Sunteți pe pagina 1din 270

NUTRITIE SI DIETETICA

ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE



CUPRINS
Introducere..3
Capitolul I............................5
1.1. Alimentatia !actor de "ano#ene$a...5
1.%. Produ"e alimentare de protectie....5
1.3. Notiuni de con"er&are a alimentelor1'
Capitolul II.11
%.1. (eta)oli"mul ener#etic al or#ani"mului.11
Capitolul III...1*
3.1. Principiile nutriti&e...1*
3.%. Aditi&ii alimentari "i contaminantii nutritionali3+
Capitolul I,...3-
..1. Aprecierea "tarii de nutritie3-
..%. Particularitati ale dietei la di!erite #rupe
populationale ....5'
Capitolul ,.5/
5.1. Re#imul alimentar in di!erite a!ectiuni5/
5.1.1. Re#imul in dia)etul $a0arat...5/
5.1.%. Re#imul in o)e$itate/1
5.1.3. Re#imul in 0iperuricemii/5
5.1... Re#imul in denutritie..+5
5.1.5. Re#imul in )olile de "tomac... -/
5.1./. Re#imul in )olile inte"tinale..13%
5.1.+. Re#imul in )olile 0epatice.1+1
5.1.-. Re#imul in )olile cailor )iliare.1-*
5.1.*. Re#imul in )olile pancrea"ului.1*-
5.1.1'.Re#imul in )olile cardio&a"culare...%'1
5.1.11. Re#imul in )olile renale.. %11
5.1.1%. Re#imul in )olile aler#ice%3%
Capitolul ,I..%3/
/.1. Sc0eme de re#imuri in di!erite )oli.%3/
Ane1a I 2 Compo$itia alimentelor..%53
3i)lio#ra!ie "electi&a...%/+
2
INTRODUCERE

Nutritia ( de la latinescul nutritio) se defineste ca
totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele isi
procura hrana ( nutrientii) necesara cresterii, dezvoltarii,
obtinerii energiei pentru desfasurarea proceselor vitale,
refecerea tesuturilor, etc.
Nutritia are o deosebita importanta in mentinerea starii de
sanatate, in dezvoltarea armonioasa a organismului uman, in
preventia unor boli, iar terapia medicala nutritionala este parte
importanta in vindecarea diferitelor boli.
Cultura sanatatii este de neconceput fara nutritie, tot asa
cum nutritia, ca o componenta esentiala a stilului de viata
optim, este de neconceput fara o
activitate fizica cel putin moderata.( 1)
Bolile cronice corelate cu nutritia au cel mai mare impact
pentru sanatatea publica, atat in termenii costului direct pentru
societate si guvern, cat si in termenii anilor de disabilitate pe
care ii produc. cestea includ obezitatea, diabetul, bolile
cardiovasculare, cancerul, osteoporoza si bolile dentare.!( 1)
"ieta urmareste, pe de o parte, compensarea unor
deficiente metabolice cu a#utorul controlului sistemului
alimentar, iar pe de alta parte, printr$o tehnologie alimentara
adecvata, posibilitatea administrarii alimentului necesar
organismului bolnav.
%edicul practician, asistentul dietetician, vor trebui sa aiba
in vedere aceste cunostinte si sa respecte cateva principii
generale(&ohl).
'
(iecare dieta trebuie modelata in functie de obiceiurile
bolnavului, adaptandu$se in limitele terapeuticii, preferintelor
bolnavului.
)n prescrierea unei diete trebuie sa se aiba in vedere intreg
comportamentul bolnavului ( emotional, economic, social, in
procesul de munca, in familie, etc.)* orice dieta prelungita mult
timp poate fi urmeta de schimbari in personalitatea bolnavului$
mai ales in cazul dietelor restrictive$ sau nu poate fi respectata
datorita conditiilor familiale, de munca sau economice.
Cu cat boala acuta sau cronica este mai grava si prelungita, cu
atat duce la un consum mai mare din proteinele proprii
organismului. Bolile metabolice dezechilibrante, bolile cronice
comsumptive, febrele prelungite creeaza, de asemenea un
bilant azotat negativ* stresul este insotit de pierdere de azot si
potasiu. +oate acestea trebuie cunoscute de nutritionist, care,
prin administrare ratoinala de proteine poate a#uta pozitivarea
mai rapida a bilantului azotat.
,rice boala care este insotita de tulburari nutritionale ( pierderi
de lichide, electroliti, azot) trebuie astfel tratata incat,
concomitent sau chiar inaintea vindecarii cauzei, sa fie
echilibrata tulburarea metabolica. (1)
Nutritia, dietoterapia pot interveni pozitiv datorita a doua
insusiri de baza ale organismului- variabilitatea ( datorita
zestrei genetice a omului) si adaptabilitatea ( modificarea
sistemelor enzimatice care intervin in procesul digestiei in
functie de schimbarea treptata a obiceiurilor alimentare).
.ecunoasterea importantei acestor doua principii biologice ne
poate face sa intelegem rolul alimentatiei rationale in
preschimbarea treptata a unor obiceiuri alimentare
necorespunzatoare, precum si rolul dietoterapiei in tratamentul
unor boli.

/
CAPITO4U4 I
1.1. A4I(ENTATIA 5ACTOR DE SANO6ENE7A
1.1.1 O3IECTI,E4E A4I(ENTATIEI 5I7IO4O6ICE
819
limentatia fiziologica trebuie sa indeplineasca
urmatoarele trei conditii-
1. Alimentatia trebuie sa asigure o crestere si o dezvoltare
corespunzatoare.
)n acest sens un rol ma#or il are alimentatia din primii
ani de viata, deoarece o alimentatie insuficienta in
primii ani de viata inseamna o dezvoltare fizica
necorespunzatoare, in timp ce o alimentatie e0cesiva
poate determina o multiplicare e0agerata a celulelor
adipoase, realizand obezitatea la copil sau germenele
obezitatii adultului.
2. Sa asigure o activitate fizica si intelectuala normala.
, alimentatie insuficienta scade randamentul fizic si
intelectual.
'. Sa asigure o stare de sanatate buna.
, alimentatie rationala trebuie sa evite dezechilibrele
nutritionale ma#ore ( obezitatea, dislipidemiile, 1+,
avitaminozele), dar si pe cele minore (avitaminozele fruste,
colonul iritabil, diverticuloza intestinala, etc.).
1. %. PRODUSE A4I(ENTARE DE PROTECTIE
2unt alimente bogate in substante biologic active, in
special proteine, vitamine, bioioni, si chiar in produsi cu efect
terapeutic, urmand sa fie folosite ca ad#uvanti in tratamentul
3
unor maladii sau produse de baza in profila0ia persoanelor sau
grupelor de indivizi cu coeficient ridicat de risc pentru anumite
maladii.
2pre deosebire de alimentatia dietetica cu un rol pasiv,
alimentele de protectie au un spectru mult mai larg, prin
caracterul profilactic al anumitor boli.
Caracteristicile alimentelor de protectie sunt urmatoarele-
$ realizarea unei game de produse intermediare intre
medicament si aliment care sa completeze
disponibilitatile terapeutice ale medicinii, sa poata fi
utilizate indelung fara efecte secundare, sa fie bine
agreate de catre bolnavi, fara reactii psihologice
adverse e0istente fata de medicamentul clasic*
$ in bolile de nutritie cu o frecventa alarmant de
crescuta, alimentele de protectie pot avea rol deosebit
in echilibrarea metabolismelor decompensate*
$ pot fi utilizate in alimentatia unor grupe de populatie
care solicita un aport suplimentar in trofine- copii,
gravide, batrani, sportive, muncitori care lucreaza in
mediu to0ic, pentru care se pot realize produse
specifice*
$ prin continutul ridicat in vitamine, unele alimente de
protectie ( germeni de grau si porumb, cereale
germinate, dro#die de bere, produse din catina si
macese) pot reprezenta o sursa importanta in aceste
substante nutritive*ele cresc imunitatea naturala a
organismului si au efecte roborante si fortifiante
$ unele alimente de protectie pot fi fabricate din
produse secundare ale industriei alimentare in care se
concentreaza o cantitate mare de substante biologic
active ( germeni de grau si de porumb, tarate, dro#die
de bere, etc.), cat si din materii prime noi, neintroduse
in circuitul alimentar ( paducel, catina, etc.) sau mai
putin utilizate ( sfecla rosie).
4
Pe"tele oceanic ca aliment de protectie
5opulatiile consumatoare de peste oceanic au o
incidenta mica a patologiei cardiovasculare, datorita
acizilor grasi polinesaturati eicosopentaenoic si
docosahe0aenoic.
dministrarea uleiului de peste la bolnavii cu
hipertrigliceridemie determina o reducere a continutului
de cholesterol, de trigliceride si a lipoproteinelor cu
denstate foarte mica.
cizii grasi polinesaturati au rol important in imunitate,
participand la secretia de anticorpi de catre celulele
splenice. 6rasimile de peste au rol de protectie a
organismului fata de diferiti promotori cancerigeni,
micsoreaza viteza de dezvoltare a transplantului de cancer
mamar, reduce numarul si marimea tumorilor mamare.
Produ"ele din cereale #erminate
6erminarea reprezinta singurul proces de prelucrare a
produselor agroalimentare, prin care se realizeaza o
crestere importanta a valorii nutritive, prin marirea
biodisponibilitatii compusilor nutritivi, a continutului in
vitamine si altor substante biologic active.
Cresterile cele mai importante le inregistreaza
vitaminele B1, B2 si B4 a caror cantitate se mareste de 3$
37 ori, ca urmare a biosintezei determinate de procesele
enzimatice foarte active, care au loc in timpul germinarii.
Componentele se gasesc intr$o stare predigerata, sunt
usor asimilabile de catre organism, substantele biologic
active sunt prezente intr$o stare natural echilibrata, ceea
ce potenteaza efectul de protectie.
8
5rodusele din cereale germinate se recomanda in dieta
bolnavilor de ateroscleroza, diabet, stari de subnutritie in
pediatrie, geriatrie,etc.
Produ"e din #ermeni de cereale
6ermenii de cereale sunt adevarate concentrate de
proteine si polivitamine naturale* proteinele din germeni
sunt bine echilibrate in aminoacizi esentiali.
"e asemenea, germenii de cereale sunt foarte bogati in
vitamina 9, care are efecte benefice in numeroase
patologii, prin faptul ca are in componenta o serie de
antio0idanti si comple0ul de vitamine B, care ii mareste
eficienta nutritionala si terapeutica. (ainurile obtinute din
germenii de grau si porumb sunt considerate ca fiind
produse de protectie comple0e datorita continutului in
aminoacizi esentiali, lipide biologic active si datorita
prezentei comple0ului vitaminic* in acest fel se e0plica
rezultatele bune obtinute in afectiuni diverse precum cele
cardiovasculare, digestive, diabet, etc.
"ro#dia de bere este considerata produs de protectie,
prin continutul ridicat in proteine, vitamine din grupul B,
ergosterol si alte substante biologic active.
)n cazul unor maladii de nutritie, al aterosclerozei,
diabetului, obezitatii, al unor afectiuni ale ficatului si
sistemului nervos, utilizarea unor diete cu dro#die a
condus la ameliorari evidente.
Produ"ele !ermentate lactic
5rodusele lactate fermentate au capatat o larga
importanta in dietoterapie datorita aportului de microflora
lactica si a faptului ca, in timpul fermentarii se produce o
predigerare a proteinelor, lipidelor si glucidelor, care
conduce la cresterea gradului lor de asimilare.
:
5rodusele lactate acide, indeosebi iaurtul, au proprietati
hipocolesterolemiante si activitate antitumorala.
)mportanta dietetica prezinta sucurile de legume
fermentate lactic, din morcovi, sfecla rosie, telina, varza,
ardei.
Produ"ele alimentare de protectie im)o#atite in
celulo$a
Celulozele si susbtantele inrudite au efecte fiziologice
comple0e- creeaza o actiune ;detergenta, micsorand
timpul de golire al stomacului prin cresterea vitezei de
tranzit intestinal* maresc cantitatea de apa retinuta,
formand un bol alimentar gelatinos, permitand absorbtia
si eliminarea substantelor nocive* reduc totalul
postprandial de trigliceride plasmatice, de trigliceride si
colesterol hepatic* influenteaza favorabil metabolismul
proteinelor* intensifica e0cretia acizilor biliari*
micsoreaza to0icitatea diferitelor substante, inclusiv a
celor cancerigene* modifica functia secretorie
pancreatica si procesele digestive intraluminale.
"atorita acestor efecte, fibrele au un rol profilactic
important in prevenirea dislipidemiilor, a cardiopatiei
ischemice, a diabetului, a litiazei biliare, a constipatiei
cornice, colonului iritabil, apendicitei, bolii diverticulare
si cancerului de colon. (ibrele sunt prezente in
polizaharidele din plante- celuloza, hemiceluloza, pectine,
mucilagii, gume si lignina.
9fectul de scadere al colesterolului este mai mare atunci
cand se adauga fibre la o dieta de#a hipolipidica.
Cantitatea de fibre in dietele cu rol de scadere a lipidelor
serice trebuie sa fie de cel putin ' g<%= (%ega#ouli), care
corespunde la apro0imativ '7 g fibre pe zi. 5rin studii
efectuate (2), s$a demonstrat efectul metabolic al dietelor
cu continut crescut in hidrati de carbon si in fibre in
>
diabetul zaharat de tip 1, aratand efectul pozitiv al
dietelor cu continut bogat in fibre( 87 g) fata de dietele
sarace in fibre (17 g).
Produ"ele alimentare im)o#atite in "u)"tante pectice
5ectina este bine tolerate de persoanele sensibilesau cu
afectiuni ale tractului gastrointestinal, avand actiune
emolienta, nu influenteaza functiile intestinului subtire,
nu afecteaza asimilarea proteinelor si nu reduce
activitatea enzimelor gastrice.
1. 3. NOTIUNI DE CONSER,ARE A A4I(ENTE4OR
Conservarea : este modalitatea prin care se intervine asupra
alimentelor pentru a le feri de procesul de alterare,
decinpentru a le mentine proprietatile organoleptice si
nutritive un timp mai indelungat.
limentele se impart din punct de vedere al rezistentei lor la
diversi factori de mediu in- alimente perisabile (lapte, carne,
peste, fructe, legume)* alimente semiperisabile( malai, unt,
oua, branza, cartofi, fructe uscate, nuci co#ite, etc.), alimente
neperisabile ( faina, paste fainoase, leguminoase uscate,
zahar, untdelemn, conserve apertizate, etc.).
limentele perisabile sunt cele care impun luarea de masuri
speciale in privinta transportului si conservabilitatii lor.
limentele neperisabile sau unele din cele semiperisabile, pot
fi pastrate in camere speciale, in pivnite bine aerisite, silozuri
sau ingropate in nisip ori pamant.
%etodele de conservare a alimentelor perisabile sunt-
a) metode fizice
b) metode chimice
c) metode fiziochimice
d) metode biochimice
17
a) (etodele !i$ice 2 folosesc temperaturi scazute
(refrigerare, congelare), temperaturi ridicate
(pasteurizare, tindalizare, sterilizare, blansizare, fierbere),
reducerea proportiei de apa ( uscarea, deshidratarea,
liofilizarea sau criodesicarea), si coservare prin iradiere.
b) (etodele c0imice 2 folosesc fie modificarea presiunii
osmotice( sararea), fie substante izolatoare ( grasime), fie
substante chimice conservante.
c) (etodele !i$icoc0imice 2 cuprind afumarea, conservarea
prin e0punerea alimentelor sarate in prealabil la actiunea
fumului rezultat din arderea rumegusului de lemn de o
anumita esenta, intr$un spatiu inchis. 2ubstantele reduse
in cursul afumarii au actiune conservanta asupra
alimentelor, determinand si modificarea calitatilor lor
organoleptice.
d) (etodele )ioc0imice 2 cuprind murarea ( se bazeaza pe
actiunea combinata a sarii si a fermentatiei lactice
produse de microorganismele de fermentatie asupra
glucidelor cu molecula mica din produsele vegetale) si
marinarea ( prin acidifierea mediului cu otet$ acid acetic$
se incetineste dezvoltarea microorganismelor sau chiar se
distrug)* metoda se foloseste atat la produsele animale
cat si la cele vegetale.

CAPITO4U4 II
%.1. (ETA3O4IS(U4 ENER6ETIC A4
OR6ANIS(U4UI
Componentele con"umului ener#etic 8592
2unt reprezentate de-
1) Consumul energetic de repaus(C9.) ? e0primat
prin rata metabolica bazala( .%B)$ care reprezinta
11
cea mai mare parte a consumului
energetic,apro0imativ 47@ $83@*
2) 9fectul termogenetic al alimentelor(9+) sau
termogeneza indusa de dieta*
') 9nergia cheltuita pentru activitati voluntare.
. Rata metabolica bazala( 1) : in conditii bazale, energia
este utilizata in activitatile mecanice necesare
mentinerii vietii, cum ar fi respiratia sau circulatia
sanguina, sinteza constituientilor organici, mentinerea
temperaturii corpului, pompele ionice
transmembranare.
+abelul 1- Consumul energetic apro0imativ al
diferitelor organe la om (1)

Or#an Procentul din CER
5icat %*
Si"tem ner&o"
central
1*
Inima 1'
Rinic0i +
(u"c0i "c0eletici 8 in
repau"9
1-
Re"tul or#anelor 1+
Total 1''
%asurarea .%B presupune repaus complet, fizic si psihic,
rela0at, dar nu in timul somnului, ci la cateva ore dupa o
activitate obositoare, intr$o atmosfera confortabila. .%B este
masurat dimineata, dupa trezirea subiectului si la 17$12 ore de
la ultima masa* .%B este relativ constanta si reprezinta 47$
87@ din totalul energetic.
(actorii care influenteaza rata metabolica bazala( .%B) sunt-
12
$ aria suprafetei corporale$ datorita caldurii pierdute
prin evaporarea apei de la nivelul pielii*
$ masa corporala$ este legata de rata metabolica de
repaus*
$ greutatea corporala;
$ sexul;
$ varsta;
$ dezvoltarea musculaturii $ la atleti, .%B este cu 3@
mai mare fata de cei care nu practica sportul, iar
femeile cu o proportie mai mare de tesut adipos decat
masa musculara, fata de barbati, au o .%B cu 3$17@
mai redus ca acestia*
$ cresterea$ .%B este mai intens in perioada de
crestere accelerata( primii doi ani de viata) si se
diminueaza progresiv in timpul pubertatii si
adolescentei*
$ glandele endocrine$ tiro0ina si noradrenalina sunt
principalii reglatori ai metabolismului* cand e0ista
deficit de tiro0ina, metabolismul bazal scade cu '7$
37@, iar in hipertiroidie .%B creste aproape de doua
ori peste valorile normale* stimularea
2N2( sistemului nervos simpatic), de e0emplu in
stres creste activitatea celulara cu eliberare de
adrenalina care stimuleaza glicogenoliza*
$ alti hormoni influenteaza .%B$ cortizolul, insulina,
2+1, etc., iar la femei e0ista variatii in functie de
ciclul menstrual si in sarcina*
$ somnul$ in timpul somnului, metabolismul scade cu
aproape 17@ cel realizat in timpul starii de veghe,
datorita rela0arii musculare si inhibarii sistemului
nervos simpatic*
$ febra- creste rata metabolismului bazal cu 1'@
pentru fiecare grad peste temperatura normala*
1'
$ temperatura mediului ambiant ? cea de la tropice
creste .%B cu 3$27@ fata de zona temperata*
$ ciclul menstrual
$ graviditatea.
B. Efectul termogenetic al alimentelor:
.eprezinta apro0imativ 17@ din totalul consumului
energetic. 2e mai numeste termogeneza indusa de
dieta/alimentatie.
re doua componente-
$ termogeneza obligatorie$ este energia necesara pentru
digestia, absorbtia si metabolizarea substantelor
nutritive*
$ termogeneza facultativa$ este o crestere a ratei
metabolice stimulata de ingerarea de alimente, pentru
transformarea caloriilor in e0ces in caldura* ea creste
de aproape doua ori in conditii de efort fizic* este
stimulata si de frig, cofeina si nicotina.
+ermogeneza alimentelor este mai mare dimineata, dupa
micul de#un, decat dupa pranz sau cina, fiind mai mare
dupa consumul de carbohidrati si proteine fata de lipide.
"e aceea, arderea lenta a grasimilor poate duce la aparitia
obezitatii.(1)
C. Activitatea fizica
Consumul energetic variaza in limite foarte mari in functie
de activitatea fizica $ 17@ la persoanele imobilizate la pat
si pana la 37@ la persoanele foarte active, sportivii.
2.1.2. Calcularea ener#iei pro&enite din alimente 8592
rderea unui gram din diferite principii alimentare
furnizeaza calorii, dupa cum urmeaza-
$ proteine ? / Acal<g
$ lipide $ > Acal<g
$ carbohidrati ? / Acal<g
$ alcool ? 8 Acal<g
1/
$ fibre alimentare ( sunt glucide rezistente la
digestie) ? 2 Acal<g
Necesarul de energie se obtine adunand necesarul energetic
in repaus, in activitate fizica si efectul termic al alimentelor.
5e baza valorilor energetice se poate calcula aportul de calorii
recomandat pe categorii de persoane(sugari, copii, barbati,
femei), folosind tabele de referinta in care sunt precizate varsta
(ani), greutatea (Ag), talia( cm).
Ta)elul % 2 Principalele cla"e de nutrienti "i ratia $ilnica
recomandata
13
." (recommended dailB alloCance) D raEia zilnicF
recomandata
1. Nutrienti ce furnizeaza energie
a. 6lucide : 1 # !urni$ea$; .<1=cal.
). Proteine : 1 # !urni$ea$; .<1 =cal.
c. 4ipide : 1 # !urni$ea$; *<3 =cal.
2.Nutrieni fr energie
d. (inerale : >n total %% de minerale< din care2
: + (acronutrien?i2 Ca< Cl< (#< P< @< Na< S
Ar"eniu< 3or< Co)alt< Cupru< Crom<5luor< 5ier<
:15 (icronutrien?i2 (an#an< (oli)den< Nic0el< Seleniu< Siliciu<
,anadiu< 7inc
e. ,itamine : 4ipo"olu)ile2 : ,it.A RDA2 5''' UI
: ,it.D RDA2 .'' UI
: ,it.E RDA2 3' UI
: ,it.@A
: Bidro"olu)ile2 : ,it.C RDA2 /' m#
: ,it.3
1
RDA2 1<5 m#
: ,it.3
%
RDA2 1<+ m#
: ,it.3
3
8Niacina9 RDA2 1* m#
: ,it.3
/
RDA2 % m#
: ,it.3
1%
RDA2 / C#
: Acid !olic RDA2 .'' C#
14
A ." nu este necesarF*
Cu e0cepEia primelor zile de viaEF, la indivizii sFnFtoGi nu
e0istF carenEF de vitamina H.
5entru a menEine constantF greutate corporalF, cheltuielile
energetice trebuie sF fie egale cu aporturile de energie. 5entru a
simplifica, echilibrul energetic corespunde acelui aport
energetic care permite menEinerea unei greutFEi corporale
stabile. )nsuficienEa aportului energetic se traduce prin scFderea
ponderalF, iar e0cesul acestuia produce creGterea greutFEii
corporale.
Necesarul energetic total zilnic trebuie sF acopere-
$ cheltuielile metabolismului bazal*
$ acEiunea dinamic specificF a alimentelor*
$ cheltuielile energetice determinate de activitatea fizicF
depusF*
$ cheltuielile energetice ca rFspuns la modificarea
temperaturii mediului Incon#urFtor.
. Calculul necesarului caloric

(actorii utili calculFrii necesarului caloric sunt- greutatea,
InFlEimea, vJrsta, profesia, activitatea fizicF, starea fiziologicF
(sarcinF, alFptare, pubertate).
Calculul metabolismului bazal (2)
9stimarea cheltuielilor energetice bazale se poate face cu
a#utorul ecuaEiei 1arris ? Benedict, care ia In calcul / variabile-
vJrsta, InFlEimea, greutatea Gi se0ul.
B99(basal energB e0penditure) reprezintF cheltuiala
energeticF bazalF Gi se e0primF In Hcal<zi.
K B99 D 44 L (1',806) L (301) ? (4,:0M)
N B99 D 43,3 L (>,306) L (1,:01) ? (/,80M)
6 D greutate corporalF e0primatF In Ag*
1 D InFlEimea e0primatF In cm*
18
M D vJrsta e0primatF In ani.
5rin multiplicarea B99 cu 1,2 se obEin nevoile energetice
necesare menEinerii unei stFri optime de nutriEie la persoanele
sFnFtoase. On unele situaEii patologice ( ca de e0emplu
pneumonii, cancere, peritonite sau In timpul recuperFrii dupF
ma#oritatea tipurilor de operaEii) nevoile energetice sunt mai
mari (In medie B99 0 1,3).
5rincipalele surse de energie pentru organismul uman sunt
reprezentate de glucide Gi lipide. 5roteinele sunt mai puEin
utilizate drept sursF de energie. On tabelul / sunt prezentate
cFldura de combustie Gi energia disponibilF In organism
corespunzFtoare proteinelor, lipidelor, glucidelor Gi alcoolului.
Consumul de alcool poate aduce o proporEie importantF din
necesarul energetic.

Calculul greutii i!eale

5entru calcularea greutFEii ideale cele mai utilizate formule
sunt- formula Broca, formula Porentz, formula %etropplitan
Pife )nsurance! Gi indicele masei corporale.
$ )ndicele masei corpului ()%C) sau Bodz %ass )nde0!
(B%)92 68=#9DE8m9F.

+abelul ' - "efinirea greutFEii corporale In funcEie de
)%C

I(C8=#DmF9 6reutate corporal;
1:,3 $ 2/,> Ag<mQ
23,7 $ 2>,> Ag<mQ
'7,7 $ '/,> Ag<mQ
'3,7 $ '>,> Ag<mQ
peste /7 Ag<mQ
NormalF
2upraponderal
,bezitate gradul )
,bezitate gradul ))
,bezitate gradul )))
1:
Nevoile energetice sunt mai mari In perioadele de creGtere.
stfel, nou$nFscuEii necesitF 113 Acal<Ag* sugarii R 173
Acal<Ag* copii Intre 1 Gi 17 ani R :7 Acal<Ag. "e asemenea,
adolescenEii au un necesar caloric crescut (pentru fete ':
Acal<Ag Gi pentru bFieEi /3 Acal<Ag).


CAPITO4U4 III
3.1. PRINCIPII4E NUTRITI,E
Proteinele
proape 83@ din substanEele solide ale organismului sunt
proteine, aceste incluzJnd proteinele structurale, enzime,
proteinele care transportF o0igenul, proteinele musculare etc.
5roteinele sunt macromolecule alcFtuite din lanEuri lungi de
aminoacizi. "intre aminoacizi, 27 sunt prezenEi In organism
In cantitFEi semnificative. Sesuturile necesitF aceGti 27 de
aminoacizi pentru a sintetiza proteine Gi alEi compuGi azotaEi
(2) .
"in aceGti aminoacizi, > sunt esenEiali (nu pot fi sintetizaEi In
organism)-
$ histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina,
treonina, tripofanul, valina. lEi doi aminoacizi, cisteina Gi
tirozina, se pot sintetiza din metioninF Gi respectiv
fenilalaninF. On cazul In care alimentaEia furnizeazF cantitFEi
suficiente din aceGti doi aminoacizi, sunt economisiEi ceilalEi
doi. 5roteinele au rol plastic, fiind necesare bunei
funcEionFri a celulelor, cJt Gi pentru asigurarea reInnoirii
tisulare, pentru creGtere, sintezF de enzime Gi anticorpi,
asigurarea echilibrului hidroelectrolitic. 5entru a menEine o
stare de echilibru metabolic, proteinele din alimentaEie
trebuie sF InlocuiascF aminoacizii esenEiali pierduEi din
1>
organism In cadrul proceselor metabolice. ,rganismul adult
eliminF zilnic produse azotate prin urinF, fecale, salivF,
descuamare tegumentarF, pFr Gi unghii. 5entru menEinerea
echilibrului azotat pierderile de substanEe azotate (In special
proteine) trebuie sF fie acoperite printr$un aport proteic
corespunzFtor In raEia alimentarF. BalanEa azotatF este
pozitivF cJnd aportul de azot este mai mare decJt cantitatea
e0cretatF, aGa cum se constatF In timpul perioadei de creGtere,
In sarcinF Gi In convalescenEF dupF traumatisme sau
intervenEii chirurgicale. , balanEF azotatF negativF implicF o
cantitate de azot e0cretatF mai mare decJt cea consumatF Gi
se IntJlneGte In cursul diferitelor boli, stFri febrile sau la
pacienEii care au suferit arsuri Intinse. 5entru calculul
necesarului zilnic de proteine se Eine cont de greutatea
corporalF. numite condiEii particulare necesitF
suplimentarea cantitFEii de proteine. On cele mai multe situaEii
este recomandatF o cantitate de proteine care sF acopere 12
$13@ din aportul caloric total. .aEia de proteine recomandatF
depinde de trei factori ma#ori-
$ calitatea proteinelor
$ aportul energetic (caloric) total
$ activitatea fizicF
Calitatea proteinelor
CantitFEile de aminoacizi esenEiali din raEii Gi proporEiile
dintre ei trebuie sF fie foarte apropiate de necesarul
organismului. 5roteinele se clasificF In-
$ proteine complete (cu valoare biologicF InaltF).
cestea au o compoziEie corespunzFtoare In aminoacizi
esenEiali ce pot fi complet folosiEi pentru a sintetiza proteine In
celulele umane. stfel de proteine sunt cele de origine animalF
din ou, lapte Gi carne*
$ proteine incomplete (cu valoare biologicF scFzutF).
ceste conEine un numFr mic de aminoacizi esenEiali Gi
27
neesenEiali Gi procurF organismului materialul necesar pentru
refacerea Eesuturilor proprii.
5roteinele vegetale sunt proteine incomplete, ca de e0emplu
triptofanul In zeina din porumb, lizina In proteina din grJu,
metionina In proteina din leguminoase uscate (fasole,
mazFre).+otuGi deficitul unor aminoacizi dintr$o proteinF poate
fi compensat prin abundenEa aceloraGi aminoacizi Intr$o altF
proteinF dacF ambele proteine sunt furnizate prin alimentaEie.
ceste proteine se numesc complementare.
Aportul ener#etic
Tn alt factor care moduleazF utilizare proteinelor este
raportul dintre aportul caloric total Gi cantitate de proteine din
raEie. %enEinerea echilibrului azotat necesitF un aport adecvat
atJt de proteine cJt Gi de componente energetice. tunci cJnd
energia furnizatF de glucide Gi lipide este suficientF, se evitF
folosirea proteinelor drept sursF de energie.
Acti&itatea !i$ic; 8%9
ctivitatea fizicF desfFGuratF determinF creGterea retenEiei
azotate din proteinele alimentare. portul insuficient de
proteine Gi<sau calorii (energie) duce la apariEia malnutriEiei.
Cele douF forme sever sunt- marasmul care apare prin deficit
de aport protein ? caloric Gi, respectiv, ACashiorAor ce apare
ca urmare a aportului insuficient de proteine, atJt sub aspect
cantitativ cJt Gi calitativ. portul proteic considerat de
securitate! (aportul minim necesar) recomandat de ,%2<(,
este de 7,3 g<Ag corp la femei Gi de 7,32 g<Ag corp pentru
bFrbaEi, e0primat In proteine cu valoare biologicF InaltF.
Alimentele !urni$oare de proteine sunt-
$ carne 15 %% #D1'' #
: me$eluri 1' %' #D1'' #
: )rGn$eturi 15 3' #D1'' #
: lapte de &ac; 3<5 #D1''
: ou; 1. #D1''
21
: pGine + - #D1'' #
: pa"te !;inoa"e<#riH<ore$ * 1% #D1'' #
: !a"ole< linte< ma$;re< "oia %' 3. #D1'' #
$ nuci 1+ #D1''#
Ta)elul . 2 Nece"arul in aminoaci$i e"entiali pe #rupe de
&ar"ta 8 m#D=#c9
Ra?ia $ilnic; de proteine pe #rupe de &Gr"t; (g<Agc<zi)- :
la adul?i U 1,2 ? 1,3 g<Agc<zi, copii 1 / ani U ' ? /
g<Agc<zi, copii + 1% ani U 2 ? ' g<Agc<zi, copii<
adole"cen?i< !emei #ra&ide< con&ale"cen?; U ' ? / g<Agc<zi.

Necesar "ugari(#$%
luni)
Co&ii (1'
luni$2ani)
A!uli
1.1istidina 2> $ $
2.)zoleucina :: 2: 17
'.Peucina 137 // 1/
/.Pizina >> /> 12
3.%etionona, cistina 82 2/ 1'
4.(enilalanina,
tirozina
127 2/ 1/
8.+reonina 8/ '7 8
:.+riptofan 1> / '
>.Malina 2' 2: 1'
+otal 9 (fFrF
histidinF)
813 2'1 :4
22
4ipidele
Nece"arul de lipide
2e recomandF ca lipidele sF reprezinte '7@ din valoarea
caloricF a diatei, ceea ce reprezintF apro0imativ 1 ? 2
g<Agc<zi. 5roporEia optimF ar fi- grFsimi saturate 17@,
mononesaturate 17@ Gi polinesaturate 17@, iar grFsimile
vegetale sF constituie 1<' sau ma0im V din cantitatea totalF
de lipide (2). 6rFsimile saturate au In compoziEia lor acizi
graGi saturaEi (care au numai legFturi simple). Cele nesaturate
conEin acizi graGi cu una sau mai multe legFturi duble.
2ubliniem astfel necesitatea aportului de acizi graGi esenEiali.
Pipidele se Impart In trei grupe mari- $ lipide simple,
$ lipide comple0e,
$ derivaEi lipidici.
a) (i&i!ele sim&le- +rigliceridele sau grFsimile neutre sunt
esteri ai glicerolului cu acizi graGi. , trigliceridF simplF are
toEi cei trei acizi graGi asemFnFtori. +rigliceridele compuse au
cel puEin doi din acizii graGi diferiEi.
Calitatea lipidelor depinde In mare mFsurF de acizii graGi
care intrF In structura trigliceridelor. "iversitatea acizilor
graGi este determinatF de lungimea lanEului de carbon Gi de
gradul de saturare (In hidrogen) al moleculei (2). NumFrul
atomilor de carbon variazF Intre / (acidul butiric ? C/-7) Gi
1: (acidul stearic ? C1:-7). NumFrul legFturilor duble variazF
Intre 7 Gi 4- cJnd toate legFturile sunt de tip ?C12$C12$,
acizii graGi se numesc saturai* cJnd moleculele apar duble
legFturile de tip ?C1DC1$, ei se numesc mononesaturai* se
numesc polinesaturai acizii graGi care au douF sau mai multe
duble legFturi.
Acizii grai saturai au ca principali reprezentanEi acidul
palmitic (C14-7) Gi acidul stearic (C1:-7). OntrucJt aceste
molecule sunt foarte hidrofobe, au o rigiditate crescutF Gi un
punct de topire Inalt IntreL4' Gi L18WC.
2'
Acizii grai mononesaturai au ca reprezentant important
acidul oleic, care are o dublF legFturF la carbonul >, care face
molecula mai puEin rigidF, iar punctul de fuziune ? trece In
stare lichidF$ mult mai #os (la L14WC). 2e gFseGte abundent In
grFsimile vegetale.
Acizii grai polinesaturai conEin Intre 2 Gi 4 duble
legFturi pe moleculF Gi au ca reprezentanEi importanEi acidul
linolenic $ douF duble legFturi$Gi acidul X$linolenic $ trei
duble legFturi.
b)(i&i!ele com&le)e$ sunt lipide care pe lJngF acizii graGi Gi
glicerol au Gi alte molecule, cum ar fi azotul sau acidul
fosforic. "in acestea amintim- lecitina, cefalina,
sfingomielina, cerebrozidele, care conEin o moleculF de
glucozF sau galactozF Gi lipoproteinele.
c)*erivaii li&i!ici $ cuprind, pe lJngF acizi graGi, unii alcooli
(glicerolul Gi sterolul), carotenoizi Gi vitamine liposolubile
(, ", 9 Gi H). Colesterolul este un alcool policiclic comple0,
care se gFseGte numai In Eesuturile animale, Indeosebi In
lipoproteinele membranelor celulare. .aportul ideal
colesterol<fosfolipide este 1, raport care prezintF interes
deosebit In menEinerea unui echilibru lipidic satisfFcFtor.
.ecomandFrile internaEionale presupun In primul rJnd
scFderea aportului de acizi graGi saturaEi la mai puEin de 17@
din grFsimile consumate (grFsimile saturate cresc
concentraEia sericF a P"P$colesterolului, cunoscut a fi
e0trem de aterogen).
Cole"terolul Hi )olile cardio&a"culare 8%9
On prezent un rol important In bolile cardiovasculare Il are
factorul genetic, relaEia aterosclerozF colesterolul rFmJne
IncF de mare actualitate. Ontr$adevFr, numeroase studii
epidemiologice, clinice Gi terapeutice au permis punerea In
evidenEF a rolul lipidelor alimentare In e0plicarea incidenEei
2/
bolilor cardiovasculare Intr$o populaEie datF. 5roblema este
comple0F, IntrucJt In prezent se cunoaGte relaEia colesterol
trigliceride plasmatice, colesterol acizi graGi saturaGi,
colesterol acizi graGi mono$ Gi polinesaturaEi. 2e Gtie In plus,
de e0emplu, cF nu toEi acizii graGi saturaEi au acelaGi efect
asupra colesterolului P"P Gi a colesterolului 1"P. cizii
lauric, miristic Gi palmitic sunt cei mai
hipercolesteroleminaEi, In timp ce acidul stearic nu are efect.
9fectul colesterolului alimentar asupra colesterolului P"P
este variabil, IntrucJt numai unele persoane prezintF o
creGtere a colesterolului P"P odatF cu creGterea
colesterolului alimentar. On plus, efectul colesterolului
alimentar este mai important dacF aportul de acizi graGi
saturaEi este simultan crescut ori dacF persoanele au de#a
hipercolesterolemie. "e remarcat cF Inlocuirea izocaloricF a
grFsimilor saturate prin grFsimi polinesaturate (echivalent a
3@ din aportul zilnic) conduce la o scFdere a colesterolemiei
cu 7,1' mmol<l Gi a colesterolului P"P cu 7,11 mmol<l.
2cFderea colesterolului alimentar cu 277 mg conduce la o
scFdere suplimentarF a colesterolemiei total cu 7,1' mmol<l Gi
a colesterolului P"P cu 7,17 mmol<l.
On ultimii ani se vorbeGte tot mai mult de rolul aterogenic
al trigliceridelor plasmatice, ca factor independent de risc
cardiovascular. cest lucru este important nu numai pentru
persoanele diabetice, dar Gi pentru persoanele obeze sau chiar
normoponderale.
6lucidele
Nece"arul de #lucide
6lucidele vor reprezenta 33$47$43@ din valoarea caloricF
globalF a dietei, adicF apro0imativ /$8 g<Ag<zi ('77$377 g<zi),
proporEional cu activitatea fizicF depusF (2).
Clasificare-
23
(ono$a0aride-$ pentozele (arabinoza Gi 0iloza)
$ he0ozele (glucoza, fructoza,
galactoza)
6lucoza se gFseGte In miere, fructe dulci, struguri,
coacFze, morcovii.
(ructoza se gFseGte In miere :7@, In fructele coapte Gi In
unele vegetale.
6alactoza se obEine prin hidroliza lactozei din lapte.
Di$a0aridele-$ zaharoza(cea mai rFspJnditF) provine
din trestie de zahFr, sfeclF. 5rin hidrolizF se scindeazF
Intr$o moleculF de glucozF Gi alta de fructozF.
$ maltoza prin hidrolizF se scindeazF In 2
molecule de glucozF.
$ lactoza este zahFrul din lapte,
favorizeazF absorbEia calciului. 5rin hidroliza enzimaticF se
formeazF o moleculF de glucozF Gi una de galactozF.
Poli$a0aride-$ amidonul constituit din amilazF Gi
amilopectinF, constituie componenta energeticF cea
mai importantF In hrana zilnicF.

5i)rele alimentare
(ibrele alimentare sunt principii nutritive de naturF
vegetalF ce nu pot fi digerate de enzimele organismului Gi se
pot grupa In trei mari categorii (2)-
$ fibre structurale (celuloza, lignina, unele hemiceluloze,
pectine, care intrF In structura pereEilor celulei ai plantelor)*
$ gume Gi mucilagii cu rol In reconstituirea zonelor lezate ale
plantelor*
$ polizaharide de depozit care reprezintF rezervele nutritive ale
plantelor.
Celuloza este un polimer liniar al glucozei format din
circa '777 de unitFEi, este insolubilF In apF Gi nu este scindatF
de enzimele tubului digestiv.
24
+emicelulozele sunt polimeri polizaharidici ce au
proprietatea de a reEine apa la nivelul intestinului Gi de a fi0a
cationi. "eGi enzimele florei bacteriene saprofite din intestin
hidrolizeazF apro0imativ :3@ din hemiceluloza, produGi
rezultaEi nu sunt absorbiEi.
,ectinele sunt polimeri ai acidului galacturonic care pot
lega unii cationi sau acizi (biliari) din intestin. 5ectinele sunt
scindate aproape In Intregime de cFtre flora intestinalF la acid
galacturonic dar acesta nu se poate absorbi.
(ignina este un copolimer aromatic Gi reprezintF
principalul vegetal cel mai puEin digerabil. Pa nivel intestinal
lignina fi0eazF sFrurile biliare dar poate fi0a Gi alte principii
nutritive, putJnd duce la scFderea absorbEiei acestora.
On funcEie de solubilitatea In acizi Gi baze fibrele se
clasificF In-$ insolubile

$ solubile
(ibrele insolubile celuloza Gi lignina sunt necesare unei bune
funcEionFri a colonului, In timp ce fibrele mai solubile din
legume Gi fructe $ pectina, scad colesterolemia. (ibrele
solubile Incetinesc evacuarea stomacului Gi contribuie la
atenuarea creGterii postprandiale a nivelului glicemiei.
lte roluri ale fibrelor alimentare sunt- absorbEia apei prin
reEinerea In ochiurile reEelei de fibre* favorizarea tranzitului
intestinal* absorbEia unor substanEe organice to0ice sau cu
potenEial carcinogenetic* acEiune hipolipemiantF.
Cantitatea optimF necesarF de fibre alimentare este de '7
g<zi. portul de fibre nu trebuie sF depFGeascF 37 g<zi
deoarece se pot produce pierderi de principii nutritive,
minerale sau tulburFri In utilizarea unor vitamine. Tn aport
insuficient de fibre alimentare, pe perioade lungi de timp poate
contribui la apariEia unor afecEiuni ca de e0emplu-
diverticulitF, colon iritabil, constipaEie, cancer de colon,
cardiopatie ischemicF, diabet, obezitate, dislipidemii. , datF
28
cu aport de fibre alimentare, alimentele de origine vegetalF vor
asigura Gi un aport de substanEe alimentare bioactive
importante pentru numeroase procese biochimice, In special
legate de neutralizarea radicalilor o0izi care apar In organism,
proces important pentru prevenirea bolilor degenerative
cronice.

,itaminele
Mitaminele sunt un grup compuGi organici strict necesari
organismului uman Gi care nu pot fi sintetizaEi de cFtre acesta.
"e aceea vitaminele trebuie procurate prin alimentaEie. Nu
prezintF materiale structurale precum proteinele, glucidele sau
lipidele Gi nu au valoare energeticF, dar Indeplinesc importante
funcEii biochimice (2). "in punct de vedere al solubilitFEii,
vitaminele se clasificF In- vitamine -i!rosolubile (cu molecule
polare, solubile In apF) Gi vitamine li&osolubile (cu molecule
apolare, solubile In grFsimi). "in prima categorie fac parte
vitaminele comple0ului B (B1, B2, B4, 55, B12, acidul folic,
biotina, acidul pantotenic) Gi vitamina C. "upF ingerarea Gi
trecerea In tractul gastrointestinal a alimentelor ce conEin
vitamine hidrosolubile, aceste din urmF sunt absorbite direct In
vena portF iar surplusul este e0cretat prin urinF. "atoritF
acestor procese, depozitele de vitamine hidrosolubile sunt
foarte mici Gi este necesar un aport alimentar continuu.
+otodatF riscul de to0icitate al acestor vitamine este mai
scFzut, iar aportul lor e0cesiv este de obicei bine tolerat (cu
e0cepEia unor cantitFEi foarte mari de niacinF sub formF de
acid nicotinic, acid ascorbic sau pirido0ina). +otuGi, la nivel
hepatic se stocheazF mici cantitFEi de acid folic, foarte puEin
acid ascorbic Gi ceva mai mult vitamina B12.
Categoria vitaminelor liposolubile cuprinde vitaminele ,
", 9 Gi H. cestea se gFsesc In alimente de origine animalF Gi
vegetalF, sunt digerate odatF cu lipidele Gi absorbite la nivel
2:
intestinal. poi sunt Incorporate In chilomicroni Gi transportate
la nivel hepatic. Pa acest nivel se aflF Gi cel mai important
depozit al vitaminelor , " Gi H. 5entru vitamina 9,cel mai
important depozit Il reprezintF Eesutul adipos. Mitaminele
liposolubile sunt e0cretate prin urinF. portul e0cesiv al
vitaminelor din aceastF categorie duce la acumularea lor In
organism, putJnd atinge nivele to0ice, ca de e0emplu In cazul
supradozelor de vitaminF , ", 9. On general, cu e0cepEia
indicaEii terapeutice e0prese, administrarea supradozelor sin
aceste vitamine este periculoasF Gi trebuie evitatF.
,itaminele 0idro"olu)ile-
vitamina ! $ se gFseGte In legume Gi
fructe(spanac, tomate, brocoli, cartofi, cFpGuni,
citrice)
$ rol antio0idant* esenEialF In creGterea
cartila#ului, oaselor Gi dinEilor* creGte rezistenEa la infecEii Gi
grFbeGte vindecarea tisularF.
$ carenEa vit.C duce la gingivoragii,
scorbut.
vitamina "1 $ se gFseGte In carne de porc, ficat,
legume, cereale, nuci.
$ rol- coenzimF In reacEiile metabolismului
glucidic, contribuie la buna funcEionare a sistemului nervos.
$ In carenEF- Incetinirea creGterii, confuzie
mentalF, edeme, Beri$beri.
vitamina "2 $ este prezentF In ficat, carne ,lapte
Gi produse lactate.
$ In organism se combinF cu acidul fosforic
Gi formeazF douF coenzime (flavin mononucleotid Gi flavin$
adenin dinucleotid) care acEioneazF ca transportori de o0igen In
cJteva sisteme o0idative importante din organism. .ol In
funcEionalitatea 2NC, a aparatului vizual, tegumentelor.
$ In carenEa de vit.B2 apar leziuni corneene
cheilozF (inflamaEia Gi crFparea comisurilor bucale).
2>
acidul folic $ prezent In ficat, legume
$ important In creGtere, maturarea
eritrocitarF.
vitamina "# $ surse alimentare sunt carne, peGte,
legume, cereale
$ simptomele carenEei vitaminice sunt- iritabilitate,
dermatitF In #urul ochilor, vFrsFturi, convulsii, litiazF renalF.
vitamina "12 $ este In carne, peGte, ouF, lapte.
$ biotina Gi acidul pantotenic sunt prezente In ficat, rinichi,
gFlbenuG de ou, legume.
,itaminele lipo"olu)ile2
vitamina A $ retinol- ficat, unt, lapte integral,
brJnzF, gFlbenuG
$ provitamina - morcovi, legume, dovleac,
cartofi, caise.
$ simptomele carenEei vitaminice-
hemeralopie, descuamare tegumentarF, acnee, diaree,
0eroftalmie.
$ simptome datorate aportului e0cesiv de
vitaminF- greaEF, iritabilitate, vedere InceEoGatF Gi In cazuri
severe hepato$ Gi splenomegalie, alopecie, creGterea presiunii
intracraniene, modificFri tegumentare.
vitamina $ $ se gFseGte In unturF de peGte,
gFlbenuGi. 2intetizatF la nivelul tegumentului
sub acEiunea luminii solare.
vitamina % $ prezentF In ulei vegetal, margarinF,
legume, spanac, salatF, boabe de cereale,
gFlbenuGi, unt, ficat.
vitamina & $ sursF importantF este- spanac,
varzF, brocoli, margarinF, uleiuri vegetale.
'7
$ ca rol intervine In procesul de coagulare a
sJngelui. 2inteza factorilor )), M)), )Y, Y la nivel hepatic este
dependentF de vitamina H.

(ineralele
"eGi substanEele minerale din organism reprezintF numai /
$3@ din greutatea corporalF, acestea sunt indispensabile pentru
menEinerea stFrii de sFnFtate. On organism, substanEele minerale
Indeplinesc importante funcEii biochimice Gi fiziologice (2).
stfel, sunt implicate In menEinerea echilibrului acido$bazic, a
presiunii osmotice Gi a nivelului normal de hemoglobinF* intrF
In compoziEia enzimelor Gi hormonilor* cu rol In contracEia
muscularF, In funcEionalitatea sistemului nervos, In dezvoltarea
Gi menEinerea scheletului osos.
"upF cantitatea In care se gFsesc In organism, mineralele
se clasificF In-
$ macromineralele care sunt prezente In cantitFEi mari In
organism Gi necesitF un aport zilnic mai mare de 177 mg. "in
aceastF categorie fac parte- calciu, clorul fosforul, magneziu,
potasiu Gi sodiul*
$ microminerale care sunt prezente In organism In concentraEii
mult mai mici.
5entru organismul uman sunt esenEiale urmFtoarele
microminerale- crom, cobalt, cupru, iod, fier, mangan,
molibden, seleniu, zinc Gi fluor. On general se considerF cF
pentru nutriEia omului sFnFtos sunt absolut necesare 14
substanEe minerale ale cFror principalele caracteristici sunt
prezente In tabelul 3.

