprote4at
1
Prote4at impotriva corpurilor straine solide mai mari de
*' mm
Prote4at impotriva apei care picura
(
Prote4at impotriva corpurilor straine solide mai mari de
1( mm
Prote4at impotriva apei care picura sub 1*
!rade
)
Prote4at impotriva corpurilor straine solide mai mari de
(,* mm
Prote4at impotriva 4eturilor pulverizate de
apa
+ Prote4at impotriva corpurilor straine solide mai mari de Prote4at impotriva 4eturilor de apa
(G
1mm
* Prote4at impotriva prafului Prote4at impotriva 4eturilor directe de apa
0 9tans la praf Prote4at impotriva scufundarilor in apa
G $ Prote4at impotriva urmarilor scufundarilor
& $ Prote4at impotriva imersiunilor
Contactoare si relee
;n aplicatiile caznice , 5ontactoarele se folosesc in mare parte , pentru comandarea unor consumatori de
putere mare sau foarte mare , pentru protectia respectivilor consumator dar si pe post de "intrerupatoare
trifazice ". #e exemplu , daca vrem sa pornim un motor trifazic de cativa VD dintr$un simplu intrerupator ce
suporta maxim 1' amperi . Acest lucru nu e posibil fara a4utorul contactorului din cel putin doua motive
;ntrerupatorul nostru foloseste doar un simplu contact , iar in cazul nostru avem nevoie de ) contacte
actionate simultan (cate un contact pentru fiecare faza ) .
;ntensitatea curentului pe care "il cere" motorul la pornire e foarte mare iar contactele intrerupatorului (sa
presupunem ca ar avea trei ) ar ceda imediat . -n alt beneficiu in folosinta contactoarelor, ar fi protectia unui
consumator impotriva supraincalziri acestuia peste o anumita limita admisa . =unt multe tipuri de contactoare
, iar acestea difera incepand de la modul de utilizare , modul de comanda sau tipul de actionare
( 9lectroma!netic sau electronic folosind componente semiconductoare de putere cum ar fi tiristoarele )
5ontactoarele clasice sau cele cu bobina se folosesc in !eneral in comanda motoarelor , a rezistentelor de
incalzire (de exemplu pentru incalzirea in pardoseala) sau (in !eneral vorbind ) la comandarea aparatelor ce
folosesc curentul electric in circuite inductive (bobine ) sau termice (rezistente). #e asemenea , contactoarele
se pot comanda (in functie de tipul acestuia ) in curent continuu sau in curent alternativ . .a fel putem spune
si despre tensiunile de comanda care , pot fi mult mai mici fata de cea pe care o foloseste respectivul
consumator comandat de contactor . #e exemplu putem comanda un motor de ((' V cu o tensiune de 1(V
5.5. J 5.A. (+ V 5.5. J 5.A.
Mai 4os aveti atasate cateva aplicati ale contactoarelor trifazice cat si sc%ema cap$scara folosind releu "pas cu
pas"
(&
5omandarea unui consumator trifazic folosind un contactor cu bobina la )&' Volti si un intrerupator simplu .
5omandarea unui consumator trifazic folosind un contactor cu bobina la ((' volti si un intrerupator simplu .
(,
5omandarea unui consumator trifazic folosind un contactor cu bobina la ((' volti si doua butoane cu
revenire (on J ff)
5omandarea unui consumator trifazic folosind un contactor cu bobina la )&' volti si doua butoane cu
revenire (on J ff)
)'
=c%ema electrica cap scara folosind releu "pas cu pas" .
VA,IA'II D- '-NSI+N- SI /)IC0-,
'erminologie in limba
engleza
'raducerea in limba
romana
Comentarii
commutation notc% ancosa de comutare Variatia de tensiune cu o durata mult mai scurta
decat o perioada, care poate sa se suprapuna unei
tensiunii alternative ca urmare a procesului de
comutare intr-un convertor.
duration of a volta!e c%an!e durata unei variatii de tensiune Intervalul de timp in care tensiunea creste sau
