Marin George Costin

Istoria Artei, Anul II

Cinematografia suprarealista
Ca orice creatie suprarealista, deci ca orice vis, cinematografia nu are o logica
rationala, ci una afectiva. A incerca sa-i gasesti semnificatii, sa descifrezi metafore, sa-i
atribui simboluri, sunt demeruri inutile.
Firul narativ, povestea sau scenariul sunt aproape inexistente, spectatorul fiind
liber sa isi lase mintea sa interpreteze cum crede de cuviinta imaginile, unele cu un vag
substrat, cele mai multe, asa cum spunea Bunuel, nereprezentand nimic, singura
descifrare a lor fiind poate psianaliza. Filmele din primele decade ale curentului !anii
"#-$#% sunt mai degraba abstracte si frizeaza absurdul, fiind de multe ori neintelese.
In cinematografia suprarealista apar totusi cateva teme !subiecte% care trebuiesc
mentionate&
'ciul ( este o aparitie frecventa, de multe ori obsedanta, imaginea care ne
ramane in memorie fiind cea a ociului taiat de brici din )Cainele andaluz*, care, in fapt,
este un oci autentic, de vaca, in orbita animalului, dar cadrul fiind foarte strans iar
subiectul fiind luminat foarte puternic, se confunda cu ociul si figura umana. +ema
ociului apare si in filmul lui Man ,a- ( .ma/ Ba/ia ( unde ocii sunt pictati pe
pleoape.
Animalele, sunt si ele aparitii frecvente, mai ales in filmele lui Bunuel. In
)Cainele andaluz* de exemplu, persona0ul principal trage dupa sine doua piane in care se
afla doi magari morti. In )1arsta de aur* apar scorpioni, un catel mic ce este tratar drept
minge de fotbal, o vaca ce doarme intr-un pat, o girafa care este aruncata pe fereastra.
2reotul - apare si el, in rol principal ciar, in )Co3uille et le clerg-man* !4coica
si preotul% al regizoarei Germaine 5ulac, film ce este considerat primul film suprarealist,
dar caruia ii lipseste imagistica socanta iar firul narativ este prea incegat pentru un film
suprarealist, contrastand cu absurdul din filmele lui Bunuel.
In filmele lui Bunuel, preotul apare foarte des, iar regizorul pare sa aiba o rafuiala
directa cu acestia. In )Cainele andaluz*, in urma pianelor cu magari morti, legati cu
frangii, se afla doi preoti, rolul unuia dintre ei fiind 0ucat de 4alvador 5ali. In )1arsta de
aur* un preot este aruncat pe fereastra, in )Calea 6actee* un persona0 viseaza cu ocii
descisi cum este impuscat 2apa.
'rbii ( sunt si ei o aparitie in filmele suprarealiste, Bunuel parand sa aiba o fixatie
pentru ei, aparand in filmele acestuia pentru a fi maltratati sau ridiculizati. In )1arsta de
aur* spre exemplu, un orb primeste un sut in piept, aparent fara motiv, in )Cainele
andaluz* o fata oarba este calcata de o masina, in )6os 'lvidados* un muzicant batran si
orb este luat la bataie.
4exualitatea este si ea prezenta in filmele suprarealiste, acesta tema avand ca
sursa de inspiratie ideile lui Freud. 4exualitatea apare cateodata dublata de violenta, insa
este mai mult sugerata prin simboluri, mai mult sau mai putin transparente. Ca exemplu
poate fi data scena din )1arsta de aur* in care doi tineri se retrag in gradina si incep sa-si
suga degetele, iar mai apoi fac acelasi lucru cu degetele unei statui. Aceasta scena noua ni
se poate parea ilara si falsa, dar in anii "# ai secolului trecut aceasta scena era privita ca
pornografica si revoltatoare. 5estul de des apare si ideea triungiului amoros cu sensul de
inselaciune si adulter si nu in sensul de )treesome*.
5intre artistii avangardisti si operele lor voi face o trecere in revista acelor ce
trebuiesc mentionati ca reprezentanti ai acestui curent.
6uis Bunuel ( regizor spaniol, cel mai de seama reprezentant al suprarealismului
cinematografic, cu ale sale filme de inceput& )Cainele andaluz* !78"8%, considerat filmul
reprezentativ pentru suprarealism9 )1arsta de aur* !78$#% film pe care Bunuel l-a
prezentat drept )visul unui lunatic* pentru a putea rula public, dar cu toate acestea, dupa
premiera de la 2aris, termiata cu scandaluri, filmul a fost interzis ca fiind* prnografic si
blasfemitor*.
4alvador 5ali ( care impreuna cu Bunuel a realizat )Cainele andaluz* si )1arsta
de aur*
Marcel 5ucamp ( cu scurt-metra0ul )Anemic cinema* si semnat cu pseudonimul
,rose 4elav- !anagrama a .ros, c:est la vie% filmul fiind si el o insiruire de anagrame, in
spirala. ;ocurile de cuvinte fiind si ele preferatele lui 5ucamp.
Man ,a- si ale sale cinepoeme& ).ma/ Ba/ia*, )6a retour a la raison* si
)6:.toile de mer* in care gasim abstractiuni luminoase si solarizari, asa numitele
)ra-ografii*.
Fernand 6eger, cu al sau )Balet mecanic*, film ce ne arata un balet al masinilor si
industriei, presarat pe alocuri cu piruetele unei balerine filmata de sub talpi.
Ca o concluzie putem spune ca visul ce caracterizeaza suprarealismul se regaseste
in oricare dintre productiile amintite, iar primul film cu adevarat suprarealist s-a nascut
din doua vise& al lui Bunuel, care visase ca )un nor trecea prin fata lunii, care arata ca un
oci taiat de brici* si cel al lui 5ali, care visase )o palma din care ieseau furnici*. 4i
totusi, in ).ma/ Ba/ia*, Man ,a- sustine ca nu e vis.