Ta)elul 52 Principalele caracteri"tici ale mineralelor
e"en?iale 8%9
Elementu "urse .etabolism /uncii Boli0sim&tome
'1
l mineral !atorate
!eficitului
Calciu
Produ"e
lactate<
!a"ole<
!run$ele
&e#etalelor
A)"or)?ia
nece"it;
proteine care
lea#; calciul.
Re#larea prin
&it.D<
parat0ormon<
calcitonin;.
Con"tituient al
oa"elor< din?ilor.
Re#larea !unc?iei
ner&oa"e Hi
mu"culare.
Ra0iti"m<o"teom
alacie.
Poate contri)ui
la o"teoporo$;.
5o"!or
5a"ole<
ma$;re<
carto!i<
carne< ou;<
peHte<
morco&i
Controlul
a)"or)?iei e"te
necuno"cut8&it.
D9. Ni&elurile
"erice "unt
re#late de
rea)"or)?ia
renal;.
Con"tituient al
oa"elor< din?ilor<
intermediarilor
meta)olici
!o"!orila?i< ATP<
aci$i nucleici.
Ra0iti"m<o"teo:
malacie
Sodiu Sare8clorur
a de "odiu9
(eta)oli"mul
";u e"te re#lat
de aldo"teron.
Cationul principal
al !luidului
e1tracelular.
Re#lea$; &olumul
pla"matic<
ec0ili)rul acido:
)a$ic < !unc?ia
ner&oa"; Hi cea
mu"cular;.
De!icien?a apare
dup; di&er"e )oli
"au
traumati"me.
Pota"iu 4e#ume<
(eta)oli"mul
lui e"te re#lat
Cationul principal
>n !luidul
intracelular<
De!icitul de
pota"iu apare
dup;
traumati"me<
'2
!ructe< nuci de aldo"teron. implicat >n !unc?ia
ner&oa"; Hi
mu"cular;.
terapie cu
diuretice.
Caren?a produce
"c;derea
tonu"ului
mu"cular<
parali$ii<
con!u$ie
mental;.
Clor Sare
Implicat >n
ec0ili)rul
0idroelectrolitic.C
omponent al
"ucului #a"tric.
De!icitul apare
la "u#arii
alimenta?i cu
!ormule de lapte
de"odate. 4a
adul?i de!icitul
apare dup;
&;r";turi
a)undenteI >n
ca$ de tratament
diuretic >n do$e
mari.
(a#ne$iu 4e#ume
Con"tituient al
oa"elor Hi din?ilor<
co!actor en$imatic
De!icitul apare
>n "indroame de
mala)"or)?ieI
diaree "au
alcooli"m.
Crom
Carne<!icat<
cereale<
nuci<
droJdie de
)ere<
)rGn$;.
CrKL e"te
con"tituent al
!actorului de
toleran?; al
#luco$ei.
Scade toleran?a
la #luco$;.
De!icitul apare
la pacien?ii
0r;ni?i
parenteral.
Elementu
l mineral
"urse .etabolism /uncii Boli0sim&tome
!atorate
''
!eficitului
Co)alt Alimente
de ori#ine
animal;.
Nece"ar
!orm;rii
moleculei de
&it.31%.
Nece"ar doar
drept con"tituient
al &it.31%.
De!icien?; de
&it.31%.
Cupru 5icat<
carne<
cru"tacee.
Tran"portat de
al)umineI
le#at la
cerulopla"min;
.
Con"tituient al
o1ida$elor.
Anemie
0ipocrom;<
microcitar;.
De!icitul apare
>n malnutri?ie.
Sindromul lui
(en=e.
Iod Sare
iodat;<
!ructe de
mare.
Enma#a$inat >n
tiroid;.
Con"tituient al
tiro1inei Hi
triiodotironinei.
4a copii
cretini"m.
4a adul?i2 #uH;<
0ipotiroidi"m<
mi1edem.
5ier
Carene
roHie< !icat<
ou;<
le#ume8p;t
runJel<
"panac<
"alat;
&erde<
&ar$;9<
!ructe8cai"e
< nuci9.
Tran"port prin
le#are de
tran"!erin;.
5orme de
depo$it2
!eritina Hi
0emo"iderina.
Se pierde prin
"Gn#er;ri<
celule
de"cuamate.
Con"tituient al
0emo#lo)inei Hi al
en$imelor care
con?in
0emocitrocromi.
Anemie
0ipocrom;<
microcitar;.
(an#an 4e#ume<
cereale<
carne<
peHte< ceai<
lapte Hi
Co!actor pentru
0idrola$e<
decar)o1ila$e<
tran"!era$e.
Particip; la
"inte$a de
De!icitul nu
apare la om.
'/
produ"e
lactate.
#licoproteine Hi
proteo#licani.
(oli)den 4e#ume<
unele
cereale<
carne<
rinic0i.
De!icien?a e"te
"ecundar;< la
pacien?ii 0r;ni?i
parenteral.
Seleniu ,e#etale<
carne
Ac?iune
antio1idant;
"iner#ic; cu
cea a &it.E
Con"tituent al
#lutation
pero1ida$ei.
De!icitul poate
apare cGnd "olul
e"te ";rac >n
"eleniu. Caren?a
"ecundar;
"ur&ine la
pacien?ii 0r;ni?i
parenteral Hi >n
malnutri?ia
proteincaloric;.
7inc
Carne<
!icat< ou;<
lapte<
cereale<
droJdie de
)ere.
Co!actor pentru
multe en$ime2
4DB< !o"!ata$a
alcalin;< a0idra$a
car)onic;.
Bipo#onadi"m<
>ntGr$ierea
creHterii Hi a
&indec;rii
ti"ulare<
"c;derea
"im?urilor
#u"tului Hi
miro"ului.
Caren?a apare
"ecundar
nutri?iei
parenterale.
5luor Ap;
pota)il;
(;reHte re$i"ten?a
oa"elor Hi din?ilor
Carii dentare<
o"teoporo$;.
Apa
'3

Cantitatea totalF de apF din organism reprezintF 2<' din
greutatea corpului. pa asigurF In organism desfFGurarea
normalF a metabolismului tuturor celorlalte principii nutritive.
(2) pro0imativ 2<' (1377 ml) din aportul nostru zilnic de apF
este sub formF de apF ca atare sau alte bFuturi* restul se aflF In
alimente ingerate (877 ml). , cantitate micF de apF (Intre 137
Gi '77 ml<zi) este sintetizatF In organism ca rezultat al
metabolismului intermediar.
Pa o temperaturF a aerului de apro0imativ 27WC, un adult
pierde zilnic circa 2'77 ml de apF din care 1/77 mi se pierd
prin urinF, 277 ml prin fecale Gi 877 ml prin evaporarea la
nivelul tractului respirator sau difuziune la nivelul pielii.
)ngestia de apF trebuie sF fie egalF cu suma pierderilor pentru a
evita deshidratarea.
portul normal de lichid pentru adulEi este de
apro0imativ '3 ? /7 ml de apF pe Ag corp sau de 1ml apF<Acal
de energie.
6rupele alimentare
5rincipalele grupe de alimentare sunt- carnea, peGtele Gi
derivatele lor, laptele Gi derivatele lor, ouFle, grFsimi
alimentare(animalF, vegetalF), cereale Gi derivatele, legumele Gi
leguminoasele, fructele, zahFrul Gi produsele zaharoase, mierea,
condimentele, bFuturile alcoolice Gi nealcoolice (1).
portul substantelor alimentare trebuie sa asigure
organismului o serie de principii nutritive esentiale.
)n alimentatia fiziologica, principiile nutritive fundamentale
sunt asigurate atat de alimente de origine vegetala, care trebuie
sa #oace rolul cel mai important, cat si cele de origine animala,
foarte importante in animite perioade ale vietii.
Necesarul caloric al organismului va fi asigurat de proteine
12$1'@, lipide 2:$'2@ si glucide 34$47@. 5aralel vor fi
acoperite si nevoile fiziologice in toate celelalte principii
nutritive( vitamine, minerale, fibre alimentare,etc.).
'4
portul procentual in alimentatia fiziologica a diferitelor grupe
de alimente este redata astfel -
'3@ cereale si derivate
1:@ grasimi
18@ legume si fructe
12@ lapte si derivate
: @ carne si derivate
:@ zahar si derivate
2@ oua
3.%. ADITI,II A4I(ENTARI MI CONTA(INANNII
NUTRINIONA4I
ditivii alimentari (2) sunt substanEe de origine naturalF
sau sintetice, sau chiar microorganisme adFugate intenionat In
produsele alimentare Gi care au urmFtoarele roluri-$
prelungeGte durata de pFstrare*
$ amelioreazF aspectul, gustul, mirosul, consistenEa*
$ ImbunFtFEesc calitFEile tehnologiei.
ditivul poate fi o substanEF cu<fFrF valoare nutritivF Gi
care este adFugatF intenEionat In procesul de fabricaEie cu scop
tehnologic Gi organoleptic pentru ImbunFtFEirea caracteristicilor
alimentului. 2unt autorizaEi numai acei aditivi alimentari care
s$au dovedit siguri la niveluri precizate de acEiune, In urma
unor teste riguroase de laborator. ConcentraEiile admise variazF
Intre 177 ? 1777 mg<Ag. Conform manualului editat de
(,<,%2, Code0 alimentarius a elaborat norme de utilizare a
aditivilor alimentari, In concordanEF cu normele ComunitFEi
9uropene. 2pecificaEiile numerice se InsoEesc obligatoriu de
litera 9.
90istF : categorii de aditivi alimentari, notaEi cu litere
de la la 1. Ttilizarea acestor aditivi reduce irosirea de
alimente Gi asigurF populaEiei o varietate de alimente atractive.
vanta#ele trebuie cJntFrite In raport cu riscurile cunoscute,
'8
InsF problema este comple0F Gi dificil de soluEionat. Tn
e0emplu sugestiv ce revine In susEinerea acestei idei Il
reprezintF utilizarea nitriEilor In carnea conservatF. Nitritul
inhibF creGterea de Clostridium Botulinum Gi conferF o aromF
agreabilF. cestea reprezintF avanta#ele nitriEilor.
"ezavanta#ele sunt reprezentate de dovezile conform cFrora
nitritul a#uns In organism este transformat pJnF la nitrozamine,
ce sunt carcinogenice, fapt demonstrat In teste pe animale.
+otuGi, cantitatea de nitrit adFugatF cFrnii este micF In
comparaEie cu nitriEii alimentari obiGnuiEi din celelalte alimente
ce sunt convertiEi In nitriEi de cFtre glandele salivare. On plus,
vit.C din dietF poate reduce formarea nitriEilor din tractul
gastrointestinal.
9ste important cantitatea de aditivi alimentari. stfel,
un numFr mare de 9!$uri pe ambala#ele alimentelor InseamnF
mai mulEi aditivi alimentari, care, chiar aprobaEi de legislaEie, In
aceastF situaEie pot avea un impact negativ asupra stFrii de
sFnFtate.
, altF categorie de substanEe, diferitF de cea aditivilor
alimentari, o reprezintF poluanEii to0ici (contaminaEi,e0.
rezidurile de pesticide) ce trebuie strict supravegheaEi Gi a cFror
eliminare completF din anumite produse alimentare nu se poate
realiza fFrF a le altera. stfel au fost determinate niveluri
considerate sigure ale acestor poluanEi pentru o varietate de
alimente. 90emplu- aflato0ina (prezentF In arahide, In special
daca nu sunt proaspete) este cunoscutF ca agent carcinogen
hepatic la animale Gi are un nivel de toleranEF de 27 pFrEi per
milion (ppm) pentru arahide dar de 7,3 ppm pentru lapte.
Nivelul de toleranEF pentru plumb In laptele evaporat
este de 7,3 ppm, pentru mercur In peGte, crustacee, scoici, grJu
este de 1,7 ppm. ceste niveluri nu determinF ImbolnFviri sau
reacEii adverse la om.
':
CAPITO4U4 I,
..1. APRECIEREA STORII DE NUTRINIE
5rincipiile nutritive asigurF energia Gi materiale necesare
pentru menEinerea vieEii, Indeplinirea activitFEilor zilnice,
procesele de creGtere Gi dezvoltare, reparare tisularF Gi
cicatrizare, menEinerea integritFEii Gi bunei funcEionalitFEi a
tuturor organelor Gi sistemelor organismului. (2) 2tFrile de
nutriEie e0primF gradul In care sunt satisfFcute nevoile nutritive
fiziologice ale organismului.
precierea stFrii de nutriEie reprezintF evaluarea statusului
nutriEional al unei persoane precum Gi evaluarea necesarului de
nutriEi ale acestuia Gi se bazeazF pe informaEiile obEinute prin
anamnezF, anchetF alimentarF, e0amen clinic, mFsurFtori
antropometrice Gi teste de laborator. 2copurile aprecierii stFrii
de nutriEie sunt- evaluarea cu acurateEe a statusului nutriEional
al persoanei, determinarea nivelului suportului nutriEional
necesitat de acea persoanF, monitorizarea schimbFrilor
survenite In statusul nutriEional Gi efectul intervenEiilor
nutriEionale (2).
Anamne$a 8%9
+rebuie sF cuprindF atJt informaEii generale cJt Gi
informaEii care se referF la-
$ comportamentul alimentar, atitudinea faEF de alimente Gi
preferinEele alimentare*
$ obiceiurile alimentare tradiEionale Gi<sau religioase*
$ regimuri alimentare particulare
$ utilizarea de suplimente vitaminice sau minerale (cu
precizarea tipului Gi cantitFEii)*
$ numFrul Gi orarul meselor*
$ posibilitFEile financiare*
$ nivelul de activitate fizicF Gi capacitatea de efort*
$ modificFrile apetitului*
'>
$ modificFrile recente ale greutFEii corporale*
$ probleme dentare, tulburFri gastrointesinale*
$ alergii alimentare*
$ intoleranEF la lapte(lactozF)
$ antecedente personale patologice Gi eventuala lor legFturF cu
nevoile nutriEionale ale pacientului.
"atele referitoare la modificFrile recente ale greutFEii
corporale sunt foarte importante pentru informaEiile preEioase
aduse. stfel o scFdere rapidF Gi importantF In greutate poate
sugereaza prezenEa unei neoplazii, malfuncEia glandei tiroide
sau Infometarea voluntarF. "acF e0istF fluctuaEii ale greutFEii
poate fi vorba despre bulimie. 2cFderea masei musculare este
un semn important de malnutriEie.
Anc0eta alimentar;
ncheta alimentarF (2) este metoda curentF de determinare
a aportului caloric Gi are ca principal avanta# larga accesibilitate
iar ca dezavanta#, relativitatea informaEiei furnizate.
O)iecti&e- $ determinarea ingestiei medii de alimente
Intr$o zi*
$ determinarea conEinutului energetic Gi In
principii nutritive ale alimentelor
consumate*
$ aprecierea modului de prelucrare culinarF a
alimentelor din care vor rezulta eventual Gi pierderile suferite
In procesul de pregFtire*
Cel mai frecvent, informaEiile privind consumul alimentar
sunt culese cu a#utorul chestionarelor care cuprind atJt
IntrebFri standard cJt Gi IntrebFri cheie! prin care se verificF
e0actitatea rFspunsurilor. OntrebFrile trebuie sa fie de aGa
naturF IncJt sF elimine cJt mai mult din subiectivismul
aprecierilor individuale.
90istF mai multe metode de realizare a anchetei
alimentare-
/7
$ pacientul este rugat sF enumere alimentele Gi lichidele
consumate In cursul unei anumite zile, de obicei In cursul
ultimelor 2/ ore*
$ pentru aprecierea consumului alimentar se realizeazF
ancheta alimentarF pentru mai multe zile diferite incluzJnd Gi
zilele de la sfJrGitul sFptFmJnii sau cele In care, eventual,
individul s$a aflat In deplasare, urmFrindu$se alcFtuirea unui
tipar al alimentaEiei pe durata unei sFptFmJni*
$ pacientul este Intrebat despre frecvenEa cu care consumF
diferite alimente Intr$o anumitF perioadF de timp. "e obicei
pacientului In este pusF la dispoziEie o listF de alimente din
care sF aleagF. Chestionarul organizeazF alimentele In grupe
alimentare caracterizate prin nutrienEi comuni.
"acF se considerF cF informaEiile furnizate prin
ancheta alimentarF sunt veridice, se trece la calculul caloric Gi
In principii nutritive pe baza tabelelor privind compoziEia
alimentelor. portul astfel estimat se comparF apoi cu
recomandFrile e0istente. "acF modul de alimentaEie a
pacientului a suferit recent modificFri semnificative, este
recomandat sF se investigheze obiceiurile alimentare anterioare
acestei modificFri. , altF metodF folositF este aceea de a
Inregistra alimentele ingerate. 2e Eine evidenEa alimentelor
consumate fie numai sub aspect calitativ, adicF pacientul IGi
noteazF ce alimente a mJncat, sau atJt sub aspect calitativ cJt Gi
cantitativ, adicF pacientul IGi noteazF alimentele Gi cantitatea
consumatF din fiecare. CantitFEile se vor e0prima apro0imativ
(cu !unitFEi de mFsurF! ca lingura sau cana ) sau, mai e0act,
prin cJntFrirea efectivF a alimentelor In stare preparatF. Ontr$un
mod Gi mai riguros se pot nota e0act toate ingredientele folosite
Gi cantitFEile respective. 2e InEelege cF o astfel de metodF nu
poate fi folositF pe o perioadF de timp prea IndelungatF.

E1amenul clinic 8%9
/1
90amenul clinic trebuie sF fie complet Gi sF insiste
pentru a detecta eventualele scFderi ale Eesutului adipos
subcutanat sau ale masei musculare sau prezenEa edemelor
pretibiale, sacrate sau a ascitei. , atenEie deosebitF trebuie
acordatF inspecEiei tegumentelor (paloare, descuamare,
ulceraEii superficiale, calitatea vindecFrii leziunilor), stFrii de
hidratare, precum Gi inspecEiei pFrului, dinEilor Gi gingiilor,
limbii Ei buzelor.
Ta)el / 2 Semne clinice cu implica?ii nutri?ionale Hi
"emni!ica?ia lor 8%9
Te#umente2 : paloare (deficit de fier, acid folic,
B
12
)
$ echimoze (deficit de vit.H)
$ ulcere de decubit* IntJrzierea
cicatrizFrii (malnutriEie proteicF)
$ acanthosis nigricans (obezitate,
diabet zaharat)
$ hiperAeratozF ( deficit de vit. )
$ peteGii (deficit de vit. , C sau H )
$ purpurF ( deficit de vit. C sau H )
$ rash psoriaziform (deficit de zinc )
$ descuamare eczematoasF (deficit de
zinc )
modificFri ale pigmentaEiei (deficit
de niacinF, malnutriEie protein$caloricF)

$ dermatozF scrotalF sau vulvarF fFrF
semne de inflamaEie (deficit de riboflavinF )

$ subEierea Gi uscarea tegumentelor
/2
(deficit de acid linoleic )
Cap2 $ atrofia muGchiului temporal ( malnutriEie
protein$caloricF )
$ IntJrzierea Inchiderii fontanelelor (malnutriEie,
deficit vit.")
Oc0i2 :hemeralopie, 0erosis, puncte Bitot, Aeratomalacie
(deficit de vit.)
$ fotofobie, vedere InceEoGatF, inflamaEie con#unctivalF
(deficit de riboflavinF, vit. )
Ca&itate )ucal;2 : aprecierea stFrii dinEilor Gi gingiilor
$ glositF (deficit de riboflavinF, niacinF, acid folic,
vit.B
12
sau vit.
B
4
)
$ sJngerFri gingivale (deficit de vit. C , riboflavinF)
$ cheilozF (deficit de riboflavinF )
$ stomatitF angularF (deficit de riboflavinF, fier)
$ hipogenezie (deficit de zinc)
$ atrofia limbii (deficit de riboflavinF, niacinF, fier)
$ fisuri linguale (deficit de niacinF)
$ seboree nasolabialF (deficit de vit. B
4
)
6Gt2 : guGF (deficit de iod)
$ mFrirea parotidei (deficit proteic)
Torace2 : mFtFnii costale (deficit de vit. ")
Cord2 : tahicardie (deficit de vit. ")
A)domen2 : diaree (deficit de niacinF, folat, vit. B
12
)
$ distensie abdominalF ( malnutriEie protein$
caloricF)
$ hepatomegalie (malnutriEie protein$caloricF)
6enitalDurinar2 : pubertate IntJrziatF (malnutriEie protein$
caloricF)
E1tremit;?i2 : edem (deficit proteic)
$ atrofie muscularF Gi slFbiciune (malnutriEie
protein$caloricF)
/'
$ hiporefle0ie (deficit de tiaminF)
$ ata0ie (deficit de vit. B
12
)
$ dureri osoase Gi articulare (deficit de vit. C )
$ deformFri osoase (deficit de vit. ", calciu Gi
fosfor)
5anere : depigmentarea Gi fragilitatea pFrului, alopecie
(malnutriEie proteicF)
$ Aoilonichie (deficit de fier)
$ striuri transverse la nivelul unghiilor (deficit proteic)
Neurolo#ic : tetanie (deficit de calciu Gi magneziu)
$ parestezii (deficit de tiaminF, vit.B
12
)
$ abolirea refle0elor (deficit de tiaminF )
$ demenEF, dezorientare (deficit de niacinF )


(;"ur;tori antropometrice 8%9
%FsurFtorile antropometrice dau informaEii despre starea
actualF de nutriEie Gi despre compoziEia organismului.
)nterpretarea statusului nutriEional prin aceste mFsurFtori
implicF compararea datelor pacientului cu date de referinEF care
sunt de obicei bazate pe studiul unui numFr mare de indivizi
din populaEia generalF. )nterpretarea acestor mFsurFtori variazF
In funcEie de vJrsta pacientului Gi necesitF metode
standardizate. Cea mai folositF metodF de investigare a stFrii
de nutriEie este determinarea greutFEii corporale Gi de obicei se
utilizeazF ImpreunF cu mFsurarea InFlEimii, pentru a stabili
dacF o persoanF este normo$, sub$ sau supraponderalF.
1 relativ 2 1 actual 0 1 i!eal ) 1''
, greutate relativ mai mare de 127@ este consideratF
obezitate.
%Fsurarea greutFEii corporale are o realF valoare dacF se
face periodic.
Calculul indicelui de masF corporalF ()%C) este util din
punct de vedere clinic pentru diagnosticul obezitFEii pentru cF
//
are mai multF acurateEe In mFsurarea Eesutului adipos decJt
greutatea corporalF. )%C reprezintF cel mai rapid Gi mai
acceptabil mod de apreciere a obezitFEii. +otuGi e0istF cJteva
limite- )%C supraestimeazF Eesutul adipos la persoane cu o
masF muscularF foarte dezvoltatF (sportivi de performanEF) Gi
subestimeazF Eesutul adipos la persoane subponderale care au
pierdut In greutate din alte Eesuturi decJt cel adipos, aGa cum se
IntJmplF la vJrstnici. 5rocentul de modificare a greutFEii se
foloseGte dacF anamneza a decelat o pierdere ponderalF recentF.
,rocentul !e mo!ificare a greutii 2 (1 uzual 3 1
actual) 0 1 uzual ) 1''

Ta)el +2 Interpretarea procentului de modi!icare
a #reut;?ii


'erioada de timp
(n care s-a produs
sc)derea ponderal)
Sc)derea ponderal)
semnificativ)
Sc)derea
ponderal) sever)
1 sFptFmJnF 1$2@ Z 2@
1 lunF 3@ Z 3@
' luni 8,3@ Z 8,3@
4 luni 17@ Z 17@
1 an 27@ Z 27@
%Fsurarea grosimii pliului cutanat este de obicei greu de
realizat Gi supusF erorilor atunci cJnd este folositF la pacienEii
obezi. ceasta evalueazF grosimea totalF a organismului
IntrucJt mai mult de 37@ din aceasta este situatF subcutanat.
"eGi grosimea pliului cutanat se poate mFsura la nivel bicipital,
tricipital, subscapular Gi suprailiac, cea mai folositF In practicF
este mFsurarea pliului cutanat tricipital.
%Fsurarea circumferinEelor braEului, taliei Gi Goldului
aduce date mai obiective decJt mFsurarea grosimii pliului
/3
cutanat. [ona muscularF a #umFtFEii superioare a braEului este
folositF pentru estimarea masei musculare slabe a corpului.
9ste derivatF din grosimea pliului cutanat la nivel tricipital
(+2() Gi din circumferinEa braEului mFsurat In acelaGi loc ca Gi
+2(. %edia circumferinEei braEului este de '2 \ 3 la bFrbaEi Gi
2: \ 4 la femei.
Aria mu"culaturii din P "uperioar; a )ra?ului
8cm
%
9QRcircum!erin?a1D%)ra?8cm9:8STTS58cm9U
%
D.S:1' $
pentru bFrbaEi
QRcircum!erin?a1D%)ra?8cm9: STTS58cm9U
%
D.S:/<5 : pentru
femei
ceastF formF corecteazF aria braEului superior la
grFsime Gi conEinutul osos. Malorile medii sunt de 3/ \ 11 cm
2
pentru bFrbaEi Gi '7 \ 8 cm
2
pentru femei. Maloarea cu '3@ sub
aceste standarde indicF o depleEie a masei slabe. 5entru
evaluarea compartimentului proteic somatic, alcFtuit In
principal de Eesutul muscular striat se foloseGte circumferinEa
braEului. 5rin utilizarea atJt pliului tricipital cJt Gi a
circumferinEei braEului se estimeazF destul de bine masa
muscularF Gi cantitatea de Eesut adipos.
Tn alt indice util de calcul este raportul talie<Gold, care
este indicatorul obezitFEii de tip abdominal (android). Malorile
normale ale raportului talie < Gold sunt mai mici de 7,: la femei
Gi mai mici de 7,> la bFrbaEi. On general, obezitatea abdominalF
este consideratF la raport talie<Gold mai mare de 7,> la femei Gi
mai mare de 1 la bFrbaEi.
lte metode prin care se evalueazF Eesutul adipos al
organismului sunt- densitometria prin cJntFrire sub apF,
impedanEa bioelectricF Gi, dintre cele mai moderne, tomografia
computerizatF Gi rezonanEa magneticF nuclearF. 9vident cF
aceste ultime douF investigaEii nu sunt utilizate In mod curent
datoritF costurilor foarte mari, dar aduc importante informaEii
despre proporEia de grFsimi situatF intra$abdominal Gi,
respectiv, subcutanat.
/4
Te"te de la)orator
+estele de laborator includ determinFri care vizeazF
compoziEia organismului (indicele creatininF ? InFlEime,
e0creEia ' metilhistidinei, azotul Gi potasiul total, apa din
organism)* nivelul diferitelor proteine (albuminF, prealbuminF,
transferinF, proteina care leagF tiro0ina, proteina care leagF
retinolul), teste imunologice (hipersensibilitatea cutanatF
IntJrziatF) Gi numFrul total al limfocitelor.
On interpretarea rezultatelor analizelor biochimice trebuie
avute In vedere variaEia acestora In diferite stFri patologice sau
In legFturF cu administrarea unor medicamente. "e e0emplu,
hipoalbuminemia se poate datora atJt malnutriEiei protein$
calorice dar Gi pierderilor proteice la nivel renal, In tractul
gastro$intestinal sau In al treilea spaEiu Gi efectului citoAinelor
care scad sinteza hepaticF de albumine. On cazul anemiei
feriprive se investigheazF sideremia, feritina, capacitatea totalF
de legare a fierului (C+P(), saturaEia transferinei* iar In cazul
anemiei macrocitare se investigheazF nivelul folatului
eritrocitar, nivelul seric al vitaminei B
12
, testul 2chilling.
"eficienEele de vitamine sau minerale se pot determina
prin mFsurarea nivelului lor In sJnge, salivF Gi alte Eesuturi sau
prin mFsurarea reacEiilor chimice specifice unui anumit nutrit.
..1.5. Etapele >ntocmirii unei diete !i$iolo#ice
Ontocmirea unui regim alimentar, atJt pentru persoanele
bolnave dar Gi pentru persoanele sFnFtoase, trebuie sF se
respecte o serie de etape comune care se bazeazF pe
cunoaGterea unor date antropometrice, fiziologice (activitate
profesionalF Gi e0traprofesionalF) Gi fiziopatologice
(caracteristicile afecEiunii prezente), fFrF de care calculul
pentru Intocmirea meniului Intr$o zi anume este imposibil.
Prima etap;2 "tabilirea necesarului caloric care este
e0primat In Acal<Ag pe corp. cest necesar poate varia, In
general, Intre 3 Acal<Ag corp<zi Gi /3Acal<Ag corp<zi. Calculul se
face pentru greutatea idealF, adicF greutatea pe care persoana
/8
respectivF ar trebui sF o aibF Gi care este fie calculatF, fie cititF
In tabele speciale. 5entru o persoanF cu greutatea idealF de 87
Ag 3 Acal<Ag corp<zi InseamnF '37 Acal, In timp ce 3/ Acal<Ag
corp<zi InseamnF '137 Acal<Ag corp<zi.
Pa persoanele normale, numFrul de calorii se acordF In
funcEie de vJrstF, se0 Gi In special de gradul de activitate fizicF.
(iecare nivel de activitate fizicF presupune o cheltuialF
energeticF datF de travaliul muscular care se adaugF la
metabolismul bazal In funcEie de numFrul de ore In care se
efectueazF acest travaliu.
A doua etap; 2 Caracterizarea general a !ietei 4i
!istribuirea necesarului caloric &e cele 5 &rinci&ii nutritive:
gluci!e6 &roteine 4i li&i!e. Pa o persoanF normalF, de e0emplu,
distribuEia celor ' principii energetice pot fi- 47@, 1'@ Gi
respectiv 28@.
%enEionFm cF aceleaGi procente de proteine, glucide Gi
lipide pot sF corespundF unor aporturi calorice diferite. On
aceastF etapF a Intocmirii dietei este obligatorie Gi
caracterizarea generalF a dietei In raport de necesarul caloric Gi
de principiile nutritive care rezultF din analiza tuturor
elementelor menEionate. "e e0emplu, dieta poate fi
hipocaloricF, hipoproteicF, normolipidicF, hiperglucidicF Gi
uGor hiposodatF, sFracF In purine, bogatF In fibre etc.
Caracterizarea dietei decurge din nevoia corectFrii unor
tulburFri sau afecEiuni e0istente Gi care urmeazF a fi parEial
corectate prin dietF.
Ontr$un e0emplu teoretic, se va acorda unui pacient '7
Acal<Ag corp<zi, 4/@ glucide, 1'@ proteine Gi 2'@ lipide, 4 g
NaCl (/ g de sodiu) Gi '2 g fibre alimentare. +ot In aceastF
etapF , In funcEie de caracteristicile dietei ce decurg din
diagnosticul clinic al afecEiunilor prezente se vor face Gi
recomandFrile privind Gi provenienEa proteinelor Gi lipidelor,
precizJnd cJt la sutF vor fi animale Gi cJt la sutF vegetale. 2e
/:
poate, de asemenea, menEiona cJte grame de acizi graGi vor fi
polinesaturaEi, mononesaturaEi sau saturaEi.
A treia etap;2 ,recizarea cantitilor !e &rinci&ii
nutritive 7n grame (&entru &roteine6 gluci!e 4i li&i!e) sau
miligrame (&entru minerale) sau micrograme (&entru
vitamine sau oligominerale)
"in calculul fFcut pe baza etapelor preliminare va rezulta,
de e0emplu, cF pacientul va primi '37 g glucide, :2 g lipide
(37@ animale Gi 37@ vegetale) Gi >7 g proteine (2<' animale Gi
1<' vegetale), 8 g NaCl Gi '2 g de fibre alimentare.
A patra etap;2 8ra!ucerea cantitilor !e &rinci&ii
nutritive 7n cantitile !e alimente necesare 7ntocmirii !ietei.
ceastF etapF se realizeazF consultJnd ta)elul - ,
rezultJnd In final un tabel dupF modelul de mai #os.
liment Cantitate
(g)
5roteine (g)
nimale
Megetale
Pipide (g)
nimale
Megetale
6lucide
(g)
Na
(mg)
A cincea etap;2 Realizarea meniului zilnic6 &e mese.
E)em&lu !e !iet2
$ dimineaEa, ora :- lapte 237ml, '7 g pJine, 17 g unt, '7 g
brJnzF*
$ gustarea de la ora 11- un mFr de 137 g
$ prJnzul de la ora 1'- supF cremF de legume, peGte fiert cu
garniturF de cartofi, salatF de varzF, 177 g pJine, 1 mFr de
177g*
$ gustarea de la ora 18- 177 g orez cu lapte, '7 g pJine, 27 g
parizer*
$ cina de la ora 21- / g budincF de conopidF cu brJnzF, un
ou fiert, 137 g roGii.
A Ha"ea etap;2 .enionarea elementelor !e
gastrote-nie.
/>
2e va e0plica modul de realizare a unor preparate
alimentare recomandate In dietF, de e0emplu modul de
realizare a supei$cremF de legume.
..%. Particularit;?i ale dietei la di!erite #rupe popula?ionale
Alimenta?ia "porti&ilor 8%9
precierea nevoilor energetice (mFsurate In Catt) se face In
funcEie de tipul de activitate sportivF efectuatF-
1. fotbal, rugbB, handbal, rame, tenis, maraton, cros, sAi
fond, s]uash, nataEie de competiEie, marG atletic, ciclism ?
377 Catt pentru bFrbaEi Gi /37 Catt pentru femei*
2. cicloturism, footing, nataEie amatori, patina#, sAi, bo0,
scrimF, polo pe apF, basAet, tenis de masF, volei, caiac$
canoe, marG rapid, #udo, Aarate ? '37$377 Catt pentru
bFrbaEi Gi 237$ /37 Catt pentru femei*
'. golf, echitaEie de agrement, grFdinFrit, ping$pong, mers
pe #os ? 183$'37 Catt pentru bFrbaEi Gi 1/7$1:7 Catt
pentru femei*
/. sedentar 183 Catt pentru bFrbaEi Gi 1/7 Catt pentru femei.
Cheltuiala energeticF (In Catt), se InmulEeGte cu
durata (In secunde) Gi se obEine astfel energia In #ouli, In funcEie
de durata activitFEii sportive efectuate. Pa sportivi apar cJteva
particularitFEi ale metabolismului hidroelectrolitic- din cauza
efortului, procesul de transpiraEie se intensificF, pierzJndu$se
pJnF la ' litri<zi (lichide Gi sFruri). Necesarul de Na este de 1
$1,3 g la litrul de apF (bFuturi). 2e pierde Gi alte minerale, dar In
cantitate mai micF.
OntrucJt sportivii au o dietF cu multe vegetale Gi fibre
poate apFrea carenEa de fier. portul de fier se va realiza prin
suplimentarea dietei* iar la anemici se va administra 177 mg (e
37
feros<zi. "acF se suplimenteazF sistemic e0istF unele riscuri, ca
de e0emplu- cardiopatie, cancere, creGterea producEiei de
radicali liberi, accidente la cei cu hemocromatozF. Mitaminele
se vor suplimenta In funcEie de tipul de activitate sportivF Gi de
pierderile sudorale. Pa sportivii de rezistenEF sunt necesare
antio0idantele* la cei de forEF, antio0idantele asociate cu vit.B
4
*
la cei cu necesar mic de energie(gimnasticF, dans, cFlFrie) nu
este necesarF suplimentarea.
On ceea ce priveGte macronutrienEii, regimul este mai
sFrac In lipide Gi bogat In glucide (glucide- apro0.12g<Ag<zi). On
timpul e0erciEiului fizic se recomandF aportul de bFuturi cu
minerale, glucide Gi vitamine (glucide 1g<Ag<zi). On cursul
e0erciEiului fizic se recomandF glucide cu inde0 glicemic mare.
"acF efortul se va prelungi In timp (cros, maraton), se vor da
alimente cu indice glicemic din ce In ce mai mic. 2portivii nu
par sF aibF mai multF nevoie de lipide decJt populaEia
obiGnuitF. 2e poate scFderea procentului de lipide din dietF
pJnF la 13@ (la un consum Z/777 Acal<zi). portul de proteine
este cel din dietele obiGnuite. 2portivii de rezistenEF au un
necesar proteic de 1,3$1,8 ori mai mare faEF de populaEia
normalF. Pa sportivii de forEF aportul de proteine poate fi
crescut pJnF la 2g<Ag<zi, dar cu prudenEF, urmFrind funcEia
renalF, hepaticF Gi metabolicF. Pimita ma0imF este de 'g<Ag<zi,
pe o perioadF de timp Gi necesitF supraveghere medicalF atentF.
Alimenta?ia !emeii >n";rcinate "au care al;ptea$; 8%9
CreGterea In greutate recomandatF In timpul sarcinii este de
11,3$14Ag la femei cu )%C Intre1>,:$24 Ag<m
2
* la adolescente
se recomandF aceeaGi creGtere In greutate indiferent de )%C* la
femeile mici de InFlEime se recomandF o creGtere mai micF
ponderalF* iar In cazul unei sarcini gemelare se recomandF
creGterea ponderalF mai mare (14$27 Ag)* dacF nu vor alFpta,
femeile vor fi sfFtuite sa$Gi monitorizeze greutatea astfel IncJt
sF creascF ponderal mai puEin de 14 Ag $ nu au fost stabilite
31
limite stricte. 6ravida va fi pregFtitF ca dupF naGtere sF$Gi
recapete greutatea normalF.
Nevoile energetice Incep sF creascF din sFptFmJna 2/, sunt
cu 27@ mai mari In sFptFmJna '4. 6ra&idele au un nece"ar
de apro1. %5'' =calD$i< iar cele care al;ptea$; nece"it; circa
%+'' =calD$i.
6ravida necesitF, faEF de restul populaEiei de se0 feminin, la
aportul zilnic, o suplimentare de 1<3 # proteineD$i >n primul
trime"tru< de /<1 # proteine >n al doilea trime"tru Hi de 1'<+
# proteineD$i >n ultimul trime"tru. Paptele matern conEine
1:7$1>7 mg proteine la 177ml. portul proteic minim este de
/8 g de proteine<zi In primul trimestru, de 32 g de proteine<zi In
al doilea trimestru, de 41 g<zi I ultimul trimestru, iar In
perioada de alFptare de 47g<zi. Necesarul proteic In mod
normal la o gravidF sau In timpul alFptFrii este de apro0. :7
g<zi. 6lucidele reprezintF 37$33@ din totalul energetic, iar
lipidele '7@ din totalul energetic.
5entru minerale Hi &itamine sunt recomandate
urmFtoarele raEii zilnice- Ca 1777 ^g, 5 :77 mg, %g /77$'>7
mg, (e '7$17 mg, [n 1/$1> mg, Cu 2$2 mg, iod 277^g, fluor 2
mg, 2e 47 ^g, crom 47$33 ^g, vit. 877$>37 ^g, " 17$17 ^g, 9
12$1' mg, C 127$1'7 mg, B
1
1,: mg, B
2
1,4$1,: mg, B
'
14$13
mg, B
3
3$8 mg, B
4
2 mg, B
:
(biotina) 37$33 mg, acid folic /77$
'77 ^g, B
12
2,4$2,: mg.
CarenEele In anumite minerale sau vitamine pot afecta
atJt femeia gravidF cJt Gi fFtul. stfel, carenEa de iod poate
determina guGF, hipotiroidie, reversibile la femeia gravidF, iar
la fFt hipotiroidie du deficit intelectual, tulburFri neurologice.
Pa femeia gravidF absorbEia fierului este crescutF faEF de
normal de 3$> ori. nemia feriprivF anterioarF sarcinii creGte
riscul prematuritFEii de 2,4 ori, riscul de greutate micF la
naGtere de ' ori, precum Gi riscul mortalitFEii perinatale. On
EFrile dezvoltate, anemia megaloblasticF poate apFrea la 2,3$3@
dintre femeile gravide. .iscurile anemiei megaloblasticF
32
implicF- avort spontan, greutate micF la naGtere, retard de
creGtere intrauterinF, iar dacF apare precoce, In timpul
embriogenezei, poate duce la malformaEii fetale- defecte de
Inchidere a tubului neural, encefalocel, anencefalie. Pa femeia
gravidF creGte absorbEia calciului intestinal* scade e0creEia*
creGte reabsorbEia calciului indiferent de aport (chiar dacF se
suplimenteazF).
Alimenta?ia &Gr"tnicului 8%9
Pa vJrstnici apar urmFtoarele particularitFEi ale
metabolismelor-
1. 6lucidic ? IntJrzie secreEia postprandialF de insulinF,
creGte rezistenEa perifericF la insulinF, se pierde vJrful
insulinic la IncFrcare cu glucozF, vJrful secundar
insulinic este IntJrziat, se modificF transportul
muscular de glucozF (6PT+$/), rezultJnd astfel o
scFdere a captFrii glucozei In muGchi Gi a stocurilor de
glicogen. %odificFrile enumerate sunt mai frecvente la
cei cu obezitate abdominalF decJt la normoponderali.
2. Pipidic ? creGte colesterolemia cu 7,1 mmoli<l<decadF,
scade 1"P$colesterolul, creGte masa grFsimii
abdominale, scade funcEia _3 Gi _4 desaturazelor la
subiecEii de peste :7 ani ceea ce duce la o scFdere a
metabolizFrii lipidelor de origine vegetalF.
'. 5roteic ? scade anabolismul proteic postprandial (din
cauza devierii In circulaEia splahnicF a aminoacizilor
ingeraEi), scade vJrful seric al aminoacizilor, scade
stimularea anabolismului muscular proteic. cest
anabolism poate fi crescut cu o raEie proteicF mai
mare. Catabolismul proteic nocturn poate fi micGorat
diminuJnd conEinutul In proteine al mesei de searF.
/. 9nergetic ? nu este foarte modificat- energia necesarF
alimentFrii nu este modificatF* cea necesarF efortului
fizic suferF InsF o creGtere minimF (cu apro0. 27@ la
83 ani mai mult decJt la 27 ani). MJrstnicii sunt
3'
predispuGi la malnutriEie pentru cF acelaGi efort
necesitF mai multF energie, iar aportul alimentar scade
prin diminuarea apetitului, gustului Gi mirosului.
Pa vJrstnic nevoia energeticF este de '7 Acal<Ag din care 37$
33@ glucide, '7$'3@ lipide Gi 12$13@ proteine. Cantitatea de
fibre recomandatF este de 27$23 g<zi. .aEiile zilnice
recomandate pentru vitamine sunt de- 87 ^g vit.H, 877 ^g 9]
de retinol, 177 mg vit.C, 13$27 mg vit.9, vit.B
1
$ 1,3 mg<zi, B
2
? 1,8 mg<zi, B
3
? 17 mg<zi, B
4
? 2 mg<zi, B
12
? 4 ^g<zi. 5entru
minerale sunt recomandate urmFtoarele raEii zilnice- Na / g, H
' g, Ca 1277 mg, fosfor :77 mg, %g 2/7 mg, [n 13 mg, (e 17
mg, Cu 2 mg, )od 137 ^g, Cr 123 ^g, 2e :7 ^g. portul
lichidian este de minim 2litri<zi, din care cel puEin #umFtate ca
bFuturi.
Alimenta?ia &e#etarian; 8%9
9egetarianism implicF e0cluderea din alimentaEie a cFrnii,
laptelui Gi ouFlor* lacto$ovo$vegetarianism implicF e0cluderea
doar a cFrnii* iar lactovegetarianism implicF Gi e0cluderea Gi a
ouFlor.
, caracteristicF a acestui tip de alimentaEie o reprezintF
aportul crescut de fibre, fructe, ceea ce scade riscul de
morbiditate cardio$vascularF, Gi de neoplazii. , dietF
vegetarianF implicF mai multe efecte benefice asupra sFnFtFEii.
stfel fracEiunile lipidice sunt influenEate favorabil- P"P
scade, 1"P creGte moderat* + este mai scFzutF la vegetarieni
Gi e0istF un risc mai redus de boli cardiovasculare. 5roteinele
din soia scad P"P, cresc 1"P prin creGterea numFrului de
receptori P"P disponibili ceea ce face sF creascF degradarea
P"P de : ori. "intre acestea, genisteina este o izoflavonF cu
efect asemFnFtor estrogenilor prin mecanisme similare.
2cFzJnd concentraEia de colesterol, formarea plFcii de aterom
(scade activitatea factorilor de creGtere, inhibF proliferarea
celularF), inhibF formarea trombinei Gi activare plachetarF,
scade producEia de inhibitori de activator de plasminogen.
3/
"ieta vegetarianF realizeazF un aport crescut de antio0idanEi-
vitaminele , C, 9, izoflavonoidele. "in punct de vedere al
aportului lipidic, grFsimile animale cresc P"P, scad 1"P,
invers decJt cele vegetariene, iar soia reprezintF o sursF de
acizi graGi polinesaturaEi `' cu efecte specifice pe sinteza de
eicosanoide cu rol antiagregant plachetar. .aportul acizi graGi
saturaEi<nesaturaEi scFzut are efect antiagregant plachetar.
limentaEia vegetarianF implicF Gi unele riscuri-
1. portul de proteine- la lacto$vegetarieni Gi lacto$ovo$
vegetarieni nu e0istF riscuri* dacF se consumF soia nu
e0istF risc de deficit de aport de aminoacizi esenEiali,
deoarece e0istF un aport optim al acestora.
2. portul de vitamine Gi minerale- la copiii vegetarieni
poate apFrea carenEa de vitamina B
12
. Mitamina " nu
trebuie suplimentatF deoarece se sintetizeazF In piele In
prezenEa energiei luminoase solare. +rebuie consumate
legume Gi fructe bogate In calciu (nuci, mazFre). 90istF
risc crescut de deficit de fier deoarece dietele vegetariene
au un conEinut scFzut In fier, care, In plus, nu este fier
heminic (ca In carne) Gi se leagF de fitaEi, polifenoli, acid
o0alic* vitamina C Ii amelioreazF biodisponibilitatea.
.iscul de anemie feriprivF este mai mare la copiii hrFniEi
la sJn de mame vegetariene, care au depozite mici de fier.
, rezervF scFzutF de fier In primul trimestru de sarcinF
determinF un risc crescut de prematuritate Gi necesitF
IncFrcare cu fier. [incul se gFseGte In cantitFEi scFzute In
vegetale iar biodisponibilitatea sa este afectatF de legarea
de fitaEi, polifenoli, acid o0olic.
'. portul de lipide- acizii graGi esenEiali n$'
eicosapentanoic ? 95 sidocosahe0aenoic ? "1 se
gFsesc In peGte, alge marine Gi soia. 5oate apFrea deficit la
copii.
CreGterea Gi dezvoltarea copiilor lacto$ovo$
vegetarieni este normalF* doar la vegetarieni pot apFrea
33
tulburFri de creGtere (greutate, InFlEime, perimetrul cranian). Pa
gravide pot apare perturbFri determinate de aportul scFzut de
vitamina ", B
12
, fier, acizi graGi `'.