descreste de la valoarea sa initiala la cea finala.
flicNer flicNer (palpaire) Impresia unei instabilitati a senzatiei vizuale
datorate unui stimul luminos a carui luminiscenta
sau repartitie spectrala fluctueaza in timp.
)1
flicNermeter flicNermetru Instrument destinat masurarii unei marimii
reprezentative a fenomenului de flicer.
fusion freWuencX, critical flicNer
freWuncX
frecventa de fuziune, frecventa critca
de flicNer
Frecventa de alternare a stimulilor de la care
flicerul nu este perceptibil in conditii date.
lon!$term flicNer indictor (sXmbol P
lt
)
indicator de flicNer de lun!a durata
(simbol P
lt
)
!valuarea cantitativa a flicerului intr-un interval
de timp specificat de durata relativ ridicata,
utilizand valorile succesive ale indicatorilor de
flicer de scurta durata .
"urata este in general fi#ata la $%, utilizadu-se &$
valori ale '
st
, conform cu (!I )&***- +- &,.
ma!nitude of a volta!e fluctuation amplitudinea unei fluctuatii de
tensiune
"iferente intre valorile ma#ime si marimile de
tensiune efective sau de varf in sensul unei variatii
de tensiune.
rate of occurrence of volta!e c%an!e numar de variatii de tensiune in
unitatea de timp
Numarul de variatii de tensiune ce se produc in
unitatea de timp.
relative volta!e c%an!e variatia relativa a tensiunii -aportul intre o variatie de tensine si o tensiune
nominala.
s%ort$term flicNer indictor (sXmbol P
st
)
indicator de flicNer de scurta durata
(simbol P
st
)
!valuarea cantitativa a flicerului intr-un interval
de timp specificat de durata relativ redusa, durata
este in general de &* minute, conform cu (!I
)&***- +- &,.
s%ort interruption (of supplX volta!e) intrerupere scurta (a tensiunii de
alimentare)
"isparitia tensiunii de alimentare pentru un interval
de timp a carui durata este cuprinsa intre doua
limite specificate.
.e considera o astfel de variatie daca tensiunea
scade cu cel putin &/ din tensiunea nominala,
limita inferioara a duratei fiind in general de cateva
zeci de secunde, pe cand limita superioara este tipic
de ordinul unui minut, in unele cazuri putand atinge
0 minute.
t%res%old of flicNer irritabilitX pra! de iritabilitatea flicNerului Valoarea ma#ima a unei fluctuatii de luminiscenta
sau repartitie spectrala care produce un flicer
suportabil, fara disconfort, de un esantion specificat
al populatiei.
t%res%ald of flicNer perceptibilitX pra! de perceptibilitate a flicNerului Valoarea minima a unei fuctuatii de luminiscenta
sau de repartitie spectrala care produce un flicer
)(
perceptibil de un esantion specificat al populatiei.
volta!e c%an!e variatie de tensiune Variatia valorii efective sau a valorii de varf a unei
tensiunii intre doua niveluri consecutive care se
mentin intr-un mod destul de stabil pe durate
determinate, dar nespecificate.
volta!e c%an!e interval intervalul intre variatii de tensiune Intervalul de timp care separa inceputul unei
variatii de tensiune de inceputul urmatoarei variatii
de tensiune.
volta!e dip cadere temporara de tensine (adere brusca de tensiune intr-un punct al unui
sistem electric urmat de o restabilire a tensiunii
dupa o scurta perioada de timp de la cateva
perioade pana la cateva secunde.
volta!e fluctuation fluctuatie de tensiune .erie de variatii de tensiune sau variatia continua a
valorii efective sau a valorii de varf. 1legerea
valorii efective sau a valorii de varf depinde de
aplicatie si trebuie specificata.
volta!e fluctuation Daveform forma fluctuatiei de tensiune -eprezentarea temporala a unei fluctuatii de
tensiune.
volta!e sur!e tensiune de soc Unda de tensiune tranzitorie care se propaga de-a
lungul unei linii sau unui circuit, caracterizata
printr-o crestere rapida a tensiunii urmata de o
descrestere mai lenta a acesteia.
volta!e unibalance, volta!e imbalance dezec%ilibru de tensiunii Intr-un sistem polifazat, o situatie in care valorile
efective ale tensiunilor de faza sau ung%iurile de
faza intre faze consecutive nu sunt toate egale.
Curentii slabi "'.V. 1 internet 1 teleon $
2agina realizata de catre 3i%ai -milian Cristian 1 (ucuresti
8ealizarea instalatiilor de curenti slabi , se rezuma oarecum ca si executarea instalatiei de forta . Acest lucru
se deduce prin asemanarile din punct de vedere al executarii instalatiilor : 5ablurile de T.V. , ;nternet sau
telefon se prote4eaza prin tuburi de P.V.5. sau copex . ;n punctele de distributie a semnalului se folosesc doze
de le!atura de dimensiuni necesare . =i instalatiile de curenti slabi poate contine "un tablou " ce poate fi
reprezentat dintr$un : modem , sDitc% ,8outer #istribuitor semnal tv ( =pliter ) sau Amplificator semnal 8.I.
(8adio frecventa) (necesar pentru amplificarea si distribuirea semnalelor T.V. . #e asemenea #ozele de
aparat folosite pentru prizele de tv , internet si telefon sunt asemanatoare cu cele de curenti slabi .
))
Acum sa particularizam instalatiile de curenti slabi . 5um probabil stiti traseele retelei de "curenti tari",
(intensitati ale curentului de minim *' mA la o tensiune de ((' Volti )&' Volti) , au frecventa aproximativa
de *' Ez. Aceste valori face ca treseele de "curenti tari " sa fie independente din punct de vedere al
functionarii fata de de alte trasee de curenti tari care sunt in paralel cu acestea . =pre deosebire de traseele de
curenti slabi unde avem intensitati uneori c%iar si de ordinul uA (micro amperi) si frecvente ce pot depasi
*'' M%z . Acest lucru face ca , circuitele de curenti slabi sa fie sensibile la ma4oritate perturbatiilor produse
de circuitele de "curenti tari " , cat si a altor tipuri de curenti slabi cum ar fi 5ircuitele de ;nternet fata de cele
de T.V. 8ezolvarea acestei probleme se rezuma in !eneral la departarea intre respectivele circuite ( curenti
tari fata de curenti slabi cat si intre diferitele tipuri de curenti slabi ) mai ales pe traseele mai lun!i . #istanta
minima recomandata intre acestea este de )' 5m . #in punct de vedere al Modulul electric de executie ,
circuitele de curenti slabi se pot executa in le!atura " stea " sau "ma!istrala " . Mai 4os aveti atasat distributia
semnalului tv "in stea" cat si "in ma!istrala " . Mentionez ca daca folositi un distribuitor activ (amplificator
5A$ TV ) acesta va trebui alimentat cu o tensiune de ((' Volti si e de preferat ca in doza de distributie a
semnalului TV ce va curpinde acest amplificator sa contina si o linie de ((' Volti special destinata in acest
scop sau , lan!a aceasta doza sa fia atasata o priza de unde se poate alimenta respectivul amplificator .
Aceasta afirmatie este valabila si pentru #istributia semnalelor de ;nternet sau telefonie (daca e cazul sa
folosim un modem pentru ambele tipuri de linii . ;n cazul in care se foloseste un router DirelDss acesta se va
atasa aplicat pe perete , ;ar alimentarea cu ener!ie a acestuia se va face dintr$o priza invecinata . :eD
CindoD,
=c%ema distributie semnal "in stea "
)+
:eD CindoD,
=c%ema distributie semnal " in ma!istrala "
:eD CindoD,
)*
Prize curenti slabi