CAPITO4U4 ,
5.1. RE6I(URI A4I(ENTARE IN DI5ERITE
A5ECTIUNI
5.1.1. RE6I(U4 A4I(ENTAR IN DIA3ETU4
7ABARAT 839
Dia)etul $a0arat este o boala cu evolutie cronica, aparuta
prin deficit relativ sau absolut de insulina. )nsulina este un
hormone secretat de pancreas si care, in conditii de carenta,
perturba metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor, al apei
si al sarurilor minerale.
)n functie de necesitatea administrarii insulinei, "[ se
clasifica in- diabet zaharat ( "[) tip 1, insulinodependent si
diabet zaharat tip 2, insulinoindependent.
D7 tip 1 8 in"ulinodependent9 ? afecteaza predominant
subiectii tineri, pana la /7 ? /3 ani, putand insa aparea la orice
varsta. )n aparitia lui sunt invocate- predispozitia ereditara si
factorii de mediu ( unele viroze si substante chimice, factori
alergogeni, lipsa alimentatiei la san, temperaturile scazute
prelungite, etc).
%anifestarile bolii apar brusc- poliurie, sete accentuate,
pierdere in greutate, iritabilitate, astenie, crampe musculare,
constipatie, tulburari de vedere, infectii cutanate ( predominant
genitale), etc. )ntervalul scurs intre aparitia primelor simptome
si diagnostic este, de regula, in medie de 27 zile. "aca
diagnosticul nu a fost pus, acuzele bolnavilor se modifica,
34
aparand dureri abdominale, mimand abdomenul acut, greata,
varsaturi, astenie, respiratie de tip acidotic cu miros de acetona,
semne de deshidratare, obnubilare si chiar coma.
D7 tip % 8 in"ulinoindependent9 ? afecteaza persoanele
trecute de /7 $/3 ani, indeosebi cele care sunt sau au fost
obeze* ele intereseaza cel mai mare numar de diabetici( :7@).
paritia acestei forme de diabet zaharat s$ar datora interventiei
unei predispozitii ereditare, obezitatii, sedentarismului,
stresului psihic, nutritiei inadecvate, prezentei unor boli
endocrine, folosirii unor medicamente hiperglicemiante ( e0.
cortizonul, estrogenii sintetici, diureticele tiazidice, etc.).
%anifestarile clinice includ- caracterul insidios al bolii, in
apro0. 3'@ cazuri apar- astenia, infectiile cutanate, cresterea
consumului de lichide si a diurezei, scaderea ponderala. )n 2>@
din cazuri descoperirea bolii poate fi intamplatoare, cu ocazia
unui e0amen de urina ce evidentiaza glicozurie sau a unuia de
sange care indica cresterea anorrmala a glicemiei
( hiperglicemie). )n anumite situatii, "[ tip 2 se descopera cu
ocazia unei complicatii, respectiv, infarct miocardic, accident
vascular cerebral, arteriopatie cronica obliteranta, hipertensiune
arteriala, fara ca pacientul sa se stie suferind de "[.
Con!irmarea dia#no"ticului de D7 se face pe baza
e0amenelor de laborator.
5rezenta bolii este sustinuta cand glicemia pe nemancate din
sangele integral venos este mai mare de 117 mg@ , din sangele
capilar mai mare de 117 mg@ sau din plasma venoasa mai
mare de 124 mg@ si <sau la 2 ore dupa incarcarea cu 83 g
glucoza ( ++6,), glicemia din sangele integral venos este mai
mare de 1:7 mg@, din sangele capilar mai mare de 277 mg@
sau din plasma venoasa mai mare de 277 mg@.
.egimul alimentar in "[ urmareste-
$ cunoasterea necesarului caloric, glucidic, lipidic, proteic si
hidroelectrolitic*
$ asigurarea necesarului caloric si nutritional*
38
$ mentinerea ritmului normal de crestere*
- individualizarea planului de dieta ( functie de tratamentul
insulinic sau oral, de obiceiurile alimentare, de conditia
socio$economica)*
- implementarea sistemului de calculare a 1C( hidratilor de
carbon) si a echivalentelor*
- atingerea si mentinerea greutatii ideale*
- atingerea si mentinerea in limite normale a lipidelor serice,
a glicemiei, a proteinuriei si a presiunii arteriale.
'rincipiile nutritive sunt reprezentate de -
1. 1luci!ele $ ofera prin ardere / Hcal<g glucide* proportia de
glucide trebuie sa prezinte 37$47 @ din totalul caloric.
- sunt responsabile de cresterile glicemice post prandiale prin
cantitate, tip de zahar, mod de preparare si grad de
digestibilitate dat de natura fibrelor.
90ista surse multiple de glucide-
- zaharul$ 177@,
- produsele zaharoase$ 47a:7@,
- painea$37@,
- cartofii cruzi sau fierti$ 27@,
- orez, gris, paste fainoase(cantarite nefierte)$ 87a83@,
- leguminoase uscate(37$47@),
- fructe, legumea3$27@.
cestea sunt alimentele pe care diabeticul trebuie sa le
manance cantarit,iar interzise total sunt, pe langa zahar(care va
fi inlocuit cu zaharina) urmatoarele-pra#ituri, bomboane,
ciocolata, inghetata, halva, cozonac, miere de albine, sucuri cu
zahar, vin, bere, etc.
6lucidele reprezinta 37$33@ din ratia calorica.
2. ,roteinele $ reprezinta 17$27@ din ratia calorica.
- arderea unui gram de proteine ofera / Acal.
3:
'. (i&i!ele ? prin ardere furnizeaza > Acal<g lipide, in
proportie de 23$'3@ din totalul caloric.
- lipidele saturate sunt de origine animala( se gasesc in carne,
smantana , ou, untura, branzeturi grase, preparate de
carne)*predispun la imbolnaviri cardiovasculare*
- lipidele nesaturate se gasesc in uleiuri vegetale( floarea
soarelui, soia, masline, germene de porumb)* lipidele
nesaturate din uleiul de peste si cele mononesaturate din
masline, rapita, susan au rol protector impotriva bolii
cardiovasculare.
/. /ibrele alimentare trebuie sa atinga cca. '7$ /7 g<zi,
continute in legume, zarzavaturi, cereale integrale,etc.
b "iabeticul are risc mare pentru boli cardiovasculare, mai ales
in situatii de dezechilibru metabolic si de asociere a altor
factori de risc( obezitate, 1+, fumat).
a. .egimul alimentar al pacientilor cu "[ tip 1-
- trebuie sa se asigure ' mese principale si 2 gustari, mai ales
in cazul in#ectiilor multiple cu insulina(/ sau 3<zi), pentru a
se evita hipoglicemiile*
- sa contina toate principiile nutritive(proteine, lipide,
glucide,acestea din urma in functie de greutatea corporala,
valorile glicemiei, varsta,etc)*
- micul de#un trebuie sa contina 27@ 1C, 13@ 1C la cele 2
gustari de la orele 17 si 14, 27@ 1C la pranz, 27@ la cina
si 17@ la cina*
b. .egimul alimentar al pacientilor cu "[ de tip 2-
$ la pacientii obezi regimul va fi hipocaloric, obiectivul fiind
acela al scaderii ponderale, prin aport caloric adecvat si
e0ercitiu fizic.
- regimul alimentar trebuie sa determine atingerea si
mentinerea echilibrului glicemic, alaturi de scaderea
factorilor de risc cardiovasculari( ameliorarea nivelelor
sanguine lipidice)* se va obtine totodata cresterea
3>
sensibilitatii la insulina proprie, ca si ameliorarea starii de
sanatate , in general.
47
)mportantb Niciodata tratamentul medicamentos nu$l e0clude
pe cel dietetic, si va avea o eficienta minima sau nula, in
afara acestuiab
Re#imul alimentar in dia)etul $a0arat al copilului
41
Nevoile nutriEionale ale copiilor cu diabet nu sunt cu
nimic diferite decJt cele ale copiilor sFnFtoGi, e0cepEie
fFcJnd scoaterea zahFrului din alimentaEie. Copiii suferind
de diabet nu au nevoie de hranF sau suplimente speciale.
9i au nevoie de suficiente calorii pentru a compensa
pierderea zilnicF de energie Gi pentru a satisface nevoie de
creGtere Gi dezvoltare. 2pre deosebire de copiii sFnFtoGi a
cFror insulinF este secretatF ca rFspuns la ingestia
alimentelor, insulina in#ectatF subcutanat are o relativF
acEiune In funcEie de durata acEiunii Gi rata de absorbEie
care depinde de tipul de insulinF folosit. ,rarul dupF care
se consumF hrana trebuie sF fie reglat pentru a corespunde
cu timpul de administrare Gi acEiunea insulinei prescrise.
%esele de prJnz Gi gustFrile trebuie sF fie In concordanEF
cu cantitatea ma0imF de insulinF Gi numFrul total de calorii
necesare* trebuie sF fie corelate cu alimentele de bazF care
trebuie sa fie consumate zi de zi. Copilul diabetic trebuie
sa consume trei mese principale si doua$ trei gustari.
"istribuEia caloriilor trebuie calculatF In funcEie de
activitatea fiecFrui copil. "e e0emplu un copil care e mai
activ dupF amiazF va avea nevoie de o gustare mai
consistentF In acel timp. ceastF gustare poate fi ImpFrEitF
de asemenea pentru a permite anumite feluri de mJncare la
GcoalF Gi anumite feluri de mJncare acasF. lternanEa
dintre alimentele ingerate ar trebui fFcutF In aGa fel IncJt
aceastF hranF, insulina Gi e0erciEiul sF fie echilibrate.
1rana In plus este pentru a permite mai multF activitate.
limentele ingerate pot fi ImpFrEite In mai multe feluri dar
este bazatF pe o dietF echilibratF care include 4 elemente -
lapte, carne, legume, grFsimi, fructe Gi amidon. limentele
precum, fructele, laptele, cartofii, orezul, grisul, pastele
fainoase, fasolea boaba, mazarea, soia si painea sunt
consumate cu restrictie, ele trebuie cantarite, intrucat
contin variate cantitati de glucide la suta de grame( intre
42
3@$ 17@ $27@ si 37@(e0., painea). Carnea, branzaturile,
unele legume si zarzavaturi( mai putin morcov, sfecla
rosie, telina, mazarea verde, porumbul fiert,etc.) sunt
consumate fara restrictie* carnea si branzeturile trebuie sa
fie cu continut redus de lipide. Pa persoanele cu diabet,
grFsimile sunt reduse la '7@ sau mai puEin din totalul de
calorii cerut. (ibrele dietetice au devenit tot mai
importante in alimentatie,datoritF influenEei lo asupra
digestiei, absorEiei Gi metabolismului glucidelor. (olositF
In mod corect dieta permite fle0ibilitate In ingerarea hranei
In cele mai multe cazuri. 5entru copilul In creGtere
restricEionarea hranei nu ar trebui folositF niciodatF deGi
restricEiile calorice ar putea fi impuse pentru controlul
greutFEii dacF copilul este supraponderal. On general
apetitul copilului ar trebui sa fie ghidul cantitFEii caloriilor
de care are nevoie cu totalul hranei ingerate adFugate
apetitului Gi activitFEii.
5.1.%. RE6I(U4 A4I(ENTAR IN O3E7ITATE 819
,bezitatea se caracterizeaza prin cresterea masei de tesut
adipos a organismului, avand drept consecinta crearea unui
surplus ponderal de peste 27@ din greutatea ideala, cu
implicatii asupra conditiei estetice, psihosociale si biologice a
bolnavului.
,alorile #reutatii ideale pot !i calculate cu aJutorul
!ormulei 4oren$2
6
i Q 5' L '<+5 8 I 15'9 L
V,:V%'V pentru )ar)atiI la !emei "e
inmulte"te cu '<*I

.
6i D greutatea ideala( Ag)* )D inaltimea ( m) MD varsta
( ani)
4'
, alta formula mai putin folosita in prezent este cea a lui
3roca-
6i Q T8 cm9 : 1''
6i D greutatea ideala ( Ag)* +( cm) D talia ( inaltimea) ( cm)
Cla"i!icarea o)e$itatii 2
1. O)e$itate primara2 : !amilialaI
cu comportament alimentar a)u$i&I
cu "edentari"mI
cu mecani"me a"ociateI
: non!amilialaI
%. O)e$itate "ecundara2
- endocrina- $ sindrom Cushing, ovare polichistice*
- hipotalamica$ tumorala, inflamatorie, sindrom
adipozogenital, posttraumatic*
3. Dupa criterii anatomice2
- androida*
- ginoida*
- mi0ta*
.. Dupa criterii clinice2
- statica*
- dinamica*
5. Dupa criterii 0i"tolo#ice2
- hipertrofica*
- hiperplazica*
- mi0ta.
Etiopato#enia o)e$itatii2 ? obezitatea apare in conditiile unui
bilant energetic pozitiv* ea se instaleaza prin dezechilibrul creat
in cadrul mecanismelor adaptative ce intervin in controlul
4/
greutatii corporale. 2unt alterate, in special componentele ce
intervin in consumul caloric al organismului ( metabolismul
bazal, efectul termic al alimentelor, termogeneza adaptativa si
efectul termic al alimentelor).
Complicatiile o)e$itatii2
ateroscleroza sistemica*
diabetul zaharat*
boala varicoasa*
manifestari dermatologice*
litiaza renala*
hiperuricemia*
hipertensiunea arteriala*
litiaza biliara*
intertrigo*
complicatii ginecologice si obstetricale*
tulburari psihosociale, etc.
O)iecti&ele dietei in o)e$itate-
1. sa asigure principiile nutritive necesare mentinerii starii
de sanatate*
%. sa fie variata*
3. sa tina seama de preferintele culinare ale obezului, de
statutul sau financiar, religios, modul sau de viata*
.. consumul alimentar hipocaloric sa fie prezentat
bolnavului ca fiind necesar unei perioade lungi de timp*
,aloarea calorica a dietei- reducerea aportului energetic
se face treptat, cu cate 277$'77 cal<zi, la 2$' saptamani,
pana se a#unge la o valoare calorica totala de 1777 calorii,
pentru o perioada lunga de timp, in conditii de ambulator.
Continutul dietei in principii nutriti&e-
a9 ratia #lucidica- dezechilibrul alimentar$ in sensul unui
consum e0agerat de glucide sub forma de zahar,
43
dulciuri, fainoase, paine, etc. ? este considerat factorul
principal in constituirea obezitatii comune
generalizate.
.atia glucidica reprezinta apro0. 127$1/7 g glucide,
care provin din salate, fructe, paine ( in cantitate
redusa). .atia minima de glucide este in #ur de 177 g.
)9 ratia protidica- proteinele au in organism rol
structural deosebit* ele au rol de satietate deosebit,
combat stare de astenie, cresc rezistenta organismului
la infectii, to0ice, mentin tonusul normal al
organismului. "e aceea, nu este indicate absenta lor
intr$un regim de durata. .atia proteica in dieta obezilor
trebuie sa fie superioara ratiei minime azotate
fiziologice de 1 g<Agcorp, si anume pana la 1,3
g<Agcorp. 90emplu, intr$un regim cu 477 calorii sunt
incluse 37 g proteine zilnic. )n regimurile hipocalorice
de lunga durata, pentru evitarea folosirii proteinelor in
scopuri energetice, este nevoie de o ratie minima de
glucide ( cel putin 2 g glucide pentru 1 g proteine).
c9 ratia lipidica- sunt premise lipide in proportie de 7,8$
7,: g<Ag greutate ideala, in medie /7$37 g lipide.
ceasta ratie trebuie sa include in masura egala, lipide
animale si vegetale, pentru a se asigura vitaminele
liposolubile si acizii grasi esentiali.
d9 &itaminele2 se recomanda adaos de vitamine din
grupul B, si anume- riboflavina, tiamina, niacina, acid
pantotenic si pirido0ina.
e9 mineralele "i apa2 se recomanda scaderea consumului
de sare pentru scaderea apetitului si scaderea retentiei
hidrice* potasiul se indica atunci cand se administreaza
diuretice tiazidice la hipertensivii aflati in tratament.
Consumul de apa se va face intre mese.
!9 alcoolul2 este contraindicat din cauza aportului caloric
mare, 8 cal<g si pentru ca alcoolul stimuleaza apetitul
44
alimentar si reduce mibilizarea grasimilor din depozite,
favorizand depozitarea acestora.
#9 !i)rele alimentare2 au o importanta deosebita in dieta
obezului, cresc timpul de masticatie, scad absorbtia
intestinala a principiilor nutritive calorigene cu 2$/@ ,
reducand astfel, aportul caloric al obezului.
5.1.3. RE6I(U4 A4I(ENTAR EN BIPERURICE(II
No?iuni etiopato#en ice Hi clinice de"pre 0iperuricemii 819
1iperuricemiile sunt afecEiuni metabolice caracterizate prin
creGterea concentraEiei sanguine a acidului uric (produs final al degradFrii
purinelor) peste limitele normalului. "eGi datele privind nivelul uricemiei
variazF dupF autori, un consens comun fi0eazF limita superioarF a
normalului la bFrbaEi la 4 mg @ Gi la femei la 3 mg@. 2e considerF cF este
vorba de hiperuricemie, cJnd nivelul acidului uric depFGeGte 8 mg@ la
bFrbaEi Gi 4 mg@ la femei. ceastF situaEie apare fie prin creGterea de acid
uric (purinosinteza de novo, catabolism intens al acizilor nucleici celulari
sau alimentari), fie prin diminuarea e0creEiei acestuia (eliminarea renalF Gi
intestinalF insuficientF a acidului uric, distrugerea sa la nivel tisular), fie
prin combinarea unei hiperproducEii cu diminuarea e0creEiei uratice (87@
din bolnavi).
Cauzele care duc la apariEia hiperuricemiei sunt prezentate mai #os-
E8:;(;1:A +:,ER<R:CE.::(;R2
1. 1iperuricemia primarF-
a) simplF
b) asociatF unor defecte proteice specifice-
$boala von 6ierAe (guta #uvenilF)*
$sindromul Pesch ? NBhan*
$tofogeneza cu hiperuricemie minimF.
48
2. 1iperuricemia secundarF-
a) boli hematologice-
$boala mieloproliferativF*
$anemia hemoliticF cronicF*
c) terapia citoto0icF*
d) insuficienEF renalF*
e) medicamente-
$diuretice*
$salicilaEi*
$antituberculoase.
f)consumul e0agerat de alcool*
g) hipertensiunea arterialF*
h) hiperlipidemii*
i) inaniEie*
#) catoacidozF*
A) to0emie gravidicF,
l) hiperalimentaEie purinicF*
m) hiperparatiroidism*
n) psoriazis*
o) efortul muscular intens*
p) hipo0ia*
]) metastaze osoase*
r)traumatisme Intinse*
s)intervenEii chirurgicale Intinse.
(ormele primare (1) se IntJlnesc la adulEii de se0 masculin In procent
de aproape '@ din populaEia generalF. Pa femei sunt mult mai rare Gi apar
Indeosebi dupF instalarea menopauzei.
1iperuricemiile simple se datoresc hiperproducEiei de acid uric,
asociatF sau nu reducerii capacitFEii de eliminare renalF (valorile
fiziologice ale uricuriei pe 2/ de ore sunt de 237 ? 837 mg). CJnd se
constatF hiperuricurie (23@ din cazuri), este incriminatF e0clusiv sinteza
e0ageratF de acid uric. CJnd uricuria este normalF (83@ din cazuri),
4:
tulburarea metabolicF este datF de reducerea capacitFEii de eliminare renalF
a uraEilor, asociatF unei producEii e0agerate a acestora.
2e pare cF aceste perturbFri metabolice se datoresc unor anomalii
genetice.
1iperuricemiile asociate unor defecte specifice apar fie prin sinteza
e0ageratF a acidului uric (sindromul Pesch ? NBhan), fie prin reducerea
legFrii uraEilor de proteinele plasmatice (tofogeneza cu hiperuricemie
minimF).
(orma primarF a maladiei este cel mai frecvent IntJlnitF, cuprinzJnd
aproape >7 $>3@ din totalul bolnavilor. (orma secundarF este mai rarF,
reprezentJnd doar 3 ? 17@ din totalul cazurilor. On schimb ea cuprinde o
gamF largF de situaEii In care poate apare creGterea secundarF a uricemiei.
Bolile mieloproliferative Gi anemiile hemolitice cronice se InsoEesc de
creGterea turnoverului acizilor nucleici (In structura cFrora intrF purinele)
Gi, In consecinEF, de o producEie e0cesivF a acidului uric. 5acienEii supuGi
terapiei citoto0ice (medicamentoase sau raze Y), pentru afecEiuni ca
leucemiile sau limpoamele, elibereazF mari cantitFEi de acizi nucleici prin
liza celulelor maligne, ceea ce oferF substratul necesar generFrii unei
supraproducEii urice. On astfel de situaEii se poate a#unge la uricemii de
pJnF la '7 ? 47 mg @.
5rezenEa insuficienEei renale constituie, de asemenea, un factor In
apariEia secundarF a hiperuricemiei, datoritF reducerii filtrFrii glomerulare.
"iureticele pot interveni In instalarea hiperuricemiei prin reducerea
hipovolemiei, InsoEitF de creGterea reabsorbEiei sodiului Gi, In mod
proporEional, a acidului uric. 5rin contrast e0pansiunea de volum
e0tracelular duce la accentuarea uricozuriei, datoritF scFderii reabsorbEiei
renale a uraEilor. 2alicilaEii, chiar In doze mici, Gi unele medicamente
antituberculoase (etambutolul, pirazinamida) produc o semnificativF
reducere a clearence$ului uraEilor.
cidul acetilsalicilic are efect parado0al. On doze mici (1$2 g<zi) este
uGor hiperuricemiant ? prin micGorarea uricosecreEiei tubulare renale* In
doze moderate (/$3g<zi) aspirina este uricozuricF Gi hipouricemiantF. On
cazul pirazinamidei s$a demonstrat blocarea aproape completF a secreEiei
tubulare.
4>
lcoolul consumat In cantitFEi e0agerate scade capacitatea de
eliminare renalF a acidului uric, ca urmare a metaboliEilor acizi pe care Ii
genereazF In organism Gi care se opun eliminFrii uraEilor.
supra reducerii secreEiei tubulare a acestora intervine, dupF unii
autori, Gi hipertensiunea arterialF.
1iperlipemiile diminueazF clearence$ul uraEilor. )naniEia prin
favorizarea cetogenezei Gi a lipolizei periferice, ImpiedicF eliminarea
normalF a acidului uric. Corpii cetonici, ca Gi lactaEii, atunci cJnd se
gFsesc In concentraEii mai ridicate, acEioneazF competitiv cu acidul uric
asupra secreEiei sale tubulare.
, e0plicaEie similarF este datF Gi In to0emia gravidicF, unde
hiperuricemia apare ca un semn precoce. portul alimentelor bogate In
nucleoproteine contribuie Intr$o mFsurF micF la creGterea persistentF a
uricemiei. "acF se asociazF consumul de alcool Gi lipide In cantitate mare
riscul apariEiei hiperuricemiei devine mai pregnant.
"intre afecEiunile endocrine, hiperparatiroidismul induce creGterea
uircemiei prin depozitarea de calciu In tubii renali, cu reducerea
consecutivF a e0creEiei renale a uraEilor.
5soriazisul, In special cel intens, se asociazF hiperuricemiei, datoritF
prezenEei unui proces catabolic accelerat al acizilor nucleici, rezultat din
reInnoirea rapidF a celulelor epidermice la nivelul leziunilor cutanate.
"eficitul de glucozo$4$fosfatazF, observat la bolnavii cu psoriazis, duce la
un surplus de fosforibozilpirofosfat, substrat de la care pleacF sintezF de
novo! a purinelor.
1ipo0ia, indiferent de etiogeneza sa, duce la descompunerea
compuGilor macroergici fosforilaEi (+5, "5 Gi %5), furnizJnd astfel
un aport suplimentar de adeninF (bazF purinicF), care, In condtiEiile
carenEei de o0igen, nemaiputJnd fi utilizatF la sinteza compuGilor
macroergici, difuzeazF In lichidul e0tracelular, de unde este transformatF
In acid uric la nivelul ficatului.
%estastazele osoase atJt prin intensificarea metabolismului
nucleoproteic, cJt Gi prin hipercalciuria care le genereazF (diminueazF
e0creEia renalF a uraEilor) produc hiperuricemie. Pa acelaGi rezultat se
a#unge Gi In cazul traumatismelor Intinse Gi a intervenEiilor chirurgicale
87
e0tinse, cJnd citoliza consecutivF este responsabilF de eliberarea unor mari
cantitFEi de nucleoproteine.
9voluEia naturalF a hiperuricemiilor se desfFGoarF In trei faze-
1. 1iperuricemia latentF*
2. 2tadiul de artritF gutoasF acutF*
'. 2tadiul de artropatie gutoasF cronicF.
5rima etapF este perioada In care se instaleazF creGterea uricemiei.
"ebutul ei are loc In prea#ma pubertFEii la bFrbat Gi dupF menopauzF la
femei. Numai un numFr dintre cei atinGi de aceastF afecEiune a#ung sF aibF
manifestFri articulare sau complicaEii ale hiperuricemiei. 5este un anumit
nivel al uricemiei serul plasmatic devine suprasaturat In uraEi Gi se
favorizeazF precipitarea acestora. tunci cJnd fenomenul are loc la nivel
articular se declanGeazF atacul de gutF. %enEionFm cF articulaEiile Gi
formaEiunile periarticulare sunt sediul de elecEie al depunerilor urice,
datoritF faptului cF sinoviala, cartila#ele Gi tecile sunt bogate In
mucopolizaharide ce faciliteazF cristalizarea uraEilor. On plus, Eesuturile
cartilaginoase sunt slab irigate, o mare parte din energia necesarF
provenind din glicoliza anaerobF care se InsoEesc de formarea acidului
lactic. 2cFderea p1$ului local favorizeazF precipitarea acidului uric. (aptul
cF cele mai frecvente atacuri de gutF au loc la nivelul degetelor picioarelor
se datoreazF temperaturii locale mai scFzute, care constituie un factor In
plus pentru reducerea solubilitFEii uraEilor.
5rocesul de cristalizare se perpetueazF, In timp, ducJnd la formarea
unor leziuni tipice pentru stadiul cronic al gutei numite tofi. 9i sunt
constituiEi din depozite de uraEi, Incon#urate de o reacEie inflamatorie de
tipul celei faEF de corpii strFini. On mod obiGnuit tofii se gFsesc la nivelul
pavilionului urechii, burselor olecraniene Gi rotuliene Gi la nivelul
tendoanelor.
"acF uricemia nu depFGeGte : mg@, constituirea lor are loc doar la
17@ din bolnavi.
On afara tofilor, In stadiul cronic la gutei se constatF prezenEa
artropatiei gutoase, cFreia i se pot asocia litiazF uricF Gi nefropatia gutoasF
(poate duce la insuficienEa renalF cronicF). On afara complicaEiilor
menEionate, hiperuricemia pare a fi implicatF Gi In accentuarea procesului
81
de aterogenezF prin stimularea agregFrii plachetare Gi a proliferFrii
celulelor musculare netede de la nivelul leziunilor intimei arteriale.
"atF fiind severitatea repercursiunilor pe care le au hiperuricemiile
asupra stFrii de sFnFtate, mFsurile terapeutice trebuie sF fie foarte energice
cJt Gi mai precoce instituite.
"e felul cum se poate rFspunde acestor deziderate depinde menEinerea
unui cJt mai bun echilibru biologic al individului.
(;"uri dietoterapice
)ndiferent de stadiul de evoluEie al hiperuricemiei, regimului dietetic Ii
revine un rol esenEial In terapia acestei boli de metabolism. 9l trebuie
respectat toatF viaEa Gi adaptat In permanenEF particularitFEilor pe care le
prezintF fiecare pacient.
%Fsurile care se Intreprind au urmFtoarele obiective- creGterea diurezei
Gi alcalinizarea urinii* reducerea greutFEii corporale* scFderea aportului de
purine sau de alimente susceptibile a se transforma In acid uric*
suprimarea produselor nutritive ce declanGeazF In mod specific atacul de
gutF* interzicerea produselor ce IngreuneazF e0creEia acidului uric.
CreGterea diurezei este una dintre mFsurile terapeutice fundamentale
prin care se diminueazF atJt nivelul uricemiei, cJt Gi riscul instalFrii
complicaEiilor renale. , diurezF abundentF creGte clearence$ul acidului
uric, care la 83@ dintre bolnavi este mai redus decJt la persoanele
sFnFtoase. On felul acesta se antreneazF o cantitate mai mare de uraEi prin
urinF, scFzJndu$se astfel uricemia. 5e de altF parte, asigurarea unui aport
hidric ridicat reduce atJt litogeneza urinarF, cJt Gi depozitFrile
parenchimatoase renale. )ngerarea de$a lungul zilei a unui volum de
lichide care sF asigure o diurezF de peste 2,3 l pe zi scade gradul de
suprasaturare a cristaloizilor urinari. On felul acesta, daca are loc o
eliminare In e0ces de acid uric (IntJlnit la 23@ dintre bolnavi) sau dacF
densitatea urinarF este prea crescutF secundar pierderilor lichidiene
(transpiraEie, etc.) se produce o diluare a sFrurilor din urinF. cest
fenomen limiteazF procesul de agregare In concreEiuni cristaliniene,
reducJnd riscul formFrii litiazei renale. %ai mult, eventualele
82
microprecipitFri ale uraEilor In cFile urinare sunt preluate de flu0ul diuretic
Gi eliminate din organism. Cu cJt volumul urinar este mai mare, cu atJt
capacitatea de diluEie a sFrurilor minerale este mai crescutF.
On cazul In care litiaza renalF este de#a formatF, fFrF a bloca InsF
complet cFile urinare, cura hidricF antreneazF particulele stagnate deasupra
obstacolului ImpiedicJnd astfel creGterea acestuia In dimensiuni.
"acF se asociazF Gi o infecEie urinarF (la rJndul ei favorizeazF
litogeneza), mFrirea diurezei eliminF o parte din germenii microbieni,
IngreunJnd astfel procesul de precipitare a substanEelor minerale Gi, In
consecinEF formarea de calculi.
51$ul urinar este de asemenea influenEat de cura hidricF. Cu cJt urina
bolnavilor cu hiperuricurie este mai concentratF, cu atJt p1$ul ei este mai
mic Gi, deci, posibilitatea formFrii de calculi uratici mai mare. CrescJnd
volumul urinar, pe lJngF celelalte efecte benefice de#a menEionate, p1$ul
urinar se mFreGte. %Fsura terapeuticF este mai eficientF la cei cu
hiperuricurii (peste 837mg<zi).
5entru ca efectul diuretic sF fie ma0im, cantitatea de lichide ingerate
trebuie repartizatF In 4$: prize pe zi, a cJte '77$/37 ml. On general sunt
luate 3$4 prize In cursul zilei Gi una seara, la culcare. Tltima este necesarF
pentru a combate hiperconcentraEia nocturnF. 2e urmFreGte ca concentraEia
urinelor sF fie sub 1717.
CreGterea volumului urinar este obEinutF In principal prin consumarea
unor cantitFEi mari de ceaiuri diuretice (din cozi de cireGe, Betula alba,
etc.), a apei potabile sau a apelor oligominerale alcaline, ultimele au Gi
proprietatea de a ridica p1$ul urinar, reducJnd astfel cristalizarea acidului
uric. +ot In acelaGi scop se administreazF Gi bicarbonatul de sodiu sau de
potasiu In dozF de 3$4 mg<zi.
%enEionFm cF alcalinizarea nocturnF este cel mai greu de obEinut,
IntrucJt noaptea urinile sunt, In general, mai concentrate.
Tn al doila obiectiv important al mFsurilor igienico$dietetice este
limitarea globalF a raEiei calorice la persoanele supraponderale. 2$a
constatat cF prin slFbirea treptatF a bolnavului se obEine o ameliorare a
suferinEei litiazice. "e asemenea normalizarea greutFEii poate scFdea cu
pJnF la 2 mg@ hiperuricemia. 2ubliniem necesitatea ca reducerea In
8'
greutate sF se facF progresiv, IntrucJt In caz contrar creGte catabolismul
proteic Gi, implicit, producEia de acid uric, iar pe de altF parte se
accentueazF cetogeneza Gi lipoliza perifericF, care reduc prin mecanisme
competitive secreEia acidului uric la nivelul tubilor renali. On general,
aportul caloric la cei cu e0ces ponderal se limiteazF 1377$1477 calorii pe
zi.
5roteinele se restrJng la 7,:$1,7 g<Ag corp. cest lucru este dictat de
faptul cF unii aminoacizi sunt purinogeni, iar pe de altF parte, consumul
e0cesiv de carne aduce valenEe acide, care pot contribui la reducerea
secreEiei renale a acidului uric. "e asemenea creGterea consumului de
proteine animale menEine p1 urinar scFzut, favorizJnd astfel litogeneza
uricF. Pipide se dau In #ur de 47 g pe zi.
.educerea consumului de purine este un alt obiectiv dietetic. portul
lor e0ogen nu trebuie sF depFGeascF 277mg<zi. On urmFtorul tabel este
redat conEinutul In purine al celor mai importante alimente. 2e interzic
produsele cu un conEinut mai mare de 177 mg de purine, la 177 g aliment
Gi se restrJng cele care conEin 37$177 mg purine la 177 g aliment. 2e
e0clud viscerele (rinichi, creier, ficat, momiEe, etc.), peGtele gras (sardele,
heringi, scrumbi, anGoa), cFrnurile provenite de la animale foarte tinere
(viEel, miel), supele de carne (chiar dacF carnea nu e consumatF, In
procesul de fierbere, 37@ din purinele conEinute trec In apa de fierbere),
ciupercile. 2e recomandF, de asemenea, a nu fi consumate mezelurile
bogate In gelatine (mFresc sinteza acidului uric), picioarele de porc,
cFpFEJna de vitF, piftia, intestinele, toba. Cafeaua Gi ceaiul pot fi
consumate, IntrucJt deGi conEin metilpurine, ele nu se transformF In
organism In acid uric.
C;N=:N<8<( >N ,<R:NE A( <N;R A(:.EN8E (.1?)
*u& :. .incu6 1@A' (1)
. limente cu conEinut ridicat In purine %g @
Cacao 1>77
8/
%omiEe >>7
2crumbii, heringi 8>7
CiocolatF 427
Creier 1>3
2ardele In ulei 11:
B. limente cu conEinut moderat In purine %g@
(icat de vitF >'
5eGte afumat :2
.inichi de vacF :7
Carne de proc 87
Pinte 87
2panac 87
PimbF de vitF 33
Crap 3/
Ciuperci 37
Carne de viEel /:
%azFre /3
(asole uscatF //
Carne de vacF /7
Carne de gJscF ''
Carne de gFinF 2>
MarzF de Bru0elles, conopidF 2'
CJrnaEi 27
2paranghel 1/
"in dietF trebuie eliminate alimentele care precipitF apariEia
atacului de gutF. 9le sunt reprezentate de moluGte, crustacee, pateurile din
carne, cJrnaEi, etc. "e asemenea, se e0clud bFuturile alcoolice Gi se
limiteazF aportul lipidic, IntrucJt acestea IngreuneazF e0creEia renalF a
acidului uric. "eoarece acidul o0alic agraveazF efectele hiperuricemiei, se
recomandF evitarea alimentelor bogate In aceastF substanEF (mFceGe,
83
spanac, sparanghel, smochine uscate, concentrate industriale de tomate,
sfecla roGie, afinele, castraveEii, Eelina, fasolea albF etc.).
"in acelaGi motiv nu se recomandF consumul de dulciuri
concentrate, IntrucJt prin fermentaEie, dau naGtere, la nivel intestinal,
acidului o0alic.
CompoziEia dietei la bolnavii cu hiperuricemie este lacto$
fructo$vegetarianF. 5rin acestea, In afara conEinutului redus de proteine Gi,
mai ales, de purine, se asigurF un regim alimentar cu proprietFEi
alcalinizante, benefice In scFderea uricemiei (acidoza creGte uricemia) Gi
prevenirea cristalizFrii acidului uric la nivel renal.
.egimul alimentar este alcFtuit din urmFtoarele produse- lapte
dulce sau bFtut, iaurt, brJnzeturi nesFrate Gi slabe* carne de vacF, de gFinF
Gi de peGte In cantitate redusF (177g fiartF, ca rasol), numai de ' ori pe
sFptFmJnF* ouF In cantitate redusF (1$' pe sFptFmJnF) Gi numai In
preparate* grFsimi puEine, permise numai cJt este necesar pentru a da gust
mJncFrurilor (adFugate crude la mJncare, In cantitate de apro0imativ 13 g
unt, ulei ? totalul grFsimilor consumate zilnic, incluzJnd Gi pe cele din
compoziEia alimentelor, nu trebuie sF depFGeacF 47 g)* pJinea albF, veche
de o zi (cea neagrF trebuie evitatF)* fFinoase (orez, fidea, griG, macaroane)*
mFmFligF* legume verzi consumate sub forma supei* cremF de legume,
pireuri fierte fFrF grFsimi, cartofi, sucuri de legume* fructe* dulciuri
(miere, gelatine de fructe, aluaturi preparate fFrF grFsime).
Condimentarea alimentelor se face cu oEet, lFmJie, pFtrun#el,
dafin, mFrar, tarhon, leuGtean, interzicJndu$se produsele picante.
Cantitatea de sodiu admisF zilnic este de 1$2 g.
2osurile permise sunt numai cele preparate dietetic din legume,
fFrF grFsime sau cu grFsime foarte puEinF. Nu se consumF supele de carne,
ci doar cele de fFinoase, supele limpezi de legume, supele$creme de
legume.
On esenEF, dieta rFmJne destul de variatF cu condiEia cumpFtFrii,
In special, a evitFrii purinelor, alcoolului Gi a prea multor lipide. %eniurile
trebuie sF fie echilibrate caloric Gi variate In componenEa lor, dar
predominant lacto$fructo$vegetariene.
84
5.1... RE6I(U4 A4I(ENTAR EN DENUTRINIE
No?iuni etiopato#enice de"pre denutri?ie
"enutriEia (/) este o stare patologicF instalatF In condiEiile In
care necesarul caloric Gi<sau proteic al organismului nu pot fi satisfFcute
prin alimentaEie. "eficitul caloric Gi proteic apar de regulF ImpreunF, dar
uneori unul dintre ele este pregnant (de e0emplu In sindromul
HCashiorAor predominF deficitul proteic, iar In marasm deficitul
energetic).
)nstalarea denutriEiei se instaleazF fie In condiEiile lipsei
cantitative Gi calitative a hranei (denutriEia primarF), fie FIn condiEiile
e0istenEei unei abundenEe de hranF de care organismul nu poate dispune,
datoritF unor tulburFri ale ingestiei, digestiei Ei metabolizFrii principiilor
alimentare (denutriEie secundarF).
"enutriEia primarF rezultF prin lipsa disponibilitFEii de alimente
sau prin ingestia de alimente sFrace din punct de vedere proteic Gi caloric..
acest raport inadecavt este aproape Intotdeauna legat de situaEii ca sFrFcia,
ignoranEa (concepEii greGite asupra utilizFrii unor alimente, distribuEia
inadecvatF a hranei la membrii familiei, alimentaEia insufiecientF la sJn a
sugarilor asociatF necompensFrii nutritive cu alte produse), abandonul
persoanelor vJrstnice, catastrofe naturale, rFzboaie, migraEii forEate,
disponibilitFEi scFzute de hranF (secundare distrugerii recoltelor sau
condiEiilor necorespunzFtoare de stocare), diete cu concentraEii scFzute In
proteine Gi calorii (lapte diluat la sugari sau consum predominant de
vegetale voluminoase la copii, la care capacitatea gastricF nu permite
ingestia unor cantitFEi mari de hranF).
"enutriEia secundarF se instaleazF In condiEiile reducerii
aportului alimentar, tulburFrilor de digestie Gi absorEiei intestinale,
modificFrii utilizFrii Gi stocFrii energiei de aport, creGterii pierderilor
calorico$proteice, creGterii consumului caloric. "e obicei, aceGti factori se
asociazF In diverse modalitFEi, ducJnd la deficite nutriEionale mai mult sau
mai puEin severe. "epistarea lor reprezintF o etapF esenEialF In terapia
eficace a denutriEiei.
88
Principii #enerale ale dietoterapiei >n denutri?ie
"ietoterapia ocupF un rol esenEial In denutriEie, dovedindu$se, InsF, pe
cJt de laborioasF, pe atJt de greu de aplicat In anumite cazuri. "ificultFEile
derivF fie din cauza unor factori subiectivi (anore0ii nervoase, psihoze cu
refuzul categoric pentru orice tentativF de alimentare), fie din cauza unor
factori obiectivi care Ein de modificFrile funcEionale Gi anatomice induse In
denutriEie (capacitatea digestivF redusF, atrofierea mucoasei gastrice,
scFderea secreEiilor digestive, atonia musculaturii tubului digestiv,
diminuarea posibilitFEilor de eliminare a surplusului de sare provenit din
alimentaEie). %odalitFEile de rFspuns ale denutritului la tentativele de
hrFnire sunt diverse Gi sunt mult diferite faEF de persoanele sFnFtoase.
stfel, la o IncFrcare sodicF bine toleratF de un subiect normal, denutriEii,
datoritF eliminFrii reduse a natriului, riscF sF prezinte fenomene de
insuficienEF cardiacF congestivF (In stadiile avansate la acest proces
participF Gi alterarea miocardului prin lipsa principiilor nutritive), mergJnd
pJnF la stadiul de edem pulmonar acut.
"e asemenea, In cazul realimentFrii bruGte, deGi organismul are nevoie
de o cantitate sporitF de principii alimentare, prin lipsa adaptativF a
aparatului digestiv, apar vFrsFturi, diaree, depleEie potasicF. +otodatF,
aportul caloric ridicat Gi instituit sporeGte nevoia de coenzime vitaminice,
care neputJnd fi uneori satisfFcutF corespunzFtor, duce la instalarea aGa$
numitei boli de realimentare!. 9a se caracterizeazF prin semne de
avitaminozF (Indeosebi din comple0ul B), dintre care cele mai
caracteristice sunt- limba roGie depapilatF Gi dureroasF, gingivitF, senzaEia
de arsuri ale mucoasei bucale. "atoritF acestor modalitFEi diverse de
reacEie se impune luarea unor mFsuri de precauEie In hrFnirea denutriEilor.
5rincipiile generale ale dietoterapiei In denutriEie implicF urmFtoarele
aspecte(/) -
o realimentarea sF fie progresivF, fracEionatF, acceptabilF ca
gust Gi adaptatF fiecFrui bolnav*
8:
o cantitatea iniEialF de alimente trebuie sF fie puEin mai mare
decJt cea consumatF de bolnav, mFrindu$se apoi treptat valoarea calorico$
protidicF a raEiei*
o se preferF alimentarea pe cale bucalF, In realimentarea
denutriEilor anore0ici sau dispeptici, administrarea de proteine se face din
surse cJt mai agreabile, sapide Gi stimulante pentru apetit ? se preferF
carnea, peGtele, brJnza Gi ouFle, care prezintF In plus un aport caloric Gi
proteic important Intr$un volum mic (laptele simplu, In general nu este
bine tolerat, preferJndu$se laptele bine Indulcit cu 23$37 g zahFr la 377 ml
lapte, sau laptele acidulat)*
o se recomandF variaEia meniului Gi a surselor de proteine*
o lipidele, deGi au valoare caloricF ridicatF, nu se dau In e0ces,
Gi se servesc proaspete sau fierte, pentru a evita tulburFrile biliare*
o se evitF atJt alimentele bogate In celulozF Gi apF sau cele cu
digestie laborioasF (legume verzi, fructe, bFuturi, grFsimi prF#ite, legume
uscate), cJt Gi zaharurile concentrate*
o amestecurile de alimente cel mai bine tolerate sunt cele care
aduc un mililitru de apF pentru o calorie.
Alimenta?ia oral;
2e face EinJnd cont de principiile generale ale realimentFrii In denutriEie.
Onainte de instituirea ei, din discuEiile purtate cu bolnavul, se cautF sF se
afle durata perioadei de subalimentaEie, cantitatea Gi calitatea diverselor
principii nutritive consumate, obiceiurile alimentare, gusturile Gi
preferinEele pacientului. On felul acesta, pe lJngF datele cFpFtate In
stabilirea conduitei de realimentare, se realizeazF o apropiere de bolnav,
care se dovedeGte deosebit de beneficF asupra psihicului acestuia, care este
de cele mai multe ori afectat (4).
2e Incepe cu un regim lichid, semilichid sau solid, In funcEie de
severitatea denutriEiei, de posibilitFEile de masticaEie, deglutiEie Gi digestie
a pacientului.
%esele se administreazF In mai multe prize zilnice (3$8 pe zi), pentru a
evita vomismentele, diareea, instalarea hipoglicemiilor. Pa copii este
8>
preferabilF In prima fazF a realimentFrii, forma lichidF sau semilichidF a
conEinutului alimentar. CreGterea valorii proteice Gi calorice a alimentaEiei
la copiii cu denutriEie severF, In special la cei cu proteinemie sub 'g<dl sau
cu serioase tulburFri metabolice, se realizeazF la 2$' zile. 5entru copiii mai
mari Gi aldulEii cu apetit pFstrat, hrana semilichidF poate fi parEial
substituitF cu produse solide care Intr$un volum mic InglobeazF o valoarea
caloricF Gi proteicF considerabilF, de bunF calitate Gi uGor digerabilF.
*!antit)ile din afara parantezelor sunt reprezentate de lapte lic+id cu
,- gr)simi. !antit)ile din paranteze sunt lapte-praf.
**!.nd se folosete lapte-praf din lapte sm.nt.nit/ se adaug) uleiuri
vegetale indicate (n paranteze.
On mod practic, la persoanele mature cu toleranEF digestivF
pFstratF, realimentarea oralF se porneGte de la cantitFEile consumate
spontan de bolnav Gi se creGte progresiv raEia caloricF cu 377 de calorii la
'$/ zile, iar cea proteicF cu 3 g proteine la 2 zile, apoi la / zile, iar ulterior
la : zile, pJnF se a#unge la o raEie de 2377$'377 de calorii, cu 127$137 g
proteine pe zi (2$2,3 g<Ag corp<zi). On cazul in care aportul alimentar
anterior instruirii dietoterapiei era nul (de e0emplu greva foamei), se tinde
a se realiza rapid un minimum de 377 calorii zilnic, cu '7$/7 g proteine,
pentru a aduce catabolismul azotat Gi a se evita acidoza. On nici un caz nu
se IncearcF salturi bruGte In alimentaEie, IntrucJt acestea pot avea efecte
catastrofale.
5roteinele recomandate sunt cele cu valoare biologicF mare,
care provin din lapte, ouF, carne slabF, peGte, e0tracte din soia, lapte praf
(Inglobat In pireuri de legume). "ieta trebuie suplimentatF cu substanEe
minerale Gi vitamine. 2e prescriu astfel :$17 m9]<Ag corp<zi de potasiu, '$
[ile de la Inceputul
tratamentului
5roteine
(g)
9nergie
(Hcal)
Paptec
(g)
[ahFr
(g)
Tleiuricc
(g)
1
'
3
8
7,: $ 1
1,3 $ 2
2,3 $ '
',3 $ /,3
87 $ >7
173 $ 113
123 $ 1'3
1/3 $ 147
2: (')
38 (4)
:3 (>)
/,3 (1/)
13
27
27
27
$
$ (1)
$ (2)
$ (')
:7
3 m9]<Ag corp<zi de sodiu, 3$: m9]<Ag corp<zi de calciu, 1$2 m9]<Ag
corp<zi de magneziu.
"e asemenea, este necesarF adFugarea In raEia zilnicF a 47$127
mg de fier, 17 mg de zinc, 7,' de acid folic, 3777 T) de vitamina ,
vitamina B1 17$13 mg, vitamina C 277 mg, cJt Gi o serie de alte
oligominerale Gi vitamine conEinute In diverse preparate comerciale (de
e0emplu Cobidec!).
limentele administrate sunt reduse ca volum, se servesc uGor
acidulate, pentru a stimula apetitul Gi Intr$o formF care sF nu necesite o
masticaEie IndelungatF. (elurile de mJncare trebuie sF fie cJt mai variate,
apetisante Gi prezentate pe rJnd, pentru a$i crea bolnavului, adesea
inapetent Gi astenic, plFcerea Gi posibilitatea de a consuma raEia prescrisF.
.Fspunsul organismului denutrit la dietoterapie este iniEial fFrF
un cJGtig evident In greutate sau chiar, din contrF, se constatF o scFdere
ponderalF datoritF instalFrii unei diureze abundente, cu dispariEia
consecutivF a edemelor. On cazul neavizFrii acestei modalitFEi de rFspuns,
e0istF pericolul tentaEiei de a creGte raEia calorico$proteicF, ceea ce s$ar
InsoEi de reacEii secundare nedorite (4).
"upF 8$13 zile apare o perioadF rapidF de creGtere In greutate.
Pa copii rata iniEialF de creGtere ponderalF este de 17$13 ori mai mare
decJt la copiii normali de aceeaGi vJrstF Gi poate atinge un nivel de 27$23
de ori mai ridicat. Tnii pacienEi prezintF o creGtere In greutate doar de /$3
ori mai mare, fapt datorat aportului caloric insuficient sau prezenEei unei
infecEii manisfeste sau asimptomatice (infecEii urinare, tuberculozF etc.).
Pa adulEi dupF un cJGtig ponderal de 8 Ag, curba ponderalF ascesioneazF
mai lent. CJnd bolnavul IGi recapFtF forEa Gi greutatea, se poate trece
treptat la un regim normal. Maloarea caloricF a acestuia se creGte prin
consumul, Indeosebi, a fFinoaselor, untului, zahFrului Gi laptelui
(preferabil In diverse preparate).
Alimenta?ia prin "onda na$o#a"tric;
On cazul In care starea generalF a bolnavului este alteratF, cu astenie Gi
anore0ie pregnantF, ce ImpiedicF orice tentativF de hrFnire, se recurge la
:1
alimentaEia prin sondF nazalF. Pa aceeaGi soluEie se apeleazF Gi la cei cu
afecEiuni bucofaringiene (1). 9ste preferabilF realimentarea prin sondF
nazalF celei parenterale, IntrucJt ea evitF supraIncFrcarea volemicF cu
lichidele de perfuzie. +otodatF, digestia Gi absorbEia principiilor nutritive
se realizeazF In mod progresiv, fFrF a forEa anumite cFi metabolice.
2e IntrebuinEeazF sonde fle0ibile, neabrazive care sF nu provoace
ulceraEii ale mucoasei gastrice. Cele realizate din 5MC tind sF devinF
rigide, iar partea aflatF In contact cu sucul gastric, sfFrJmicioasF. "e aceea
ele nu se IntrebuinEeazF mai mult de 17 zile. On schimb cele de poliuretan
pot fi folosite o lungF perioadF de timp (pJnF la 4 luni).
)ntroducerea tubului se face dupF o prealabilF pregFtire a pacientului
cFruia i se e0plicF In ce constF procedura Gi scopul acesteia.
Ompingerea tubului prin narF se face dupF verificarea prealabilF a
curFEeniei acesteia. dJncimea pJnF la care se introduce sonda se
apreciazF prin Insumarea distanEei dintre vJrful nasului Gi lobul urechii, Gi
apoi de la lobul urechii la apendicele 0ifoid. Pa lungimea obEinutF se
adaugF 37 cm. 2e lubrefiazF vJrful sondei Gi se Impinge posterior cerJnd
pacientului sF InghitF mici InghiEituri de apF pe mFsurF ce tubul trece. ,
datF ce tubul a a#uns dincolo de nasofaringe se permite pacientului sF se
odihneascF scurt timp. 2e cere apoi bolnavului sF InghitF cu gJtul flectat.
5e mFsurF ce sonda avanseazF, dacF apare tusea sau pacientul se
cianozeazF, se retrage tubul In nasofarin0 Gi se IncearcF din nou. 5entru a
se confirma dacF tubul este In stomac, se aspirF suc gastric, sau se
introduce aer prin sondF Gi se ascultF cu stetoscopul deasupra stomacului,
ori se face un control radiologic. "upF introducerea corectF a sondei, se
Incepe administrarea produselor nutritive. cestea au o compoziEie
comple0F, bogatF In proteine, hidraEi de carbon, lipide, vitamine Gi
minerale.
5roteinele sunt Indeosebi de origine lactatF, iar cei care nu tolereazF
laptele din e0tracte de soia. OntrucJt nu provoacF tulburFri dispeptice, se
preferF preparatele proteice cu lanEuri scurte de peptide care au o
osmolaritate scFzutF Gi sunt mai uGor acceptate din punct de vedere
fiziologic.
:2
6lucidele recomandate In alimentaEia prin sondF nasogastricF sunt
polimerii de glucozF. 5reparatele comerciale Caloreen!, 5olBcose! Gi
5olBcal! sunt hidrolizate de amidon cu conEinut foarte scFzut In molecule
de glucozF, dar bogate In polimeri ai acesteia (de cJte 3 molecule de
glucozF). 9le au avanta#ul de a avea o osmolaritate de 1<3 din cea a
soluEiilor glucozate. (olosirea monomerilor de glucozF ca sursF
hidrocarbonatF este dezavanta#oasF, IntrucJt precipitF instalarea diareei.
Pactoza din lapte are reputaEia de a induce, de asemenea, diaree, datoritF
unui deficit anterior de lactozF sau cFpFtat In urma subnutriEiei.
6rFsimile sunt procurate din diverse preparate lipidice- Colagen!
(37@ emulsie de ulei de arahide Gi apF) sau "uocal! (mi0turF de
trigliceride cu lanE mediu, cu lanE lung Gi polimeri de glucozF). "acF apare
malabsorbEia grFsimilor, steatoreea poate fi evitatF, substituind
trigliceridele cu lanE mediu prin cele cu lanE lung. "atoritF acestui
inconvenient, trigliceridele cu lanE mediu se introduc In dietF In mod
gradat. 9le au InsF alte avanta#e. vJnd o lungime mai micF, pot fi parEial
solubile In apF Gi pot fi mai uGor absorbite decJt cele cu lanE lung, chiar In
absenEa bilei sau lipazei. On plus trigliceridele cu lanE mediu$scurt
circuiteazF absorbEia limfaticF, trecJnd direct In circulaEia portalF.
"intre preparatele lipidice care conEin predominant trigliceride
menEionFm- +riosorbon! Gi 2upranutril %C+!.
Mitaminele Gi mineralele trebuie sF completeze aportul nutritiv asigurat
In condiEii de alimentaEie prin sonda nasogastricF. 2e folosesc diverse
produse multivitaminice Gi multiminerale.
"eosebit de eficace este preparatul 2eravit!, care raportat la 177 gr.,
contine urmatoarele
elemente- magneziu 1237 mg, fier :',2 mg, zinc :',2 mg, ioduri 7,48 mg,
mangan 12,/ mg, cupru :,2 mg, molibden 444 g, crom >7 g, fosfor
1477 mg, vitamina 4,3 mg, vitamina 9 144 mg, vitamina C 344 mg,
vitamina B1 11,4 mg, vitamina B2 11,4 mg, pirido0inF 13 mg,
nicotinamidF :',2 mg, acid pantotenic '4,4/ mg, inozitol 1:/ mg,
vitamina " ': g, vitamina B12 '4 g, acid folic biotinF 1147 g,
vitamina H1 '>27 g.
:'
,smolaritatea amestecului alimentar are o importanEF deosebitF In
obEinerea unei bune stFri de nutriEie. cest lucru este datorat faptului cF In
condiEiile unei osmolaritFEi prea ridicate comparativ cu cea a plasmei se
atrage apa In lumenul intestinal Gi se produce diareea (implicit se pierde o
mare parte din principiile nutritive asigurate prin hranF). 5entru a se atinge
o osmolaritate de 2:7$'77 mosm<l, amestecul alimentar trebuie compus
dintr$o gamF largF de proteine, polimeri de glucozF cu greutate molecularF
mare Gi trigliceride cu lanEuri lungi de carbon.
Tnii autori sunt de pFrere cF mult mai importantF este osmolaritatea pe
unitatea de timp decJt cea pe unitate de volum. stfel, dacF preparatul
nutritiv are o osmolaritate mai ridicatF decJt a plasmei. el poate fi utilizat
cu rezultate foarte bune, dacF se IncetineGte ritmul sFu de infuzie.
.ealimentarea se face progresiv, IncepJnd cu 377 calorii pe zi Gi '7 g
proteine, adFugJndu$se la 2 zile cJte '77$377 calorii pJnF la atingerea a
2377$'777 calorii Gi 127$137 g proteine. mestecul nutritiv standard
conEine 1 calorie<ml. +rebuie avut gri#F sF nu se depFGeascF '77 ml<orF,
dupF care realimentarea se poate relua la '$/ ore. "upF instilaEie, pe sondF
se introduce ser fiziologic pentru a o spFla. 9a nu trebuie menEinutF mai
mult de 13 zile, cFutJndu$se ca In acest interval sF se recapete potenEialul
de alimentare oralF.
Alimenta?ia parenteral;
"upF unii autori IntrebuinEarea ei este #ustificatF doar In rare situaEii,
datoritF numeroaselor inconveniente ce duc la creGterea mortalitFEii (1). 9a
reprezintF o soluEie de realimentare complementarF Gi tranzitorie.
)nstituirea sa se realizeazF In condiEiile In care alterarea stFrii generale a
bolnavului este deosebit de severF, necesitJnd reechilibrarea bolnavului In
secEiile de terapie intensivF. Calea de abord venoasF este reprezentatF de
venele periferice, vena #ugularF, subclavie, femuralF, iliacF Gi safenF, poate
fi IntrebuinEat Gi un cateter, introdus direct In atriul drept. CondiEiile de
sterilitate din camera bolnavului, de la nivelul insecEiei cutanate a
cateterului, ale soluEiilor mJnuite pentru perfuzie Gi heparinizarea
:/
periodicF a cateterului sunt aspecte fundamnetale pentru a Impiedica
infecEiile locale, generale Gi trombozele.
Concomitent cu echilibrarea hidroelectroliticF, care constituie primul
obiectiv al alimentaEiei parenterale (vezi tratamentul fiziopatologic), se
asigurF un aport caloric substanEial Gi o gamF largF de principii nutritive.
Necesarul caloric, estimat la cel puEin 2777 de calorii<zi este asigurat
predominant din glucide Gi lipide.
"intre glucide, cel mai frecvent utilizatF este glucoza care se
administreazF In soluEii de 27@.
Pipidele se administreazF sub formF de emulsii comercializate sub
diferite denumiri- Pipofundin!, )ntralipid!, +ravamulsion!, etc.
Tn accent deosebit se pune In prezent pe includerea In componenEa
soluEiilor lipidice a trigliceridelor cu lanE mediu (%C+), In defavoarea
celor cu lanE carbonic lung (PC+). 90plicaEia este datF de o0idarea mai
rapidF a %C+ In ficat, posibilitatea utilizFrii lor In Eesuturile e0trahepatice
Gi a faptului cF nu necesitF prezenEa carnitinei pentru a traversa membrana
mitocondriilor din Eesuturile e0trahepatice.
portul proteic este furnizat prin perfuzii cu plasmF, sJnge, hidrolizate
proteice Gi soluEii de aminoacizi. 5lasma Gi sJngele total restabilesc masa
sanguinF Gi corecteazF anemia, ele neconstituind o veritabilF alimentaEie
proteicF. minoacizii din proteinele plasmatice sunt eliberaEi abia dupF
cJteva zile Gi, atunci In mod incomplet. )atF de ce In practica clinicF se
utilizeazF cel mai frecvent soluEiile de aminoacizi Gi hidrolizatele de
proteine.
CompoziEia soluEiilor de aminoacizi trebuie sF se apropie cJt mai mult
de concentraEia aminoacizilor intracelulari, a cFror proporEie optimF
asigurF sinteza adecvatF a proteinelor.
On alimentaEia denutriEilor se recurge la diverse preparate comerciale,
dintre care cele mai IntrebuinEate sunt- minofusin!, (remine!,
zonutril!, minoplasmal!, +otamine!, 2Bnthamin!, +ravasol!,
Mitamin!.
.itmul de administrare al acestor surse de aminoacizi se face cu 2
ml<Ag corp<orF sau chiar mai lent. +rebuie menEionat cF zonutrilul!,
(remine! Gi minofusinul! In perioada de trecere spre alimentaEia
:3
oralF scad apetitul Gi reduc aportul nutritiv cu '7@, aspecte care nu se
IntJlneGte In cazul folosirii soluEiei de Mamin!.
1idrolizatele proteice se folosesc In cantitFEi de 37$177 g<zi.
Mitaminele se pot administra pe cale intravenoasF In amestecuri a cFror
compoziEie a fost stabilitF In mod diferenEiat pentru copii Gi adulEi.
, parte din aceste vitamine se altereazF In condiEiile In care sunt
introduse In amestecuri de aminoacizi lipide Gi hidraEi de carbon sau cJnd
viteza de perfuzare este prea lentF (de e0emplu vitamina ).
,ligomineralele prescrise In alimentaEia parenteralF sunt necesare
refacerii unei pFrEi din potenEialul enzimatic al organismului.
C;.,;B:=:A /;R.<(E: 9:8A.:N:CE ,AREN8ERA(E(1)
"TPS) C,5))
Mitamina mg (T)) 7,>> (''77) 7,8 (2'77)
Mitamina "2 (T)) 3 (277) 17 (/77)
Mitamina 9 mg (T)) 17 (17) 8 (8)
Mitamina H1 mg 7 7,2
+iaminF g ' 1,2
.iboflavinF mg ',4 1,/
NiacinF mg /7 18
5irido0inF mg / 1
5antotenat mg 13 3
BiotinF 47 27
cid folic /77 1/7
CiancobalaminF 3 1
cid ascorbic mg 177 :7

C;N"8:8<EN=:: <N;R ";(<=:: (:,:*:CE ,ER/<BAB:(E(1)
Pipofundin! %C+<P6+
(.aportare g la litru)
Pipofundin!
(%C+<PC+ 17@)
Pipofundin!
(%C+<PC+ 27@)
Tlei de boabe de soia
+rigliceride cu lanE mediu
37
37
177
177
:4
PecitinF din ouF
6licerol
12
12
12
23
Maloare caloricF (Hcal)173: 1>17
Pipofundin 2! (g la litru) Pipofundin! (2 17@)Pipofundin! (27@)
Tlei de soia
PecitinF din boabe de soia
6licerol
177
+<5
%5
277
15
15
Maloare caloricF (Hcal)174: 27'3
+ravamulsion! (g la litru) +ramavulsion! (17@) +ramavulsion! (27@)
Tlei de boabe de soia
(osfatide din ou
6licerinF
177
12
22,3
277
12
22,3
Maloare caloricF (Hcal)1177 2777
C;N"8:8<EN=:: <N;R ";(<=:: *E A.:N;AC:B:
,ER/<BAB:(E(1)
5r 5reparatul zot
(g<l)
Mal. caloricF
(H=<P)
9lectroliEi (mmol)
H %g2L Na Cl
lEi componenEi<litru
minofusin
17 1777
!1
8m4 /277 '7 3 /7 1/2orbitol vitamin
minoplasmal P17
P1
14.74 1877 23 2,3 /: 42
125,/ ? > mmol
8m3 mmol
!minople0!1/ 2/,> 2477 '7 2,3 '3 48 cid malic
( (reemine! 17@ 13,' 1437 $ $ 17 2
15, 17 mmol
2!2Bnthamin! > >,1 1777 47 3 8'
87
125, '7mmol
M!Mamin! > >,/ 1777 27 1,3 37
33
Ca 2L 2,3 mmol
:8
5.1.5. RE6I(U4 A4I(ENTAR EN 3O4I4E DE STO(AC
RE6I(U4 A4I(ENTAR EN DISPEPSII4E 6ASTRICE
No?iuni etiopato#enice de"pre di"pep"iile #a"trice
"ispesiile gastrice nu sunt IncF bine individualizate (1). 9le au fost
ImpFrEite, la Inceput, In forme primitive, datoritF unei alimentaEii
nepotrivite Gi forme secundare datoritF altor boli (diabet, insuficienEF
renalF, aterosclerozF). 9le se Impart, de asemenea, In organice (suferinEa
gastricF este refle0ul unei afecEiuni organice din altF parte a organismului)
Gi funcEionale. cestea din urmF sunt cele mai frecvente.
"ispepsii organice IntJlnim ca o consecinEF a apendicitei cronice, a
unei calciloze renale, In into0icaEiile cu plumb, hernii etc. Gi se
caracterizeazF prin dureri, pirozis, eructaEii, scFderea apetitului. +oate
acestea duc la tulburFri de nutriEie, cu pierdere In greutate. +ot acest fel de
dispepsii IntJlnim In unele boli sistemice ca- hipertensiunea arterialF,
ateroscleroza, diabetul, insuficienEa renalF, tumori cerebrale etc.
"ispepsia funcEionalF, de cauzF nervoasF sau hiponevroticF, este mult
mai frecventF, este cornicF, se InsoEeGte de constipaEie, insomnii, scFderea
apetitului. Bolnavii aceGtia suferF, In general, de neurastenie, isterie, au un
colon iritabil. 9i sunt bolnavi ce trebuie InEeleGi, reeducaEi Gi trataEi.
(;"uri dietoterapice
"ietoterapia dispepsiilor este dificilF Gi necesitF Increderea bolnavului,
dar Gi tratamentul bolilor de bazF, In formlele organice.
Ca regulF generalF, se va avea In vedere suprimarea fumatului,
alcoolului, condimentelor. Bolnavul va mJnca la ore regulate, nu se va
grFbi la masF, va rFmJne In repaus dupF masF circa o orF, cu o compresF
cFlduEF pe abdomen.
"intre alimentele permise, menEionFm* carnea de vacF, de viEel, de
pasFre bine fiartF sau bine friptF, supele de carne (acestea din urmF fiind
e0citosecretorii vor fi indicate numai In formele hipoacide sau
::
hipostenice)* ouFle fierte moi, peGtele slab (GtiucF, GalFu, biban etc)*
laptele preparat cu fidea, cu tFiEei, cu griG, brJnzF de vaci, brJnzF telemea
desFratF, pJinea albF veche de o zi (sau chiar prF#itF In forme de
hiposecreEie)* legumele se dau gFtite a la grec]ue! sau sub formF de
pireuri* fructele coapte la cuptor (mere, pere) sau sub formF de pireuri Gi
compot neIndulcit* untul Gi uleiul (In cantitate obiGnuitF, nu InsF sub formF
de alimente prF#ite In unt sau ulei), ceaiul dupF fiecare masF,
2e vor evita alimentele preparate nedietetic (rJntaG, sosuri, ceapF
prF#itF, cartofi prF#iEi, maionezF etc.), legumele tari (ceapa, usturoiul,
castraveEii), legumele boabe (mazFrea, lintea, fasolea), carnea grasF de
porc sau de vJnat, mezelurile untura, conservele nedietetice, brJnzeturile
nefermentate, ouFle tari, zarzavaturile Gi fructele crude, dulciurile
concentrate.
RE6I(U4 A4I(ENTAR EN 6ASTRITE
No?iuni etiopato#enice Hi clinice de"pre #a"trite
6astritele sunt afecEiuni inflamatorii difuze ale mucoasei gastrice (1).
9le pot avea un caracter acut sau cronic. Cele acute apar In conte0tul unor
agresiuni ocazinale, uneori recurenEiale asupra mucoasei gastrice, pecJnd
cele cronice se instaleazF fir In continuarea celor acute (dacF acestea nu au
fost vindecate), fie In mod insidios In condiEiile unei predispoziEii
ereditare, dacF se instaleazF agresiuni gastrice repetate sau prelungite.
6a"tritele acute
6astritele acute survin Indeosebi dupF (2)-
agresiuni alimentare (prin masticaEie incompletF, abuz de
vegetale cu conEinut de fibre groase, ingestia e0ageratF de alcool,
consumul de produse prea reci sau prea fierbinEi, abuzuri ocazionale de
condimente sau grFsimi prF#ite la cei cu o sensibilitate gastricF particularF
etc.)*
:>
infecEioase (In conte0tul unei viroze respiratorii, hepatitei
epidemice, virozelor herpetice, zona zoster, to0iinfecEiilor alimentare,
infecEiilor generale, infecEiilor bucodentare, supuraEiilor bronhopulmonare
etc. ? agresiunea asupra mucoasei gastrice se face fie prin acEiunea localF
a agenEilor infecEioGi sau to0inelor acestora, fie prin antrenarea lor de
circulaEia sanguinF de la focarul infectat Gi transportul la peretele gastric
unde IGi e0ercitF efectele nocive)*
chimice (medicamente, substanEe to0ice, acidocetoze, reflu0
duodenogastric etc.)
alergice (sensibilizare la unele alimente sau medicamente).
cEiunea iritativF a factorilor menEionaEi duce la congestia mucoasei
gastrice. Tneori se pot asocia hemoragii difuze (gastritF hemoragicF) sau
eroziuni superficiale.
ceste modificFri structurale au un caracter relativ rapid reversibil,
regenerarea mucoasei fFcJndu$se In cJteva zile sau cel mult /$4 sFptFmJni.
.iscul evoluEiei prelungite creGte proporEional cu repetarea puseelor acute.
Boala se instaleazF brusc, cu greEuri Gi vFrsFturi, dureri In eta#ul abdominal
superior, eructaEii, gust neplFcut Gi senzaEie de plenitudine. 2e asociazF
adesea dureri de cap, starea de rFu general, indispoziEie, eventual
manifestFri infecEioase. %anifestFrile clinice pot fi uneori estompate
reducJndu$se la inapetenEF, repulsii faEF de alimente Gi disconfort
abdominal sau, dimpotrivF, e0trem de severe cu intoleranEF digestivF
totalF. On absenEa unui tratament adecvat boala evolueazF spre deshidratFri
importante ale organismului (secundare vFrsFturilor repetate) sau
hemoragii digestive masive (In gastrite erozive). "upF depFGirea
episodului acut, unii bolnavi rFmJn cu o sensibilitate gastricF de duratF
care impune un program dietetic riguros.
6a"tritele cronice
>7
5rocesul inflamator are un caracter parcelar fiind localizat la o
e0tremitate sau alta a stomacului. .areori are caracter difuz. )nstalarea
gastritelor cronice se face de cele mai multe ori insidios In urma acEiunii
con#ugate a predispoziEiei ereditare cu factorii de mediu. 5redispoziEia
ereditarF poate fi suspicionatF la bFrbaEii de grup sanguin , cu ochii
albaGtri, cu IncFrunEire precoce Gi care prezintF In familie Gi alEi membri cu
gastritF cronicF (1).
On ceea ce priveGte factorii de mediu, aceGtia sunt fie endogeni
(secundari unor suferinEe ale organismului), fie e0ogeni (din mediul
ambiant).
)nfluenEele endogene apar In conte0tul e0istenEei insuficienEei renale (o
parte din ureea aflatF e0cesiv In sJnge se eliminF la nivelul mucoasei
gastrice, iritJnd$o), infecEiilor cronice pulmonare (prin InghiEirea repetatF
de sputF infectatF), gutei, bolilor endocrine, afecEiunilor autoimune,
insuficienEei cardiace, cirozei hepatice, afecEiunilor biliare, pancreatitelor
etc.
"intre influenEele e0ogene, cel mai frecvent implicate In apariEia
gastritelor cronice sunt infecEiile gastrointestinale, agresiunile alimentare
(e0ces de alcool, condimente, grFsimi prF#ite, deficit proteic, vitaminic Gi
mineral, nerespectarea normelor de igienF alimentarF etc.), stresul, unele
medicamente (Indeosebi antiinflamatorii) (8).
ConsecinEa agresiunii repetate asupra mucoasei gastrice se reflectF In
modificFrile sale structurale. 9le sunt de severitFEi diferite. Cele mai
uGoare forme sunt gastritele superficiale. %ai alterate structural sunt
gastrita atroficF Gi atrofia gastricF.
1astrita su&erficial este cea mai precoce formF a gastritei cronice.
9a constF In alterarea mucoasei de acoperire fFrF interesarea glandelor
secretorii din profunzime. ceasta este Gi e0plicaEia pentru care scFderea
secreEiei acide a stomacului este puEin afectatF In gastrita superficialF.
6rosimea mucoasei nu este modificatF.
1astrita atrofic se caracterizeazF prin alterarea severF a celulelor
epiteliale Gi reducerea grosimii mucoasei. 6landele din structura peretelui
gastric sunt diminuate numeric Gi de dimensiuni mici. Celulele secretante
de acid clorhidric Gi pepsinogen (enzimF ce intervine In digestia
>1
proteinelor) sunt reduse pJnF la dispariEie, ceea ce reflectF proporEional Gi
In volumul secreEiei gastrice.
Atrofia gastric se caracterizeazF prin reducerea importantF a grosimii
mucoasei gastrice Gi prin absenEa formaEiunilor glandulare. 2ecreEia acidF
este practic absentF. Peziunile gastrice sunt de regulF ireversibile, cu
tendinEF spre alterarea progresivF a mucoasei. 6astrita superficialF
evolueazF spre gastrita atroficF Intr$un interval lung, de mai mulEi ani.
)nstituirea In timp a tratamentului duce la ameliorarea suferinEei
digestive Gi la ImbunFtFEirea secreEiei gastrice.
"in punct de vedere clinic ma#oritatea gastritelor cronice au o
simptomatologie redusF. Bolnavii acuzF cel mai adesea lipsa poftei de
mJncare, balonFri postprandiale, senzaEie de saEietate prelungitF,
disconfort dupF consumul de produse greu digestibile, dureri postprandiale
In eta#ul abdominal superios cu caracter continuu sau intermitent Gi avJnd
o localizare difuzF. %ai rar survin Gi vFrsFturi InsoEite de greEuri
persistente. )ntoleranEa digestivF este mai promptF dupF alimente reci,
produse iritante Gi consumul alimentar rapid. +reptat bolnavii IGi restrJng
raEia alimentarF Gi slFbesc, prezentJnd concomitent stFri de indispoziEie,
stFri depresive Gi neurastenie. "ureri abdominale intense se observF mai
rar, apFrJnd doar dacF se instaleazF fenomene de perigastritF. )nstalarea
anemiei perniciose (prin deficit de vitamina B12) reflectF severitatea
leziunilor mucoasei gastrice, IntrucJt secreEia factorului intrinsec!
rFspunzFtor de absorEia vitaminei B12, scade proprEional cu atrofia
mucoasei gastrice. cuzele bolnavilor apar la intervale neregulate,
declanGate de intervenEia diferiEilor factori e0ogeni. Cu timpul pot deveni
InsF permanente. On stadiul In care se instaleazF lipsa totalF a secreEiei
gastrice apar tulburFri severe de digestie cu malabsorbEie Gi denutriEie
secundarF. "e asemenea, prezenEa unei vechimi a leziunilor atrofice de
peste 17$13 ani constituie un risc considerabil pentru cancerul gastric.
+ratarea corectF Gi din timp a gastritelor acute Gi cronice reprezintF
singura modalitate de prevenire a complicaEiilor bolii Gi de asigurare a
unui confort de viaEF pacienEilor. On cazul gastritelor cronice cu
1elicobacter pBlorB, eradicarea medicamentoasF a infecEiei prin prisma
relaEiei beneficiu$cost nu este obligatorie. 9a se impune numai la bolnavi
>2
cu risc crescut de cancer gastric, copiii asimptomatici cu gastrite 1. 5Blori
pozitive Gi bolnavi cu gastritF simptomaticF Gi leziuni histologice active.
Concomitent cu tratamentul medicamentos, In gastritF trebuie luatF o
anumitF conduitF dietoterapicF pentru a se ameliora sau vindeca suferinEa
gastricF.
Princ ipii dietetice >n terapia #a"tritelor819
ConcepEiile dietoterapice moderne privind gastritele acute Gi cronice
recomand evitarea regimurilor prea restrictive Gi dezechilibrate In principii
alimentare ce se dovedesc dFunFtoare nutriEiei generale a bolnavului, mai
ales In condiEiile unei suferinEe de lungF duratF stomacului. "e aceea In
prescrierea dietei se urmFreGte pe deoparte readaptarea treptatF a
pacientului la o alimentaEie cJt mai apropiatF de normal, iar pe de altF
parte evitarea a tot ce este dFunFtor gastritei, atJt prin alimentul ca atare,
cJt Gi prin modul de preparare culinarF a acestuia.
Tn regim monoton, fFrF gust, prezentat necorespunzFtor preferinEelor
bolnavului impune reEinerea din partea acestuia Gi duce In final la
nerespectarea dietei prescrise. .ecomandarea unui regim mai larg,
apropiat de obiceiurile alimentare ale pacientului, preparat dietetic Gi servit
Intr$o formF cJt mai apetisantF face ca el sF fie acceptat Gi urmat fFrF
greutate de ma#oritatea bolnavilor. ceGtia trebuie sF cunoascF In detaliu
fiecare aliment Gi bFuturF permisF, volumul de produse nutritive pe care au
dreptul sF le mFnJnce la fiecare masF, modul de preparare al alimentelor,
temperatuta optimF de consum. %esele se recomandF a fi luate totdeauna
la aceeaGi orF, sF fie puEin mai abundente Gi mai frecvente (/$3 mese pe
zi).
9vitJndu$se unui volum mare de alimente la mese, se prote#eazF
stomacul de un efort digestiv suplimentar, care ar favoriza In timp
decompensarea sa secretorie Gi motorie. +rebuie, de asemenea, atrasF
atenEia asupra respectFrii anumitor norme elementare de alimentare.
stfel, masticaEia insuficientF, datoratF fie IngurgitFrii rapide dictate de
senzaEia de foame, fie unei danturi insuficiente sau neIngri#ite creGte
travaliul gastric Gi, implicit accentueazF suferinEa bolnavlui. 2e recomandF
menEinerea unei stFri de liniGte Gi calm In timpul mesei, evitarea lecturii
>'
sau privirea la televizor (prin neatenEie se poate consuma un volum mai
mare de alimente decJt cel necesar strict saEietFEii), cJt Gi discuEiile In
contradictoriu care ar putea sF modifice refle0ele secretorii. 2e interzice
fumatul (In cazul In care nu este cu putinEF se va reduce cJt mai mult),
bFuturile alcoolice, condimentele deosebit de iritante pentru stomac (piper,
ardei iute, muGtar etc.), alimentele tari bogate In celulozF grosolanF
(ridichi, fasole boabe, mazFre boabe, ceapF uscatF, usturoi, fructe cu coa#F
Gi sJmburi, pJine neagrF etc), sau carnea provenitF de la animale bFtrJne Gi
insuficient de fiartF sau friptF, cJt Gi carnea bogatF In cartila#e, tendoane Gi
aponevroze. Megetalele cu celulozF durF, cJt Gi cFrnurile menEionate
agresioneazF mecanic mucoasa gastricF Gi impun totodatF un efect digestiv
crescut. limentele prea concentrate In sare Gi zahFr sunt, de asemenea,
irtante pentru mucoasa gastricF. Consumul produselor prea fierbinEi sau
prea reci este proscris. , temperaturF peste 37 grade Celsius
congestioneazF mucoasa gastricF iar cele prea scFzute modificF circulaEia
localF. +emperatura optimF de consum al unor alimente este datF redatF In
urmFtorul tabel-
8E.,ERA8<RA ;,8:.C *E C;N"<. (>N 1RA*E CE(":<")
A *:9ER"E(;R ,R;*<"E A(:.EN8ARE (!u& <ffelman)(1)
pF Ontre 12 Gi 13*
2ifon Ontre 17 Gi 12
Min alb 17
Min roGu Ontre 18 Gi 1:
Bere Ontre 12 Gi 13
Ceai, cafea 2ub /7$/'
2upe de carne sau cu fFinoase 2ub '8$/'
Papte dulce 2ub ''$/7
5ireuri 2ub '7$/2
%JncFruri cu sos 2ub '8$/2
(ripturi 2ub /7
5Jine 2ub '7
5entru a diminua travaliul stomacului In condiEiile e0istenEei
inflamaEiei mucoasei acestuia, este necesar ca produsele alimentare sF
>/
stagneze cJt mai puEin In cavitatea gastricF. SinJnd cont de acest lucru,
dar Gi de necesitFEile nutritive ale organismului, In selecEia alimentelor
se Eine cont de urmFtoarele aspecte- alimentele solide pFrFsesc
stomacul cel mai greu (staEionezF vreme IndelungatF sJmburii,
celuloza, co#ile rFu mestecate, fragmentele alimentare mari, produsele
bogate In Eesut con#unctiv)* asocierea alimentelor lichide cu cele solide
face ca evacuarea prioritarF sF o aibF lichidele care accelereazF prin
fluidifiere Gi tranzitul pentru cele solide- grFsimile prelungesc durata
de stagnare a alimentelor In stomac* amestecul grFsimi$proteine are o
acEiune mai pronunEatF de Incetinire a tranzitului decJt amestecul
grFsimi$glucide* zahFrul IntJrzie evacuarea gastricF, mai ales cJnd este
administrat la sfJrGitul mesei (la fel acEioneazF Gi alimentele bogate In
glucide de tipul amidonului ? conEinut In cereale, fJinoase ?
administrate dupF grFsimi Gi proteine)* durata evacuFrii gastrice a
alimentelor din stomac este mai scurtF pt fiecare aliment luat In parte
decJt, dacF se continuF douF sau mai multe alimente* soluEiile
izotonice (cu o concentraEie osmolarF asemFnFtoare cu a serului
sanguin) e0citF mai puEin mobilitatea gastricF decJt cele hipertone Gi
de aceea sunt evacuate mai Incet din stomac* cu cJt alimentele ingerate
au o temperaturF mai apropiatF de cea a corpului cu atJt evacuarea
stomacului decurge mai rapid* evacuarea gastricF este mai rapidF In
repaus fizic decJt In timpul unui efort* poziEia optimF pentru golirea
rapidF a stomacului este decubitul lateral drept.
>.,CR=:REA A(:.EN8E(;R >N /<NC=:E *E 8:,<( *E
E9AC<ARE 1A"8R:CC
8dup; Pent$oldt9819
1. Alimente care p;r;"e"c "tomacul >n 1:% ore2
pF 177$277ml
pF carbogazoasF 227 ml
Ceai rusesc 277 ml
Cafea, cacao 277 ml
>3
Bere 277 ml
Min roGu 277 ml
Papte fier 177$277 ml
Bulion de carne 277 ml
,uF fierte moi 177g
%. Alimente ce p;r;"e"c "tomacul >n %:3 ore2
Cafea cu friGcF 277 ml
Cacao cu lapte 277 ml
Min dulce 277 ml
Min de malaga 277 ml
Papte fiert '77$377 ml
pF '77$377 ml
,uF crude, tari, #umFri sau omletF177g
CJrnaEi din carne de vitF, cruzi 177 g
Creier de viEel fript 177g
Carne viEel fript 237 g
Carne viEel ? rasol 237 g
2tridii crude 82 g
Crap fiert 277 g
Batog fiert 277 g
ConopidF fiartF 137 g
2paranghel fiert 137 g
5iure de cartofi 137 g
Compot de cireGe 137 g
CireGe crude 137 g
5Jine albF 87 g
5esmet 87 g
Covrigi 87 g
BiscuiEi 37 g
3. Alimente ce p;r;"e"c "tomacul >n 3:. ore2
>4
Carne fiartF de gFinF, pui 237 g
Carne potJrnichie friptF 237 g
5orumbel fiert 227$247 g
5orumbel fript 1>3 g
5icioare de viEel fierte 237 g
duncF fiartF 177 g
(ripturF slabF de viEel (caldF sau rece) 177 g
.inichi prF#iEi 177 g
2omn fier 277 g
)cre negre 83 g
%reanF In oEet 277 g
2crumbie afumatF 277 g
5Jine neagrF 137 g
BiscuiEi 177$137 g
,rez fiert 137 g
2alatF de castraveEi 137 g
%ere 137 g
6ulii, cartofi, morcovi sau spanac fiert 137 g
.. Alimente ce p;r;"e"c "tomacul >n .:5 ore2
(ileu de vacF fript 237 g
PimbF afumatF 237 g
(elii de peGte afumat 177g
)epure fript 237 g
6JscF friptF 237 g
.aEF friptF 2:7 g
1eringi 277 g
5iure de mazFre 137 g
(asole verde fiartF 137 g
Nu toate produsele prezentate In tabelul de mai sus sunt permise In
gastrite, selecEia lor fFcJndu$se conform recomandFrilor dietoterapice
>8
specifice. On prescripEia regimului alimentar la bolnavii cu gastritF
trebuie Einut cont Gi de acEiunea alimentelor asupra secreEiei gastrice. On
timp ce unele se dovedesc a fi e0citanEi foarte puternici, altele sunt
e0citanEi slabi. "intre e0citanEii slabi menEionFm apa, apa alcalinF
(fFrF bio0id de carbon), laptele, pJinea veche de o zi, grFsimile, carnea
fiartF, fructele dulci (opFrite In apF Gi bine fFrJmiEate), legumele cu
unt, supele de legume IngroGate cu fFinF albF, orezul, griGul, orezul
fiert. "intre e0citanEii puternici menEionFm carnea friptF, e0tractele de
carne, pJinea albF veche sau prF#itF, sucul de lFmJie sau de legume
verzi, condimente slabe, neiritante (pFtrun#elul, mFrarul, leuGteanul,
tarhonul, vanilia), iaurtul, chefirul. OntrucJt meniurile sunt formate din
produse cu influenEF diversF asupra secreEiei gastrice acestea vor fi
modicate In funcEie de ponderea alimentelor Gi a principiilor nutritive
e0istente In dietF.
lcFtuirea dietei In gastrite se face EinJnd cont de anumite
particularitFEi ale acestei suferinEe digestive, cJt Gi de caracteristicile
individuale ale bolnavului. 2e are In vedere forma clinicF a gastritei,
implicaEiile e0istente preferinEele culinare, gradul de solicitare fizicF Gi
intelectualF, posibilitFEile de procurare a alimentelor (legate de factori
financiari sau disponibilitFEi de sezon). 5rin mFsurile adoptate se
urmFreGte prote#area ma0imF a mucoasei gastrice inflamate atJt In
etapa acutF, cJt Gi In cea cronicF a bolii. 5rin aceasta se favorizeazF
vindecarea bolii (formele acute) sau ameliorarea suferinEei digestive
(formele cronice). .estricEiile alimentare sunt mai mari In plin puseu
gastric eludJndu$se In formele cronice ale maladiei. dministrarea
eGalonatF Gi In cantitFEi mici a produselor nutritive permise, reduc
efectul digestiv creJnd astfel condiEii propice evoluEiei favorabile a
bolii. 2e va avea In vedere evitarea regimurilor prea restrictive
responsabile de apariEia denutriEiei terapeutice. cest lucru este valabil
Indeosebi pentru gastritele cronice, unde e0istF bolnavi cu un apetit
diminuat, cu serose carenEe proteice Gi cFrora restricEiile inutile le
accelereazF alterarea stFrii de sFnFtate.
On alcFtuirea dietei se vor IndepFrta alimentele iritante pentru
mucoasa gastricF Gi se va Intocmi un program de alimentaEie care sF
>:
restabileascF starea de confort digestiv Gi general a bolnavului. "iverse
studii au arFtat cF multe alimente considerate iritante au fost, In realitate
bine tolerate, de asemenea e0istF mari variaEii individuale In tolerarea
digestivF a unui produs nutritiv considerat a fi acceptat In normele
dietoterapice ale gastritelor. 5lecJnd de la aceste observaEii In prezent se
tinde ca regimul alimentar de cruEare gastricF sF EinF seama de
caracteristicile individuale ale bolnavului. 9ste deosebit de important a se
Eine seama de preferinEele culinare ale pacientului. se forEa introducerea
unui produs nutritiv In condiEiile repulsiei pentru acesta nu face decJt sF
InrFutFEeascF evoluEia gastritei pe de o parte, dat fiind starea de Incordare
psihicF pe care o creeazF ideea de a consuma produse total incompatibile
cu preferinEele bolnavlui, iar pe de altF parte datoritF neaderFrii la
recomandFrile dietoterapice prin pierderea Increderii In acestea. "e aceea
regimul alimentar se alcFtuieGte EinJnd cont de InclinaEiile culinare ale
bolnavului, care astfel devine mai ataGabil prescripEiilor dietetice. "acF
toleranEa individualF pentru unele produse este dificilF se pot Incerca, In
limita posibilitFEilor, modificFri culinare care sF permitF consumul
alimentului respectiv, mai ales dacF acesta se dovedeGte necesar procesului
de vindecare.
2elecEia alimentelor pentru bolnavii de gastritF se face In primul rJnd
In funcEie de conEinutul lor In fibre alimentare Gi de calitatea acestora, fFrF
sF fie definitiv eliminate, dar pregFtite dietetic cJt mai accesibil (piureruri,
budinci, sufleuri de legume verzi). 2e urmFreGte totodatF asigurarea unei
raEii proteice care sF menEinF o stare de nutriEie cJt mai bunF a bolnavului
Gi care sF fie administratF sub o formF uGor de digerat (brJnzF, carnea fiind
tocatF Gi fiartF, albuG de ou, peGte alb fiert). On general caracteristicile
dietei sunt aceleaGi ca cele prezentate In boala ulceroasF.
On gastritele cronice cu atrofia mucoasei stomacale, datoritF diminuFrii
secreEiei factorului intrinsec Gi scFderii consecutive a absorbEiei vitaminei
B12 se recomandF administrarea in#ectabilF a acestei vitamine.
On stabilirea conduitei dietoterapice trebuie Einut cont Gi de necesitFEile
calorice ale bolnavului. "acF In formele acute ale maladiei aportul
energetic este In prima perioadF a realimentFrii mai scFzut, iar ulterior,
dupF vindecare, adus la valorile anterioare ImbolnFvirii, In formele cronice
>>
se are de la Inceput In vedere acoperirea corespunzFtoare a cheltuielilor
energetice In condiEiile desfFGurFrii In bune condiEiuni a activitFEii
socioprofesionale. 2tabilirea necesarului caloric raportat la greutatea
corporalF Gi la gradul de activitate depus este similar cu cel prezentat In
capitolul despre boala ulceroasF. Malorile obEinute sunt valabile Gi pentru
alte suferinEe digestive diferenEele provenind doar din proporEia de
principii nutritive Gi sursele alimentare. %enEionFm cF In capitolul de faEF,
cJt Gi In urmFtoarele valoarea caloricF a meniurilor prezentate este redatF
cu apro0imaEie pentru a se putea discerne mai uGor In alegerea acestora.
Dieta >n #a"tritele acute
On primele 2/$/: de ore de la declanGarea bolii se suspendF
alimentaEia oralF pentru a pune stomacul In repaus. 2e permite doar
consumul de apF fiartF Gi rFcitF, infuzii de muGeEel, mentF, sunFtoare, In
cantitFEi limitate, IntrucJt chiar Gi acestea pot stimula uGor secreEia gastricF.
"acF toleranEa diegstivF nu o permite, se Intrerupe administrarea oralF a
lichidelor recurgJndu$se la hidratarea pe cale parenteralF (In scopul
acoperirii pierderilor lichidiene obiGnuite, cJt Gi pe cele provenite din
vFrsFturi). "upF 1$2 zile, In eventualitatea In care a dispFrut senzaEia de
greaEF Gi vFrsFturile, se reia treptat alimentaEia oralF. 5reparatele nutritive
se servesc la temperatura camerei. 2e Incepe cu supe de zarzavat limpezi
sau cu puEin orez, administrate In doze mici (177ml<orF), care se cresc
ulterior progresiv. 2e adaugF, treptat, brJnza de vaci sau caG proaspFt,
fFinoase cu apF Gi lapte, pJine albF veche, gelatinF de iaurt sau suc de
fructe, budinci, sufleuri cu brJnzF de vaci, carne tocatF Gi fiartF (pornind
de la apF clocotitF). "upF masF bolnavul se va culca In pat preferabil
lateral dreapta cu o compresF cFlduEF pe abdomen. 2e recomandF ca dupF
fiecare masF bolnavul sF bea un ceai de mentF sau de muGeEel. cest regim
se Eine ma0imum :$17 zile, dupF care se trece treptat la o alimentaEie
normalF evitJndu$se In continuare alimentele iritante Gi greu digerabile. 2e
va avea In vedere particularitFEile nutritive ale fiecFrui individ, preferinEele
culinare Gi starea de igienF a alimentelor.
Dieta >n #a"tritele cronice
177
"ietoterapia gastritelor cronice se adapteazF condiEiilor create
de secreEia hipoacidF a stomacului. +rebuie Einut cont cF glucidele
fermentezF cu uGurinEF, cF proteinele se digerF cu IntJrziere Gi cF grFsimile
sunt greu tolerate. limentaEia va fi cJt mai variatF Gi se va adapta
obiceiurilor culinare ale bolnavului. On selecEia produselor nutritive trebuie
Einut cont de urmFtoarele interziceri Gi permisiuni alimentare.
"in categoria celor interzise menEionFm- carnea grasF sau
carnea de vJnat, mezelurile grase Gi condimentele, conservele nedietetice,
moluGtele, slFnina, legume tari, bogate In celulozF (ceapa, castraveEii,
Eelina, ridichiile, lintea, fasolea, mazFrea, bamele), alimentele prF#ite In
grFsime, sosurile cu rJntaGuri, dulciurile (In special bomboanele,
prF#iturile de cofetFrie, dulceaEa, siropurile concentrate), condimentele
(ardei, usturoi, piper, muGtar), bFuturile iritante (ceaiul tare, cafeaua,
alcoolul), alimentele prea sFrate.
"in categoria produselor nutritive permise menEionFm- supele
de carne, borGurile, supele$creme (sunt uGor digerabile Gi stimuleazF
secreEia acidF a stomacului), carnea de vacF, pasFre sau viEel (fiartF sau
friptF, dar numai tocatF), peGtele slab (fiert, fript sau copt In pergament).
OntrucJt glucidele concentrate fermenteazF cu uGurinEF, se
preferF ca sursF de hidraEi de carbon Indeosebi orezul, griGul, pastele
fFinoase. (ulgii de ovFz sunt de asemenea, bine toleraEi. 5Jinea prospFtF
este greu suportatF, IntrucJt sucurile gastrice reduse catitativ Gi calitativ o
pFtrund cu dificultate. cest lucru duce la senzaEia de plenitudine,
disconfort abdominal, balonare, ceea ce diminuezF apetitul bolnavului Gi
aGa destul de scFzut. 2e contraindicF de asemenea, pJinea integralF din
cauza conEinutului crescut de celulozF. 2e recomandF pJinea albF veche de
o zi. Paptele dulce este greu suportat de bolnav. socierea fFinoaselor Il
face tolerabil digestiv. 2e pot da, InsF derivate ca iaurt, lapte acidulat,
chefir care nu au lactozF, nu provoacF fermentaEii intestinale Gi diaree Gi nu
inhibF secreEia gastricF. BrJnza de vaci este, de asemenea, bine suportatF.
"intre grFsimi untul proaspFt este cel mai bine tolerat cJnd se
administreazF ca atare sau adFugat la servirea alimentelor. 2e dF In
cantitFEi mici la fel ca Gi untdelemnul. 2mJntJna este greu toleratF.
171
,uFle sunt greu suportate ca atare ( atJt fierte moi sau tari). 2e
pot da numai In preparate sau consomitent cu alte alimente- budinci,
ochiuri fierte moi In apF cu spanac etc. Pegumele se permit In raport cu
bogFEia lor In celulozF. 2e administrezF numai fierte sub formF de pireuri
sau In budinci Gi sufleuri (spanac, urzici, lobodF, dovlecei, morcovi,
cartofi). 2e permit ciorbele Gi supele$cremF de legume. 5entru a suplini
pierderile de vitamine rezultate din fierberea legumelor (Inafara folosirii
apei de fierbere), ca Gi In scopul e0citFrii secreEiei gastrice se recomandF
adFugarea la supe sau la mJncFruri a sucurilor de legume crude (morcovi,
sfeclF rosie, roGii) sau a verdeEurilor fiind tocate (mFrar, pFtrun#el,
leuGtean). 2ucul de varzF Gi de castraveEi (mai e0citante) nu sunt suportate
de toEi bolnavii.
(ructele bine coapte sunt permise fFrF coa#F Gi sJmburi sau sub
formF de suc de fructe, gelatinF de suc de fructe, pasate sau ca compoturi
nu prea Indulcite. (ructele uscate Gi cele cleaginoase (nuci, alune, migdale)
sunt interzise, din cauza conEinutului crescut de fibre Gi de grFsimi.
"ulciurile sunt greu suportabile, glucoza Gi fructoza
concentratF producJnd arsuri. 2e pot da prF#ituri cu mere Gi brJnzF, mere
coapte, biscuiEi.
2area se admite In condiEii moderate pentru proprietFEile sale
e0citosecretorii asupra secreEiei gastrice.
Pichidele se administreazF, de preferinEF Intre mese, In cantitFEi mici Gi
la temperatura camerei.
On scopul activizFrii evacuFrii stomacului, se recomandF ca,
concomintent cu asigurarea unei sieste (dacF condiEiile o permit) culcat pe
partea dreaptF, sF se ia la 1$2 ore dupF masF o soluEie carminativF cFlduEF
de muGeEel, mentF, coa#F de lFmJie sau portocalF. Pa personale aparent
sFnFtoase se recomandF o ceGcuEF de cafea dupF masF. (umatul este cu
desFvJrGire interzis.
On funcEie de starea clinicF a bolnavului se poate trece spre o
alimentaEie cJt mai apropiatF de normal, eventual trecJnd printr$o etapF de
alterare a zilelor de regim cu cele de alimentaEie normalF.
172
RE6I(U4 A4I(ENTAR IN 3OA4A U4CEROASO
Notiuni de etiopato#enie Hi clinice >n )oala ulceroa";
Boala ulceroasF este o afectiune caracterizatF prin apariEia de
eroziuni de dimensiuni limitate ce intereseazF In mod variabil$dinspre
interior spre e0terior$ structura pereEilor gastrici Gi<sau duodenali (2).
Constituirea leziunilor ulceroase este un fenomen comple0, care
implicF pe de o parte scFderea capacitatii de apFrare a mucoasei gastro$
duodenale, iar pe de altF parte cresterea ponderii factorilor de agresiune
asupra acesteia (hiperaciditatea gastricF, hipersecreEie pepsinica$enzimF cu
proprietaEi proteolitice$medicamentele antiinflamatorii, reflu0ul duodeno$
gastric care, prin acizii biliari, dizolvF grasimile din structura pereEilor
celulari, permiEJnd astfel secreEiei acide a stomacului si enzimelor
proteolitice sF digere mucoasa gastricF).
On ultimul timp, In patogenia ulcerului gastric si duodenal este
din ce In ce mai mult implicatF infecEia bacterianF cu 0elicobacter p1lori.
2e estimeazF cF apro0imativ 3:$:1@ din bolnavii cu ulcer gastric Gi 82$
>'@ din cei cu ulcer duodenal sunt infectaEi cu 0elicobacter p1lori. cest
lucru a deschis noi perspective terapeutice, a#ungJndu$se ca boala
ulceroasF sF fie tratatF In afara medicatiei antisecretorii cu antibiotice (de
e0emplu- !,meprazol! L !mo0icilina! L !ClarithromBcin! L
!,meprazol!L!mo0icilina!L!%etronidazol!, etc). +erapia
antiinfecEioasF nu este folositF la cazurile cu 0elicobacter p1lori negativ,
la cei cu sindrom [ollinger$9llison sau la bolnavii la care ulcerul gastric
apare secundar cirozei hepatice, bronhopneumoniei cornice obstructive.
(1)
pariEia leziunilor ulceroase este InsoEitF de manifestari clinice de
gravitate variabilF, a cFror evoluEie este recidivantF. Boala evolueazF
in pusee acute, Intre care se instaleazF perioade de acalmie. Cu timpul,
In absenEa unei conduite terapeutice adecvate, apar complicaEii care pot
pune adesea In pericol viaEa pacientului.
Boala ulceroasF este foarte raspanditF In Earile occidentale, fiind
mai frecventF in zonele aflate In dezvoltare rapidF, unde cumulul factorilor
17'
de stres (iniEiazF Gi agraveazF leziunile ulceroase) este cel mai mare.
(enomenul este universal valabil, e0istJnd zone ca 1ong Hong, unde
frecvenEa maladiei atinge 21@ (In 9uropa de Mest Gi merica de Nord
numFrul celor atinGi de maladie a#unge la 12$2/@). On schimb, In
localitaEile In care fazele de urbanizare si industrializare rapidF au fost
depaGite, se constatF o reducere evidentF a numarului de cazuri
Inregistrate.( 1,3)
Tlcerul gastric Gi duodenal nu apare cu aceeaGi frecvenEa In
randul populaEiei, lezarea duodenalF fiind de /$3 ori mai des IntJlnitF.
90cepEie face =aponia, unde predominF forma gastricF. "e asemenea,
ulcerul duodenal intereseazF mai ales se0ul masculin, iar complicaEiile
maladiei sunt proporEional mai frecvente. )nstalarea manifestFrilor bolii
este mai rapidF la femei decJt la barbaEi.
On general, debutul suferinEei ulceroase este insidios. Cel mai
adesea se remarcF prezenEa unei senzaEii de presiune, de balonare sau de
#enF In #umatatea superioarF Gi mi#locie a abdomenului. +ot la acest nivel
se pot constata senzaEii de arsurF care survin dupF mese sau In cursul
nopEii. Bolnavii prezintF greEuri la debutul manifestFrilor clinice.
+ulburFrile menEionate se instaleazF mai ales dupa stFri de Incordare
psihicF prelungitF, e0cese alimentare, abuz de bFuturi alcoolice sau
tabagism e0agerat ( 3).
%anifestarea principalF a maladiei ulceroase este reprezentatF de
durere. 9a este resimEita sub forma unor crampe InsoEite sau nu de
senzaEie de arsurF a abdomenului superior (epigastru) sau de senzaEia de
foame dureroasF. Tneori ea are caracterul unei distensii dureroase, a unei
tensiuni sau a unei simple apFsFri In regiunea epigastricF. )ntensitatea ei
este variabilF de la un bolnav la altul, fiind determinatF de mai mulEi
factori- dimensiunile Gi sediul ulcerului, gradul de sensibilitate a
bolnavului, cointeresarea mai multor straturi din structura peretelui
digestiv, etc.
Tneori ulcerele pot evolua fFrF durere, daca nu sunt profunde.
Tlcerele mari, cu caracter penetrant, evolueazF aproape
Intotdeauna cu durere de intensitate mare, care nu cedeazF la medicaEia
convenEionalF. Pa bolnavii cu sensibilitate dureroasF asemanatoare,
17/
leziunile de aceeaGi dimensiune Gi profunzime dezvoltF o durere mai
intensF dacF sunt localizate spre e0tremitaEile stomacului faEF de cele
situate la nivelul corpului acestuia. On general, ulcerul gastric necomplicat
este mai puEin dureros decJt cel duodenal. Cu cJt profunzimea ulcerului
este mai mare, cu atJt intensitatea fenomenelor algice este mai puternicF.
CJnd au fost afectate toate straturile peretelui gastric sau
duodenal, durerea devine constantF, continuF, permanentF. On ma#oritatea
cazurilor durerea este localizatF in eta#ul abdominal superior. )nstalarea sa
se face cu o anumitF ritmicitate legatF de umplerea Gi golirea stomacului.
5useul dureros survine mai ales primFvara Gi toamna, iar perioada de
acalmie vara Gi iarna. Tnii bolnavi au mai multe perioade de activitate
pepticF Intr$un an, alEii numai o datF la 1$3 ani. On general, durata
perioadei dureroase este de 2 sFptFmJni. CJnd fenomenele dureroase
depFGesc 4$: sFptamani, deGi s$a aplicat un tratament adecvat, se considerF
cF leziunile au cFpFtat un caracter perforant. "upF depFGirea primului
episod acut, maladia recidiveazF la #umFtate din subiecEi In primii trei ani
de la debut.
On cazul evoluEiei nefavorabile (tratament nerespectat, Incalcarea
prescripEiilor dietetice, severitatea leziunii si rapiditatea instalFrii ei etc.)
apar complicaEiile bolii ulceroase (3). cestea sunt hemoragia digestivF
superioarF (produsF prin erodarea unui vas din zona ulcerului), perforaEia
acuta cu peritonitF generalizatF sau localizatF (poate duce ca Gi prima
complicaEie, dar Intr$o proporEie mai mare, la moartea bolnavului),
penetraEia (reprezintF traversarea relativF lentF a peretelui gastric sau
duodenal de cFtre leziunile ulceroase), stenoza pilorica (constF In
reducerea calibrului canalului piloric$creeaza comunicarea Intre stomac Gi
duoden$prin procese de fibrozF cicatriceale repetate, ca urmare a
recidivarii ulcerului la acest nivel sau In imediata vecinFtate), malignizarea
(se IntJlneGte In cazul ulcerului gastric recidivant) Gi prin periviscerita
(complicaEie a bolii ulceroase instalatF prin repetarea frecventF a puseelor
evolutive Gi caracterizatF prin leziuni care strFbat cea mai mare parte din
grosimea peretelui digestiv).
"at fiind numFrul mare de ulceroGi de#a e0istenEi, cJt Gi apariEia
altora noi, boala creeaza, prin incapacitatea temporarF de muncF pe care o
173
genereazF, cIt Gi prin tratamentul pe care Il presupune, costuri sociale
deosebit de importante.
E!icien?a re#imului alimentar >n tratamentul )olii ulceroa"e (5)
+ratamentul ulcerului gastric sau duodenal este In ma#oritatea
cazurilor de naturF medicalF. Numai Intr$un numFr restrJns de situaEii se
intervine chirurgical, pentru a rezolva complicaEiile acute sau cronice ale
bolii (penetraEie, perforaEie, hemoragie digestivF superioarF, stenozF
piloricF, mailgnizare).
+erapia medicalF are ca principal obiectiv reducerea secreEiei
clorhidropeptice (concentraEia de acid clorhidric Gi pepsinF din sucul
gastric) Gi prote#area mucoasei Impotriva agresiunilor de natura mecanicF,
chimicF Gi termicF. cest lucru se poate realiza cu a#utorul regimului
alimentar Gi al medicaEiei antiulceroase.
)ndiferent de progresele terapiei medicamentoase, sunt o serie de
aspecte care nu pot fi ameliorate fFrF a se asigura o protectie nutritivF a
stomacului si a duodenului. +rebuie Einut seama cF In boala ulceroasa
e0istF particularitFEi funcEionale reactive specifice, care nu pot fi corect
influenEate decJt printr$un regim alimentar adecvat. "eGi organismul
dispune de un potenEial de refacere impresionant, reuGind sF Impiedice
pJnF la un anumit punct apariEia de leziuni ale mucoasei gastrice si
duodenale, totuGi, In condiEiile de agresiune alimentara repetatF (produse
prea fierbinEi sau prea reci, cu gust acru, conEinJnd multe elemente
vegetale insuficient mestecate etc.), se depFGeGte capacitatea de apFrare
localF Gi se faciliteazF instalarea leziunilor ulceroase.
Bolnavul ulceros trebuie sF InveEe ce, cJnd, cJt Gi cum sF
mFnJnce. On acest fel contribuie la reducerea riscului de reactivare a
maladiei, mai ales In condiEiile In care sunt prezente condiEii ulcerogene
(stFri de Incordare psihicF Gi fizicF, abuzul de bFuturi alcoolice, fumatul
e0cesiv, alimentaEia neregulatF Gi presFratF cu condimente, rJntaGuri,
cFrnuri fibroase etc.). NutriEia deficitarF faciliteazF acEiunea altor agenEi cu
potenEial nociv asupra mucoasei intestinale.
174
2$a constatat cF o serie de alimente ca laptele, ouFle, painea albF,
carnea posedF capacitatea de tamponare a aciditatii gastrice (proteinele In
mediul gastric se comportF ca substanEele alcaline). cest efect este
favorabil pentru prote#area leziunii ulceroase de acEiunea corozivF a
acidului clorhidric.
Nu trebuie InsF cFzut nici In e0trema utilizarii alimentaEiei
predominant proteice, IntrucJt, dupa '7$47 de minute de la ingerarea
hranei, urmeazF o hipersecreEie puternicF.
On ceea ce priveGte laptele, produs alimentar considerat a avea
efecte terapeutice speciale In boala ulceroasa Gi larg utilizat In tratamentul
acestei maladii, s$a observat cF proprietaEile sale antiacide nu dureazF mai
mult de 27 de minute. "upF acest interval, prin concentraEia mare de
calciu pe care o conEine, Incepe sF stimuleze secreEia gastricF acidF, care
atinge niveluri ce depaGesc capacitatea de tamponare a laptelui. "in aceste
considerente, multiple studii susEin lipsa beneficiului terapeutic a dietei
lactate.
9fectul e0citosecretor poate fi Insa compensat prin multiple
administrFri, la intervale scurte de timp, a laptelui. %onotonia dietei Gi
carenEa nutriEionalF pe care o antreneazF alimentaEia predominant lactatF
face ca In condiEiile terapiei moderne cu antisecretorii sF se renunEe la
acest tip de dietF.
"ieta IGi e0ercitF efectele sale benefice nu numai prin folosirea
unor alimente cu rol de protecEie, reparator, ci Gi prin e0cluderea acelor
produse care se fac nocive mucoasei de#a lezionate. On pofida autorilor
care susEin cF In ulcerul gastroduodenal se poate consuma aproape fFrF
restricEie orice aliment, IntrucJt medicaEia prezentF este suficientF pentru
vindecarea ulcerului, e0perienta a arFtat cF bolnavul de ulcer are o
sensibilitate particularF pentru unele alimente care$i agraveazF suferinEa.
"e aceea, regimul alimentar trebuie s) exclud) orice produs cu proprietFEi
e0citosecretorii puternice. "intre acestea menEionFm- supele Gi ciorbele de
carne (proteinele e0trase din zeama de supF sau ciorbF stimuleazF secreEia
gastricF , pe cJnd proteinele conEinute In carnea propriu$zisF tamponeazF
parEial acidul clorhidric), dulciurile concentrate, sarea de bucFtFrie,
alimentele pra#ite In grFsime, pJinea neagrF, conservele de carne Gi peGte,
178
apele minerale carbogazoase, condimentele iritante (piper, boiaua, muGtar,
ardei iute).
5Frea fireascF Intrebarea oportunitaEii restricEiilor alimentelor
e0citosecretorii puternice, cJnd dispunem In prezent de un antisecretor
e0trem de eficient Gi larg IntrebuinEat ca ;,meprazolul! (inhibitor al
pompei de protoni care scade energic secreEia gastricF acidF, radicJnd p1$
ul gastric la peste ', nivelul considerat ca necesar cicatrizarii leziunilor
ulceroase).
On condiEiile utilizFrii ;,meprazolului! de$a lungul celor /
sFptamani cJt dureazF cura la bolnavii cu 0elicobacter p1lori prezent (47$
>7@ din pacienti), dupF unele situaEii se constatF InsF o accelerare a
Imbatranirii stomacului Gi un risc crescut pentru instalarea gastritei atrofice
( factor predispozant pentru cancerul gastric). %odificFrile gastrice sunt
prezente chiar Gi la 2 ani dupF Intreruperea curei cu ;,meprazol!.
(enomenele se pot accentua In condiEiile repetarii curiei farmacologice, cu
ocazia unor noi acutizari ale ulcerului.
On condiEiile menEionate, cel puEin teoretic dietei slab
e0citosecretorii i$ar reveni un rol mai important In terapia ulcerului
concomitent cu restrJngerea duratei de utilizare a ;,meprazolului!
(vindecarea niGei dureazF cel puEin 2: de zile).
Nu trebuie uitat InsF cF leziunea ulceroasF trebuie prote#atF nu
numai Impotriva agresiunii chimice (acide), dar Gi Impotriva agresiunilor
mecanice (alimente insuficient mestecate, cu foarte multa celulozF durF,
etc) Gi termice (alimente prea fierbinEi sau prea reci).
5e de altF parte, trebuie avut In vedere cF ulcerul este o boalF de
lungF duratF Gi cF nerespectarea unei diete Intre crize duce la Indesirea
acestora, la accentuarea intensitaEii lor Gi la cedarea mai dificila la
tratament.
+otodata, s$a observat cF apariEia unor complicaEii ale ulcerului
(hemoragii, stenoze, etc) sunt mai frecvente In timp la bolnavii fFrF un
regim Gi o igienF alimentarF decJt la cei care respectF aceste indicatii.
"e asemenea, asigurarea unei protecEii gastrice prin alimentaEie,
concomitent cu cea farmacologicF nu ar face decJt sF grabeascF procesul
17:
de cicatrizare al niGei comparativ doar cu utilizarea unilateralF a medicaEiei
antiulceroase.
"upF ieGirea din puseul acut, nutriEia se apropie tot mai mult de
deprinderile alimentare anterioare. 2e fac totuGi anumite corective, In
sensul eliminarii sau limitFrii consumului anumitor produse culinare.
ceste recomandari se referF la alimentele condimentate, dure, acide,
gazoase, cJt Gi la grasimi Gi prF#eli. 5rin nerespectarea acestor indicaEii,
dieta propriu$zisF contribuie la cicatrizarea leziunilor ulceroase, Intr$un
numar impresionant de cazuri Gi, deseori, previne reinstalarea puseelor
evolutive.
Principii dietetice >n tratamentul )olii ulceroa"e
.egimul alimentar al bolnavilor ulceroGi a cunoscut de$a lungul
timpului o serie de transformFri, uneori radicale, In funcEie de gradul de
cunoaGtere a mecanismelor de producere a bolii, de modul sFu de evoluEie
Gi de noEiunile de nutriEie cFpFtate. 5rin prisma baga#ului informaEional cu
privire la maladia ulceroasF Gi la posibilitaEile sale de terapie dieteticF,
multe din Incercarile anterioare par ne#ustificate sau chiar periculoase.
mintim spre e0emplu, regimul elaborat de Coleman, care nu administra
bolnavului aflat In plin episod dureros nici un aliment , pacientul primind
timp de 2$' zile doar perfuzii cu glucozF. "e asemenea, HalA recomanda
In puseul acut o dietF de flFmanzire timp de cJteva zile, dupF care
administra un regim constJnd dintr$o soluEie glucozatF de 3@, la care se
adFuga treptat lapte, mucilagii, terciuri. ceste doua regimuri nu
corespund e0igentelor GtiinEifice, Intrucat autorii au plecat de la premisa
greGitF cF foamea pune stomacul in repaus. stazi este demonstratF Insa
concluzia cF foamea accentueazF contracEiile stomacului Gi creGte durerea,
care nu este calmatF decJt prin ingestia anumitor alimente sau produse
farmaceutice antiulceroase (3).
)ndiferent de medicaEia folositF, cel putin In perioada acutF a
bolii, consumul de alimente care agresioneazF mucoasa digestivF din
punct de vedere mecanic, termic sau chimic este daunFtor Gi nu poate fi
indiferent bolnavului ce produse nutritive ingerF."e altfel, o parte din
17>
pacienEi refuzF In mod categoric o serie de alimente cu proprietaEi
acidifiante, IntrucJt simt cF le fac rFu.
5lecJnd de la observaEia cF alimentete stimuleazF In mod variabil
secreEia gastricF, s$a selectat, In vedera alegerii produselor necesare
Intocmirii dietei antiulceroase pe acelea care sunt e0citante slabe ale
secreEiei clorhidropeptice. "intre acestea menEionFm- laptele integral,
branza de vaci, albuGul de ou, soluEiile slab zaharate, amidonul, faina albF,
piureul de legume, supele mucilaginoase , apa, apele minerale alcaline. Pa
polul opus se situeazF e0citanEii puternici ai secreEiei gastrice, care
trebuiesc evitaEi cel puEin In timpul puseului ulceros acut,alimentele pra#ite
In grasime, bauturile alcoolice, cafeaua, dulciurile concentrate, supele Gi
ciorbele de carne, preparatele pe bazF de carne insuficient prelucratF
termic, pJinea neagrF cJt Gi unele condimente (boia, ardei iute, usturoi,
ceapF, piper).
ceastF delimitare netF a produselor alimentare nu corespunde,
InsF Intotdeauna realitaEii. Chiar dacF Intr$o primF etapF unele produse
nutritive se dovedesc e0citanEi slabi ai secreEiei stomacale, Intr$o fazF
imediat urmatoare ele mFresc elaborarea de acid clorhidric, putJnd deveni
nocive.
5rin prisma concepEiilor actuale (3), efectul asupra stimulFrii
gastrice trebuie sF aiba In vedere nu numai influenEa directF asupra
secreEiei clorhidropeptice, ci Gi influenEele indirecte asupra aceleiaGi
secreEii, dar cu punct de plecare In afara stomacului (secreEia la gandul
ingestiei unui anumit aliment, secreEia din timpul mestecFrii produsului
nutritiv, secreEia nervoasF cu punct de plecare In alte segmente ale tubului
digestiv). %enEionFm In acest sens cazul unor condimente care, chiar dacF
nu au o acEiune direct e0citantF asupra secreEiei gastrice, prin stimularea
receptorilor gustativi provoacF o secreEie gastricF intensF.
Tn alt aspect al dietei bolii ulceroase Il reprezintF influenEa
grFsimilor neprF#ite asupra secreEiei sucului gastric. Numeroase studii
efectuate In acest sens au demonstrat reducerea aciditFEii gastrice In
condiEiile consumului de lipide naturale . 9fectul lor hiposecretor este
direct, dar Gi indirect prin reflu0ul duodenal pe care pot sF$l antreneze,
aducJnd In stomac secreEia biliopancreaticF cu reacEie alalinF. )nhibiEia
117
este InsF trecatoare, IntrucJt dupF cJteva ore grFsimile se transformF In
sFpunuri, mFrind producEia clorhidropepticF prin acEiunea refle0F cu punct
de plecare duodenal. ceastF acEiune a grasimilor depinde de cantitatea
ingeratF, de calitatea alor Gi de toleranEa individualF. ,ricum e0cesul de
grFsimi indicat de vechea GcoalF germanF pentru bolnavii cu ulcer gastric
nu$Gi mai gFseGte suportul necesar. On plus, dieta bogatF In lipide este
aterogenF, creJnd complicaEii reductibile- cardiopatie ischemicF,
arteriopatie ateroscleroticF a membrelor inferioare, accidente vasculare
cerebrale, etc. 5e de altF parte, s$a demonstrat cF administrarea laptelui
ecremat are aproape acelaEi rezultat asupra secreEiei gastrice ca Gi laptele
integral.
5rin prisma celor menEionate, cantitatea Gi calitatea lipidelor
administrate trebuie individualizatF, EinJnd seama de obiceiurile culinare
ale bolnavilor, de starea fiziologicF, de afecEiunile asociate.
5roteinele alimentare sunt Gi ele susceptibile, prin prisma
cercetFrilor recente, la unele discuEii privind influenEa lor asupra secreEiei
clorhidropeptice. 2$a constatat cF In condiEiile In care carnea este pusF la
fiert pornind de la apa rece, In mediul ambient se elibereazF o serie de
fracEiuni proteice cu rol stimulativ asupra producEiei de suc gastric. "acF
introducerea cFrnii In apF se face dupF ce acesta a Inceput sF fiarbF, se
formeazF la suprafata ei o manta proteicF care ImpiedicF ieGirea din
interiorul cFrnii a elementelor componente gastrosecretorii. On cea de$a
doua situaEie, produsul culinar preparat poate fi administrat ulceroGilor,
ceea ce nu se poate face Gi In prima eventualitate. Carnea propriu$zisF
poate sF tamponeze o parte din aciditatea sucului stomacal, intervenind pe
aceastF cale la protecEia mucoasei digestive. On plus, prin rolul lor
structural, proteinele favorizeazF repararea Eesuturilor ulcerate. Cu toate
acestea, e0cesul de carne presupune un efort digestiv mare, stimulJnd
totodatF contracEiile gastrice Gi duodenale, ceea ce InrautaEeGte suferinEa
bolnavului.
Tn rol deosebit In dietoterapia bolii ulceroase Il are laptele.
Considerat mult timp ca panaceu universal al acestei maladii, cercetFri
recente au scos la ivealF aspecte interesante legate de intrebuinEarea sa.
"eGi Incadrat printre e0citanEii slabi ai secreEiei digestive, dupF
111
transformarea sa la nivel intestinal In fracEiuni proteice se constatF o
reactivare a producEiei de acid clorhidric , la care participF Gi calciul
conEinut In lapte. cest din urmF fenomen Il situeazF printre e0citanEii
puternici ai secreEiei clorhidropeptice. "in aceste considerente consumul
sFu se recomandF a fi repetat la 2 ore In timpul zilei Gi la / ore In timpul
nopEii. On felul acesta se tamponeazF hipersecreGia acidF secundarF Gi se
asigurF In permanenEF o protecEie antiacidF a mucoasei gastrice Gi
duodenale.
2tudii recente invocF intervenEia unor fracEiuni proteice (peptide)
rezultate din digestia laptelui In stimularea receptorilor antialgici din
mucoasa digestiva. stfel, se e0plicF, In parte calmarea durerii dupF
ingestia laptelui (2piro 1>:1) (1).
9fecte similare cu ale laptelui In ceea ce priveGte influenEa
acestuia asupra secreEiei gastrice, e0ercitF Gi albuGul de ou, cotat printre
e0citanEii slabi.
6lucidele deEin Gi ele o influenEa asupra producEiei
clorhidropeptice. (elul diferit de acEiune se datoreazF concentraEiei
acestora, modului de preparare, asocierii cu alte principii nutritive. "e
aceea, utilizarea lor In boala ulceroasF necesitF unele precizFri. tunci
cJnd se dau In concentraEii ridicate, soluEiile zaharoase, deGi scad iniEial
secreEia gastricF (fenomen diluEional), ulterior, dupF absorbEia intestinalF,
prin creGterea bruscF a glicemiei, stimuleazF puternic eliberarea de
insulinF (hormon hipoglicemiant, dar Gi cu proprietFEi e0citosecretorii) Gi
implicit producEia clorhidropepticF.
+oate aceste nuanEe privind efectele alimentelor In diferite etape
ale secreEiei gastrice, trebuie avute In vedere, cJnd se pune In discuEie
cruEarea chimicF a mucoasei afectate de leziunile ulceroase. Cum, de
obicei, se manancF produse compuse din amestecuri de principii nutritive
(proteine L lipide sau proteine L glucide), efectele e0citosecretorii se
modificF.
5entru a predomina protecEia fatF de agresiunea clorhidropepticF,
un rol important Il deEine Gi prepararea culinarF a alimentelor. stfel, In
timp ce pJinea prF#itF stimuleazF secreEia gastricF, cea veche de o zi este
mai puEin e0citosecretorie, Gi, de aceea, preferabilF In terapia ulcerului.
112
Tn alt factor de care trebuie sF se EinF seama In alcatuirea
regimului este numFrul de mese consumate zilnic Gi volumul acestora. Cu
cJt cantitatea produselor nutritive este mai mare, supraIncFrcJnd stomacul,
cu atJt rFspunsul secretor Gi dinamic al acestuia este mai violent. %esele
reduse cantitativ nu mai destind puternic pereEii gastrici, Gi, implicit, nu
mai antreneazF o elaborare abundentF de acid clorhidric. 5e de altF parte,
ele nu mai solicitF atJt de mult funcEia contractilF a stomacului,
contribuind la instalarea unor perioade de repaus mai prelungite, atJt de
necesare procesului de vindecare a ulcerului.
.efacerea integritaEii mucoasei gastrice sau duodenale presupune
o cruEare mecanicF din partea alimentelor consumate. stfel, unele
produse crude, bogate In celulozF, pot avea efect iritant sau abraziv pentru
peretele digestiv In general Gi pentru zona ulceroasF In special. 9ste cazul
legumelor Gi fructelor consummate cu coa#F Gi samburi, a pJinii negre, sau
a alimentelor bogate In tesut fibros, cum ar fi carnea de vita bFtrJnF, sau
carnea cu tendoane, cartila#e Gi aponevroze. 2ubliniem cF nu toate fibrele
vegetale alimentare au proprietFEi ulcerogene. Cele fine (naturale sau
obEinute prin preparare termicF) au calitaEi protectorii, IntrucJt absorb
pepsina Gi acidul clorhidric, ImpiedicJnd e0ercitarea acEiunii lor corozive.
9fectul iritant al alimentelor se poate e0ercita prin simplul
consum In cantitFEi mari a produselor nutritive la o singurF masF. 5rin
contactul dintre mucoasa digestivF, aflatF Intr$o permanentF contracEie Gi
conEinutul gastric, pot apFrea mici eroziuni care, In lipsa unei refaceri
eficiente In timp a mucoasei, constituie punctul de plecare al leziunilor
ulceroase.
Tn alt factor de care trebuie sF se EinF seama In alcFtuirea dietei
bolii ulceroase este evitarea consumului de soluEii zaharoase sau sFrate
concentrate. 9le iritF pereEii cavitaEii gastrice Gi determinF producerea de
secreEii abundente, In scopul diluFrii cJt mai marcante a soluEiilor digerate.
cest mecanism compensator are InsF Gi efecte corozive, prin cantitatea
mare de acid clorhidric eliminatF odata cu sucul gastric.
Tn alt principiu al dieto$terapiei ulcerului gastric Gi duodenal Il
reprezintF administrarea alimentelor la temperaturi cJt mai apropiate de
cele de confort digestiv. 5rodusele prea reci sau prea fierbinEi influenEeaza
11'
Gi ele funcEia secretorie Gi contractila a stomacului. CJnd a#ung In
cavitatea gastricF la temperaturi mai mari de 37 e, iritF mucoasa
stomacului pe care o congestioneazF. cest fenomen poate fi punctul de
plecare al instalFrii primelor eroziuni ulceratile. 5e de altF parte,
alimentele prea reci, accelereazF peristaltismul gastric Gi provoacF
tulburFri circulatorii locale (scade capacitatea de apFrare Impotriva
factorilor ulcerogeni).
Alcatuirea dietei >n )oala ulceroa";
On afarF de condimentele iuEi, conservele de carne Gi de peGte,
alimentele pregFtite cu grasime prF#itF Gi cele care conEin celulozF greu
digerabilF, In boala ulceroasF$e0ceptJnd crizele acute Gi perioadele lungi
de acalmie$se pot folosi ma#oritatea alimentelor, cu condiEia ca acestea sF
fie pregatite corespunzFtor, pentru a nu irita mucoasa gastroduodenalF.
(iecare aliment sau grup de produse nutritive trebuie supus unor
modificFri termice, mecanice, chimice, etc., astfel Incat sF devinF cJt mai
uGor digerabile, sF reducF la minimum efortul secretor Gi contractil al
stomacului Gi duodenului, sF diminueze producEia clorhidropepticF Gi sF o
neutralizeze Intr$o cJt mai mare mFsurF.
Paptele este unul dintre produsele utilizate de cFtre ulceroGi.9l nu
se administreazF acidulat ci numai sub formF de lapte dulce. On situaEia In
care nu este tolerat, alimentul poate fi mai bine acceptat Gi digerat, dacF se
amestecF cu ceai de plante sau apF mineralF alcalinF, dacF se adaugF 3g de
citrat de sodiu sau o linguriEF de carbonat de calciu la 1777 ml de lapte.
+oleranEa cea mai bunF poate fi cFpFtatF cJnd se adaugF la fierturile de
cereale (griG cu lapte, orez cu lapte) sau ImpreunF cu ouFle, la prepararea
diverselor creme. Nu lipsit de importanEF este Gi faptul cF baut In cantitFEi
mici Gi repetate, laptele simplu (nediluat sau amestecat cu alte substante
chimice) este mai bine tolerat decJt In cazul ingestiei rapide a unor volume
mari.
Carnea Gi derivatele ei ocupF, de asemenea, o poziEie InsemnatF
In dieta bolii ulceroase. (ierberea ei implicF respectarea anumitor reguli.
9a se introduce numai In apa de#a clocotitF, pentru cF astfel se formeazF la
suprafaEa sa coagularea proteinelor ce ImpiedicF trecerea substanEelor
11/
solubile din carne In lichidul de fierbere. ceste substanEe, reprezentate de
sFruri minerale (sodiu, potasiu, clor, fosfaEi, etc.) Gi fracEiuni proteice,
e0ercitF puternice efecte e0citosecretorii$fenomen Impiedicat prin
fierberea cFrnii In condiEiile amintite. On cadrul acestui proces termic se
degradeazF o parte din fibrele con#unctive constituente, fFcJnd carnea mai
uGor digerabilF Gi, implicit, efortul secretor Gi contractil al stomacului$ mai
mic.
On afara acestui procedeu, fragmentarea mecanicF a cFrnii are
efecte benefice asupra leziunilor ulceroase. 2e evitF astfel iritaEia mucoasei
Gi se mFreGte suprafaEa de contact a alimentelor cu sucul gastric. cest
ultim aspect este important, IntrucJt$EinJnd seama de capacitatea
proteinelor animale de a neutraliza o parte a acidului clorhidric$prin
fragmentarea cFrnii creGte posibilitatea tamponFrii secreEiei
clorhidropeptice.
Gadar, In boala ulceroasF carnea va fi tocatF, fiartF Gi apoi
servitF sub formF de periGoare dietetice, musaca dieteticF, etc. 9vident cF
apa de fierbere, bogatF In substanEe e0tractive, nu trebuie consumatF. On
felul acesta f tocFtura f, care In mod obiGnuit este greu suportabilF de
cFtre bolnavii de stomac$ din cauza adausului de ceapF Gi condimente
(sare, piper) Gi datoritF substanEelor e0tractive din apa de fierbere$, devine
un aliment dietetic, dacF se preparF fFrF adausul componentelor
e0citosecretorii.
+ot In mod tradiEional, In dieta bolnavului ulceros erau folosite
supele de zarzavat Gi pJinea prF#itF. Tlterior s$a constatat InsF acEiunea
puternicF e0citosecretorie pentru stomac a supei de zarzavat, datoritF
sFrurilor minerale Gi a esenEelor vegetale pe care le conEine. "e asemenea,
conform concepEiilor mai vechi, pJinea recomandatF In ulcerul
gastroduodenal trebuie servitF prF#itF. 2$a demonstrat InsF, cF aceasta
stimuleazF secreEia clorhidropepticF.
On locul acestor practici eronate, gastrotehnica actuala propune
folosirea supelor de cereale obEinute prin fierberea boabelor In apF (orez,
grJu, griG, fulgi de ovFz) sau strecurate. +otodatF se recomandF pastele
fFinoase care dau un decoct mucilaginos cu rol protector pentru mucoasa
gastricF. 5Jinea prF#itF va fi InlocuitF cu cea veche de o zi sau cu pesmet.
113
5ot fi folosiEi Gi biscuiEii, care, prin compoziEia lor, fac ca dezagregarea sF
fie uGoarF, asigurJnd o digestie rapidF, fFrF prelungirea e0ageratF a
timpului de Gedere In stomac.
+ot In cadrul alimentelor uGor digerabile intrF Gi aluatul fiert. 9l
este rapid trecut In duoden, deoarece In timpul fierberii, el InglobeazF mult
aer sub formF de ochiuri caracteristice, ceea ce uGureazF pFtrunderea
sucului digestiv Gi, implicit, digestibilitatea acestuia. luatul este o masF
de amidon a cFrui pregFtire s$a obtinut prin coagularea la cFldurF a
albuminei din albuGul de ou bFtut spumF Gi Incorporat fFinii. .eEeaua de
albuminF este rapid digeratF In stomac Gi eliminF granule de amidon care,
In acest fel, nu se aglomereazF Intr$o masF compactF ingestF, cum se
IntamplF In cazul aluaturilor dospite.
Tn alt preparat culiar folosit In dietetica bolii ulceroase este
gelatina$proteinF care se digerF In stomac sub acEiunea acidului clorhidric
Gi pepsinei. 9a are doua proprietaEi esenEiale - efect antiacid prin legarea
acidului clorhidric liber Gi eliberarea treptatF a alimentelor Incorporate, ca
de e0emplu laptele, cFrora le faciliteaza astfel digestia.
On ceea ce priveGte legumele, fragmentarea Gi fierberea lor la
aburi prote#eazF stomacul de efectul lor iritant mecanic, fFrF a lipsi InsF
organismul de aportul de vitamine Gi minerale necesare. (ructele sunt
folosite coapte la cuptor sau sub formF de suc natural (cJnd se consumF se
eliminF coa#a Gi sJmburii).
5rin tehnicile culinare folosite, se cautF ca, In afara unei cJt mai
bune digestibilitFti a hranei, sF se creeze o diversificare a meniului, pentru
a evita monotonia Gi, implicit, refuzul bolnavului de a se alimenta
corespunzator.
5rin procedeele IntrebuinEate nu trebuie sF se modifice aspectul
calitativ Gi cantitativ al alimentaEiei, pentru a nu se altera starea de nutriEie
a pacientului care, uneori, este destul de precarF.
On alcatuirea dietei bolii ulceroase trebuie sF Einem seama de o
serie de criterii care fac adaptabil regimul alimentar la particularitFEile
individuale ale subiectului. tenEia este concentratF Indeosebi asupra
stadializarii maladiei, complicaEiilor sale, preferintelor culinare, gradul de
114
solicitare fizicF Gi<sau intelectualF, situaEia financiarF, disponibilitFEile
legate de sezon.
(oarte multe scheme de tratament indicF un regim In etape, In
funcEie de nivelul evolutiv al bolii care are la bazF principiul prote#Frii
ma0ime a mucoasei lezionate In perioada acuta, cu lFrgirea ulterioarF, In
mod progresiv, a dietei prin introducerea de noi alimente. )deea de baza
este punerea pe cJt posibil In repaus a stomacului Gi duodenului, ceea ce
permite refacerea mai rapidF a zonelor afectate. 5rin administrarea
eGalonatF Gi In cantitFEi mici a produselor nutritive permise, se reduce
efortul digestiv, creJidu$se astfel condiEiile cicatrizarii optime.
2e Incepe prin consumul de lapte, supe mucilaginoase, ouF fierte
moi, gelatinF de fructe, etc. Gi se a#unge, dupF cJteva sFptamani, la o
alimentaEie apropiatF de cea a persoanelor sFnFtoase (e0ceptJnd
condimentele iuEi, conservele de carne Gi peGte, etc).
On stadializarea dieteticF a bolii ulceroase nu este atJt de esenEialF
includerea cu rigurozitate a unui aliment Intr$o etapF sau alta. "e o mare
imoprtanEa este introducerea treptatF a produselor nutritive, menEinerea
unui ritm frecvent de mese mici, cruEarea chimicF Gi mecanicF
permanentF, adapatarea regimului , individualizarea sa In funcEie de etapa
evolutivF a bolii, de toleranEa individualF Gi de starea de nutriEie a
bolnavului (1).
2curtarea sau prelungirea unui stadiu dietetic rFmJne la
aprecierea medicului nutriEionist, ca Gi introducerea mai timpurie sau mai
tardivF a unui aliment sau altul.
5robleme deosebite apar cJnd se instaleazF complicaEiile bolii.
5rezenEa acestora rFmJne o parte din principiile de realimentare
IntrebuinEate In forma simplF a ulcerului. "ieta trebuie adaptatF fiecarui
caz In parte, EinJnd seama de natura complicaEiei, de severitatea ei Gi de
implicaEia pe care o are asupra organismului (prezenEa vFrsFturilor
alimentare sau lichidiene, denutriEia, deshidratarea pacientului).
Tn alt factor de care se va Eine seama In alcatuirea regimului
alimentar este preferinEa culinarF. forEa introducerea unui aliment In
condiEiile repulsiei totale pentru acesta nu face decJt sF InrFutFEeascF
evoluEia leziunii ulceroase, datF fiind starea de Incordare psihicF pe care o
118
creeazF ideea de a consuma produse total incompatibile cu ggusturileh
pacientului. .egimul alimentar trebuie instituit In concordanEF cu
preferinEele bolnavului care, In felul acesta, devine mai ataGabil
prescripEiilor dietetice. "e asemenea, se are In vedere combaterea
monotoniei regimului. Tneori, cJnd toleranEa individualF pentru unele
produse este dificilF, se pot Incerca, In limita posibilitFEilor, modificFri
culinare care sF permitF consumul alimentului respectiv, mai ales dacF
acesta se dovedeGte necesar procesului de vindecare.
90emplul cel mai simplu Il constituie utilizarea laptelui, care nu
este bine tolerat la bolnavi. On asemenea situaEii nu se renunEF la
IntrbuinEarea sa, cel putin In faza acutF a bolii, dar prin amestecul de
fainoase, prin diluarea In ceai sau adaus de carbonat de calciu sau citrat de
sodiu, acest aliment devine suportabil.
Nu lipsit de importanEF pentru alegerea meniului este Gi
disponibilitatea sezonierF a unor alimente. On practica nutriEionalF, mai
ales pentru fazele cronice ale bolii, folosirea unei game cJt mai largi de
produse (din cele permise) permite o diversificare a hranei. Pipsa anumitor
alimente sau dificultFEile de procurare din motive financiare reprezintF
aspecte de care trebuie sF se EinF seama In eleborarea regimului bolnavului
ulceros.
Tn alt factor esenEial In conduita dieteticF este stabilirea
necesarului caloric. cesta este mai scFzut In faza acutF a bolii, cJnd se
impune repausul la pat al bolnavului, crescJnd InsF In mod evident In
fazele cronice ale maladiei, cJnd este necesarF desfaGurarea In bune
condiEiuni a activitFEilor socio$profesionale. .aportat la greutatea idealF,
mFsuratF In Ailograme, Gi la efortul depus, nevoile calorice sunt evaluate
dupF cum urmeazF- 27$23 cal<Ag corp<zi repaus la pat* '7$'3 cal<Ag
corp<zi pentru e0erciEiile uGoare* '3$/7 cal<Ag corp<zi pentru e0erciEii
moderate* /7$/3 cal<Ag corp<zi pentru e0erciEii intense* 37$47 cal<Ag
corp<zi pentru e0erciEii foarte intense.
On cele ce urmeazF, redFm principalele profesii care implicF
grade variate de activitate.
Consumul caloric 7n !iverse meserii (cal02# ore)21)
11:
ctivitFEi uGoare Cal<2/ ore
"actilografF 2177$2477
Contabil 2177$2477
Ceasornicar 2177$2477
,ptician 2277$2877
CasnicF 2'77$2:77
"esenator 2'77$2:77
(armacist 2'77$2:77
Paborant 2/77$2>77
PegFtor 2377$'777
Croitor 2377$'777
Coafor 2:77$'777
"entist 2:77$'777
+ractorist 2477$'177
%edic 2477$'177
ctivitFEi medii
2udor 2877$'277
)nstalator 2877$'277
"epanator radio 2877$'277
Cizmar 2877$'277
Cofetar 2877$'277
%ecanic locomotivF 2877$'277
90cavatorist 2:77$''77
2trungar 2:77$''77
ConducFtor troleibuz 2:77$''77
%ecanic uzinal 2>77$'/77
+opitor (cuptor electric) 2>77$'/77
ctivitFEi grele
CFrFuG '777$'377
11>
dlefuitor marmurF '777$'377
+FbFcar '777$'377
[idar '777$'377
5avator '777$'377
%ecanic auto '777$'377
(actor postal '777$'377
BalerinF '177$'477
+Jmplar '177$'477
ctivitFEi foarte grele
2FpFtor grFdinF '377$/777
Magonetar '377$/777
+Fietor lemne '477$/177
"ulgher binale '477$/177
%iner ':77$/'77
+Fietor lemne ':77$//77
2obar ':77$/'77
9aloarea caloric a unor alimente folosite 7n ulcerul gastro$
!uo!enal(1)
"enumirea alimentului Necesarul pt 177 g produs
Comestibil (g)
Calorii
Papte 177 48
6riG 177 '3/
(ulgi de ovFz 177 ':2
5aste fFinoase obiGnuite 177 ':2
BiscuiEi 177 ''8
BrJnzF de vaci grasF 177 134
BrJnzF de vaci slabF 177 >8
TrdF 177 1'4
Tnt 177 :74
,u de gFinF integral 177 181
127
Carne slabF de vacF 1/' 11:
Carne slabF de viEel 13/ 11:
Calcan 237 ::
dtiucF 1:2 :2
dalFu 148 :'
5Jine albF 177 2:2
[ahFr 177 /17
Tlei 177 >2>
2mJntJnF 27@ 177 21'
2mJntJnF '7@ 177 2>>
6lucozF 177 '1>
%ere 177 /72
%orcovi 177 /3
"ovlecei 11: 1:
ConopidF 142 '7
5FtlFgele roGii 17' '3
On cazul In care apar complicaEii cronice ale bolii ulceroase,
necesarul caloric anterior al pacientului se modificF.
Dietoterapia ulcerului acut necomplicat
2copul dietei In faza acutF a bolii este de a reduce secreEia
gastricF (aspect aproape lipsit de importanEF In condiEiile utilizFrii
inhibitorilor secreEiei de protoni), de a diminua inflamaEia mucoasei
lezionate, de a stimula procesele reparatorii locale Gi de a scFdea
sensibilitatea dureroasF In zonele afectate (1). 5entru a rFspunde acestor
deziderate, s$au conceput mai multe scheme de regim alimentar. 2e are In
vedere introducerea treptatF a produselor nutritive de$a lungul a trei etape.
On primul stadiu evolutiv a bolii se recomandF consumul unei
game limitate de alimente. Paptele se administreazF In funcEie de
preferinEele pacientului, la temperatura camerei sau cFlduE, cu sau fFrF
friGcF, uGor Indulcit (13$27 g zahFr la un litru de lapte) . ) se poate adFuga
121
puEinF vanilie sau ceai. On caz de intoleranEF digestivF, se poate adFuga la
fiecare canF de lapte o lingurEF de carbonat de calciu sau 3 g de citrat de
sodiu. Paptele se bea neecremat. Tneori se poate adFuga puEinF smJntJnF
proaspFtF sau friGcF. Paptele poate fi administrat Gi Incorporat In gelatinF.
ceasta din urmF are avanta#ul tamponFrii unei pFrti din aciditatea gastricF
Gi al eliminFrii treptate a alimentului Inglobat.
%enEionFm cF In condiEiile utilizFrii medicaEiei antisecretorii
moderne, folosirea laptelui In perioada puseului acut se face doar prin
prisma calitFEilor sale de a stimula procesele reparatorii locale Gi de a
diminua sensibilitatea dureroasF la nivelul niGei (prin intermediul unor
peptide ce interfereazF cu receptorii antialgici). "oar In condiEiile In care
nu se recurge la medicaEia antisecretorie, laptele se administreazF In doze
fracEionate la interval de 2 ore Gi noaptea In cazul persistenEei durerilor.
On afarF de lapte se pot folosi supe mucilaginoase preparate cu
unt desFrat, ouF moi sau sub formF de omletF preparatF In baie de apF,
gelatinF de lapte, creme de lapre Gi ou, infuzie de muGeEel, ceai slab de
plante, uGor Indulcit.
cest regim alimentar se Eine cJteva zile, uneori chiar mai puEin,
In funcEie de gravitatea bolii. "atoritF duratei primului stadiu al bolii
ulceroase Gi a faptului cF organismul nu dispune de posibilitatea vegetalF,
e0istF riscul instalFrii carenEei vitaminice. "e asemenea, IntrucJt nu se
asigurF necesarul zilnic de fier, apare spolierea depozitelor acestui
mineral. "e aceea, se impune administrarea in#ectabilF a acestora. Tn alt
inconvenient al dietei primului stadiu evolutiv Il reprezintF constipaEia. Pa
instalarea acesteia contribuie Gi repausul la pat la care este supus bolnavul.
9a se combate prin creGterea dozei de magnesia usta din prafurile alcaline
sau prin folosirea uleiului de parafinF sau a seminEelor de in.
On stadiul al doilea al regimului dietetic din puseul acut, In
funcEie de evoluEia clinicF Gi de starea de nutriEie a bolnavului, alimentaEia
se diversificF introducJndu$se supe de orez strecurate, griG cu lapte, fulgi
de ovFz, pJine albF veche de o zi, piureuri de legume cu foarte puEin unt.
cest regim se Eine 8$17 zile Gi se asigurF In #ur de 1877$1:77 calorii pe zi.
On a treia etapF a dietei din faza acutF a ulcerului se adaugF
periGoare dietetice, preparate din carne sau peGte Gi legate cu ou, supe de
122
cereale pasate, brJnzF telemea desFratF sau brJnzF de vaci, fFinoase fierte,
caG proaspFt, sufleuri de carne, supe de zarzavat fierte cu fainoase Gi
strecurate prin sita, prF#ituri de casF (ecleruri, biscuiEi). Carnea trebuie
bine fiartF Gi se adaugF treptat. 2e evitF cFrnurile grase sau bogate In
elemente fibroase. 2area se foloseGte In cantitate micF. %esele se dau In
cantitFEi mici Gi repetate (3$4 mese pe zi). 5rin mese mici Gi repetate se
reduce Gi efortul contractil al stomacului, care, fiind pus astfel mai mult
timp In repaus, InlesneGte cicatrizarea leziunilor ulceroase.
On stadializarea dieteticF din puseul acut, subliniem IncF o datF
faptul cF cel mai important lucru este introducerea treptatF a alimentelor Gi
nu includerea cu rigurozitate a unui produs nutritiv Intr$o etapF sau alta.
"e asemenea, menEionFm cF durata fiecarei etape se stabileGte de la caz la
caz de cFtre medicul nutriEionist, In funcEie de particularitFEile individuale
ale bolii.
Dietoterapia ulcerului cronic necomplicat
"upF depaGirea episodului ulceros acut Gi instalarea acalmiei,
scopul regimului dietetic este de a prote#a In continuare mucoasa gastricF
Gi duodenalF, asigurJnd totodatF necesarul de calorii Gi principii nutritive
care sF facF subiectul apt pentru a$si desfFGura activitatea socio$
profesionalF. 9forturile dietetice trebuie cuplate cu evitarea celorlalEi
factori de risc (fumat, consum de bFuturi alcoolice, stFri de stres) In caz
contrar, riscul de recidivF a puseelor evolutive se menEine crescut. "e
asemenea, individualizarea regimului alimentar este singura modalitate
susceptibilF sF amelioreze starea de sFnFtate a bolnavului, putJnd pune In
valoare efectele benefice ale dietei, cJnd este corect aplicatF (2).
daptarea nutriEiei la fiecare bolanv In parte se face InsF EinJnd
seama de alimentele permise sau interzise In maladia ulceroasF. "intre
cele permise menEionFm - laptele dulce (simplu sau Indulcit), asociat sau
nu cu ceai * fFinoase (fulgi de ovFz, griG, fidea, tFiEei, orez, spaghete),
crema de lapte, brJnzeturi proaspete (de vacF, caG, urdF), unt proaspat Gi
nesFrat, ouF (fierte moi sau ochiuri In apF), lapte de pasFre * supele
mucilaginoase, preparate din lapte, fFinoase Gi puEin unt * supF$cremF de
12'
cartofi * carne de pasFre, vacF, viEel$bine fiartF sau InFbuGitF In cuptor *
carnea de peGte slab (GalFu, GtiucF, lin, pastrFv, calcan) * zarzavaturile Gi
legumele fierte (carote, morcovi, dovlecei, conopidF) pregatite cu unt sau
untdelemn crud* biscuiEii, pJinea albF veche de o zi, prJ#iturile de casF
(gelatinF, sufleuri, creme, tarte), compoturile nu prea dulci Gi trecute prin
sita, fructele coapte In cuptor sau sucurile naturale de fructe.
"ieta bolnavului cu ulcer necomplicat nu tebuie s) cuprind)
unele produse nutritive care prin proprietFEile lor chimice, mecanice,
osmotice iritF mucoasa gastricF sau duodenalF facilitJnd instalarea
puseurilor evolutive. "in aceastF categorie de alimente fac parte - laptele
bFtut, iaurtul, chefirul, brJnzeturile fermentate, ouFle tari, maioneza,
peGtele gras (morun, nisetru, somn, cegF), peGtele conservat, sardelele,
racii, icrele, carnea de porc, slFnina, untura, supede de carne In care carnea
a fost pusF la fiert cu apa rece, ciorbele grase, carnea conservatF (mezeluri,
afumFturi, cJrnaEi), zarzavaturile crude tari (andive, gogoGari, ridichi,
varzF, castraveEi, ardei), legumele uscate (fasole bob, linte, mazFre),
ciupercile, Eelina, prazul, ceapa, usturoi, condimentele (muGtar, hrean,
piper, boia), muraturile, fructele crude, oleaginoasele (migdale, alune,
nuci), ciocolata, cafeaua, marmelada, dulceEurile, gemurile, IngheEata,
pJinea neagrF. +rebuie evitate preparatele culinare nedietetice de genul
prF#elilor, rJntaGurilor, sosurilor, alimentelor prea fierbinEi sau prea reci,
apele carbogazoase.
Bolnavul va lua 3$4 mese pe zi, consumJnd cantitFEi mici de
alimente la fiecare masF. 5relungirea acestui gen de regim este indicatF
cel puEin 2$' ani de la ultimul puseu evolutiv, rFmJnJnd ca Gi dupF acest
interval ma#oritatea alimentelor interzise sF nu fie consumate. "e doua ori
pe an, In special primavara Gi toamna, cJnd recrudescenEa ulcerului este
mai frecventF, bolnavul trebuie sF respecte o dietF mai severF, prelungitF
cJteva sFptFmJni.