Senzorul/electro.al.a de gaz
#etectorul de !az trebuie instalat in incaperea in care probabilitatea scur!etii de !az este cea mai mare .
Aceasta poate fi bucataria sau camera centralei termice . !azul metan fiind mai usor decat aerul , are tendinta
de a umple intre!ul volum situat deasupra nivelului scur!erii . Anumiti factori cum ar fi sursele de caldura
sau de aerisire pot modifica functionarea corecta a senzorului . detectorul de !az trebuie montat deasupra
nivelului unei posibile scur!eri de !az , si aproape de tavan la aproximativ )' de centimetri , intr$un loc in
care deplasarea aerului nu e impiedicata de mobila sau ornamente .
-nde sa nu instalatii detectorul de !az :
;ntr$un spatiu inc%is (dulap sau in spatele unei perdele )
deaspura unei !%iuvete
;n zone cu circulatie puternica a aerului ( aerisirea incaparii , fereastra , usa )
;n zone umede
;n zonele unde temperatura poate scadea sau urca peste limitele admise de senzor .
;n zone cu praf ce pot contamina senzorul .
#in punct de vedere electric,atat senzorii cat si electrovalvele se pot clasifica in mai multe cate!orii in
functie de Tipul de comanda al electrovalvei cat si de tensiunea de alimentare . 9lectrovalvele pot avea
contact : :ormal desc%is (inc%isa la punerea sub tensiune) =au
:ormal desc%is ( inc%isa la scoaterea de sub tensiune) .
#e asemenea pot tensiunile pot fi diferite de la un tip la altul si pot varia intre :
1( volti (#5)
(+ volti (A5 sau #5)
+& volti (A5 sau #5)
((' Volti (Ac).
8evenind la tipul de contact al electrovalvelor , Pentru domeniul casnic se folosesc de obicei , electrovalve
cu contact ":ormal desc%is " . Trebuie sa mentionez ca perec%ea "senzor$electrovalva" trebuie sa fie
compatibila atat din punct de vedere al tipului de contact , cat si din punct de vedere al tensiuni . =unt tipuri
de senzori la care se pot conecta atat electrovalve cu contact inc%is , cat si electrovalve cu contact normal
desc%is . Acest lucru e mentionat in cartea te%nica a aparatului . .a!atura dintre senzorul de !az si
electrovalva se face de preferat , cu cablu MMMM de )<1 . Multi folosesc si cablu (pan!lica) de (<',G* ,
ne!li4and conductorul de impamantare .
Mai 4os aveti atasat cateva tipuri de senzori si electrovalve .
=c%ema interna de comanda a electrovalvei a senzorului de !az . .a aceste tipuri de senzori , electrovalva se
conecteaza fara a utiliza punti externe la bornele de comanda ale electrovalvei .
)0
;n acest caz sc%ema arata asa : :eD CindoD,
:eD CindoD,
)G
=c%ema interna de comanda a electrovalvei a senzorului de !az . .a aceste tipuri de senzori , electrovalva se
conecteaza la senzor , folosind punti externe la bornele de comanda a alectrovalvei . ;n acest caz sc%ema
arata asa : :eD CindoD,
4 )egaturile senzorului de gaz pot i dierite "de la senzor la senzor $ ata de cele prezentate in
materialul de mai sus . - recomandat ca aceasta operatie sa se aca de personal caliicat 4
Imitatie 5e6iss Despre aparatura modulara 5-WISS
Va informam ca anumite produse au fost contrafacute . #in cele ce urmeaza veti putea obtine toate
informatiile necesare pentru a putea
recunoaste si ale!e si!uranta pe care numai @eDiss v$o poate !aranta . Mai mult decat atat , va sfatuim sa
acordati atentie codurilor de produs
deoarece in anumite cazuri , produsele false au inscriptionate aceleasi coduri "@C" .
2rodusele contraacute .
Produsele contrafacute prezinta numeroase caracteristici ne!ative ce pot afecta si!uranta utilizatorului .
5uplarea componentelor pe
suporturi nu e stabila . #ispozitivele de comanda ce nu ofera performante indelun!ate si constante in timp ,
uzura rapida a tastelor si a
contactelor duc la inlocuirea frecventa a produselor . Prizele sunt realizate din materiale slabe calitativ care
nu ofera si!uranta , putand
sa apara , de exemplu , in timpul utilizari supraincalzirea urmata de scurtcircuit . =upuse la testul @loD
)&
Cire , produsele s$au dovedit a nu
fi i!nifu!e , riscand , in caz de incendiu sa propa!e focul . .a toate produsele contrafacute lipseste referinta
producatorului .
Anumite coduri inscriptionate pe produsele contrafacute sunt identice cu cele @9C;== .
2rodusele 5e6iss Produsele @eDiss , pe de alta parte , !aranteaza un nivel maxim de calitate si
si!uranta si nu prezinta defecte R prezinta referinta
producatorului si sunt produse in conformitate cu normele in vi!oare . Mai mult decat atat , fiecare produs
este testat cu scopul