Dietoterapia >n complicatiile )olii ulceroa"e
"ieta IGi gFseGte utilitatea numai la o parte din complicaEiile bolii
ulceroase. )nstalarea penetraEiei sau perforarea peretelui gastric sau
12/
duodenal impune cu prioritate intervenEia chirurgicalF, regimului alimentar
revenindu$i un loc important de abia In perioada postoperatorie. On cazul
celorlalte complicaEii ca$ hemoragia digestivF superioarF, stenoza piloricF
Gi cancerul gastric$, dieta suferF modificFri radicale faEF de etapa din
perioada premergatoare instalFrii acestora. NutriEia se concentreazF In
direcEia asigurFrii necesarului caloric, datF fiind situaEia precarF a
bolnavului, In facilitarea degestibilitFEii alimentelor consumate cJt Gi
asupra adapatrii la toleranEa individualF a pacienEilor.
5rescrierea regimului In complicaEiile cronice amintite necestiF
cunoGtinEe dietetice de specialitate, precum Gi o fantezie culinarF, care sF
facF cJt mai acceptatF nutriEia modificatF de asemenea situaEii.
"e tratamentul dietetic beneficiazF doar complicaEiile cronice
care nu necesitF InsF intervenEie chirurgicalF (e0. stenoza piloricF largF).
CJnd evoluEia devine nefavorabilF Gi se impune intervenEia chirurgicalF,
alimentaEia capFtF alte dimensiuni, adaptate situaEiei postoperatorii.
Dieta >n cancerul #a"tric
Tna din posibilitFEile mai rare ale ulcerului gastric este cancerul
gastric. "iagnosticul se pune de multe ori tardiv, ceea ce reduce speranEa
de viatF a acestor bolnavi. On aceste condiEii se cautF, ca un corolar al
celorlalte mFsuri terapeutice sF se asigure o nutriEie cJt mai bunF care sF
compenseze diminuarea apetitului Gi eventual o scFdere ponderalF (1). 2e
Eine cont de caracterul stenozat sau nu al neoplasmului. CJnd se IngusteazF
comunicarea eso$gastricF sau gastro$duodenalF, se impune un regim
semilichid care sF permitF alimentelor sF pFtrundF In spaEiile amintite.
"ieta se alcFtuieste In aceste cazuri din- ouF fierte moi, carne
bine fiartF Gi tocatF de 2$' ori prin maGinF, legume fierte sau coapte sub
formF de piureuri cu consistenEa fluidF, sucuri de fructe Gi legume
proaspete, laptele ca atare se consumF dupF adausul carbonatului de calciu
(o linguriEF la 233 ml de lapte pentru a Impiedica coagularea proteinelor
componente Gi formarea unui cheag care sF Impiedice evacuarea prin zona
stenozatF). "e asemenea laptele poate fi folosit Gi In preparate semilichide
cu ouF, semifFinoase sau friGcF.
123
CJnd stenoza este destul de strJnsF, nu se pot asigura prin
alimentaEia orala mai mult de 1377$1477 calorii pe zi. On cazul localizFrii
neoplasmului gastric In altF zona decJt cele amintite, care nu creazF
probleme de evacuare, regimul este mult mai larg, evitJndu$se restricEiile
prea severe, care sunt inutile Gi pot duce chiar la accentuarea anore0iei. 2e
dau In #ur de 2777$2377 calorii<zi. OntrucJt apetitul acestor bolnavi este
foarte capricios, se va Incerca stimularea lui printr$un mod de pregFtire Gi
de prezentare a alimentelor cJt mai atrFgFtor.
2e interzic alimentele iritante, prea fierbinEi sau prea reci, cJt Gi
condimentele iuEi. 2e evitF mesele prea voluminoase. "intre produsele
nutritive permise acestei categorii de pacienEi menEionFm- laptele Gi
derivatele de lapte ca atare sau In preparatele fFinoase cu ouF * ouFle fierte
moi sau In diferite preparate (gFlbenuGul foarte proaspFt se poate da crud,
amestecat cu lapte Gi zahFr) * carnea de pasFre, viEel, fiartF Gi tocatF fin,
sub formF de periGoare sau chiftele preparate la aburi * peGte alb slab, sub
formF de periGoare fierte In aburi * creierul Gi ficatul tocate fin sub formF
de pastF * legumele cu celulozF finF Gi servite numai bine fierte, sub formF
de piureuri sau ca salate fierte * fructe, sub formF de compoturi pasate,
marmelade, sucuri, piureuri, coapte, iar In cazul fructelor bine pJrguite se
poate da chiar pulpa ca atare (caise, piersici).
tunci cJnd cancerul gastric a fost descoperit precoce se
intervine chirurgical. 5ostoperator, alimentaEia se ImbogaEeGte treptat pe
masura vindecFrii cicatricii, aceasta constJnd In produse nutritive
netraumatizante Gi neiritante, administrate sub formF de mese de volum
mediu, In funcEie de capacitatea stomacului restant. 2e are In vedere sF se
asigure aportul de calorii Gi principii nutritive corespunzFtor cu starea
clinica a bolnavului pentru a preIntJmpina sau corecta eventuala denutriEie
a bolnavului.
Dietoterapia "tomacului operat
On condiEiile In care se decide intervenEia chirurgicalF In boala
ulceroasF, actul operator Impune o mare responsabilitate, date fiind
consecinEele asupra funcEionalitFEii ulterioare a stomacului. 2e va avea In
124
vedere cF boala ulceroasF se trateazF cu mult succes pe cale dieteticF Gi
medicamentoasF, la intervenEia chirurgicalG apelJndu$se doar In cazul
e0istenEei formelor particulare ale complicaEiilor cronice. "e asemenea
pacientul nu trebuie sF forEeze recurgerea la operaEie, In speranEa cF
aceasta Ii va vindeca ulcerul.
"ecizia chirurgical trebuie sF aibF strict o motivaEie medicalF Gi
nu una opEionalF, In funcEie de preferinEele bolnavului. 2e vor avea In
permanenEa In vedere consecinEele imediate sau tardive ale rezecEiei
gastrice. stfel In 87@ din cazuri se constatF dispariEia totalF sau parEialF a
secreEiei de acid clorhidric, ceea ce are drept consecinEF scFderea
capacitFEii digestive a stomacului. "rept urmare, proteinele rFmJn dupF
pasa#ul gastric aproape intacte, iar transformarea unor elemente minerale
ca fierul Gi calciul In forme absorbabile este incompletF. "e asemenea, se
perturbF absorbEia intestinalF a vitaminelor B
12
, C si ".
+ot ca o consecinEF a rezecEiei gastrice este Gi accelerarea
progresiei produselor nutritive prin tubul digestiv Gi anume apariEia
scaunelor diareice bogate In grasimi Gi proteine nedigerare. (uncEia de
rezervor a stomacului este, de asemenea, mult perturbatF. limentele sunt
evacuate rapid Gi nu ritmic Gi lent, cum se face In mod fiziologic, ceea ce
lezeazF segmentele intestinale imediat urmatoare.
5rintre alte consecinEe ale rezecEiei gastrice menEionFm
tulburFrile metabolismului glucidic, lipidic Gi protidic, de care trebuie sF se
Eina seama In alcFtuirea regimului alimentar. stfel zaharurile se absorb
masiv Gi repede In intestin, ducJnd la creGterea glicemiei, urmatF InsF la '$
/ ore dupF masF de reducera sa severF (consecinEele clinice asupra
bolnavului), datoritF intervenEiei unor mecanisme hormonale. 6rFsimile se
digerF cu mare dificultate din cauza scFderii producEiei pancreatice a
enzimelor implicate In acest proces. Ga se e0plicF (alFturi de accelerarea
tranzitului intestinal) prezenEa scaunelor bogate In grFsimi Gi deficitul In
vitamine liposolubile (vitaminele , 9, 5). 5roteinele, rFnJnJnd In mare
parte nedigerate, implicit, greu absorbabile, reduc stocurile e0istente la
nivelul masei musculare. On consecinEF pacienEii slabesc Gi prezintF o
astenie fizicF importantF.
128
Ca urmare a modificFrilor menEionate, bolanvii operaEi pierd In
greutate dupF intervenEia chirurgicalF pJna la 27$'7@ din valoarea avutF
anterior. 2e estimeazF Fa unul din trei cazuri rFmJne mai slab cu 3$17 Ag
sub greutatea idealF. Chiar In condiEiile In care e0istF o bunF supraveghere
medicalF bolnavii nu$Gi mai recapFtF greutatea preoperatorie.
)mprobabilitatea de a atinge Gi a menEine greutatea normalF la cei cu
rezecEie gastricF se datoreazF mai multor factori. "intre aceGtia
menEionFm - greGelile de tehnicF chirurgicalF, aportul caloric sub necesarul
energetic datoritF tulburFrilor de digestie create, accelerarea pasa#ului
intestinal al alimentelor cu instalarea diareei, tulburFrile de secreEie biliarF
Gi pancreaticF. On afara celor menEionate In procesul de slFbire Il are teama
de a mJnca a acestor pacienEi. Tnii din ei IGi amintesc In mod inconGtient
de durerile provocate de mJncare Inainte de operaEie refuzJnd o perioadF
de timp sF se hrFneascF. Nu trebuie uitat cF apar Gi intoleranEe alimentare
de care trebuie sF se EinF seama In alcatuirea dietei. On caz contrar
bolanvul refuzF sF consume anumite feluri de mJncare, reducJndu$se
astfel aportul energetic. "in aceste cosiderente pacienEii cu stomac rezecat
trebuie alimentaEi e0trem de riguros, EinJnd seama de starea lor de nutriEie,
de preferinEele alimentare Gi de intoleranEele pentru unele produse
nutritive. Numai In acest fel se pot evita complicaEiile postoperatorii.
5entru a reduce riscul denutriEiei secundare este necesarF
hrFnirea adecvatF bolnavilor In perioada preoperatorie. 2e recomandF o
dietF bogatF In calorii (2377$'777 cal<zi) Gi proteine (12> g proteine din
care 47$87@ de origine animalF). 2e porneGte de la valoarea caloricF cu
care bolnavul este obiGnuit Gi se creGte In medie de 2 zile cu 277 calorii
pentru a evita eventualele tulburFri de adaptare gastricF In condiEiile
e0istenEei ulcerului.
.aEia proteicF reprezintF cam 27@ din cea caloricF. 2electarea
alimentelor cu conEinut bogat In aceste principii nutritive se face In raport
cu preferinEele pacientului. 2e recomandF carne tocatF (fFrF Eesut
ligamentar), peGte slab, ouF, lapte ecremat, brJnzeturi nefermentate,
cereale fine. Paptele Gi derivatele sale prin conEinutul lor bogat de calciu,
contribuie totodatF la asigurarea necesarului acestui element mineral, al
carui metabolism este afectat In rezecEiile gastrice.
12:
6rFsimile se dau In proporEie de '3@ din raEia caloricF. 2e
preferF untul proaspFt Gi uleiul (adFugat crud In alimente). "acF sub
aceastF formF lipidele sunt greu tolerate, se IncearcF creGterea grFsimilor
prin alimentele care se dau pacientului (brJnzeturi grase, friGcF, smJntJnF).
[aharurile se administreazF sub forma celor lent absorbabile
pentru a Impiedica creGterile glicemiei rapide. 2e prescriu cereale fine,
creme Gi budinci de cereale, pJine veche, fructe coapte sau fierte In
compoturi neindulcite. Pa aceastF raEie se adaugF preparate de fier,
vitaminele B
12
, " si acid folic.
%esele se fracEioneazF In numFr de 4<zi, astfel Incat sF nu se
depFGeasF 37$47@ glucide la o masF. "acF pacientul nu poate consuma
Intreaga raEie indicatF, se apeleazF la hranirea prin perfuzii cu glucozF,
aminoacizi esenEiali etc. CJnd s$a a#uns la o stare de nutriEie bunF,
bolnavul poate fi operat. Negli#area acestui aspect (e0ceptJnd cazurile care
necesita intervenEie operatorie de urgenEF) poate avea consecinEe negative
ulterioare asupra nivelului curbei ponderale.
"upF operaEie, dieta se stabileGte in funcEie de amploarea
rezecEiei gastrice (parEialF sau totalF).
Dieta >n re$ec?ia #a"tric; par?ial; 819
Bolnavul se realimenteazF cFutJndu$se sF se a#ungF cJt mai rapid la o
valoare caloricF suficientF pentru a evita denutriEia. ceastF perioadF a
fost ImparEitF de unii nutriEioniGti In 3 stadii Gi are o duratF de apro0imativ
14 zile.
"ta!iul ' este cel de dinaintea reluFrii alimentaEiei Gi se Eine
cJteva zile. Bolnavul se perfuzeazF cu cantitFEi variabile de ser fiziologic,
soluEii glucozate Gi de aminoacizi (componente de bazF ale proteinelor).
9ste preferabil ca prin terapia aplicatF sF se asigure In #ur de 2777 cal Gi :7
g de proteine zilnic. 2e poate Incepe sF se dea pacientului Gi de baut - apF
L de0trozF L sucuri de fructe (377 ml In prima Gi 1377 ml In zilele
urmatoare).
12>
"ta!iul : al alimentaEiei Incepe o data cu apariEia primului scaun
dupF operaEie. Cel mai adesea acest lucru se IntamplF In ziua a treia de la
intervenEia chirurgicalF. limentele se dau sub o consistenEa cJt mai
scazutF. 6lucidele consumate este preferabil sF fie din categoria celor cu
absorbEie lentF (fugi de ovFz, terci de cereale). 5roteinele se dau din lapte
praf cu ou cJt Gi din GuncF. portul lor se creGte cu 17$27 g pe zi. NumFrul
de mese se menEine la 3$4 pe zi. CreGterea caloricF se face treptat cu 137$
277 cal<zi, IncepJnd de la :77$>77 cal<zi.
"ta!iul :: Incepe din a 3$a zi de la operaEie, cJnd se a#unge de#a
la 1277 calorii. 2e introduc treptat iaurtul, ouFle, griGul, #eleurile de fructe,
untul, cJt Gi fructele coapte, compoturile pasate, cartofii Gi biscuiEii In
cantitFEi mici. 2pre sfJrGitul acestei perioade de realimentare se pot da
legume cu glucozF finF (anghinare, morcovi, sfecle Gi dovlecei). On caz de
intoleranEa, introducerea acestora din urmF se face In stadiul urmFtor.
"ta!iul ::: Incepe din ziua a :$a de la intervenEie Gi dureazF '
zile. OncepJnd din aceastF perioadF bolnavul poate consuma carne de viEel,
tocatF Gi friptF, Gi fasole verde. .aEia zilnicF caloricF se creGte treptat de la
1:37 cal<zi (proteine 48 g, glucide 127 g si lipide 83 g).
3n sta!iul al :9$ lea se a#unge la 2/77 cal<zi, din care proteine
117 g, glucide 287 g Gi grFsimi >7 g. On aceastF etapF carnea poate fi
consumatF tocatF sau fiartF indiferent de provenienEF. 2e vor evita
grasimile din preparate sau alimentele prea grase In cantitate mare. celaGi
lucru se impune pentru glucidele uGor absorbabile (zahFr, dulciuri,
compoturi Indulcite cu zahFr sau prF#ituri de cofetFrie) Gi pentru fructele
crude.
"in cele prezentate rezultF cF nutriEia bolnavilor cu rezecEie
gastricF parEialF trebuie facutF energetic, cu o creGtere caloricF progresivF
Gi rapidF, bine aleasF cantitativ Gi calitativ.
Dieta >n re$ec?ia #a"tric; total;
.ealimentarea oralF se reia odatF cu apariEia primului scaun. 9a
are un caracter progresiv, dar energic, cFutJnd a se a#unge cJt mai repede
la necesarul caloric (In funcEie de toleranEa individualF) doar prin nutriEia
1'7
oralF. On primele ' etape postoperatorii asigurarea nevoilor energetice se
completeazF cu perfuzii de glucozF Gi soluEii de amonoacizi. 5e masurF ce
posibilitFEile digestive cresc, se renunEF la alimentarea palenteralF.
On gastrectomia totalF toleranEa digestivF este mai dificilF motiv
pentru care se Incepe de la o valoare caloricF micF (/77$377 cal In prima
zi) care se creGte treptat pJnF la atingerea a cel puEin 2377 cal<zi. 2e
urmFreGte ca greutatea pacientului sF fie readusF cJt mai aproape de
normal, ceea ce IntampinF adesea dificultFEi mari. "e felul In care se
reuGeGte restabilirea cJt mai completF a nutriEiei pacientului depinde starea
sa de sFnFtate ulterioarF.
Dieta >n re$ec?ia #a"tric; 8la e1ternarea din "pital9
"upF e0ternare, bolnavilor cu stomacul operat pentru ulcer
gastric, li se prescrie o dietF care sF le permitF Intoarcerea treptatF, dar
rapidF la nutriEia normalF, EinJnd cont de toleranEa individualF pentru
diferite alimente ('). "ieta este bogatF caloric (In #ur de 2377 calorii pe zi)
In proteine (mai ales cele animale, cu valoare biologicF mare) Gi grFsimi.
.aEia se Imparte In 3$4 mese pe zi, fiecare avJnd un volum mic, pentru a
nu crea tulburFri digestive. 2e recomandF o mestecare adecvatF, evitJndu$
se regurgitarea rapidF.
.egimul alimentar se compune din urmatoarele grupe de produse
de bazF - lapte Gi branzF de vaci, carne (fFrF Eesut aponevrotic Gi tendoane)
Gi peGte (fiert sau fript), ouF fierte moi, sau preparate, pJine ? permisF In
cantitate micF Gi veche de o zi, fFinoase (spaghete, fidea, tFiEei, orez), In
cantitate micF, legume cu celulozF finF (morcovi, dovlecei, conopidF) sub
formF de piureuri, sufleuri, fructe, sub formF de compot pasat, dulciuri,
sub formF de aluaturi fierte, creme de ou, gelatine, chisel Gi spume (se
evitF consumul glucidelor rafinate), grFsimi ? preferabil sub formF
emulsionatF (friscF, smJntJnF sau unt).
Bolnavul trebuie sF evite din alimentaEia sa urmatoarele
produse - brJnzeturile fermentate, cFrnurile grase, peGtele gras, carnea
afumatF conservatF, mezelurile , cFrnurile de vJnat, cFrnurile fripte In
sJnge, sosurile, rJntaGurile, conservele de orice fel, fasolea Gi mazFrea
1'1
uscatF, pJinea neagrF, pJinea proaspFtF, patiseriile din comerE, IngheEatele,
prF#iturile, legumele crude, fructele crude, varza, ardeii graGi, roGiile,
ciupercile, ceapa, usturoiul, bFuturile gazoase, alcoolul sucurile de fructe.
9ste preferabil ca Intocmirea regimului alimentar sF se facF de cFtre un
dietetician care sF EinF seama de particularitFEile pacientului Gi
posibilitFEile sale de nutriEie.
PFrgirea dietei se face dupF ' luni, la cei cu rezecEie partialF, Gi
dupF 4 luni, la cei cu rezecEie totalF. On principiu, la 4 luni de la operaEie,
In prima situaEie, Gi la 12 luni, In cea de$a doua, se poate reveni la o
alimentaEie normalF (e0ceptJnd condimentele, dulciurile concentrate,
alcoolul). 9voluEia pacienEilor este bunF, cJnd starea de sFnatate, apetitul,
greutatea Gi puterea de muncF se restabilesc.
Dieta >n complica?iile "tomacului operat
On urma unora dintre intervenEiile chirurgicale fFcute pentru
ulcerul gastric, apar complicaEii care altereaza starea de sFnFtate a
pacientului prin tulburFrile de nutriEie pe care le creazF Gi prin
manifestFrile caracteristice fiecarei complicaEii In parte.
(recvent Intalnite sunt - gastrita bontului gastric, sindromul
stomacului mic, sindromul de ansF aferentF, ulcerul peptic, sindromul
potprandial precoce Gi sindromul postprandial tardiv.
<lcerul &e&tic se caracterizeazF prin apariEia de leziuni ulceroase
la nivelul zonei de legFtura Intre segmentele digestive reunite dupF
Inlaturarea ulcerului gastric. 2e manifestF prin dureri abdominale,
vFrsFturi, hemoragii, etc care nu cedeazF la terapia dieteticF Gi
medicamentoasF ci numai la intervenEia chirurgicalF.
"in!romul !e stomac mic a&are prin limitarea capacitFEii de
distensie a cavitFtii gastrice, postoperator. Bolnavii acuzF balonFri dupF
mese, senzaEie de tensiune abdominalF dureroasF, teamF de alimentaEie,
nervozitate, etc. 2ingura modalitate de a se InlFtura aceste manifestari este
fracEionarea dietei prescrise In 4 mese pe zi de volum mic.
"in!romul !e ans aferent apare adesea la bolnavii
nesupravegheati postoperator. +ulburFrile debuteazF cam la /3$47 minute
1'2
dupF masF, printr$o senzaEie dureroasF de apFsare Gi distensie abdominalF
care creGte progresiv, menEinJndu$se Intre 2$/ ore. Tneori ImbracF
aspectul unor colici biliare. Pa 2$' ore survin vFrsFturi In cantitate de 177$
/77 ml, urmate imediat de ameliorarea evidentF a stFrii clinice. ceste
crize se instaleazF la '$/ zile, uneori Gi la intervale mai mari. 2oluEia
terapeuticF o reprezintF cel mai adesea corecEia chirurgicalF a primei
intervenEii operatorii. "ietei Ii revine un rol secundar.
"in!romul &ost&ran!ial &recoce se instaleazF ca rezultat al
invaziei brutale a alimentelor din stomacul rezecat In segmentul intestinal
cu care s$a facut anastomoza. pare Indeosebi dupF consumul de glucide
rafinate (bomboane, prF#ituri, miere). 5rin concentraEia osmoticF idicatF pe
care o deEin, aceste alimente atrag In vasele sanguine, ale peretelui
intestinal o mare parte din lichidul circulant. 2e produce astfel distensia
tubului digestiv Gi diaree consecutivF. (aptul cF o parte din apa plasmaticF
pFrFseGte In mod brutal sistemul vascular genereazF hipotensiunea
arterialF, palpitaEii, scFredea irigaEiei coronariene Gi cerebrale (risc de
accident trombotic), stare de slFbiciune Gi tanspiraEii.
Pa reducerea valorilor presionale contribuie Gi stimularea
eliberFrii intestinale a unor substanEe cu proprietFEi vasodialatatorii.
2indromul postprandial precoce rFspunde foarte bine la
tratamentul dietetic. 5rimele mFsuri care trebuiesc luate sunt - repartiEia
aportului caloric pe mai multe mese (de volum mic) * ingestie lentF a
alimentelor Gi mestecarea lor adecvatF pentru a nu irita peretele intestinal *
suprimarea produselor cunoscute ca declanGatoare ale instalFrii
sindromului - dulciuri concentrate, lapte ca atare, mezeluri, alimente reci *
interzicerea alcoolului * asigurarea necesarului de lipide Gi proteine.
%eniurile se alcatuiesc In funcEie de preferinEele Gi disponibilitFEile
bolnavului cJt Gi de gradul sFu de nutriEie.
"in!romul &ost&ran!ial tar!iv se instaleazF, ca Gi In cazul
formei precoce, prin lipsa controlului sfincterian (Inlaturat operator) dintre
stomac Gi duoden. 2e permite pFtrunderea bruscF Gi In cantitate mare a
soluEiilor glucozate sau a dulciurilor concentrate In intestin. 9le se absorb
rapid crescJnd mult glicemia. (enomenul nu se produce In cazul
1''
glucidelor provenite din surse vegetale (pJine, cartofi, fFinoase) care
absorb lent, e0ceptJnd situaEiile meselor abundente In aceste produse.
%Frirea inadecvatF a glicemiei are drept rFspuns din partea
organismului secreEia masivF de insulinF (hormon ce scade concentraEia
sanguinF a glucidelor). Pa 2$' ore dupF masF prezenEa unor concentraEii
ridicate ale insulinei sJnge scade glicemia sub limitele fiziologice
(hipoglicemie). Bolnavul resimte In aceste momente senzaEia de gol In
abdomenul superior, neliniGte, palpiaEii, transpiraEii, tremurFturi, scFderea
facultFtilor nervoase superioare, pJnF la pierderea stFrii de conGtienEF.
ceste manifestFri apar sub forma unor crize hipoglicemice care nu se
calmeazF decJt prin ingestia de zahFr, cu riscul InsF de reapariEie a
efectului hipoglicemiant. 2oluEia terapeuticF este de ordin dietetic. 9a
implicF repartiEia glucidelor de$a lungul a 4 mese pe zi Gi suprimarea
zaharurilor cu absorbEie rapidF.
5.1./. RE6I(U4 A4I(ENTAR EN 3O4I4E INTESTINA4E
No?iuni de anatomie Hi !i$iolo#ie a inte"tinului
bsorbEia produGilor alimentari prin mucoasa intestinului subEire
este timpul esenEial al digestiei. 5entru a InEelege datele legate de
dietoterapia acestei porEiuni importante a tubului digestiv, trebuie sF
reEinem cJteva date de anatomie Gi fiziologie (1).
2egmentul tubului digestiv cuprins Intre pilor (stomac) Gi anus
se poate ImpFrEi In 2 mari porEiuni- intestinul subEire Gi intestinul gros.
)ntestinul subEire se subImparte In duoden, #e#un Gi ileon.
"uodenul este un organ fi0, retroperitoneal, situat Intre stomac ?
zona de Inceput a procesului de digestie ? Gi intestin ? zona unde are loc
procesul principal al digestiei Gi absorbEiei (proces pregFtit In bunF mFsurF
de prelucrFrile alimentelor In duoden). "uodenul este locul unde se
colecteazF Gi toate secreEiile hepatice Gi pancreatice, precum Gi propria sa
secretie. "e aceea, el este centrul fermenEilor digestive e0ocrine Gi
endocrine (secretina, colecistoAinina$pancreozimina, enteroglucagonul,
1'/
serotonina, Aininele). Pa funcEia duodenalF, participF Gi motilitatea
duodenalF, prin miGcFrile sale peristaltice Gi antiperistaltice.
)ntestinul subEire este un organ flotant, mobil, lung de 3$4 m,
(mFsurat pe cadavru, la omul viu mai scurt datoritF tonusului musculaturii
intestinale). 5eretele intestinului este format din ' straturi- o parte e0ternF,
o parte medie, formatF din straturi musculare longitudinale, superficiale, Gi
profunde, Gi o parte internF ? mucoasa. %ucoasa are o suprafatF enormF, Gi
este dispusF sub formF de viloziFati. NumFrul de vilozitFEi este In #ur de 1
777 777, iar suprafaEa totalF depaGeGte /7$37m
2
. 2uprafaEa de absorbEie
este de 1,' m
2
pentru duoden, '1 m
2
pentru #e#un Gi 4 m
2
pentru ileon (3).
Tnitatea de absorbEie intestinalF este vilozitatea. 6lucidele, fierul, calciul
se absorb In partea superioarF a intestinului, apoi sodiul, vitamina B
12
Gi
grFsimile se absorb preferenEial In ileon. 5roteinele se absorb, de
asemenea, In ansele pro0imale.
)n timpul digestiei, produsul alimentar traverseazF diversele
segmente ale intestinului subEire. "uodenul este traversat foarte rapid.
Onaintarea prin intestin se IncetineGte pe masura apropierii de valvula
cecalF. 2tagnarea ileala este uneori foarte prelungitF. 9vacuarea totalF a
intestinului subEire dureaza Intre 4 Gi > ore.
90citantul fiziologic al translaEiei conEinutului intestinal este
distensia. Pa duoden e0istF miGcFri peristaltice. Pa nivelul #e#unului e0istF
miGcFri de brasa# Gi ondulaEii peristaltice foarte frecvente, ceea ce face ca
transportul bolului sF fie destul de rapid* la nivelul ileonului e0istF miGcFri
de brasa#, Insa contracEiile peristaltice Gi antiperistaltice sunt foarte rare.
Miteza de tranzit este aici foarte micF.
Colonul primeGte conEinutul intestinului subEire. natomic, el
poate fi ImparEit In mai multe segmente- cecul, unde are loc Gi ambusura
ileonului, continuat cu colonul ascendent, ce merge pJnF la unghiul
hepatic Gi se continuF cu colonul transvers, care, de fapt, traverseazF
abdomenul cFtre partea stJngF pJnF la unghiul splenic Gi se continuF In #os
cu colonul descendent, care se va continua pJnF la sigmoid spre canalul
anal.
Colonul are o dublF funcEie- digerF reziduurile amilacee nedigerate
In intestin prin flora microbianF e0istentF aici Gi deshidrateazF chimul
1'3
lichid format In intestinul subEire. "igestia grFsimilor este foarte slabF In
colon.%ai mare este digestia proteinelor Gi glucidelor. On colon are loc
resorbEia apei Gi a sodiului, precum Gi concentrarea potasiului In fecale. "e
asemenea, se mai resorb Gi unele minerale- calciul, magneziul.
Colonul are Gi el miGcFri de doua tipuri- miGcFri propulsive sau
miGcFri de masF Gi contracEii nepropulsive, care segmenteazF. %otilitatea
colonului este influentatF de numeroGi factori de naturF umoralF Gi
nervoasF.
On materiile fecale din ileon e0istF de / ori mai multF celulozF
decJt cantitatea normalF din scaun. "e asemenea, e0istF mai multe
amilacee provenite din cartofi, din mFlai sau chiar din grJu.
"igestia In colon are loc prin intermediul bacteriilor intestinale.
5entru a Intelege rolul pe care Il #oacF intestinul gros In digestia
normalF, este suficient sF se compare conEinutul scaunului normal cu cel
recoltat din ileonul terminal, aGa cum se Intampla cJnd, dintr$o cauza
oarecare, se suprimF fiziologic sau chirurgical funcEia intestinului gros.
Chimul pe care ileonul Il devarsF In colonul drept conEine Inca o
mare cantitate de apF (apro0imativ 1777 ml) cu ma0imul 17@ substanEa
uscatF, electroliEi, pigmenEi biliari sub formF de bilirubinF. proape toate
alimentele sunt digerate sub influenEa enzimelor Gi sunt absorbite la nivelul
intestinului subEire, rFmJn numai unele proteine Gi grFsimi (sub formF de
acizi graGi) Gi mai ales glucide.(3) cestea sunt descompuse In Intestinul
gros in urmatoarele-
9lemente nedigerabile, care #oacF In colon un rol de balast-
lignina care InveleGte cerealele, fibrele celulozice dure Gi nedigerabile ale
legumelor verzi Gi ale celor uscate.
,ier!erile fecale me!ii 7n 2# !e ore(1)
2caun normal %aterii fecale din
ileonul terminal
pa 177$277 ml 377$1377 ml
2ubstanEe uscate 27$22@ 8$17@
1'4
2odiu $3 m9] 37$277 m9]
5otasiu 17$12 m9] :$12 m9]
Clor '$3 m9] 27$/7 m9]
zot total (proteine) 1$1,3 g 1$/ g
6rFsimi 2$3 g 3$17 g
6lucide (fFrF celulozF) 7$37 g '$27 g
Celuloza digerabilF, care nu poate fi atacatF decJt de cFtre
enzimele de origine bacterianF, celuloza mai finF a unor legume Gi
proteine sau hemiceluloza unor fructe*
6lucidele neabsorbite In intestinul subEire, In cantitate
variabilF- amidonul a cFrui digerabilitate este inegalF* amidonul din orez
este bine digerat Gi absorbit In Intestinul subEire* amidonul din grJu Gi, mai
ales, din cartof Gi porumb a#unge Intr$o cantitate mai mare In colonul
drept.
"ouF fenomene antreneazF colonul In formarea scaunelor normale-
bsorbEia de apF, sodiu, clor, mai ales la nivelul
colonului drept* uGoara secreEie de H*
(ermentaEia Gi putrefacEia bacterianF, care trebuie sF
se echilibreze In mod normal. On colonul drept, flora digerF resturile de
amidon Gi de celulozF, producJnd acizi graGi Gi C,
2
. On colonul stJng,
fenomenul de fermentaEie este Inlocuit cu cel de putrefacEie a resturilor
proteice nedigerate Gi, mai ales, a proteinelor secretate de cFtre colon. 9le
duc la formarea de indol, scatol, amoniac. 5aralel Gi bilirubina este
transformata (iuintrec). (1)
%icroflora este abundentF. fost botezatF ;saprofitF!. ceasta
InseamnF cF ;se hrFneGte cu materii organice inerte, producJnd
fermentaEia Gi putrefacEia lor!. On condiEii normale, germenii saprofiEi sunt
nu numai inofensivi, ci Gi utili. Cantitatea lor In colon a#unge Intre :7$'77
ml din conEinutul intestinului gros. 5este >7@ din microflora bacterianF
este moartF In materiile fecale. On timp ce In partea cecalF bacteriile sunt
foarte active, In colonul terminal ele sunt inactive. (lora microbianF este
de mai multe feluri- iodofilF, obisnuitF In cec, florF de fermentaEie, florF
de putrefacEie etc.
1'8
(lora se adapteazF la alimentaEie. )ntestinul nou$nFscutului este
steril la naGtere. CJnd bea lapte de mamF, apare flora microbianF de tip
!or1nebacterium* dacF bea lapte de vacF creGte 4actacidus bifidus. CJnd
alimentaEia devine mi0tF, se dezvoltF Gi %c+eric+ia coli.
)ntestinul absoarbe din substanEle introdus pentru alimentaEe
cam- >>@ din apF >3@ din grFimi, >>,3@ din glucide, >>@ din sodiu,
>7@ din potasiu G >>@ din clor. "in acestea, >7@ se resorb la nivelul
intestinului subEre G 17@ la nivelul intestinului gros.
Bolile intestinului subEire Gi gros sunt numeroase* dintre
acestea vom menEiona pe cele mai importante.
Sindromul diareic
2indromul diareic se caracterizeazF prin eliminarea frecventF
de scaune neformate, cu resturi alimentare nedigerate sau incomplet
digerate. Caracterul de diaree rezultF mai ales din consistenEa materiilor
fecale Gi din insuficienEa digestiei. 5oate fi vorba de diaree Gi la 1$2 scaune
pe zi, dar neformate, semilichide sau lichide cu resturi alimentare. Nu vom
vorbi de diaree, chiar dacF emisiile de scaun sunt frecvente, atunci cJnd
consistenEa materiilor fecale este normalF Gi scaunele formate.
Cauza imediatF a diareilor este accelerarea tranzitului prin
intestinul subEire sau gros (de obicei pe Intregul intestin). "e obicei
accelerarea tranzitului Incepe In intestinul subEire. 5rin accelerarea
tranzitului se aduce In segmentele inferioare un conEinut intestinal
neobiGnuit, iritant, a cFrui prezentF duce la fenomene de reacEie, la
hipersecreEie. ceasta favorizeazF Gi dezvoltarea unei flore microbiene
patologice.
"iareile pot fi cauzate de o inflamaEie a mucoasei (enterocolite)
fie prin prezenEa In intestin a unor factori care altereazF mucoasa (diarei
dispeptice) sau a unor paraziti, fie datoritF unor to0ine bacteriene sau a
unor infecEii, fie ca o complicaEie a unei boli (insuficienEa cardiacF,
insuficienEa renalF) sau chiar ca o consecinEa a suprimFrii funcEiei
stomacului (rezecEie gastricF). Cauzele diareilor sunt multiple, noi
mentionJnd numai o micF parte dintre ele.
1':
On general, diareile pot fi Impartite In ' mari categorii-
"iaree de origine gastricF, hepatobiliarF sau
pancreaticF*
"iaree provocatF de suferinEele intestinului subEire*
"iaree rezultatF din suferinEele intestinului gros.
"iareile de origine gastricF se datoreazF absenEei posibilitFEilor
de funcEie normalF a stomacului prin scFderea secreEiei acidului clorhidric
sau prin rezecEia gastricF. +ratamentul lor InseamnF compensarea
terapeuticF a funcEiei digestive absente
Re#imul alimentar >n enterit;
Enteritele reprezintF inflamaEii ale intestinului subEire. 9le pot
fi acute sau cronice. )ntrucJt intereseazF, In general, Gi funcEia intestinului
gros, sunt cunoscute sub numele de enterocolite acute sau cronice.
Enterocolita acut apare ca rezultat al unei infecEii, into0icaEii,
parazitoze intestinale. 5ot fi insoEite pe langF scaunele frecvente diareice,
Gi de febrF, astenie, ameEeli, somnolenEF, durei abdominale.
limentaEia bolnavului diferF In funcEie de stadiul evolutiv al
bolii.
On zilele 1 Gi 2 se administreazF o dietF hidricF, alcatuitF dupF
cum aratF Gi numele, numai din lichide. "acF bolnavul prezintF Gi vFrsFturi
concomitente, se administreazF apF fiartF Gi rFcitF (din 3 In 3 minute) cu
linguriEa, cca 2$' l<zi, In funcEie de gradul de deshidratare a bolnavului.
"acF bolnavul nu varsF, lichidele se pot da fracEionat, din ora In ora, sub
formF de ceaiuri de mentF, muGeEel, tei, fFrF zahFr sau uGor Indulcite,
sucuri de fructe diluate (mai ales din cele cu efect astringent- afine, coarne,
mere). Pichidele vor fi uGor cFlduEe, IntrucJt cele reci accelereazF
peristaltismul.
"in a '$a zi se suplimenteazF alimentaEia cu supe de legume
limpezi cu sare, supe mucilaginoase, mucilagii cu orez, chiseluri preparate
cu sucuri de fructe astringente, orez pasat, supF de morcov cu morcovul
pasat.
1'>
"acF evoluEia bolnavului este favorabilF, se va ImbogaEi
regimul cu fFinoase fierte In apF, supe$crjme de legume (fFrF cartofi), apoi
se pot Incerca alimentele bogate In proteine ca- brJnza de vaci stoarsF,
brJnza telemea desFratF, urda, adFugate In fFinoase (orez).
On continuare, se vor adFuga mere rase, mere coapte, apoi
carnea slabF, fiartF ca rasol Gi tocatF (sub formF de periGoare dietetice),
peGtele slab fiert. poi se vor introduce budincile de fFinoase preparate cu
brJnzF sau carne, bulionul de carne degresat, pJinea albF veche de o zi,
albuGul de ou In preparate (sufleuri, budinci) Gi, mai tarziu, legumele date
prin sita (cartoful se introduce mai tarziu IntrucJt produce fermentaEie). Pa
urmF, se adaugF gFlbenuGul de ou, laptele (la Inceput In preparate cu
fFinoase sau diluat cu ceai).
.Fman e)cluse pentru mai multF vreme- alimentele bogate In
celulozF grosolanF, cele cu efect e0citant pentru tubul digestiv, cele prea
sFrate, afumFturile, condimentele iuEi, conservele.
Tn preparat din comerE folosit cu mult succes In faza de
realimentare dupF dieta hidricF este ;1umana 1!.
Enterocolitele cronice. 5e langF diaree, aceGti bolnavi pot
prezenta o stare de denutriEie avansatF, concomitent cu tulburFri dispeptice
mari, ce ImpiedicF alimentaEia. "atoritF evoluEiei cornice ei prezintF un
deficit de calciu, fier, magneziu Gi unele vitamine (C, comple0 B,
vitaminele 9, H, ").
"e aceea, alimentaEia bolnavului, In aceste situaEii, va urmari,
pe langF restabilirea unui tranzit normal, Gi asigurarea unui aport de factori
nutritivi echilibrat pentru refacerea stFrii de nutriEie.
limentele &ermise acestor bolnavi sunt-
o Carnea slabF cu Eesut con#unctiv In cantitate redusF
(viEel, vitF, pasFre), peGte de apF dulce slab, GuncF presatF , muGchiul
EigFnesc, pateul dietetic*
o branza de vaci stoarsa,branzeturi nefermentate,frisca
proaspata,
o ouale fierte tari sau in preparate(mai ales albusul),
o paine alba pra#ita,in cantitate limitate *
1/7
o fainoasele sunt permise in cantitate limitata (ca
sufleuri, budinci, aluaturi nedospite, aluat de biscuiti) ,
o legumele se vor da sub forama
de -piureuri,soteuri,sufleuri,numai cele cu glucoza fina,e0cluzandu$se
leguminoasele uscate.Cartofii se vor da in cantitate mica cu putin unt de
arahide *
o fructele se vor da ca sucuri diluate, piureuri fierte in
compot, gelatine, mussli cu albus de ou *
o dulciurile se vor da sub forma de
gelatine,biscuiti,aluat,ecler,aluat de pandispan,peltea de
gutui,afine,chiseluri *
o grasimile vor fi permise sub foram de unt('7g) si ulei
fiert adaugat in preparatele de legume *
o supele$creme de legume,borsul de legume,supele slabe
de carne,borsul de carne *
o sosurile se vor da in cantitate limitate si numai cele
dietetice.
%esele vor fi de volum redus Gi mai frecvente.limentele se vor servi
la tempereturF optimF .
Bolnavul va evita orice emoEii In timpul mesei, va manca Incet,
efectuJnd o masticaEie constiincioasF.Ma pFstra repaus dupF masF,circa o
ora.
Mor fi evitate urmatoarele alimente -laptele, branzeturile fermentate
sarate Gi grase* carne de oaie, porc, gasca, rata, vanatul, pestele gras,
pestele pra#it, mezelurile, conseervele de carne* ouale pra#ite* painea
neagra, painea proaspata* legumele bogate in celuloza grosolana,
leguminoasele uscate* fructele oleaginoase, fructele crude cu coa#a si
samburi *untura, salnina, grasimile pra#ite* aluaturile cu unt, aluaturile
dospite* mierea dulceata, marmelada, inghetata *apele alcaline, alcoolul,
bauturile fierbinEi * condimentele- piper, muGtar, hrean,ceapF, usturoi, boia,
muraturi* sosuri cu rantaG, maionezF.
2e vor evita, in general, toate alimentele care stimuleaza peristaltismul,
alimentele greu absorbabile, alimentele iritante, alimentele reci.
E1emple de meniuri pentru enterita cronica - (1)
1/1
7iua I
,ra %eniul
4 Ceai de menta, 3 g zahar, 27 g paine pra#ita.
17 5iure de orez pasat /7 g, unt 3 g,sare.
1' B Bulion de carne degresat 137g,cu perisoare.
2ufleu de branzade vaci 177g si telemea 37g,albus,unt 3 g,zahar
3 zahar 3 g.
14 Chisel de afine 13> g,amidon 17 g,zahar 17 g.
1>$27 Casa de gris de0trinizat '7 g,unt 17 g,277 ml ceai slab de
menta si 177 g paine alba pra#ita pentru toata ziua.
liment Cantitate 5roteine 6lucide Pipide Calorii
,rez /7 g ' '7 $
[ahar 27 g $ 27 $
Tnt 27 g 2 $ 14
Carne 137 g '7 $ 12
6ris '7 g ' 22 $
Branza de
vaci
177 g 18 / 1
+elemea 37 g : $ :
fine 137 g 1 21 1
midon 17 g $ : $
5aine 177 g 17 3/ 2
Bulion
de oase
'77 ml 4 $ '
lbusuri 2 buc : $ $
+otal $ :: 13> 1/' 1'83
7iua II
,ra %eniul
1/2
4 Chisel cald de zeama de gutui 277g, amidon 1
17g, zaharina
17 2alam dietetic din pasta de carne 177g si orez 2
5asat 27g, unt 3g
1' 5este alb dezosat in aspic 277g, papanasi din
Branza de vaci 177g si gris 27g, unt si
[ahar 17g
14 6elatina din vin rosu 177g,cu frisca de albus
1buc.
1>$27 %usli din orez '7g cu sos de cacao 17g,
zaharina ,177g paine alba pra#ita pentru
toata ziua.
liment Cantitate
(g)
5roteine
(g)
6lucide
(g)
Pipide(g) Calorii
midon 17 $ : $
6utui 277 $ 2: $
[ahar 17 $ 17 $
Carne 177 27 $ :
, ,rez 37 / ': $
Tnt 13 $ $ 12
Branza de
vaci
177 18 / 1
6ris 27 2 13 $
2alau 277 ': $ 1
Min rosu 177 $ $ $
,u 1 buc 8 $ 4
Cacao 17 2 / 1
5aine 177 17 3/ 2
+otal $ 177 141 '1 1'4:
7iua III
,ra %eniul
1/'
4 2puma de gris de0trinizat '7g cu
suc de afine 137g,zahar 17 g.
17 "ecoct de tarate de grau cu telemea
rasa 37g,unt 3g,sare
1' Bulion de carne cu fulgi de albus.
Budinca de orez '7g cu piept de
pasare 137g,unt 3g.
14 2arlota sau crema de cacao 17g cu
apa,zaharina
1>$27 Chiftele de carne la abur 177g,
gelatina in piure de mere coapte
277g, zahar 17g,177g paine alba
pra#ita pentru toata ziua.
liment Cantitate 5roteine 6lucide Pipide Calorii
6ris '7 ' 22 $
,rez '7 2 2' $
fine 137 1 21 $
Tnt 17 1 $ :
+elemea 37 : $ :
Carne 237 37 $ 27
,u 177 1/ $ 12
%ere 277 $ '/ $
Cacao 17 2 / 2
[ahar 27 $ 27 $
5aine 177 : 37 $
Bulion de
carne
degresat
'77 / $ 1
+otal $ >' 18/ 31 1 328