de a ne asi!ura de corecta lui functionare si de a verifica fiabilitatea materialelor folosite . @eDiss ofera
protectie instalatiei tale electrice
si persoanelor care folosesc produsele companiei noastre , !arantand maxima si!uranta si durata de utilizare
a fiecarui component .
Cum recunoastem produsele 5e6iss ?
Ambala7ul
Puteti recunoaste produsele @eDiss dupa ambala4 : o pelicula transparenta cu lo!o$ul "@eDiss" inscriptionat
cu albastru si portocaliu .
,ame s8stem
8ama ori!inala are inscriptionate pe verso marcile " ;MY , 59 si lo!o$ul @eDiss " .
Produsul contrafacut prezinta o marca seri!rafiata similara celei " 59 " , dar care nu !aranteaza
conformitatea cu toate
directivele comunitare .
;ntrerupatorul ori!inal are inscriptionata marca ";MY" lan!a caracteristicile electrice : curent 10< si tensiune
si maxim (*'V. ;n parte de
sus , inscriptionate pe latul intrerupatorului , apare denumirea @eDiss , marca "59 " si inscriptia " Made in
;talX" .
2riza standard 5erman 5W 9:9;<
Pe produsul contrafacut nu este mentionata denumirea producatorului si lipsesc marcile de certificare . in
sc%imb produsele trebuie
analizate cu atentie sporita , deoarece cele contrafacute prezinta acelasi cod @C ('(0* ca si produsele
ori!inale .
Priza ori!inala prezinta inscriptionata marca "@eDiss , marca ;MY si marca spaniola A9:8 " .
2riza pentru cablu de date ,= ><
5odul inscriptionat pe produsul contrafacut este diferit de codul !eDiss . :u sunt !arantate performantele si
viteza de
transmisie . Toti conectori @eDiss sunt realizati in conformitate cu normele in vi!oare privind cablarea
structurata
=unt disponibili in varianta -TP si ITP , 5at. *e si 5at 0 .
),
3ade in 'ur#e? Poate cele mai dese probleme pe care le aveti la instalatia electrica ,
dar si a anumitor aparate electrice si electrocasnice care sunt mai sensibile din punct de vedere electric ,
incep de la contactele slabe ale diferitor prize sau c%iar intrerupatoare . Poate va intrebati daca e posibil ca
Televizorul #V#$-l , sau sursa calculatorului sa " moara " din cauza prizei din care e alimentat . 5ate!oric
#A 3 =unt si!ur ca acest raspuns l$ar fi dat foarte multe persoane fara cunostinte mari in domeniul electric .
Aceste fenomene au loc totusi la intensitati mici ale curentului, de la 1''mA pana la 1 Amper pe circuitul
respectiv . ;n cazurile mai nefericite , acolo unde intensitatea curentului electric depaseste 1 amper la
tensiunea retelei (((' Volti) se poate declansa c%iar si un mic incendiu si de multe ori poate a$ti fost martori
la asa ceva . #e multe ori am auzit in ziua de azi prin diferite supermarNet$uri sau %ipermarNet$uri , atat
clienti cat si (ceea ce e mai rau ) an!a4atii acestora vorbind de prize ceramice : " cele mai bune domnule " , "
mai bine mer!eti in tar! si cumparati ..... noi nu tinem .." sau " :u sunt bune ca sunt de plastic , mai bine
cumparati ceramice " si lista ar putea continua 3 9ste adevarat ca acest cuvant , ( ceramic ) inspira si!uranta
pentru multi iar acest lucru nu e deloc unul bun . =unt si!ur ca stiti expresia : " Mai bine previ decat sa tratezi
" . Poate va intrebati ce le!atura are medicina cu ce discutam noi . Am sa va lamuresc repede . 9sential
pentru o priza e contactul atat intre conductorii de alimentare si contactele prizei respective cat si dintre
contactele prizei cat si stec%erul care va fi introdus . .a o priza " pe ceramica " aceste contacte sunt foarte
proaste sau daca vreti "excelent de proaste ". pe cand la o priza buna sunt prevazute cu arcuri sau diferite
sisteme ce asi!ura un contact foarte bun intre contacactele prizei si stec%er , in plus unele sunt tratate cu un ,
metal nobil din punct de vedere electric ( ex.: platina industriala ) . 9xceptie nu fac nici clemele sau sistemele
de prindere a conductorilor care asi!ura o suprafata si un contact si!ur pentru acestea . Teoretic o priza cu
contacte bune poate fi construita si pe un suport de lemn deoarece nu exista posibilitatea incalziri acestor
contacte peste valori periculoase asa cum se intampla la prizele "made in TurNe " etc . .a fel as putea vorbi si
despre intrerupatoare sau c%iar fasun!urile diferitelor corpuri de iluminat care pot scurta viata becurilor
(uneori la nici o zi ) din cauza contactelor de proasta calitate .
instalatie electrica foarte bine dimensionata si realizata este e!ala cu zero daca folositi aparate de proasta
calitate 3 9xact ca si in matematica ( orice numar inmultit cu zero ) 7