1//
No?iuni etiolo#ice Hi clinice de"pre diareea de ori#ine colonica

"iareile cronice si uneori cele acute pot fi consecinte directe ale
unor suferinte izolate ale intestinului gros,ale colonului
(inflamatorii,motorii,modificari ale florei intestinale etc.) sau pot
reprezenta participarea colonului la o suferinta localizata la nivel
superior,asa cum am si aratat ( intestin subtire,stomac
etc.).Tneori,suferintele colonului pot fi rasunetul colic al altor afectiuni.
2e deosebesc doua tipuri de manifestari colitice -
a) colopatii - tulburari functionale pure,fara tingere anatomica decelabila,a
caror e0presie poate fi si diareea si constipatia.
)n cadrul acestor tulburari functionale se includ -
$diareaa nervoasa sau emotionala
$colonul iritabil *
$constipatia simpla *
$colopatiile functionale de tip fermentativ sau de putrefactie.
b) colitele -atingerea organica inflamatorie a colonului.Cand este vorba de
o colita granulomatoasa,ulceroasa sau hemoragica,diagnosticul de
organicitate este confirmat radioscopic,prin emisia de sange in scaun si de
asemenea prin e0amenul macroscopic sau microscopic al scaunului.
)ntre aceste doua se interpune o forma de colita in care diagnosticul
se bazeaza numai pe analiza scaunului unde se gasesc reactii pentru
colagen si mucina dizolvata si proteic degradata,ceea ce arata prezenta
unei inflamatii.90amenul radiologic este negativ,dintre acestea face parte
clasica colita muco$membranoasa,care astazi este cunoscuta sub numele
de colon iritabil si pe care o consideram ca pe o colopatie functionala si nu
o colita.)n trecut,pentru formele fara mucus se introdusese si termenul de
fcolon spastic f sau fcolita spastica k.(4)

R e#imul alimentar >n colite

"ieto$terapia se adreseaza unor boli organice grave ca rectocolitele
hemoragice,colitele ulcerohemoragice specifice,cu evolutiae acuta sau
cronica (to0ice,dezenterice,parazitare),colitele granulomatoase (boala
1/3
Crohn).)n general regimul,cel putin in fazele acute ale acestor boli,este
initiat in spital si se va continua acasa in faza de convalescenta sau dintre
puseuri.+ratamentul dietetic este putin diferit in aceste situatii in cursul
puseului acut fata de evolutia cronica a bolii.
)n faza evolutiva acuta,regimul alimentar trebuie sa se a0eze pe
doua scopuri distincte (iuintrec ) - (1)
a) punerea colonului in repaus,ceea ce necesita -
$sa se suprime toate rezidurile iritante,mai ales lignina si celuloza
nedigerabila,dar si celuloza digerabila,a carei degradare de catre bacteriile
de fermentatie va produce acizi iritanti. Tn e0ces de amidon poate avea
acelasi efect daunator.
$incetinirea la ma0imum a tranzitului intestinului subtire,suprimand
grasimile pra#ite, alimentele acide si piperate ,bauturile gazoase,produsele
zaharoase concentrate.
$ se va tine seama,deasemenea,si de unele intolerante asociate,mai
ales de intoleranta la lactoza,frecvente in aceste afectiuni.cestea
antreneaza,uneori,accelerarea tranzitului si un aport e0agerat de glucide in
colonul drept.
+rebuie evitate mesele prea abundente si alimentele in bucati care
e0agereaza peristaltismul intestinal.
b) asigurarea,pe de alta parte,a unei alimentatii suficiente din punct de
vedere caloric,cu un aport corespunzator protidic si hidroelectrolitic.
cest lucru poate fi foarte dificil de realizat daca consideram
importanta pierderilor in cursul marilor diarei si al colitelor
ulcerohemoragice.5ierderile de apa pot atinge,in aceste cazuri,1777$2777
ml pe zi,cele de sodiu 177$237m9] (4$12g),de potasiu 23$/7m9] (2$
/g),de clor 37m9]. Cand pierderile azotate sunt realizate prin evacuari
sangvinolente si purulente,ele sunt de ordinul a '$:g pe zi din azotul total
sau '3$/7g proteine sau echivalentul a 123$237g carne pe zi * denutritia
proteica poate fi agravata si prin catabolism azotat crescut datorita febrei.
nore0ia constituie adesea un obstacol important in alimentarea
acestor bolnavi * din aceasta cauza,medicul trebuie sa dea dovada de
intelegere,dar in aceAasi timp sa convinga bolnavul de necesitatea
dietoterapiei.
1/4
.edam ( modificat dupa iuintrec ), indicatiile practice de re#im 819 -
1) chiar in formele de gravitate medie,regimul initial va fi un regim destul
de sever,de crutare intestinala,care va fi largit mai mult sau mai putin rapid
in functie de evolutie.
Mor fi inter$i"e -
$toate legumele verzi,fierte sau crude si toate fructele fierte sau crude *
$legumele uscate,fructele uscate *
$painea integrala,painea proaspata *
$carnea fripta,carnea
grasa,grasimilepra#ite,mezelurile,conservele,afumaturile,slanina,sunca*
$patiseria si biscuiti din comert*
$produsele zaharoase concentrate*
$toate condimentele*
$bauturile gazoase,sucurile de fructe acide*
$in caz de intoleranta la lactoza se vor suprima toate produsele lactate.
Mor fi permi"e -
$carnea de vaca,vitel,pasare fiarta ,tocata,fara aponevroze si fara
zgarciuri,sunca presata slaba *
$pestele slab ( salau,stiuca,biban,crap de primavara) fiert sau fript *
$ouale bine fierte *
$pastele fainoase ( fideluta,taitei,orez ) *
$cartofii,numai daca sunt tolerati si in cantitate mica sub forma de
piureuri *
$painea pra#ita,biscuitii de casa *
$branza telemea desarata,emmenthal sau gruBere ( daca sunt suportate)*
$untul crud,uleiul crud*$sucurile de fructe neacide*
$bulionul de legume*
$apa,ceaiul de tei,sunatoare,menta moderat indulcit.
+oate aceste alimente vor fi preparate cat mai simplu$fierte bine,fierte
inabusit,fierte la cuptor,fin tocate. %esele vor fi mai frecvente ( 3$4 mese
pe zi ),putin abundente.Tn asfel de regim nu aduce decat 377$1:77
cal <zi * el este monoton si nu stimuleaza apetitul afectiv al bolnavului.9ste
carentat in vitaminele B,C , Ca si (e.
1/8
2) in formele grave, se pot folosi regimurile lichide,adesea bine acceptate
de bolnavul anore0ic *sunt regimuri nedispeptice,care maresc putin
peristaltismul.
9le se compun din -
$ un amestec sarat -supe <ciorbe de legume la care se poate adauga putin
orez si putina sunca de 5raga,slaba,tocata (23g la 177ml supa ).mestecul este
pasat prin sita.5oate fi imbunatatit cu putin unt crud sau cu un galbenus de
ou.2e poate inlocui sunca cu piure de carne care are un gust mai agreabil *
$ un amestec zaharat *la 377 ml apa se pot adauga 23g hiperproteina ( sau
caseolact ),>7g de0trosol si cand este posibil 17ml lapte ecremat pudra.2e
trece amestecul prin strecuratoare si se amortizeaza cu nescafe,cacao sau
vanilie.cest amestec sarat este relativ bogat in proteine ( 8g<177ml ),dar
destul de sarac in calorii(33 cal <177ml).
$ bauturi -apa,ceaiuri de plante,ceai veritabil,sucuri de fructe
neacide,indulcite cu ciclamat sau zaharina.
.egimul pur hidric recomandat de unii autori nu este #ustificat decat in
unele cazuri de diaree acuta, pasagera (1). 5relungit mai mult de 2$'
zile,e0pune la denutritie proteica.
)ndiferent de regimul administrat ,trebuie ca aportul hidric si electrolitic
sa fie adecvat. 5ierderile zilnice se evalueaza cam la 17 g NaCl si ' gHCl
pentru 1 l de diaree.
)n unele cazuri,regimul singur ne este suficient pentru acoperirea
nevoilor.
2e recurge atunci la instalarea unei sonde digestive,prin care se introduc
constant apa si electroliti,in cantitati ssuficiente,o alimentatie lichida..atia
calorica si proteica se creste progresiv.
2e pot asocia perfuzile i.v. de masa eritrocitara,albumina umana.solutii de
aminoacizi,de electroliti etc.,care completeaza regimul.
, data cu ameliorarea clinica sau in perioada de covalescenta,regimul se
va imbogati treptat.+rebuie actionat cu mare prudenta sub stricta
supraveghere medicala,pentru ca in caz de nereusita sa se revina imediat la
regimul anterior. "aca bolnavul a fost supus la un regim lichid,se va trece
treptat la regimul de crutare intestinala. 5lecand de la regimul de crutare
1/:
intestinala,se va trece prin etape succesive si se vor reintroduce in
alimentatie(iuintrec)( 1) -
)n primul timp -$legume putin bogate in celuloza (caroten tinere , sfecla
rosie, anghinare, dovlecei), servite in piureuri sau taiate in bucati mici in
farfurie si zdrobite cu furculita *
$ fructe neacide, bine coapte, fara coa#a si fara samburi,mai intai fierte
in compoturi, apoi taiate in bucati *
$ branza in cantitate mai mare (telemea,branza de vaci) .
)n al doilea timp -legume mai bogate in celuloza dar intotdeauna
fierte(salate fierte,vinete,fasole verde tanara,andive). Numai rosiile (fara
coa#a si seminte) par a fi tolerate crude.(1)
$fructe bine coapte s bine acide *
$unt topit,fara a fi supraincalzit in preparate(cartofi,soteuri).
"aca bolnavul a fost supus unui regim fara lactoza ,se reintroduc treptat
produsele din lapte.%ai intai iaurturi, apoi laptele ecremat in preparate
si,numai apoi, laptele fiert integral (daca este suportat).
2e va realiza astfel un regim mai largit,prin care se vor e1clude, insa,
permanent -
$ legumele crude, legumele uscate, pepenele galben *
$ legumele boabe*
$ legumele cu celuloza dura si gust puternic(varza si
conapida,sfecla,usturoi,ceapa)*
$ ciupercile, macrisul, papadia, rubarba*
$ cerealele sau faina integrala de cereale,painea proaspata*
$ merele, prunele*
$ pra#elile si sosurile nedietetice si rantasurile*
$ alimente prea grase,carnea fezandata,vanatul,conserve
nedietetice,mezelurile*
$ condimente iritante (ardei iute, boiaua, mustarul, piperul).
2e va tine seama si de toleranta individuala pentru un aliment sau
altu.
)n rectocolita hemoragica pe langa regimul mentionat,unii
autori,considerand boala ca rezultanta unei intolerante alimentare la unele
glucide,merg pe e0cluderea acestora din alimentatie.stfel,se e0clud timp
1/>
de o saptamana glutenul,laptele,cartofii si fainoasele.2e dau
orez,tapioca,unele fructe coapte sau in compot. limentele se reintroduc
treptat,urmarindu$se depistarea reactiei de intoleranta.
)n colectomie,principiul regimului ramane acelasi. Colectomia este mai
bine tolerata decat ceea totala si chiar decat cea dreapta.
)n toate formele organice de colite, obiectivul este de a ne apropia cat mai
mult de regimul normal. cest lucru este posibil cu mare rabdare, atentie
si prin colaborarea medicului cu bolnavul.(3) laturi de regim este necesar
si tratamentul simptomatic si medicamentos adecvat.