2uterea electrica in #W:


Agenda electricianului
+'
Marimi electrice
Motoare electrice
5onductoare si cabluri
Transformatoare medie tensiune
@rupuri electro!ene
@radul de protectie
5orpuri de iluminat
=imboluri electrice
3arimi electrice
+nitati de masura electrice:
2uterea electrica in #W:
,elatii intre marimile electrice:
+1
Conductoare si cabluri
Variatia rezistentei cuprului cu temperatura:
Caracteristicile materialelor conductoare:
Diametru1 sectiunea si greutatea irelor de cupru si rezistenta lor electrica:
+(
+)
(are plate din cupru:
++
(are rotunde din cupru:
+*
/ir rotund din cupru:
+0
'e.i din cupru:
+G
Cabluri izolate pentru tensiuni mai mici de ?:::V:
+&
Caderile de tensiune pe cabluri cu gradul mai mic de >:
Simboluri electrice
+,
*'
*1
*(
*)

l de protectie
;P7;nternational Protection
*+
Corpuri de iluminat
+nitati otometrice internationale:
**
'abel de dependenta intre putere1 eicienta1 lu&ul si intensitatea luminoasa pentru lampile obisnuite
cu incandescenta la ?9<@99: V.
*0
)ampi luorescente A gama industriala cu starter
Caracteristice electrice
*G
)ampi cu .apori de mercur
*&
Determinarea consumului de energie
Completati consumul prin introducerea cantitatii si a timpului de folosire a componentelor de mai jos:
Componente
Componente
Putere
Wati
Cantitate
buc. ore / zi
kWh /
Luna
Iluminat
Bec Ecomomic
13
Flourescent
11
Electrocasnice
MIxer
3
!scator
1
"entilator
#
!scator haine
$electric%
&
!scator 'aine
$incalzire (as%
&
Ca)etiera
1
Masina s*alat
+ase $uscare%
,
Masina s*alat
+ase $turbo%
1&#
-ehi.rator
/
Mixer soli.e
&
Fier .e calcat
1
Cu*tor cu
microun.e
1#
0ra(az electric
mare
11
Componente
Putere
Wati
Cantitate
buc. ore / zi
kWh /
Luna
Climatizare
0er
con.itionat
$centrala%
3#
0er
con.itionat
$camera%
1
Incalzitor
$su)lanta%
#
Incalzitor
$*ortabil%
1#
Incalzitor $cu
+as .e
retinere%
1
Incalzitor $*at
cu incalzire%
&
Comunicatii
2" color 1#33
1#
0C
stereo/home
cinema
#
C- Pla4er
3#
-eskto*
Com*uter
3
Im*rim. Ink
5et
3#
La*to*
1
*,
0ra(az electric
mic
11#
Fri(i.er $1 ani
+echime%
# 1
Fri(i.er $nou6
economic%
1 #
0s*irator
$manual%
1
0s*irator
$+ertical%
,
Masina .e
s*alat $ax
orizontal%
1#
Masina .e
s*alat $ax
+ertical%
7
8acuzzi
,#
Altele
0ltele 1
0ltele 1
0ltele 3
0ltele &
0ltele #