Re#imul alimentar >n colopatiile !unc?ionale
Pa acest grup de boli vom lua in considerare,in primul rand,diareile
cu fermentatie predominanta si diareile cu putrefactie predominante.
%entionam ca din acelasi grup fac parte colonul iritabil si constipatiile.(3)
"iareea de fermentatie apare ca o tulburare a florei iodofile si se
caracterizeaza prin scaune$pastoase sau lichide omogene,uneori cu putin
mucus. 90amenul coprologic arata o crestere a acizilor organici * e0ista,in
general,si o flora iodofila importanta,celuloza digerabila si amidon din
abundenta,martori ai accelerarii tranzitului intestinal (colic).
5rescriptia dietetica esentiala este eliminarea alimentelor
fermentescibile,bogate in celuloza si amidon.
)n cazurile cu direi frecvente,se va incepe tratamentul cu o dieta
hidrica de 1$2 zile,alcatuita de ceaiuri caldute de menta,mustel,indulcite cu
zaharina,bullion de carne degresat,supa limpede de morcovi.
"upa aceasta perioada,se vor adauga alimente cu continut protei
crescut ca -branza de vaci stoarsa de zer,telemeaua desarata,perisoarele
fierte la aburi,peste slab de rau,pestele in aspic,supele
mucilanginoase,supe$creme de orez,chisel de cacao,chisel de fructe bogate
in tanin,iar dintre legume morcovii si dovlecei fierti ca supe limpezi,ca
adaos de fainoase."easemenea se poate incerca si pelteaua de gutui,de
afine,de carne.5ainea se va da in cantitate redusa si numai cea alba pra#ita
ca pesmet uscat.
137
Cand diareea a incetat dupaa cca '$/ saptamanai se vor putea
introduce pireuri de fructe bine coapte,piureuri de legume cu celuloza
fina,untul in cantitate mica fainoasele cul apte,iaurtul proaspat.Cartofii se
vor introduce mai tarziu si in cantitate foarte mica.
Mor fi inter$i"e - (1)
$laptele dulce si derivatele sale acide(Aefirul,laptele acru) *
$carnurile grase,conservele,afumaturile *
$painea neagra si cea intermediara *
$legumele crude,cele cu celuloza grosolana,leguminoasele
uscate,varza,castravetii,guliile,ceapa etc. *
$fructele crude,cele cu coa#a si samburi,cele oleaginoase *
$e0cesul de fainoase *
$grasimile in cantitate crescuta *
$condimente iritante -piper.boia,ardei,ceapa,usturoi,otet,hrean *
$bauturile reci,cele alcoolice *
$supele grase de carne,cele preparate cu rantas
pra#it,maioneza,sosurile,condimentele *
$aluaturile dospite,proaspete,cele preparate cu multa grasime,cele
preparate cu nuci,alune,migdale.
5entru a se combate constipatia,care s$ar putea instala ca urmare a
acestui regim sarac in reziduri,se va administra samanta de in.portul de
vitamine si saruri minerale se va realiza prin administrarea sucurilor de
legume si fructe crude(citrice).
)n tabelele de mai #os sunt date e0emple de meniuri in diareea de
fermentatie pentru o perioada de 4 zile (1) -
7iua I
,ra %eniul
4 Ceai de menta cu zahar 17 g, paine alba pra#ita 37 g,
unt 3g g, telemea desarata 37 g.
11 5aine alba pra#ita 37 g,pateu din pasta de carne fiarta 37 g
si unt 3 g.
13 2upa de oase cu fulgi de ou V buc.
Carne fripta 137 g, piure de morcovi 237 g,unt 3 g,
paine 37g.
131
6elatina / g de cacao 27 g, zahar 27 g.
21 Budinca de orez 83 g,cu carne tocata 37 g, unt 17 g,
biscuiti fara crema 37 g, peltea '7 g,
ceai de musetel cu zahar 17g.
liment Cantitate(g) 5roteine 6lucide Pipide Calorii
5aine 137 12 83 $
Tnt 23 2 $ 27
+elemea 37 : $ :
Carne 237 37 $ 27
,u 37 8 $ 4
%orcovi 237 2 22 $
Cacao 27 3 : /
[ahar '7 $ '7 $
,rez 83 4 38 $
5eltea '7 $ 22 $
Biscuiti 37 / '8 /
+otal >4 231 42 1>/4
7iua II
,ra %eniul
4 Cacao 1 g cu apa, paine alba pra#ita
37g, carne rece 37 g,unt 3 g,
[a zahar 17 g.
11 5aine alba pra#ita 37 g,branza de
vaci 177 g.
13 2upa f a la grec]ue kcu galbenus 1
1 1 buc.si orez 23 g,friptura
inabusita dietetica 137 g,
piure asortat
132
(morcovi, dovlecei, cartofi) 237 g,
Tnt 17 g, paine 23g.+arta
(faina 37 g) cu spuma de albus
(1 buc),zahar 17 g.
21
liment Cantitate(g) 5roteine 6lucide Pipide Calorii
Cacao 17 2 / 2
5aine 137 12 83 $
Carne 277 /7 $ 14
Tnt 13 1 $ 12
Branza de
vaci
177 18 / 1
,rez 23 2 1> $
Pegume 237 2 23 $
(aina 37 3 '4 $
[ahar '7 $ '7 $
,u 1 buc 8 $ 4
2unca 37 > $ 1'
5eltea 37 $ '8 $
Biscuiti 37 / '8 /
Cascaval 37 12 $ 12
+otal 11' 248 44 211/
7iua III
,ra %eniul
4 Ceai de musetel(17 g zahar),paine
alba pra#ita 23 g,unt 3 g,telemea
desarata 37 g.
11 5aine alba pra#ita 37 g,pateu din
carne fiarta 37 g,unt 3 g.
13 2upa de pasare(37 g pasare sau vita)
degresata cu galusti de gris 23 g.
5i pilaf dietetic(83 g orez) de pasare
13'
(137 g),unt 17 g, paine 37 g.
21 2ufleu de branza de vaci 177 g cu
piureu de morcovi 177 g,unt 17 g.
Cacao 17 g cu apa,biscuti 37 g,
petea 37 g,paine 23g.
limente Cantitate
(g)
5roteine 6lucide Pipide Calorii
5aine 137 12 83 $
Tnt '7 2 $ 2/
Carne de
pasare
237 37 $ 12
6ris 23 ' 1' $
,rez 83 4 38 $
,u 2 buc 1/ $ 12
%ere 237 $ /2 $
Branza de
vaci
177 18 / 1
%orcovi 177 1 > $
Pegume
supa
177 ml 1 17 $
Cacao 17 2 / 2
Biscuiti 37 / '8 /
5eltea 23 $ 1> $
+elemea 37 18 1 18
+otal 12> 281 82 2 2/:
7iua I,
,ra %eniul
4 Ceai de macese cu zahar 17 g,
13/
5aine pra#ita 37 g,unt 3 g,
telemea 37 g.
11 5aine pra#ita alba 37 g,
sunca slaba 37 g.
13 Bulion de carne cu crutoane 27 g,
% paine 37 g.
Budinca de taietei 83 g
cu carne 177g, unt 17 g,ou 1 buc.
5apanas de gris 83 g,unt 3 g,
branza de vaci 177 g.
21 ,mleta la aburi 1 buc,dovlecei
2ote 277 g,unt 17 g,paine 23 g.
+rufe de cacao 27 g cu biscuiti
23 g sau crema de cacao,zahar
13 g,unt 3 g.
Pa culcare-ceai de musetel
cu zahar 3 g.
liment Cantitate
(g)
5roteine 6lucide Pipide Calorii
5aine 183 1/ :8 $
[ahar '7 $ '7 $
+elemea 37 18 1 18
Tnt '3 ' $ 2:
Pegume 177 1 17 $
+aitei 83 / 37 $
Carne 177 27 $ :
Branza de
vaci
177 18 / 1
,u 177 1/ $ 12
6ris 83 : 37 $
2unca 37 12 $ 12
"ovlecei 277 $ 17 $
133
Cacao 27 2 4 /
Biscuiti 23 3 27 3
+otal 118 2:7 :8 2 '81
7iua ,
,ra %eniul
4 Ceai de menta cu zahar 17 g,paine
alba pra#ita 23 g,branza telemea
/7 g.
11 5aine alba pra#ita 37 g ,unt 3 g,
rasol 37 g.
13 Crema de legume 277 g cu
cascaval ras 17 g,unt 27 g.
(riptura dietetica 137g,
cu garnitura -orez 83 g cu
unt 3 g,paine 23 g.
2arlota de vanilie,lapte 277 ml,
ou 1 buc,zahar 27 g.
21 Chifla umpluta cu branza de vaci
177 g,
unt 17 g,paine 83 g.
6ratar 177 g.
%ar copt 277 g.
Pa culcare ceai de sunatoare.
liment Cantitate
(g)
5roteine 6lucide Pipide Calorii
+elemea
plus
cascaval
37 17 $ 17
5aine 183 1/ >/ $
134
Tnt /7 ' $ '7
Pegume 277 2 27 $
Carne '77 47 $ 2/
,rez 834 4 38 $
Papte 277ml : : /
,u 1 buc 8 $ 4
[ahar '7 $ '7 $
%ere 277 $ '/ $
Branza de
vaci
177 18 / 1
+otal 128 2/8 83 2 181
7iua ,I
,ra %eniul
4 Cacao 17 g cu apa,zahar 17 g,
paine alba pra#ita 37 g,unt 3 g,
peltea de gutui 23 g.
11 2alam dietetic,paine 37 g,
carne 37 g,orez 27 g,unt 3 g.
13 2upa f a la grec]ue (bulion de
carne), legume 177 g,orez 17 g ,
peste alb rasol 137 g,
legume fierte, lamaie ulei 27 ml,
paine 23 g.
2ufleu de gris cu spuma de fructe,
6ris 37 g,un ou,17 g unt,
277 g piure de fructe,27 g zahar.
21 %ititei dietetici 177 g carne,suc
de usturoi, salata de sfecla coapta
rasa 177 g, paine 37 g.
5apanasi fierti,branza de vaci
177 g, gris 27 g,unt 3 g,
138
zahar 17 g.
limente Cantitate
(g)
5roteine 6lucide Pipide Calorii
5este 137 '7 $ /
Cacao 17 2 / 2
5aine 183 1/ >/ $
[ahar /7 $ /7 $
5eltea 23 $ 1> $
Pegume 177 $ 17 $
Carne 137 '7 $ 12
6ris plus
orez
177 : 83 $
Tlei 27 ml $ $ 27
,ua 37 8 $ 4
(ructe 277 $ 27 $
2flecla 177 1 > $
Branza de
vaci
83 1' ' 1
Tnt 23 2 $ 27
+otal 178 283 43 2 11'
"iareea de putrefactie apare ca urmare a insuficientei de digestie a
proteinelor in intestinul subtire.#unse astfel in colon,acestea irita peretele
colic prin procesul de putrefactie crescut si produc diaree.
Clinic819, bolnavul cu diaree de putrefactie are o stare generala
alterata,darstarii de into0icatie pe care o provoaca substantele to0ice care
iau nastere in procesul de putrefactie si traverseaza cu usurinta peretele
intestinal iritat si congestionat. Numarul scaunelor variaza intre 1$3,in 2/
ore,si sunt precedate de dureri abdominale. u un miros fetid si o reactie
alcalina.Pa e0amenul microscopic al scaunului,se gasesc fibre musculare
nedigerate,blocuri albuminoase si elastice din tesutul muscular.Pipsesc
flora iodofila si amidonul.
13:
.egimul va fii alcatuit din alimente sarace in proteine si bogate in
glucide.
)n cazurile cu diarei frecvente,se va incepe alimentatia printr$o
dieta hidrica de 1$2 zile,alcatuita din ceaiuri de menta,de musetel,de
tei,indulcite cu moderatie.
)n continuare,alimentatia se va imbogatii cu supe de legume
limpezi,cu adaos de fainoase,supe mucilaginoase,de cocturi de cereale.
2e vor adauga,apoi,legume sub forma de
piureuri(carote,spanac,fasole verde,salata verde,si chiar cartofi),fructele
sub forma de mere coapte fara coa#a si samburi,piureuri de fructe,cmpot
cu fructe pasate.
90cesul de legume si fructe va realiza transformarea putrefactiei
in fermentatie,etapa necesara intrucat usureaza introducerea in continuare
a alimentelor cu continut proteic,crescand toleranta pentru acestea.
, data realizata aceasta transformare se vor putea introduce in
continuare cantitati mici de alimente,cu continut proteic,cartoful
fiert,moale sau in preparate,pestele de rau slab,proaspat fiert ca
rasol,gelatinele,iaurtul si ,apoi,laptele in preparate cu fainuase(gris sau
orez).Pa urma ,se adauga carnea,mai intai tocata si fiarta,ca de e0emplu
perisoarele dietetice si ,mai tarziu,fripta.
Mor fi evitate in continuare alimentele iritante pentru colon-
carnurile grase, legumele bogate in celuloza, fructele cu coa#a si samburi.
Sunt inter$i"e alimente ca -
$branzeturile fermentate,afumate,sarat * laptele *
$carnurile grase,viscerele,conservele de carne,mezelurile *
$legumele crude bogate in celuloza,leguminoasele
uscate(fasole,mazare,linte,bob) *
$fructele crude cu coa#a si samburi,bogate in celuloza*
$condimente iritane iuti -hrean,piper,boia,ardei .
limentatia mi0ta,care include si crudiattile,nu va fi reluata inainte
de 3 saptamani.
90emple de meniuri distribuite pe 4 zile,indicate in diareea de
putrefactie(1)-

13>
7iua I
,ra %eniul
4 Ceai de macese 17 g, paine alba
pra#ita 237 g pe zi,unt 17 g,
peltea '7 g, zahar 17 g.
11 +artina cu branza de vaci 37 g,
unt 17 g.
13 2upa de legume 277 ml,cu orez
27 g. 6ulas dietetic (faina 17 g) cu
carne 37 g si sos de rosii 177g,
ulei 17 ml. Crema de zeamil
27 g,zahar 17 g.
21 %amaliguta pripita 237 g
cu branza de vaci 37 g si unt 17 g.
2arlota cu frisca cu 1 ou ,zahar
27 g, frisca 37 g.
limente Cantitate
(g)
5roteine 6lucide Pipide Calorii
5aine 237 23 1'3 $
Tnt '7 2 $ 2/
Branza de
vaci
177 18 / 1
Pegume 277 $ 27 $
,rez 27 2 13 $
(aina /7 / 2> $
.osii 177 1 / $
Carne 37 17 $ /
[ahar /7 $ /7 $
%alai 87 8 37 1
(risca 37 $ $ 27
,u 1 buc 8 $ 4
Tlei 17ml $ $ 17
+otal 83 2>8 44 2 7:2
147
7iua II
,ra %eniul
4 Cacao 17 g cu apa ,biscuiti 37 g,
peltea 23 g,zahar 17 g,paine 23g
pe zi.
11 )aurt 277 g
13 2upa crema de franzela 83 g,
smantana 27 g.
Budinca de taitei 83 g cu carne
37 g si unt 17 g.
6elatina din piure de mere coapte
237 g, zahar 13 g.
21 spic cald de peste alb 177 g cu
legume 13 g sote.
2upa de gris 13 g cu suc
de fructe 137 ml.
limente Cantitate
(g)
5roteine 6lucide Pipide Calorii
Cacao 17 2 / 2
Biscuiti 37 / '8 /
5eltea 23 $ 1> $
)aurt 277 : : /
5aine 237 27 123 $
2mantana 27 $ $ 4
Tnt 17 1 $ :
+aitei 83 : /7 $
Carne 37 17 $ /
%ere 237 $ /2 $
[ahar 23 $ 23 $
5este 177 27 $ '
Tlei 27 ml $ $ 27
+otal 8' '77 31 1 >31
141
7iua III
,ra %eniul
4 Ceai de macese,paine alba pra#ita
237 g pe zi,unt 17 g,zahar 17 g,
urda 37 g.
11 Papte batut 277 ml.
13 "ovlecei gratinati 237 g,cu sos de
smantana 27 g.
.asol 177 g cu sos de vin ros
37 ml,garnitura cu orez 37 g,
ulei 13 ml.
21 Chisel,faina 27 g,cacao 27 g,zahar
17 g. Budinca de franzela 83 g cu
branza de vaci 37 g,unt 17 g.
Ceai 17 g,zahar cu biscuiti 37 g,
peltea 23g.
limente Cantitate
(g)
5roteine 6lucide Pipide Calorii
5aine 237 27 123 $
Trda 37 > ' 2
"ovlecei 237 2 8 $
2mantana 27 $ $ 4
Carne 177 27 $ :
Min rosu 37 $ $ $
(aina 27 2 13 $
Cacao 27 3 : /
,rez 37 / ': $
Tlei 13 $ $ 13
Branza de
vaci
37 : 2 $
Biscuiti 37 / '8 /
142
5eltea 23 $ 1> $
[ahar '7 $ '7 $
Tnt 27 2 $ 14
Papte
batut
277 ml : : /
+otal :/ 2>2 3> 2 7'3
7iua I,
,ra %eniul
4 Cacao 17 g cu apa,paine pra#ita
237 g pe zi, unt 3 g,zahar 17 g,
peltea 23 g gutui.
11
+artina cu svaiter '7 g,unt 3 g.
13 2upa de legume 277 g cu carne de
pasare 177 g cu galuste
de gris 27 g. 5ilaf 37 g orez
cu sos de rosii 137 g, unt 17 g.
2arlota cu vanilie 1 ou, lapte
277 ml, zahar 17 g.
21 2ufleu de fasole verde 237 g cu
smantana 37 g,1 ou.
2puma de gris '7 g cu sos de
afi afine 37 g,zahar 17 g,unt 17g.
liment Cantitate
(g)
5roteine 6lucide Pipide Calorii
Cacao 17 2 / 2
5aine 237 27 123 $
Tnt '7 2 $ 2/
2vaiter '7 : $ :
5eltea 23 $ 1> $
Carne de
pasare
177 27 $ 3
14'
6ris 37 3 '4 $
Pegume 277 $ 27 $
,rez 37 / ': $
.osii 137 1 4 $
,u 1 buc 8 $ 4
Papte 277 : : /
[ahar '7 $ '7 $
(asole 237 3 13 $
2mantana 37 1 1 13
fine 37 $ 8 $
+otal :' '7> 4/ 2 1//
7iua ,
,ra %eniul
4 Ceai,zahar 17g,paine alba pra#ita
237g<zi,unt 17g,branza de vaci
'7g.
11 )aurt 277g.
1' 2upa de rosii 277g cu zdrente
de ou 1 buc. rdei umpluti
cu carne 37g dietetici,
smantana 27g, ulei 27ml,
orez 27g.
+arta, faina /7g, cu peltea 37g.
21 +aitei 37g cu sunca 37g si unt 17g.
Cacao 17g cu apa, piscoturi de
sampanie 23g, zahar 17g.
limente Cantitate 5roteine 6lucide Pipide Calorii
5aine 237g 27 123 $
Tnt 23g 2 $ 27
Branza de '7g 3 1 $
14/
vaci
)aurt 277g : : /
.osii 277g 2 : $
,u 37g 8 $ 4
Carne 37g 17 $ /
2mantana 27g $ $ 4
,rez 27g 1 13 $
(aina /7g / 2> $
5eltea 37g $ '8 $
+aitei 37g ' ': $
2unca 37g > $ 1'
Cacao 17g 2 / 2
5iscoturi 236 3 27 3
[ahar 27g $ 27 $
+otal 8: '73 47 2782
7iua ,I
,ra %eniul
4 Ceai,zahar 17g,paine alba pra#ita
237g<zi,unt 17g,miere 23g.
11 Papte batut 277ml,chifle.
13 2upa$crema de legume 137g cu crutoane,
faina '7g, si unt 17g.
%usaca dietetica cu carne 37g,
sos de rosii,piure de cartofi 237g,
ulei 27ml.
Coltunasi,faina '7g,cu branza de
Maci 37g si smanatana 23g,zahar 3g.
21 Carne fripta 177g cu garnitura de
orez 37g, unt 17g. +arta, faina '77g, cu
peltea 23g,zahar 3g.
143
liment Cantitate 5roteine 6lucide Pipide Calorii
5aine 237g 27 123 $
Tnt '7g 2 $ 2/
%iere 23g $ 27 $
Papte
batut
277ml : : /
Pegume 137g $ 13 $
Carne 137g '7 $ 12
Cartofi 237g 3 38 $
(aina :7g > 3: $
Branza de
vaci
37g : 2 $
2mantana 23g $ $ 8
[ahar 27g $ 27 $
,rez 37g / ': $
5eltea 23g $ 1> $
Tlei 27ml $ $ 27
+otal :4 '47 48 2':8
Colonul iritabil (1) reprezinta un sindrom realizat prin tulburari
motorii si mucosecretorii ale intestinului gros,in absenta oricarei leziuni
organice. Nu este vorba propriu$zis de o boala,ci de o manifestare
nespecifica,produsa din cauze variate.cestea au fost cunoscute mai
demult sub denumirea de f colita mucomembranoasa k,din cauza ca in
scaun se elimina mult mucus,uneori conglomerat sub forma de
pseudomembrane.(ormelor lipsite de elementul secretor li se atribuia si
numele de f colita spastica k si chiar acela de f nevroza a colonului k.
Clinic,se caracterizeaza prin dureri abdominale,constipatie sau falsa
diaree si inconstant,eliminarea de mucozitati.+abloul clinic reprezentativ
consta dintr$o constipatie tenace insotita de o balonare suparatoare,crampe
cu topografie dominanta in zona sigmoidului,uneori barborisme.5e fondul
acestora ,survin,la intervale neregulate colici abdominale
violente,terminate prin eliminarea de scaune neomogene cu o masa
importanta de mucus.%ai rar,intregul scaun este lichid.
144
"in cauza apetitului redus si a restrictiilor alimentare
autoimpuse,se a#unge la pierderi in greutate.
+ratamentul dietetic depinde de cauza producatoare. )n formele
datorate alergiei alimentare,se e0clud alimentele netolerate. )n formele de
natura infectioasa,se trateaza factorii cauzali. Colonul iritabil, dezvoltat in
urma constipatiei habituale,solicita tratamentul dietetic obisnuit al
constipatiei.se vor evita,insa,celulozele dure (leguminoasele,gulii,paine
neagra).2e va creste ratia hidrica.
+ratamentul medical are un rol ad#uvant important.
.egimul alimentar trebiue sa asigure marirea volumului
continutului intestinal,evitand insa orice iritatie a intestinului.2e vor
administra alimente cu celuloza fina care,fara sa intretina spasmul,se
acumuleaza in intestin,il destind si ii stimuleaza peristaltismul.
Se &or recomanda -
$legume cu celuloza fina- carote, spanac, conopida, sparanghel,
fasole verde, fierte sau sub forma de piure *
$cartofi fierti sau piure *
$carne slaba de vaca ,vitel, pasare, peste slab,fierte,tocate sau
rasol *
$lapte dulce,batut,lapte cu fainoase, iaurt cu zahar,branza
proaspata *
$unt,undelemn *
$paine alba,paste fainoase,orez *
$suc de fructe si de legume, miere, sirop, peltea de fructe*
$fructe bine coapte, sub forma de piure, compot pasat, fructe bine
coapte fara coa#a si samburi, fructe coapte la cuptor.
"aca starea evolutiva permite,se pot da chiar prune coapte si caise.
Tnii autori recomanda chiar taitei de grau care nu se digera,se umfla si se
actioneaza prin masa lor ca un usor la0ativ.ltii recomanda apa de
tarate,care ar avea un rol la0ativ si se prepara astfel -37g tarate la un litru
apa calda (37 grade celsius) timp de '7min,dupa care se strecoara si se
adauga o lingurita de acid lactic si doua linguri de zahar pudra.
CONSTIPATIA
148

Notiuni etiolo#ice "i clinice
5rin con"tipatie se intelege eliminarea intarziata a continutului
intestinului gros,datorita intarzierii tranzitului sau insuficientei de
evacuare a materiilor fecale.)n general se vorbeste de constipatie cand
tranzitul pana la evacuarea materiilor fecale dureaza mai mult de /7$/: de
ore.cest lucru se poate pune usor in evidenta prin e0plorarea radilogica
cu bariu.Constipatia poate e0ista si cu evacuari zilnice atunci cand
eliminarea este fractionala si insuficienta.Cantitatea zilnica a scunului este
in rasport cu durata tranzitului.sa cum se vede in tabelul ':,preluat dupa
BurAitt si colaboratorii (1>8/),raportul este -
6reutatea medie a sca
unscaunului(g<zi)
'7 37 177 277 '77 377
"urata
tranzitului
intestinal (ore)
>8,' 8',1 />,4 '',4 24,: 27,1
(enomenele clinice locale si generale de insotire nu sunt prezentate in
toate cazurile de constipatie .
2e deosebesc constipatii simptomatice,datorate unor tulburari ca
deshidratarea (varsaturi,starile febrile) sau unor tulburari organice (stenoze
cicatriceale, afectiuni genitale la femei,dolico$si megacolon etc.).
Re#im alimentar in con"tipatie
"ieta se stabileste in functie de predominanta spasmului sau
atoniei.
Cand predomina spasmul,vom administra alimente abundente,bogate in
celuloza si susceptibile sa favorizeze fermentatia - painea neagra (lignina
continuta in cereale creste volumul fecal) *zarzavaturile,salata
verde,legumele verzi(fierte sau crude,mai ales rase sunt foarte
indicate) *fructele proaspete sau uscate si apoi
14:
inmuiate(prunele,smochinele) sunt eficace prin bogatia lor in
pectine,hemiceluloza foarte hidrofila,care se umfla cu apa si mareste
efectul de balast *pastele fainoase,zaharul,mierea.
limentele grase ,de asemenea, au actiune la0ativa,provocand o
descarcare biliara *uleiul de masline este utilizat pur de catre unii autori(1$
2 linguri de supa , pe nemancate) * frisca,
smantana ( proaspata ), galbenusul de ou au actiune analoga,dar mai putin
intensa.
Nu e0ista o diatetica univoca a constipatiei *medicul nu trebuie numai sa
precizeze ori de cate ori este posibil mecanismul acesteia,dar ,in acelasi
timp trebuie sa studieze obiceiurile alimentare ale bolnavului,sa depisteze
erorile comise frecvent,sa le cori#eze,sa reechilibreze regimul,tinand cont
de acest ansamblu de date."ietetica aplicata fara nuantari,regimurile
e0cesive si dogmatice nu sunt de recomandat.
Cand constipatia se complica cu o colita cronica,tratamentul este
dificil,avnd in vedere faptul ca regimul de colita este opus celui de
constipatie.
2e va da in general un re#im de crutare ca -
$iaurt,branza de vaci,cas,urda,telemea desarata *
$carne slaba de vaca,vitel,pui$preparata ca perisoare dietetice,fierte la
aburi *
$peste slab de rau,fiert,rasol sau in aspic *
$ou preparat ca omleta dietetica,spuma de albus de ou cu zahar sau alte
preparate ( sufleuri,
budinci ) *
$grasimi sub forma de unt,margarina,ulei,frisca *
$paine alba pra#ita *
$fainoase cu lapte ( gris cu lapte,orez cul apte,fulgi de ovaz ),
mamaliguta pripita, bine fiarta
$legume cu celuloza fina (morcovi, cartofi, sfecla coapta ) sub forma
de piureuri, soteuri ,
sufleuri, salate *
$fructe ca sucuri de fructe sau piureuri de fructe coapte fara
samburi,budinci de fainoase
14>
chiseluri cu sucuri de fructe,spume de albus batut *
$sosuri preparate dietetic *
$supe de carne slabe,supe de oase strecurate cu adaos de
fainoase,supe cu zdrente de ou,
supe limpezi de legume sau supe creme de legume,acrite cu suc de
lamaie *
$condimentele numai sub forma de arome foarte fin
tocate,vanilie,suc de lamaie.
Constipatiile atone provin dintr$o deficienta a tonusului
muscular,intestinul lasandu$se destins anormal de catre bolul alimentar.)n
aceste situatii, indicatiile dietetice sunt diferite,uneori,cu totul opuse celor
din constipatia spastica.2ediul de preferinta al acestei constipatii este pe
partea dreapta ( ceco$ascendenta ).
)n aceste conditii nu poate fi vorba de a mari volumul continutului
colic,care ar destinde colonul cu peretii de#a rela0ati, ci de a stimula
peristaltismul deficient.Molumul alimentelor va fi moderat,se vor evita
vegetalele bogate in celuloza in favoarea celor cu celuloza fina (mor$
covi,dovlecei.sfecla ) * legumele se vor da fierte pentru a lasa putin
reziduu in intestinul gros.
2e vor da de asemenea,alimente grase ( galbenus,frisca,ulei de masline ) si
alte substante cu efect bun - cafeaua,laptele,apa rece,dimineata, pe
nemancate.
)n afara de regim se recomanda bai,masa#e,gimnastica
abdominbala,combaterea sedentarismului,practicarea sportului.
.olul alimentatiei bogate in fibre ( celuloza ,s.a.) in prevenirea unor boli
ale colonului ( intestinul gros).2unt zeci de ani de cand alimentele bogate
in celuloza au fost considerate substante de lest sau de balast,necesare in
prevenirea si tratamentul constipatiei,ele actionand in mod esential prin
masa lor.stazi se intelege,prin tratamentul de f fibre k,tot acel ansamblu
de reziduuri alimentare susceptibile de a fi transformate in parte,la nivelul
intestinului,si care nu au numai rol de balast,ci si de acela de a influenta si
de a actiona asupra mediului din #ur.
(ibrele sunt de origine vegetala,iar din punct de vedere chimic se pot
clasifica in -
187
A. 5i)re de ori#ine #lucidica 8 poli$a0aride "au polio$ide ) care se
impart in -
1.Celuloza
2. 1emiceluloza *
'. 5ectine ( substante amorfe ).
3. 5i)re nepolio$idice, reprezentate in mod special prin lignina,dura si
nedigestibila.
2e considera,in general,un consum mediu de fibre la populatile obisnuite
si care mananca multe cereale si vegetale,variaza intre 14$2:g<zi. 2e
estimeaza ca in %area Britanie acest consum nu depaseste /$:g<zi,iar in
2.T.. :$11g.(1)
2unt doua cauze ma#ore care par a avea un rol important- cantitatea de
fibre( resturi celulozice ) din alimentatie si cantitatea de grasimi.
Tna dintre diferentele cele mai marcante intre regimurile alimentare
occidentale,unde cancerul de colon este foarte rar,este bogatia alimentatiei
populatiilor respective in fibre alimentare.)n tarile cu nivel crescut de
trai,scade in mod special cantitatea de alimente provenite din cereale.
Consumul de fructe si legume nu este suficient pentru a suplini absenta
caliatativa a hemicelulozelor si pentozanilor proveniti din cereale.ceste
fibre au roluri multiple -
1) maresc volumul si greutatea materiilor fecale,diminuand astfel
stagnarea in intestin a fecalelor prin accelerarea tranzitului * scurtand
durata de tranzit intestinal reduce posibilitatea productiei de to0ine si de
substante cancerigene de catre microorganismele e0istente la nivelul
colonului.Contactul fecalelor cu mucoasa intestinala este mai mic,actiune
bacteriilor pe saru$
rile biliar e este limitata,iar formarea de substante cu efect carcinogen din
acestea este scazuta.
stfel, in regimul sarac in fibra este accentuata degradarea,sub influenta
bacteriilor anaerobe,a steroizilor biliari ( acidul colic ) acidul
dezo0icolic,acidul litocolic ) si a esteroizilor in corpi asemanatori
hidrocarburilor policiclice carcinogene (cum ar fi 27 metil colantrenul,
s.a.).
181
cesti produsi de degradare induc accelerarea formatiunilor
tumorale.
2) fibrele functioneaza ca fizatori de to0ine,ele avand o putere
absorbanta ideala.sarurile si acizi biliari sunt fi0ati de lignina ,
') fibrele au si rol nutritiv. Chiar si moleculele nedigerate au un
rol pozitiv,prin faptul ca stimuleaza formarea unei microflore
saprofite necesare si impiedica cresterea organismelor
patogene.
5rin actiunea lor multipla,fibrele ofera o protectie asupra
anumitor afectiuni ale colonului,cum ar fi cancerul de
colon,diverticuloza,constipatia atona,si
,deasemenea,ameliorarea unor tulburari metabolice,cum ar fi
cele din diabet,obezitatea,dislipemii.2$a observat ca e0ista un
paralelism intre regimurile bogate in f fibrele k ,scaderea
colesterolemiei si scaderea incidentei mortalitatii prin infarct
miocardic.,ccidentalizarea regimului alimentar la populatia
africana este intovarasita ,o data cu scaderea fibrelor alimentare
provenite din cereale,fructe si legume,de cresterea bolilor
mentionate mai sus.
90ista si alte ipoteze in legatura cu frecventa acestor boli grave
ale colonului la populatia occidentala,printre altele,cresterea
grasimilor animale in alimentatie.
2$a observat ca frecventa cancerului de colon este intim legata de
cresterea grasimilor in alimentatie.Cantitatea de grasimi alimentare
determina concentratia de steroizi biliari in bolul fecal.
.egimul alimentar influenteaza compozitia florei bacteriene a colonului
si determina conditii fiziologice in intestin. Bacteriile pot produce materii
cancerigene plecand de la steroizii biliari.
)n raport cu cantitatea de grasimi se dezvolta si microflora
intestinala,care actioneaza asupra substratului formand substante
cancerigene *asa se e0plica frecventa cancerului de colon in paralel cu
cresterea grasimilor alimentare in regim.

182
5.1.+. RE6I(U4 A4I(ENTAR IN 3O4I4E BEPATICE
5icatul este unul din organele cele mai importante din organism,cu rol
deosebit in digestie si metabolism."upa ce s$a efectuat digestia la nivelul
stomacului si intestinului,factorii nutritivi sunt diri#ati spre ficat spre calea
venei porte,aici avand loc desfasurarea unor procese metabolice
importante de transformare ( degradare sau sinteza ) si stocare a acestora.
(1,3)
)ntre alte functii importante,ficatul o are si pe aceea de a fabrica
bila,care este apoi transportata pa caile biliare intra si e0trahepatice la
nivelul intestinului subtire sau este stocata si concentrata la vezicula
biliara.Pa nivelul intestinului,bila isi va indeplini functia sa importanta in
procesul de digestia a lipidelor.
,ranismul nu poate trai fara ficat,si orice suferinta a acestui organ se va
repercuta asupra nutritiei si starii de sanatate a individului.
sa cum am mentionat ,ficatul detine un rol important in transformarile
factorilor nutritivi proveniti din alimentatie,dar in acelasi timp trebuie
mentionat ca dezechilibrele produse in alimentatie se pot repercuta
nefavorabil asupra acestui organ,corelatia acestora fiind mai stransa decat
in cazul altor organe.2e cunoaste astazi ca se pot produce leziuni hepatice
ca rezultat al dezechilibrelor din dieta.stfel,amintim afectarea ficatului in
cursul unor boli ca pelagra,malnutritia proteino$calorica din cursul
e0cesului ponderal sau din unele tezaurismoze
"in multitudinea de afectiuni hepatice,ne vom referi in continuare la
acelea$acute sau cronice$asupra carora dieta are o influenta deosebita in
cadrul tratamentului.
"intre suferintele acute vom cita hepatita acuta virala,iar dinre cele
cronice hepatita cronica ( persistenta si agresiva ) si ciroza hepatica.

No?iuni introducti&e pri&ind 0epatita &iral; acut;
1epatita acuta reprezinta o boala contagioasa,care poate fi transmis
ape cale digestiva sau sanguina ( in cursul unor tratamente parenterale
efectuate in conditii incorecte de asepsie ). Boala poate evolua in mai
18'
multe faze,care se succed la anumite intervale,dar,uneori ,poate fi
inaparenta clinic,descoperindu$se numai prin probele bilogice alteratesau
poate prezenta o simptomatologie foarte atenuata,care ar putea trece
neobservata multa vreme. (1)
"upa perioada de incubatie ( mai lunga in cazul hepatitei serice,mai
scurta in cazul celei transmise pe cale digestiva ),care de obicei este
asimptomatica,urmeaza perioada preicterica,
care dureaza apro0imativ 8 zile si se caracterizeza prin dureri musculare si
articulare,dureri de cap ( cefalee ),somnolenta,stare
subfebrila,astenie,scaderea apetitului,greata,balonari,consti$
patie.Concomitent,bolnavul prezinta dureri in zona ficatului,in dreapta,sub
marginea costelor (hipocondrul drept)."upa aceasta perioada
prodomala,urmeaza perioada de stare,in care bolnavul prezinta coloratia
galbena a tegumentelor si mucoaselor (icter) - urinile se coloreza intens,
iar scaunele se decoloreaza.)cterul apare ca urmare a afectarii functiei
hepatice de fabricare si eliminare a bilei,care nu mai este transportata pe
cale normala in intestin, ci trece in sange,infiltrandu$se in tegumente si
mucoase si eliminandu$se prin urina.)n faza icterica ,
tulburarile dispeptice din faza precedenta se atenueaza si dispar,apetitul
bolnavului revine treptat,greata,dipare,ca si varsaturile.(icatul se mareste
si devine mai consistent."upa aceasta perioada ,urmeaza faza de declin in
care starea generala se amelioreaza treptat,icterul incepe "a
paleasca<urinile incep "a "e decoloreze "i "caunul "a "e recolore$e<pe
ma"ura ce se reia functia de evacuare a bilei pe cale intestinala
normala,bolnavul intra in convalescenta.)n acesta faza are loc regenerarea
treptata,cu reluarea functiilorficatului.refacerea definitiva se produce
lent,in decurs de cateva luni pana la un an,timp in care bolnavul trebuie
tinut sub supraveghere continua sub aspect nutritional.
)ntrucat un proces important de hepatite acute virale pot determina
aparitia unor leziuni cronice ale ficatului,este necesara supravegherea
indeaproape a bolii pe toata durata desfasurarii ei.
Re#imul alimentar >n 0epatita &iral; acut;
18/
Cunoscand corelatia stransa dintre alimentatie si ficat,se intelege de ce
regimului alimentar ii revine un rol important in cadrul tratamentului
acestei boli.
5rincipiul general valabil este asigurarea unui aport nutritiv
optim,concordant cu starea de nutritie a individului,pentru a nu complica
leziunile e0istente cu altele rezultate din dezechilibrele nutritive ale dietei.
(1)
portul caloric se va aprecia in functie de starea de nutritie a
individului,pentru a nu accentua dezechilibrele nutritionale ale
organismului.)n general,se va da o ratie suficienta din punct de vedere
energetic,/7$/3 cal<Ag corp,care sa impiedice eventala utilizare a
propriilor tesuturi ale organismului in scopul producerii de energie.
Proteinele se vor da in cantitate normala,stiindu$se ca denutritia
proteica se insoteste de alterari hepatice.+otodata insa,are importanta
calitatea acestora,apreciata in functie de valoarea lor biologica ,adica de
continutul si proportia aminoacizilor esentiali.
portul de proteine va fi limitat sau e0clus numai in formele cu
evolutie grava,cum este cazul comei hepatice.Chiar in aceste situatii
,reintroducerea proteinelor se va face indata ce situatia bolnavului o
permite,desigur sub stricta supraveghere medicala .
4ipidele se vor da in proportie normala,dar foarte proaspete si corect
pregatite.)n perioada icterica se poate inregistra o reducere a tolerantei fata
de lipide.)n aceste conditii,aportul lor va fi restrans temporar,revenindu$se
apoi la calitatea normala,o data cu ameliorarea tolerantei,intrucat ele a#uta
la realizarea ratiei normo sau hipercalorice necesare bolnavului.
6lucidele vor completa aportul caloric al ratiei zilnice
,recomandandu$se in proportii normale,concordante cu starea
individului.cestea nu vor fi date insa in e0ces,cunoscandu$se ca de
obicei e0ista si o toleranta scazuta in glucide,care ar putea duce la aparitia
unui diabet zaharat prin suprasolicitarea pancreasului.2e vor prefera
glucidele din legume,fructe,cereale ,celor din dulciurile concentrate,care
duc la o crestere brutala a glicemiei,greu tolerata de bolnavi.
,itaminele.Cand dieta este echilibrata,realizata din alimente
proaspete,corect pregatite,care satisfac necesarul de vitamine a
183
individului,nu este indispensabila suplimentarea vitaminica.)n cazurile
cand prin dieta se pot reliza ratii suficiente de vitamine, se recomanda
suplimentarea lor pana la realizarea aportului optim,concordant cu starea
individului.)n perioadele cu dieta hipolipidica,poate fi utila adaugarea
vitaminelor liposolubile in doze fiziologice.)n orice caz abuzul de
vitamine nu este indicat.
)n ceea ce priveste aportul de sare ,acesta nu se va restrange decat in
cazurile in care apar
dezechilibre ale metabolismului hidroelectrolitic,cu retentie de
sodiu.%odul in care trebuie efectuata aceasta restrictie va fi indicat strict
de catre medicul specialist.
.egumul bolnavului va fi individualizat in functie de starea de nutritie
a acestuia si de stadiul evolutiv al bolii,ca si de simptomatologia clinica.
)n fazele evolutive,bolnavul va respecta un repaus la pat strict.5entru
aceasta perioada,se interneaza obligatoriu in spital,unde poate fi
supravegheat.
)n perioada preicterica in care predomina tulburarile dispeptice,se va
recomanda un regim care sa realizeze crutarea ma0ima a funcriilor
digestive. 2e vor administra compoturi,ceaiuri,
sucuri de fructe sau de legume,servite la temperatura
camerei,#eleuri,gelatine,miere de albine.
2e mai dau supe de legume limpezi,supe$creme de
fainoase,muci lagii,lapte (daca este tolerat ca stare sau inclus in
preparate.),piureuri de legume ( cartofi,morcovi ) preparate cu putin iaurt
sau cu lapte.5entru ameliorarea gustului preparatelor, pot fi utilizate
condimente aromate.
%esele vor fi servite in cantitati reduse ,pentru a nu incarca stomacul, si
mai frecvent,pentru a realiza ,in final,aportul cloric necesar.
)n perioada de stare ,cand icterul este evident,apetitul bolnavului
revine de obicei partial sa total *este posibila o mai mare varietate a
regimului.)ntrucat secretia biliara este tulburata , se va suprveghea
toleranta la grasimi a individului.Cand aceasta este scazuta, aportul de
lipide va fi limitat,relizandu$se pe seama grasimilor fin
emulsionate,proaspete si in cantitate strict dependenta de toleranta
184
bolnavului. 29 M,. )N+9.[)C9 6.2)%)P9 supuse tratamentului
termic. portul caloric va fi completat prin glucide si proteine.stfel se
vor da - lapte si iaurt proaspete,branzeturi slabe
proaspete,cas,orez,fidea,gris,paine,pesmeti,legume sarace in celuloza,
fierte ca piureuri sau coapte, sucuri de legume si de fructe, fructe coapte
sau compoturi.2e va mentine in aceasta faza indicatia de a consuma mese
de volum redus si in numar mai mare pe zi.
)n periada de declin,se va imbogati treptat alimentatia,fapt favorizat si
de reluarea apetitului,de disparitia icterului,cu recolorarea scaunului si
decolorarea urinii.)n aceste conditii,se va adauga carnea proaspata
fiarta -rasolul de pui,pestele slab sau carnea de vita slaba si frageda.
limentatia va fi imbogatita in continuare in perioada de
convalescenta,luand aspectul de alimentatie hepatica,pe care o prezentam
in continuare.
Mor fi permise urmatoarele alimente -
$carnea proaspata si slaba de pui,gaina,curcan ,vitel,vita sau peste
alb,pregatite-
rasol, inabusita,fripta ca tocatura dietetica.
5recizam cu aceasta ocazie, ca notiunea de
f tocatura kse refera doar la faptul ca este vorba despre o carne tocata
prin masina,fragmentata,condimentata sau condimente permise, de
obicei aromate,preparata dupa tehnici de gastrotehnie
corecte,recomandate in alimentatia rationala,foarte bine tolerata de
bolnavi,usor de digerat,si nu ceea ce se numeste in bucataria
traditionala ltocatura Z (amestecul carnii tocate cu ceapa pra#ita,
condimente iritante,preparata prin tehnica pra#irii prescrisa in
alimentatia rationala),despre care se stie ca este netolerata de bolnav
$laptele dulce,batut,iaurtul proaspat,ca atare in preparate,branza de
vaci foarte proaspata, eventual preparata in casa ,casul,urda *
$albusul de ou in preparate (preferabil tratate termic),galbenusul
foarte proaspat,de doua ori pe saptamana in preparate dietetice *
$grasimile foarte proaspete ,preferabil cele din
lactate,frisca,smantana sau ulei crud, adaugat la preparatele de
legume*
188
$painea alba veche de o zi,fainoasele
(gris,orez,fidea,taitei,macaroane), preparatele din budinci, cu lapte sau
cu branza si ou sau cu carne *
$legumele cu continut redus de celuloza ca
piureuri,soteuri,sufleuri,salate coapte sau crude bine maruntite sau cu
sucuri de legume,consumate ca atare sau incluse in preparate $fructele
pot fi consumate ca atare,daca sunt bine parguite,fara coa#a si
samburi,ca piureuri de fructe,ca sucuri
proaspete,compoturi,#eleuri,gemuri *
$deserturile se vor prepara din lapte cu fainoase,creme cu lapte si ou,
gelatine cu lapte sau suc de fructe,aluaturi dietetice preparate cu fructe sau
branza de vaci,biscuiti de albus,mereng sau bezele *
$condimentarea de va face cu condimente aromate
(patrun#el,marar,leustean,cimbru, tarhon,maghiran,suc de lamaie).
Mor fi inter$i"e urmatoarele alimente -
$carnea grasa de porc,oaie,rata,gasca,toate sorturile bogate in tesut
con#unctiv,vanatul,
molustele,pestele gras,conservele de carne si de peste de orice fel,icrele *
$branzeturile grase,fermentate,branza topita
$ouale in e0ces si cele pregatite nedietetic(ochiuri pra#ite,omleta
nedietetica,incluse in sosuri reci,nedietetice)
$grasimile pra#ite in orice fel,untura,seul,slanina,grasimile,mai putin
proaspete.2e va controla cu atentie durata de conservabilitate de pe
eticheta de pe ambala# la cele cumparate din comert$mai ales in cazul
uleiurilor bogate in acizi grasi polinesaturati$soia,germene de porumb *
$ legumele bogate in celuloza grosolana-
castraveti,ridichi,gulii,varza,leguminoase uscate *
$ fructe bogate in celuloza dura (alune,nuci)*
$ deserturile preparate cu multa grasime(creme cu unt)sau cu mult
ou, patiseriile, aluaturile nedietetice,ciocolata,cacaoa, cele preparate cu
nuci ,alune *
$ bauturile prea reci,bauturile e0citante(cafeaua,cacaoa)si alcoolul
sub nici o forma *
18:
$ sosurile preparate nedietetic (rantasurile),cele pregatite cu multa
grasime si ou(maioneza si toate sosurile pe baza de maioneza)
$ condimentele iuti- piper,boia,hrean,ceapa,usturoi,mustar .
2e vor interzice mesele voluminoase si unice. 2e vor prefera cele de
volum redus si frecvente. Bolnavul va avea in vedere masticatia,care va
trebui efectuata in cat mai bune conditii, eventual se va repara dantura
deficitara.
, deosebita importanta o are modul de preparare si de prezentare a
alimentatiei.
2e vor evita preparatele obtinute foarte laborios,cu e0punere
indelungata la tratament termic sau e0cesiv condimentate.
Nu se vor folosi pra#irea ca tehinica de gastronomie pentru nici un
fel de preparat.,btinerea preparatelor prin tratament termic se va realiza
prin fierbere,inabusire,frigere sau coacere.
5reparatele trebuie sa fie gustoase si frumos prezentate bolnavului
pentru a se asigura consumarea lor in cantitati stabilite conform
necesitatilor nutritive ale indivudului aflat in aceasta situatie$fapt
indispensabil evolutiei favorabile catre o vindecare a bolii.
limentatia de crutare hepatica va fi respectata apro0imativ un an,
dupa debutul bolii, in conditiile in care boala isi urmeaza cursul normal de
evolutie catre vindecare. "upa aceasta perioada, in conditiile in care are
loc vindecarea completa, se poate relua alimentatia normala rationala
recomandata omului sanatos.
)n unele situatii,hepatita virala acuta imbraca un aspect deosebit de
grav,care implica modificarea tratamentului dietetic.
stfel,greata si varsaturile pot fi e0trem de severe,impiedicand
alimentarea fiziologica pe cale bucala.)n aceste situatii se pot recurge la
alimentatia pe sonda nazogastrica cu preparate fluide,usor absorbabile sau
la alimentatia intravenoasa,calculata sub aspect caloric si al factorilor
nutritivi dupa nevoile bolnavului ,avand in vedere ca starea de nutritie
ocupa un loc important in tratamentul bolii.
lta complicatie este reprezentata de progresiunea catre o
insuficienta hepatica celulara severa, cu instalarea precomei sau a comei
hepatice.+ratamentul ,in aceasta situatie ,este comple0, urmarind, pe de o
18>
parte,tulburarile nutritionale si pe de alta parte, alterarile metabolice
profunde e0istente. plicarea lui se realizeaza in bune conditii numai in
spital, sub supravegherea stricta a medicului specialist.
"intre complicatiile cronice ale bolilor ficatului,se vor referi in
continuare la hepatitele cronice si cirozele hepatice.