Com*uter
Im*rim. Laser
7
0ntena
9atelit
3
"i.eo :ec.
&
"i.eo (ames
1
Scule &
Disp.
1/133 s)re.el
,#
1/&33 s)re.el
1#
1133 .ru5ba
11
1&33 .ru5ba
11
333 sle)uitor
1
733 sle)uitor
.isc
11
Cositoare
Elect.
1#
Furnal
,
Foar)eca
Elect.
&#
2ocatoare
Elect.
#



Cum masor intensitatea luminoasa ?....
Becuri ( economice) cu LED

!nitatea .e masura )oarte )rec+ent )olosita *entru a masura intensitatea luminoasa a unui LE- este milican.ela $mc.%.
Can.elii sunt masura care ex*rima cata lumina este *ro.usa si masurata la sursa .e lumina.

1 milican.eli $mc.% ; 1 can.ela $c.%

!nitatea .e masura cea mai )rec+ent )olosita *entru alte surse .e lumina este lumenul $lm%. Lumenul masoara
cantitatea .e lumina care ca.e *e o su*ra)ata stan.ar..

Cata lumina obtin de la un bec incandescent, tub fluorescent, bec economic ?....
2abelul .e mai 5os *rezinta *uterea luminoasa emisa6 ex*rimata in lumeni6 .e )iecare .in cate(oriile enuntate mai sus<

I! !utere Intensitate luminoasa Ec"i#alent bulb incandescent Dimensiune
Bec incan.escent = 11"
0C
1# W 11 lm = =
Bec incan.escent = 11"
0C
& W &1 lm = =
Bec incan.escent = 11"
0C
/ W ,1 lm = =
Bec incan.escent = 11"
0C
1 W 13/ lm = =
0'
Bec economic = 11" 0C > W & lm a*rox. & W =
Bec economic = 11" 0C 11 W / lm a*rox. / W =
Bec economic = 11" 0C 1# W 7 lm a*rox. ,# W =
Bec economic = 11" 0C 11 W 11 lm a*rox. 1 W =
2ub )luorescent = 11" 0C #> W &# lm a*rox. 1W ? 1W ? 1 W 1# cm
2ub )luorescent = 11" 0C 3/ W 1> lm a*rox. 1 W ? 1 W 11 cm
2ub )luorescent = 11" 0C 3 W 11 lm a*rox. / W ? 1 W 7 cm
2ub )luorescent = 11" 0C 1> W 11# lm a*rox. / W ? & W / cm

Cum pot transforma lumeni in milicandeli si in#ers ?...
Con#ersia automata bidirectionala lumeni $ lm % &'( milicandeli $ mcd
Cum pot transforma lumeni in milicandeli si in#ers ?...
Con#ersia automata bidirectionala lumeni $ lm % &'( milicandeli $ mcd %
Introduceti

)ezultate

Lumeni
7 11

lm
este aproximativ e!al cu 1,#1 mcd
Milican.eli
7 1,#1

mcd
este aproximativ e!al cu 11
lm

-atorita )a*tului ca cele .oua ti*uri .e masuri sunt .i)erite6 nu se *oate executa o con+ersie exacta lumeni @AB
milican.eli $lmA mc.%. 2otusi cu o buna a*roximare se *oate consi.era urmatoarea )ormula .e con+ersie <

-aca im*artim numarul .e lm la 116#, si inmultim cu 1 rezulta numarul .e mcd.

lm 0,01257 x mcd sau mcd lm x 79,5544

Calculatorul .e mai sus )ace calculele in mo. automat *entru .um
01