No?iuni introducti&e pri&ind 0epatitele cronice
fectiunile recunoscute tot mai frecvent in ultimul timp,epatitele
cronice reprezinta adesea o continuare a hepatitei acute virale,cu evolutie
nefavorabila sau incorect tratata.)n afara acestora insa,se intalnesc frecvent
afectari cronice ale ficatului corelate cu alte cauze, cum ar fi- dezechilibre
nutritionale, into0icatii cu diverse substante to0ice sau
medicamente.Tneori insa,aceste afectiuni se descopera la bolnavi in
diverse stadii evolutive, fara a putea preciza o cauza in producerea lor.
90istenta polimorfismului etiologic concomitent cu cel clinico$evolutiv a
incitat la incercari numeroase de sistematizare s acestor entitati,in mai
multe grupe (tipuri). 2e recunosc deci trei forme clinico$evolutive de
hepatite cronice- per"i"tenta8"ta)ili$ata),a#re"i&a (acti&a<e&oluti&a) si
necrotica8"u)acuta). "elimitarea neta se face dupa e0aminarea
anatomopatologica a materialului obtinut prin punctie biopsica hepatica.
(1)
Bepatita cronica per"i"tenta se caracterizeaza de obicei prin
manifestari clinice discrete sau chiar prin absenta acestora.stfel,poate
e0ista o usoara #ena in hipocondrul drept,o diminuare a
apetitului,oboseala,concomitent cu probe biologice usor
modificate.90amenul anatomopatologic al biopunctiei hepatice
evidentiaza limitarea leziunilor inflamatorii la periferia lobului hepatic,cu
tendinta de stabilizare a procesului patologic.9ste forma cu pronosticul cel
mai bun.
Bepatita cronica a#re"i&a (activa sau evolutiva)se caracterizeaza
prin manifestari clinice evidente ca -tulburari dispeptice,balonari
postprandiale,dureri in hipocondrul drept,scaderea apetitului,pierdere in
greutate,oboseala la eforturi minime.Tneori,simptomatologia imbraca un
1:7
aspect mai sever,cu o evolutie rapida a leziunilor ficatului.2e remarca
astfel -astenie accentuata,marirea in volum a ficatului,pierderea ponderla
accentuata,fenomene care merg paralel cu alterarea importanta a probelor
biologice hepatice.90amenul anatomopatologic evidentiaza la punctia
biopsica tendinta spre evolutie a leziunilor,cu patrunderea lor
intralobulara.ceasta este o forma mai greu de stapanit si tratat dar nu
imposibil se cere insa o cooperare stransa intre medic si bolnav,pentru
supravegherea corecta a bolii pe o perioada indelungata.
Bepatita cronica necrotica (subacuta) reprezinta forma cea mai
severa de hepatita cronica.2e caracterizeaza prin alterarea marcata a
probelor biologice hepatice,mai ales a celor care indica lezarea celulelor
hepatice(transaminazele),concomitent cu o stare clinica profund alterata.
90amenul anatomopatologic al biopunctiei hepatice arata necroze celulare
intinse(deci distructii ale celulelor hepatice),pe langa fenomenele
inflamatorii caracteristice hepatitei.ceasta forma de hepatita prezinta
potentialul cel mai ridicat de trecere catre ciroza hepatica.(3)

R e#imul alimentar >n 0epatitele cronice

limentatia acestor bolnavi trebuie corect supravegheata intrucat
are un rol important in conte0tul mi#loacelor terapeutice.
Ca principiu general ramane valabila si pentru formele cronice de
hepatita asigurarea unui aport optim de energie si factori nutritivi,care sa
contribuie la ameliorarea sau vindecarea proceselor patologice sau,cel
putin sa impiedice agravarea leziunilor hepatice e0istente.
stfel,daca starea de nutritie a bolnavului nu a fost afectata ,se va
da un regim normocaloric daca bolnavul prezinta o denutritie concomitent
cu afectarea ficatului,aceasta se va corecta printr$un aport hipocaloric de
diverse grade,concordant cu deficitul bolnavului. (1)

Concomitent ,bolnavul trebuie sa primeasca un aport optim de
proteine, care contribuie la regenerarea si mentinerea tesutului
1:1
hepatic,structural si functional."easemenea,asigurarea unui aport suficient
de calori faciliteaza utilizarea ma0ima a proteinelor."esigur ca are
importanta aspectul calitativ al aportului de proteine.ceste vor fi dintre
cele cu valoare biologica mare,cu continut complet in aminoacizi esentiali
si in proportii optime pentru sinteza proteinelor proprii organismului.
portul de lipide va fi normal sau moderat ,cu respectarea
proportiei optime intre grasimilebogate in acizi grasi saturati si cele bogate
in acizi grasi nesaturai,in sensul preponderentei primilor. cest fapt este
important ,cunoscandu$se consecintele nefaste asupra ficatului ale
consumului in e0ces al grasimilor bogate in acizi grasi polinesaturati
(aparitia de hepatoze, hepatoame). (1,3)
.atia de glucide va completa necesarul caloric. cestea se vor
consuma din alimente ca -
legume,fructe, cereale si mai putin sub forma dulciurilor concentrate care
produc modificari brutale ale glicemiei, cunoscand faptul ca,de cele mai
multe ori,e0ista concomitent si scaderi ale curbei de toleranta la glucide.
2uplimentele vitaminice sunt recomandate in cazurile in care nu
se realizeaza un aport corespunzator cu nevoile individului pein dieta."e
obicei,se considera ca o dieta alcatuita din alimente proaspete,corect
pregatite,are un aport satisfacator de vitamine si minerale.,ricum, aceasa
indicatie ramane sa fie stabilita de catre medic.
Bepatita cronica per"i"tent;
limentatia va fi normocalorica (sau hipercalorica la cei cu denutritie
concomitenta),
normoprotidica, normoglucidica/ cu un aport normal de vitamine si saruri
minerale.
Mor fi permi"e urmatoarele alimente -
$carne de vita, pasare, peste, proaspata si slaba, sunca de manzat,
conserve de carne si de peste dietetice,la care se face mentiunea pe
eticheta de ambala# ca sunt indicate in aceasta afectiune *
$lapte dulce sau batut ,iaurt,branza de vaci
proaspata,cas,urda,branzeturi dietetice din comert,hiposodate *
1:2
$oua proaspete,fierte moi,ochiuri romanesti,omleta dietetica sau in
preparate (budinci, sufleuri),un ou la 2$' zile *
$grasimi foarte proaspete -unt,frisca,smantana,uleiuri vegetale in
cantitatile recomandate in cadrul alimentatiei rationale*
$paine alba sau intermediara,veche de o zi*
$fainoase rafinate -gris,orez,fidea,spaghete,macaroane,taitei s.a. *
$legumele proaspete cu continut celulozic redus,pregatite ca salate
crude(cele cu celuloza fina) sau coapte in mancaruri de legume sau cu
carne,ca budinci,piureuri,soteuri,sufleuri *
$fructele sunt in general permise toate,proaspete,sucuri de
fructe,compoturi,salate de fructe sau in preparate (gelatine,cu aluaturi
dietetice,sufleuri) *
$deserturile se vor pregati din fructe,branza de vaci,ou,lapte si
fainoase *
$sosurile se vor pregati cu faina diluata in apa rece si adaugata in
preparatul care fierbe pe foc impreuna cu grasimea*
$dintre condimente sunt permise numai cele aromate,utilizate in
cantitate suficienta pentru asezonarea preparatelor,care trebuie sa fie
prezentate cat mai aspectuos si sa fie cat mai gustoase,pentru a se asigura
consumrea lor in cantitatile necesare pentru acoperirea nevoilor nutritive
ale bolnavului.
%esele vor fi de volum moderat si mai dese,3$4 pe zi,servite la ore
regulate,intr$o ambianta cat mai buna buna asigurarii unei digestii optime.
Mor fi inter$i"e urmatoarele alimente -
$la toate sorturile de carne grasa, cele bogate in tesut
con#uctiv,vanatul,mezelurile nedietetice,conservele de carne sau de peste
nedietetice,carnurile pra#ite (snitele,paneuri) tocatura nedietetica(pra#ita
cu ceapa si condimentata cu condimente interzise) *
$branzeturile foarte sarate sau foarte grase *
$ouale pra#ite sau incluse in preparate nedietetice *
$grasimile pra#ite de orice fel,untura,slanina,seul*
$painea neagra,painea prea proaspata,fainoasele nerafinate *
$legumele cu celuloza dura,crude,cele pra#ite sau cele pregatite cu
foarte multa grasime
1:'
$fructele oleaginoase(masline,nuci,alune) *
$deserturile preparate cu multa grasime sau cu mult
ou,ciocolata,cacaoa si toate derivatele lor *
$bauturile e0citante(cafeaua,cacaoa,ceaiul),bauturile alcoolice de
orice fel *
$condimentele iritante iuti ca -boia iute,ardei
iute,piper,mustar,hrean,usturoi s.a.
2e vor evita ,in general,mesele e0cesive, preparatele laborios
realizate,cele condimentate e0cesiv si cu condimente interzise,mesele
unice de volum mare,mesele la ore neregulate,cele abundente,servite seara
inainte de culcare.

Bepatita cronic ; a#re"i&;
limentatia va fi normocalorica sau hipercalorica in cazul
coe0istentei denutritiei,normoproteica,alcatuita mai ales din proteine cu
valoare biologica mare,cu un aport de lipide la limita inferioara a
normalului,normoglucidica cu un aport suficient de vitamine si
minerale(1,3). Mor fi &ermise urmatorele alimente-
$carne de pasare,vitel,vita,peste,proaspata si slaba,sunca dietetica
proaspata,pregatita fiarta,fripta inabusita,ca tocatura dietetica-
$laptele dulce,batut ,iaurt,branza de vaci proaspata,casul dulce*
$albusul de ou,galbenusul numai in preperate dietetice,2 pe saptamana
$grasimile foarte proaspete,untul,frisca,smantana dulce,uleiul,adaugate
proaspetesau fierte in preparate*
$paine alba veche de o zi,fainoase
rafinate(orez,gris,fidea,taietei,macaroane)*
$legumele verzicu celuloza fina,pregatite cu
sufleuri,budinci,piureuri,soteuri sau salate cu sucuride lamaie sau ulei,rase
marunt*
$fructele sunt permise ca atare,fara ca#a si samburi,dar bine parguite,sub
forma de piureuri,compoturi,ca sucuri de fructe,coapte sau in preparate*
$deserturile se vor pregatidin fructe,branza de vaci,fainoase,lapte,aluaturi
dietetice*
1:/
$condimentarea se va face cu condimente aromate-patrun#el marar, cimbru,
tarhon, dafin*
$sosurile se vor pregatinumai dietetic,cu faina (diluata separat in apa
rece)si grasime adaugata la preparatul care clocoteste pe foc.
%esele se vor servi la temperatura optima,pentru asigurarea unei bune
utilizari digestive, in 3$4 prize de volum redus,la ore regulate,masa de
seara se va servi cu cel putin 2ore inainte de culcare pentru asigurarea unei
digestiibune si a unui somn odihnitor.Nu se va omite gri#a pentru ambianta
in care se serveste masa,care influenteaza apetitul bolnavului si,sin ultima
instanta,utilizarea optima a hranei.
Mor fi interzise urmatoarele alimente-
$carne de oaie,porc,de gasca,vanatul,viscerele,pestele gras,conservele de
carne si peste,afumaturile,mezeluri nedietetice*
$branzeturile grase,fermentate,sarate*
$ouale in cantitate e0cesiva si preparatele prin pra#eli,fierte tari sau in
preparate nedietetice*
$paine neagra,paine prea proaspata,fainoase nerafinate*
$legume cu celuloza dura,crude,mancaruri sau preparate din legume
nedietetice*
$fructe bogate in celuloza dura,cele oleaginoase*
$deserturile preparate cu multa grasime sau mult ou ,ciocolata,cacaua si
toate derivatele lor*
$bauturile acoolice de orice fel(inclusiv berea vinul),bauturile e0citante
(cafeaua, cacaua, ceaiul)*
$condimente iuti iritante,ca boia,ceapa,ardei
iute,piper,mustar,hrean,usturoi.
2e vor evita mesele cu incarcate,cu preparate laborioase
pregatite,unice,servite seara inainte de culcare sau la ore neregulate."e
asemene ,se va evita consumul de lichide in timpul mesei ,fapt pentru care
face dificila digestia alimentelor prin diluara sucurilor digestive.
+e&atita &ostnecrotica se trateaza numai in spital,fiind deosebit de grava.
No?iuni introducti&e pri&ind ciro$ele 0epatice 819
1:3
Cirozele hepatice sunt afectiuni ale ficatului,cu evolutie severa,
produse fie ca urmare cu evolutie severa, fie prin tulburari nutritionale
severe,prin alcoolism sau prin sufernte ale cailor biliare cu obstruarea
cronica a acestora ,care in final duc la o modificare profunda a
arhitectonicii hepatice,sclerozarea sau fibrozarea de diverse grade.re loc
o distructie importanta de celule hepatice cu regenerari haotice care
afecteaza multe functii hepatice normale.)n aceasta situatie,se produce o
perturbare a circulatiei intrahepatice cu impiedicarea o0igenarii corecte si
hranirii celulelor hepatice,care cand a#unge intrun stadiu avansat, duce la
moartea bolnavului prin coma hepatica.
Bolnavi cu aceasta afectiune se plang se scaderea apetitului,de o pierdere
ponderala marcata si de greata ,balonari postprandiale,oboseala.(recvent
apar sangerari din nas (epista0is) sau din gura (hematemreza),sau prin
scaun (melena).Tneori,datorita tulburarilor circulatiei hepatice ,apar
dilatatii venoase la nivelul portiunii inferioare a esofagului,varicele
esofagiene.5rin ruperea lor, se poate produce hemoragii foarte grave,care
adesea duc la moartea bolnavului.alteori,tulburarile circulatiei alaturi de
alterari grave ale metabolismului proteic,ducand la modificari ale
repartitieipaei intre sectoarele intravascular si e0travascular, cu aparitai
acumulari de lichid in cavitatea peritoneala (ascita),cu marirea volumului a
abdomenului ,care intro faza avansata poate duce la edem
generalizat(anasarca).paritia acestor modificari se insotesc de alterarea
profunda a starii generale a bolnavului.
(iind vorba de o afectiune crronica,grava,trebuie,acordata mare atentie
modului de tratament,pentru a intarzia cat mai mult evolutia catre stadiile
grave de decompensare ma#ora.
Re#imul alimentar >n ciro$ele 0epatice
)n cadrul masurilor terapeutice generale ,alimentatiei ii revin o importanta
deosebita.
)n ma#oritatea cazurilor, ciroticii sunt bolnavi care prezinta concomitent o
denutritie de diverse grade, care trebuie corectata. "e aceea se va da o
alimentatie 0ipercalorica,concordata cu gradul denutritiei. "at fiind
faptul ca de obicei bolnavii prezinta un deficit proteic de diverse grade , se
1:4
va da o alimentatie 0iperprotidica, realizata mai ales din proteine cu
valoare biologica mare.
)n cazurile in care e0ista pericolul imediat al unei come hepatice, se va
restrange aportul de proteine. ceasta se va face insa sub indrumarea
medicului.
Pipidele se vor da in cantitate moderata,la limita inferioara sau puti sub
cantitatea normala . )n aceste cazuri ,este necesara scaderea lor la valoarea
tolerata.
Compensator, glucidele vor completa aportul caloric care trebuie sa fie
suficient ptr a impiedica utilizarea propilor tesuturi in scopul producerii de
energie.
portul de vitamine va fi asigurat prin dieta, iar daca nu este satisfacator
se va completa cu preparate medicamentoase vitaminice.
portul de sodiu va fi moderat restrans,in cazurile compensate.Cand
ciroza se decompenseaza,restrictia de sodiu va fi mai mare,in #ur de 377
mg<zi.
:n ciroza com&ensata !ara a"cita "i !ara icter ,&or !i permi"e
urmatoarele alimente- (1)
$carnea slaba de pui ,vitel, gaina, curcan,vita,proaspata sau pestele
alb,slab,proaspat,preparate ca rasol,friptura,inabusite,gratar sau ca tocatura
dietetica aromatizata cu condimente permise*
$laptele dulce ,batut iaurtul ,branza de vaci proaspata ,urda,casul dulce*
$ouale-albusul in preparate,galbenusul in cantitate moderata 1</ sau 1<2 pe
zi ,in preparatele dietetice*
$grasimile foarte proaspete ca- untul, smantana, frisca si uleiul se vor da in
cantitate limitata ,in functie de toleranta bolnavului*
$paine alba veche de o zi , fainoasele rafinate date cu moderatie pentru a
nu accentua tulburarile diseptice*
$legumele proaspete cu celuloza fina, pregatite ca salate, soteuri, sufleuri,
piureuri, budinci*
$fructele cu celuloza redusa,consumate ca atare, fara coa#a, si samburi sau
ca sucuri de fructe, piureuri, fructe coapte, compoturi, gelatine cu sucuri
de fructe*
$deserturile se vor pregati cu fructe sau branza de vaci ,cu lapte, fainoase*
1:8
$condimentele vor fi folosite pentru obtinerea unor preparate cat mai
atragatoare si mai gustoase. 2e vor folosi numai cele aromate- cimbru,
patrun#el, marar, leustean, dafin
portul de sodiu va fi in #ur de 2 g<zi
2e vor respecta ore regulate de masa .Molumul meselor va fi redus ,ratia
globala realizandu$se in mia multe pranzuri.%asa de seara se va sevi mai
devreme pentru a nu impiedica odihna din timpul noptii. 2e va tine cont,
de asemenea de ambianta in care se serveste masa, pentru stimularea
apetitului bolnavului,carer de obicei este redus. 9ste important ca bolnavul
sa consume ratia se care are nevoie pentru a nu agrava starea ficatului prin
accentuarea denutritiei.
Mor fi interzise-
$toate sorturile de carne grasa ,vanatul carnurile bogate in tesut
con#unctiv,carnurile fezandate ,conservele de carne
nedietetice,mezelurile ,pestele gras,conservele de peste ,icrele*
$branzeturi fermentate ,grase,branzeturile topite*
$ouale in e0ces,cele preparate nedietetic*
$grasimile in e0ces, cele pra#ite, untura, slanina, seul, untul topit*
$painea neagra, painea prea proaspata, fainoasele nerafinate, e0cesul de
fainoase*
$legumele bogate in celuloza grosolana, crude,care produc balonari
postprandiale greu suportate de bolnav, leguminoasele uscate*
$fructele oleaginoase, fructe bogate in celuloza grosolana, cu coa#a si
samburi*
$deserturile pregatite cu mult unt sau grasime ,preparatele de patiserie,cele
pra#ite cu nuci, alune,ciocolata si toate derivatele sale ,cacaua, pra#iturile
pregatite cu mult ou, cozonacul*
$condimentele iuti, picante*
$supele grase ciorbele cu rantas*
$sosurile pregatite nedietetic cu ceapa, pra#ite in grasime incinsa.
vor fi evitate mesele prea voluminoase ,e0cesiv condimentate,unice,cele
servite inainte de culcare ,si orele neregulate de masa. Ma fi evitat
consumarea de lichide in timpul mesei.lcoolul sub orice forma este strict
contraindicat. %entionam ca se poate produce alterari profunde hepatice
1::
in urma unei prize de alcool la acesti bolnavi ,uneori cu consecinte
deosebit de grave.
)n cazul ciro$ei decompen"ate cu a"cita "i edem,(1) este vorba de un
stadiu avansat al cirozei, in care se combina tulburari metabolice
comple0e hidroelectrolitice, hormonale."e obicei bolnavul prezinta o
marcanta denutritie proteica ,care concura la producerea edemelor.
)n aceasta situatie ,alimentatia trebuie sa se realizeze cu un aport caloric
suficient, bogat in proteine si glucide si moderat in lipide.Concomitent
insa, aportul de sodiu trebuie restrans in #ur de 377 mg<zi.aceasta
presupune nu numai e0cluderea starii de prepararea alimentelor, ci si
inlaturarea din regim a alimentelor cu continut mai bogat in sodiu.
2e va suplimenta ratia cu vitamine sau saruri minerale,care nu sunt
acoperite suficient prin dieta .
Mor fi &ermise urmatoarele alimente-
$ carnea slaba de pasare sau vita ,in cantitate limitata in functie de aportul
total de sodiu*
$ branza desodata sau laptele desodat*
$ ouale numai in preparate,dar in cantitate limitata incat au un continut
ridicat de sodiu*
$ grasimile limitate cantitativ sub forma de unt degresat sau ulei proaspat,
adaugat la preparate *
$ paine fara sare,alba veche de o zi*
$ fainoasele fara ou >orezul are un continut redus de sodiu )* desigur se vor
da numai cele rafinate*
$ dintre legume se vor alege numai cele cu celuloza fina (dovlecei, rosii,
ardei, fasole verde tanara), dar in functie de continutul lor de sodiu,
pregatite ca soteuri, piureuri, mancaruri de legume, supe$creme sau ca
salate rase marunte,asezonate cu sucuri de lamaie*
$ fructele sunt permise in general toate cu e0ceptia celor cu continut ridicat
de celuloza. 2e vor da coapte ,cu sosuri de fructe,piureuri,in preparate sau
crude daca sunt bine pregatite*
$ deserturile se vor pregati cu fructe, gemuri preparate in casa fara
conservant,aluaturile fara bicarbonat sau praf de copt*
$ intrucat regimul hiposodat este lipsit de gust,se vor folosi condimente
1:>
aromate cat mai mult pentru a realiza in final preparate gustose, pe care
bolnavul sa le acepte , avand in vedere ca apetitul acestuia este foarte
capricios.
%esele vor fi frecvente si de volum redus ,pentru a incarca stomacul,
frumos prezentate proaspat pregatite,servite la ore regulate.
Mor fi interzise urmatoarele alimente-
$ toate sorturile de carne grasa ,carnurile fezandate, mezelurile de orice fel
(chiar si cele dietetice, care aduc un important aport de sodiu), pestele gras
de orice fel,conservele de peste sau carne ,icrele,viscerele, afumaturile*
$ laptele si toate derivatele sale ne desodate,care au dezavanta#ul furnizarii
uniu aport important de sodiu, branzeturile fermentate si
framantate,branzeturile topite, cascavalurile*
$ ouale ,in general, cele pregatite nedietetic*
$ grasimile cu sre, untura, margarina, slanina*
$ painea sarata de orice fel, fainoasele cu ou*
$ legumele bogate in sodiu- telina, varza, sfecla, spanacul , ridichile*
$ fructele oleaginoase,fructele cu continut celulozic ridicat*
$ deserturile pregatite cu multa grasime,cu ou, cele pregatite cu
bicarbonat,sau praf de copt,cele preparate cu nuci, alune, dulceturi
preparate cu conservant*
$ bauturile cu continut ridicat de sodiu, apele minerale clorosodice,cele
bicarbonate*
$ sosurile pregatite nedietetic,sosurile preparate cu sare sau cu ou,cele
pregatite cu multa grasime*
$condimente iuti, picante*
$ supe sau ciorbe in cantitate mare (intrucat incarca stomacul dand senzatia
de satietate fara a realiza un aport nutritiv suficient).
5repararea alimentelor se va face fara adaos de sare. Condimentarea va fi
facuta cu condimente permise. "urata acestui regim hiposodat va fi in
functie de prezenta edemelor siu a ascitei. Cand se obtine compensarea
cirozei, se va reveni la regimul prezent anterior.
)n iminenta aparitiei unei insuficiente celulare hepatice, evidentiata prin
tulburari de comportament, stare de euforie, alterand cu stare de apatie si
somnolenta, tremuraturi ale membrelor superioare, tulburari de orientare
1>7
in timp si spatiu, se va reduce aportul de proteine care predispune la
cresterea derivatilor amoniacali si a altor compusi to0ici in organism.
( 1,3) ceste substante neputand fi indepartate din circulatie datorita
ficatului bolnav(care in mod normal indeplineste aceasta functie antito0ica
),vor duce la into0icarea organismului si la aparitia unei stari grave,coma
hepatica.+ratamentul acesteia se va face sub supravegherea intensiva.
5.1.-. RE6I(U4 A4I(ENTAR IN 3O4I4E CAI4OR 3I4IARE
No?iuni introducti&e pri&ind a!ec?iunile )iliare
(icatul indeplineste intre altele, functia de producere a bilei. "upa ce este
secretata la nivelul ficatului, bila trece prin caile biliare in intestinul
subtire, unde indeplineste functia sa importanta in digestia lipidelor. ( 1,3)
Caile biliare din interiorul ficatului poarta numele de cai intrahepatice
,cele care se formeaza in afara ficatului se numaesc cai
e0trabiliare.2urplusul de bila care nu se utilizeaza imediat se adauga intr$
un rezervor unde se concentreaza(vezicula biliara) de unde se va folosi la
nevoie.
Caile biliare pot prezenta unele suferinte.)nflamatia veziculei biliare
,colecistita,poate fi acuta sau cronica.lteori la nivelul veziculei se pot
produce calculi(pietre)in cursul calculozei sau litiazei biliare.Tneori se pot
asocia cele doua entitati ,fiind vorba de colecistita calculoasa.
)n grosimea peretilor cailor biliare, se gasesc fibre musculare care asigura
miscarile ritmice ale acestora, favorizand propulsia si evacuarea bilei.
cest sistem bogat inervat se poate deregla, ducand la aparitia asa
numitor disAinezii biliare. "ereglarea poate fi atat in sensul unei
accentuari a activitaii acestora (hipertonie, hiperAinezie), cat si in sensul
unei scaderi (hipotonie, hipoAinezie).
Colecistita reprezinta o tulburare a functiei veziculei biliare, insotita de
inflamatia acesteia.(1)
"e cele mai multe ori ,aceasta se datoreste colibacilului,care populeaza
intestinul,dar poate fi produsa si de alti germeni. Boala se poate manifesta
1>1
dramatic ,cu febra mare ,cu alterarea starii generale,frisoane, tulburari
diseptice (greata,varsaturi alimentare si biloase ) insotite de dureri intens
localizate in partea dreapta a abdomenului(zona colecistica)sub forma de
colica biliara* este vorba despre colecistita acuta.
)n unele cazuri puseul acut poate ceda, starea generala se amelioreaza ,dar
fenomenele se pot repeta intro forma atenuanta , in legatura cu mnesele
necorespunzatoare sau diferita eforturi ale veziculei biliare .2i alte cauze
pot duce la suferinta cronica a acestui organ. 9ste vorba de colecistita
cronica ,in care pefondul unei inflamatii sau a unor leziuni provocate de
alte cauze ,se inregistreaza o suferinta cronica a colecistului,periodic
accentuata de stari de acutizare. bolnavul prezinta tulburari diseptice
,greata varsaturi biliare ,gust amar in gura , anore0ie ca si modificari ale
tranzitului intestinal (alterarea de constipatie cu diareea )."e obicei ,se
intalneste la persoanele hiperponderale, cu abuzuri alimentare.(1)
Pitiaza biliara se caracterizeaza prin e0istenta calculilor in vezicula biliara
sau in caile biliare . 5rezenta acestora in vezicula biliara poate fi perfect
tolerata ,fara ca bolnavul sa prezinte vreo simptomatologie evidenta,
uneori se descopera chiar intamplator. %obilizarea lor insa de$a lungul
cailor biliare este resimtita de bolnav prin crize dureroase, insotite de
greata, varsaturi alimentare si bilioase, febra. )n aceste situatii, se indica
eliminarea lor, de obicei, pe cale chirurgicala. fectiunea se intalneste in
special la persoanele cu e0ces ponderal, cu abuzuri alimentare in
antecedente, mai ales produsele de origine animala .
Di"=ine$iile )iliare 0ipertone se caracterizeaza printr$o accentuare a
functiilor motorii ale musculaturii veziculei biliare ,traducandu$se prin
spasme la nivelul, acesteia, cu cresterea concomitenta a efortului
musculaturii veziculei biliare de a realiza golirea acesteia impotriva
obstacolului reprezentat de spasm. Bolnavi se plang de dureri aparute dupa
mese sau dupa suparari, in regiunea colecistului, insotite de tulburari de
tranzit, varsaturi bilioase . "upa varsaturi de multe ori bolnavul simte o
ameliorare neta a suferintelor.90amenul radiologic al veziculei biliare
(colecistografie ) pune in evidenta tulburarea functionala a acestuia.(1,3)
Di"=ine$iile )iliare 0ipotone se caracterizeaza prin pierderea sau
scaderea funciilor motorii a diferitelor parti ale cailor biliare* in cazul in
1>2
care boala intereseaza numai vezicula biliara, afectiunile se cunosc sub
numele de coleci"tatonie 8atonie &e$iculara)si se caracterizeaza prin lipsa
contractilor peretelui veziculei biliare cu impiedicarea eliminarii bilei si
stagnarea sa in vezicula cu distensia peretilor acesteia.Mezicula biliara
creste astfel considerabil in volum . Bolnavul simte permanent o #ena in
regiunea colecistica . +uba#ul duodenal efectuat la acesti bolnavi duce de
multe ori la ameliorarea simptomatologiei, fiind indicat uneori in scop
terapeutic . (recvent afectiunea se intalneste la persoane cu denutritie
concomitenta, hipotonie musculara, ptoze viscerale. (1)
Principii dietoterapice >n a!ec?iunile )iliare
Ca principii generale, alimentatia suferinzilor de cai biliare, in general,
trebuie sa realizeze un aport caloric corespunzator starii de nutritie a
bolnavului. stfel va fi hipocalorica la cei supraponderali, normocalorica
la cei normoponderali sau chiar hipercalorica la cei cu denutritii
concomitente.
portul de proteine este in general crescut sau normal, la fel ca de glucide.
Cantitatea de lipide va fi scazuta, in proportie mai mare in perioadele
acute,crescandu$se treptat pe masura atenuarii simptomatologiei ,dar
ramanand in continuare mai redusa la acesti bolnavi. )n unele cazuri
(hipotonii) se recomanda administrarea unei cantitati mai importante de
lipide pentru efectuarea stimulant asupra veziculei biliare.
.egimul hipolipidic nu realizeaza in unele cazuri aportul optim de
vitamine liposolubile, care trebuie administrate pe cale medicamentoasa .
Dieta >n coleci"tita acut;
)n colecistita acuta ,in primele %. de ore bolnavul stand la pat, va
consuma un re#im 0idro$a0arat alcatuit din limonade, ceaiuri indulcite
(medicinale),sucuri de fructe diluate ,supe limpezi de legume. 2e vor
consuma 2$' litri de lichide administrate la interval de 1$2 ore ,in functie
si de pierderi. Concomitent, bolnavul primeste o medicamentatie calmanta
pentru durere si, eventual, antibiotice, (la stricta indrumare a medicului).
1>'
(1)
Dupa .- ore, alimentatia se va imbogati treptat cu mucilagii din fainoase,
supe de cereale, piureuri de legume pregatite cu iaurt sau lapte degresat,
fainoase cu lapte degresat. 5e masura ce faza acuta se atenueaza,
alimentatia se va imbogati mai mult cu branzeturi proaspete de vaci, lapte,
iaurt, paste fainoase, peste alb slab, fiert ca rasol, carne slaba de pasare
fiarta, sufleuri de legume sau fainoase, apoi paine alba pra#ita.+reptat, se
va largi alimentatia mentinandu$se in continuare un regim de crutare
colecistica.
Dieta in coleci"tita cronic;
)n colecoistita cronica, bolnavul va pastra un regim de crutare
colecistica, realizat in felul urmator-(1)
limente &ermise-
$ carne slaba si proaspata de pasare (pui ,curcan),vitel, vita, fiarta ca
rasol,fripta imbunatatita sau ca tocatura dietetica aromatizata cu
condimente permise*
$ peste slab proaspat fiert ca rasol,fript sau copt in pergament*
$ albus de ou in preparate sau oul,intreg in preparate dietetice (fiert
moale,ochi romanesc,omleta dietetica)dupa toleranta individuala*
$ paine alba veche de o zi ,fainoase rafinate bine fierte preparate cu
branza de vaci,carne sau lapte
$ grasimile in cantitate redusa foarte proaspete (cca 17 g unt si cca
27$'7ml ulei ) in preparatele fierte sau adaugate la sfarsitul tratamentului
termic*
$ dintre legume sunt permise cele cu celuloza fina,preparate fierte ca
piureuri, soteuri sufleuri,budinci sau salate*
$ dintre fructe sunt permise in general cele bine pregatite ,cu continut
celulozic redus ,sub forma de piureuri de fructe coapte , compoturi sucuri,
sau in preparate*
$ deserturile se vor pregati cu gem, fructe, branza de vaci, albus de
ou, miere, sucuri de fructe*
$ condimentele permise vor fi cele aromate- tarhon, leustean, marar ,
patrun#el, dafin, cimbru*
$ supe creme de legume, supe slabe de carne, supe limpezi de
1>/
legume, borsurile*
$ sosurile se vor pregati numai dietetic.
limentele vor fi pregatite cat mai simplu ,se vor asezona cu condimente
permise si vor fi servite la temperatura optima.
limente interzise2
$carne de porc ,de oaie, de gasca , mezeluri, pestele gras de orice
fel,conservele de peste sau carne pestele gras de orice fel, nedietetice
$branzeturile grase, branzeturi fermentate, branzeturi framantate*
$ouale fierte tari,omleta nedietetica,ouale pra#ite, galbenusul de ou in
cantitate mare
$grasimile pra#ite de orice fel,e0cesul de grasimi de orice fel,untura,
slanina, seul*
$paine neagra, paine foarte proaspata, e0cesul de fainoase*
$legume cu celuloza dura, legume crude, leguminoase uscate*
$fructe crude cu celuloza dura, fructe oleaginoase*
$deserturi preparate cu multa grasime si mult unt, cele preparate cu
nuci, alune, ciocolata cacao*
$condimente iuti, iritante*
$supele grase de carne, borsuri drese cu smantana, ciorbe grase, cele
de leguminoase*
$sosuri preparate nedietetic cu rantas sau cele preparate cu grasime
multa*
2e vor evita mesele voluminoase ,preparate laborios obtinute, alimente
prea reci sau prea calde. 2e interzic alcoolul sub orice forma, alimentele
pra#ite.
D ieta >n litia$a )iliar;
Pitiaza biliara necesita in general un regim de curatare
colecistica identic cu cel descris mai sus.(1) )n fazele acute manifestate
prin colici biliare,se va administra pentru perioada dureroasa, o
alimentatie lichida si semilichida asemanatoare cu cea descrisa la
colecistita acuta .
1>3
)ntrucat, de multe ori, calculii biliari sunt de origine colesterolica,
prezenta acestora insotindu$se de cresterea colesterolului sanguin, regimul
alimentar va implica si reducerea alimentelor bogate in colesterol
(creier,rinichi, ficat, oua, carne de porc,unt, branzeturi grase, icre,slanina,
etc.)
)n afara perioadelor dureroase de regula se pot indica acestor bolnavi cure
de apa minerala in statiunile- ,lanesti, 2lanic $%oldova, Bodoc, Covasna,
%alnas, Borsec,Malcele.
D ieta in di"=ine$ia )iliara 0iperton;
"isAinezia biliara hipertona beneficiaza de o alimentare de
crutare colecistica asemanatoare celei descrise la colecistite
cronice.+otodata, avand in vedere ca un rol important in producerea
acestei suferinte il are componenta nervoasa, este necesara corectarea sa
prin asocierea unor medicamente, sedative,antispastice,concomitent cu
respectarea unui repaus obligatoriu pentru bolnav, evitarea emotiilor
negative, a oboselii fizice si intelectuale, a meselor neregulate, a
discutiilor in timpul mesei etc..
Tneori, este nevoie chiar de schimbarea mediului de viata sau de munca,
daca acesta sta la originea tulburarilor bolnavului.(1,',3)
D ieta in )iliara 0ipoton;
"isAinezia biliara hipotona se caracterizeaza prin pierderea sau
scderea functiei motorii a diferitelor parti ale cailor biliare.(1)
fectiunea apare adesea la bolnavii cu denutritie concomitenta, care
trebuie corectata printr$o alimentatie corespunzatoare cu scop de avea un
aport optim energetic si in factori nutritivi.
)n acelasi timp, alimentatia va trebui sa asigure stimularea musculaturii
veziculei biliare cu favorizarea evacuari sale. )n acest scop se vor
administra cu efect colagog,adica de stimulare a contractiilor a veziculei
biliare,urmatoarelor alimente- unt, ulei de masline, galbenus de ou,
smantana, margarina. 2e pot recomanda chiar cure cu astfel de alimente,
administrate dimineata pe stomacul gol, realizandu$se un adevarat drena#
al cailor biliare.(1,')
1>4
Concomitent bolnavul primeste un regim de crutare colecistica alcatuite
din alimente preparate cat mai simplu prin metode de gastrotehnie corecte.
stfel, "e recomanda- carne slaba de pasare sau de vita fiarta, fripta sau
inabusita, iaurt, branza de vaci proaspata, cas, urda, oua in preparate
dietetice, unt, ulei, smantana proaspata, adaugate peste preparate sau la
ultimul clocot, paine veche de o zi sau pesmet, legume cu celuloza fina ca
piureuri, soteuri, sufleuri, fructe bine parguite( ca sucuri, piureuri, coapte,
gelatine, deserturi de fructe si branza de vaci).
Se &or e&ita alimentele pra#ite in grasime, sosuri nedietetice ,conservele
de carne si de peste, toate sorturile de carne grasa si de peste gras, fripturi
pra#ite, branzeturi fermentate, alimentele bogate in celuloza grosolana,
fainoasele nerafinate fructele oleaginoase, produsele de patiserie,
alimentele laborioase pregatite,condimentele iuti, alcoolul.
2e vor efectua cu rezultate bune, tuba#e evacuatoare la 4$8 zile, care
realizeaza o adevarata gimnastica a cailor biliare.
2e vor respecta regulile privind orele regulate de masa, repausul
postprandial, atmosfera de calm din timpul mesei. 2e vor realiza cat mai
rapid posibil greutatea ideala si starea de nutritie optima. (1)
D ieta )olna&ilor operati de &e$icula )iliara
)n cazul in care a fost necesar interventia chirurgicala cu
indepartarea veziculei biliare (colecistectomie), functia acesteia este
preluata de caile biliare, care se vor adapta la noua situatie (1,',3). stfel,
canalul coledoc se va dilata mult,permitand acumularea bilei in interiorul
sau. ceasta adaptare se va face in timp mai mult sau mai putin
indelungat. Bolnavul poate prezenta o serie de tulburari ca urmare a
indepartarii rezervorului biliar, si anume durerii in hipocondrul drept dupa
consumul unor alimente care implica interventia bilei in digestia lor sau
tulburari de scaun ca urmare a evacuarii modificate a bilei la nivelul
intestinului. ceasta ii poate determina, in unele cazuri sa evite , consumul
de alimente, fapt ce poate sa duca la denutritii consecutive actului
operator.
5entru a preantampina aparitia acestuia ,bolnavul trebuie supravegheat
permanent printr$o alimentatie corespunzatoare nevoilor sale nutritive, dar
1>8
care sa fie adaptata noii modalitati de functionare a cailor biliare. (1)
Bolnavii trebuie sa consume mese de volum redus si mai frecvent ,care sa
poata fi digerat usor,colerat cu modul nou de secretie si evacuare a bilei.
6rasimile , in special, si alimentele care contin grasimi trebuie repartizate
la toate mesele pentru a fi transformate pe masura ce se secreta bila, care
ne mai fiind adunata intrun rezervor incearca sa indeplineasca functia
veziculei biliare. 5e masura ce aceasrhta se formeaza, digestia lipidelor se
va face in conditii mai bune si tulburarile resimtite de bolnav se vor atenua
.
limentatia acestor bolnavi va implica o crutare apropiata de cea indicata
in colecistite sau in litiazele biliare .
Mor fi &ermise urmatoarele alimente-
$carne de pasare , vita, peste proaspat, si in general,sorturile slabe.
ceasta se va pregatii fiarta ca rasol ,fripta,coapta in pergament
,inabusita , sau ca tocatura dietetica*
$iaurt, branza de vaci proaspata, eventual laptele diluat sau in
preparate cand este tolerat*
$albusul de ou in pereparate (sufleuri), galbenusul in cantitate
moderata inclus in preparate dietetice*
$grasimile foarte proaspete sub forma de unt si ulei adaugate la
sfarsitul tratamentului termic*
$painea alba,vechie de o zi, fainoasele rafinate in cantitate moderat,
preparate cu braza de vaci,cu lapte sau cu carne*
$legumele vor fi proaspete, cu celuloza fina, in preparate fierte sau
copte, piureuri, budinci, sufleuri, salate,s.a.
$fructele trebuie sa fie de asemenea, proaspete, bine parguite,ca
piureuri ,ca sucuri de fructe, coapte sau compoturi pasate nu prea dulci*
$deserturile se vor da sub forma de aluaturi dietetice cu fructe sau
branza de vaci, gelatine din sucuri de fructe ,miere,(cand nu e0ista tendinta
la diaree),peltea, #eleuri, bezele, mereng*
$sosurile pregatite cu grasime putina cu faina diluata separat si
adaugata in preparatul care clocoteste*
$condimentarea se va face cu condimente aromate fin tocate.
Mor fi evitate urmatoarele alimente-
1>:
$toate sosurile de carne grasa sau cele bogate in tesut con#unctiv-
vanatul, pestele gras, viscerele,conservele de carne si de peste nedietetice,
pestele gras, icrele*
$branzeturile fermentate, grase, cele topite*
$ouale proapete in preparate nedietetice galbenus in e0ces*
$untura, slanina, seul, smantana si orice fel de grasimi pra#ite*
$aluaturile dospite prea proaspete paine neagra, fainoasele nerafinate*
$legumele bogate in celuloza dura care produc meteorisme si #ena
postprandiala,leguminoasele uscate*
$fructele bogate in celuloza ,fructele oleaginoase*
$pra#ituri pregatite cu multa grasime,cu mult ou din aluat dospit*
ciocolata ,cacaua,cele cu nuci si alune.
$condimene iuti, picante*
$alcoolul sub orice forma*
$bauturile prea reci, mai ales servite pe stomacul gol.
+rebuie acordata o atentie deosebita modului de pregatire a alimentelor,
care va fi cat mai simplu realizat prin tehnicile de gastronomie
recomandate in alimentatia dietetica.(1)
Bolnavul va respecta cu strictete orele de masa, pentru a se crea sau
reeduca refle0ele secretorii digestive .
2e va evita consumul de lichide in timpul mesei. 2e va pastra repausul
dupa masa, iar masa de seara va fi servita mai devreme, pentru a se
asigura somnul in conditii bune si o digestie satisfacatoare.
Bolnavul poate consuma intre mese ceaiuri de plante medicinale caldute.
5e masura ce se realizeaza functia de rezervor la nivelul coledocului,
toleranta la grasimi devine mai buna, simptomatologia atenuandu$se pana
la disparitie in conditiile respectarii recomandarilor prezentate.
"e respecarea indicatiilor prezentate depinde in foarte multe cazuri
evolutia favorabila a bolnavului dupa colecistectomie.
5.1.*. RE6I(U4 A4I(ENTAR IN 3O4I4E PANCREASU4UI
No?iuni introducti&e pri&ind a!ec?iunile pancreatice
1>>
90plorarea clinica a pancreasului , conditiile necesare pentru precizarea
afectarii si a tipului de leziune se lovesc inca de numeroase piedici. (1)
ceasta face ca adesea diagnosticul sa fie stabilit doar in fazele tardive ale
bolilor pancreatice , in plina insuficienta pancreatica sau cu prile#ul unei
interventii chirurgicale de urgenta. "atorita acestei situatii ,profila0ia
dietetica a acestor boli abea daca se schiteaza in momentul de fata, iar
dietoterapia bolilor constituite ramane multe privinte insuficienta si
tributara tratamentului medical.(1,3)
2e stie ca pancreasul #oaca un rol deosebit in nutritie prin productia de
enzime ,putand provoca tulburari grave de nutritie .
5ancreasul secreta amilaza (necesara metabolizarii glucidelor), lipaza
(necesara metabolizarii grasimilor), tripsina si c+imopsina (necesarii
metabolizarii proteinelor), si bicarbonat de sodiu, care permite
mentinerea in duoden a mediului alcalin necesar activitatii enzimatice.(1)
Consecintele ma#ore ale insuficientei pancreatice e0ocrine vor fi scderea
digestiei si resorbtiei proteinelor, dar in mod special a grasimilor.
similarea glucidelor va ramane nealterata intruct amilaza, enzima
necesara digestiei lor se produce si in duoden si in glandele salivare. Chiar
dupa pancreatectomie chirurgicala resorbtia de glucide continua desi
grasimile si proteinele scad enorm de mult.
2teatoreea va conduce la slabire intensa. "eficiente in resorbtia
vitaminelor liposolubile se produce rar (deficientele resorbtiei de vitamine
H,",, 9 raman nesesizabile, e0plicatia consta in aceea ca absortia de
vitamine este dependenta mai degraba de prezenta bilei, decat de
enzimele pancreatice). )n pancreatitele cronice, mucoasa intestinala este
intacta. "e aceea, in general, bolnavii au un apetit bun si tulburari de
resorbtie vitaminice putin marcate. celasi lucru se poate spune , spre
e0emplu, si de vitamina B 12 acidul folic, factorul vitaminic, vitaminele
din grupa B. ceste deficiente vitaminice trebuie numai rareori corectate
si in special atunci cand se observa o scadere a calciului si a fosforului.
(1,3)
5ancreatitele se prezinta din punct de vedere evolutiv sub doua forme-
acute "i cronice . )n general, pancreatitele cronice sunt primitive (la marii
obezi su la bautorii de alcool precum si la cei cu carente mari de
277
proteine)sau secundare (unei litiaze biliare unei litiaze in canalul &irsung
, unei stenoze inflamatorii a canaliculilor, unei scleroze papilare).
Semnele clinice ale unei pancreatite cronice sunt durerile a)dominale
<diareea "i "la)irea (>7 @ din cazuri). 2copul tratamentului
medicamentos si dietetic este ameliorarea acestei simptomatologii.
Dieta >n pancreatita cronic;
.egimul alimentar indicat in pancreatita cronica desi trebuie
adaptat la fiecare caz in parte va respecta in linii mari urmatoarele
indicatii-
$"a !ie 0ipercaloric (variaza de la 2377$4777 calorii in raport cu starea de
slabire)*
$"a !ie )o#at in proteine* cantitatea de proteine variaza intre 177$137 g
zilnic. "intre aceste , cel putin 43$83 @ trebuie sa fie proteine de origine
animala . .egimul hiperproteinic stimuleaza apetitul , nu produce
fermentatii, furnizeaza organismului aminoacizii esentiali necesari pentru
regenerarea tisulara si are un efect tonifiant general*
$"a !ie 0iper#lucidic(medie in #ur de /77 g glucide, uneori chiar mai mult
atunci cand e0ista o stare de denutritie ). portul de glucide este prsibil,
nee0istand alterari ale functiei amilazei si este necesar pentru a aduce un
surplus de elemente calorice. )n caz de diabet concomitent ,se va elibera
acesta dar la o cantitate mai mare de glucide*
$"a !ie mai "arac in #ra"imi 80ipolipidic9. 2e stie ca in orice boala
pancreatica absenta enzimei pancreatice (lipaza ) scade digestia grasimilor
si resorbtia lor, fapt ce duce la eliminarea acestor in scaun, fenomen
cunoscut sub numele de steatoree (diaree cu grasimi). )n general cam /7
@ din garsimi se resorb totusi din intestin si numai in insuficienta foarte
grave grasimile reasorbite scad mai mult. Cand apare steatoreea in scaun
se gasesc 13 g grasime din 47 g administrate . "e aceea, se recomanda
grasimi in cantitate mai mare in alimentatia bolnavului cu insuficienta
pancreatica, pentru a evita scaderea in greutate a acestora . (1)
dministrarea orala, concomitent cu masa, a unor enzime pancreatice
cum ar fi ,,nutrizimul ; ,,pancreolipaza ;,,trifementul ;,,festalul! s.a. ,
271
amelioreaza mult digestia grasimilor, ceea ce va da posibilitatea de a
creste lipidele intre 47$1/7g (si chiar mai mult)in raport cu scderea in
greutate (fapt care va permite sa se a#unga la valoarea calorica necesara ).
+otusi, o dieta crescuta in proteine si glucide si mai saraca in lipide pare
cea mai avanta#oasa pentru tratamentul indelungat al pancreatitelor
cronice,cu insuficienta pancreatica. Corectarea digestiei prin terapie
medicamentoasa este adesea o necesitate care completeaza si a#uta regimul
alimentar in mentinerea greutatii si a starii de bine general.
)n principiu, regimul trebuie sa mai respecte cateva indicatii #enerale2
alimentele capabile sa mareasca apetitul usor digestibile si
care sunt recomandabile si prin valoarea lor proteica, sunt -carnea,
pestele ,branzeturile slabe*
carnea cea mai usoara digerabila este cea de vaca, vitel ,de
oaie, eventual de porc slab, de pasare, ficatul. Carnea fripta are
avanta#ul ca la un volum mic aduce o cantitate de proteine egala cu cea
dintr$un volum mai mare de carne fiarta. "in cand in cand se vor
inlocui 177 g carne cu 2 oua moi sau ochiuri in apa.
dintre grasimi, sunt foarte bine tolerate untul proaspat de vaca
('7 g in medie pe zi), branzeturi care contin mai putin de 37 @
grasimi* laptele se va da ecremat sau semiecremat,poate fi adaugat
crud la mancare * uleiul de floarea soarelui de porumb sau soia ('7$47
g dupa necesitatile starii de nutritie si numai cu tratamenta daca sunt
adminstrate in cantitate mica)*
se pot prescrie /$3 mese pe zi apro0imativ egale ca volum,
ceea ce va permite, pe de o parte, o solicitare mai mica a tubului
digestiv si a organelor ane0e (inclusiv a pancreasului), iar, pe de alta
parte un aport alimentar mai abundent decat in sistemul de ' mese pe
zi.
)n caz de aparitie a diabetului zaharat regimul va avea caracteristicile
regimului de diabet,cu singura mentiune ca nu se vor scadea niciodata
glucidele sub 2/7$237 g <zi, iar lipidele se vor creste cu prudenta astfel
incat starea de nutritie a bolnavului sa nu fie degradata .
272
5.1.1'. RE6I(U4 A4I(ENTAR IN A5ECNIUNI4E
CARDIO,ASCU4ARE
A"pecte epidemiolo#ice pri&ind a!ec?iunile cardio&a"culare
)mportanta mereu crescanda pe care o are in epoca noastra
problema bolilor cardiovasculare decurge din faptul ca ele reprezinta
principala cauza de deces a epocii contemporane - 37$ 33 @ din cazurile
de mortalitate. )n .omania, ocupa tot primul loc, cu /4@ din cazurile de
mortalitate. 5rintre bolile cardiace si vasculare care contribuie la aceasta
mortalitate mentionam. infarctul miocardic, hemoragia cerebrala,
arteriopatiile cu gangrena ale membrelor imferioare, insuficienta cardiaca,
s.a. (1,3)
stazi, infarctul miocardic este de ' ori mai frecvent sub varsta de /7 ani
decat era in urma cu '7 $/7 ani, iar hemoragia cerebrala de / ori mai
frecventa la cei sub varsta de 37$33 ani. "e asemenea este demn de retinut
ca femeile intre 27$4/ ani fac infarct intr$o frecventa de o femeie la trei
barbati iar nr. cazurilor de boala la femeile de peste 37 ani a a#uns aproape
la egalitate cu cel al barbatilor. cesta se datoreaza alimentatiei, stresului,
fumatului, bolii hipertensive si alti factori de risc, care se intalnesc din ce
in ce mai des si la femeia zilelor noastre.(1)
limentatia irationala, care poate conduce la e0ces de greutate,
dislipidemii si diabet zaharat, constituie unul din factorii cei mai
importanti ai mortalitatii, indiferent daca este vorba de atacuri cerebrale
sau cardiace, cancer sau ciroza a ficatului.
Ca factori curativi regimul alimentar intervine in ceea ce am putea denumi
urgentele cardiace (infarctul miocardic si insuficientele cardiace de orice
fel). 5oate avea insa un rol deosebit si in hipertensiunea arteriala sau in
tratamentul unor maladii valvulare, cu scopul sa previna instalarea
insuficientei cardiace.(1,')
Re#imul alimentar >n in!arctul miocardic
)n cazul instalarii unui infarct miocar!ic, bolnavul trebuie sa pastreze
27'
obligatoriu un repaus la pat, care variaza, dupa forma clinica, de la ' la /$3
saptamani . )n primele 1/$14 zile , repausul la pat va fi obligatoriu .
.egimul alimentar va avea ca obiectiv restabilirea progresiva a unei
circulatii normale si furnizarea elementelor nutritive necesare pentru
corectarea tulburarilor metabolice generale si locale. (1,')
)n primele 2/$2: de ore ,se va administra acestor bolnavi cu lingurita un
regim hidric , alcatuit numai din ceaiuri , apa .sucuri de fructe in cantitate
de 1777 $1377 ml in 2/ de ore .
)n urmatoarele zile ,se va administra un regim hipocaloric ,sarac in lipide
si continand sare putina. stfel se recomanda un recim cu '77$377 mg
sodiu, cantitate care va fi crescuta treptat, la 837 mg. )n primele 8$: zile
(sau chiar mai mult) regimul va fi lichid sau semilichid (pentru a evita
efortul de masticatie). limentele vor fi repartizate in /$4 mese zilnic.
5acientul nu va fi lasat sa se hraneasca singur pentru a evita eforturi
suplimentare care pot influenta negativ boala. .egimul va fi alcatuit din-
$lapte , cereale fierte, biscuiti de buna calitate inmuiati in (lapte sau ceai),
supe $ creme de legume, piureuri de legume preparate cu lapte, budinci,
cartofi fierti sau bine copti, ceaiuri slabe, gelatine, lamai. 2e vor da :77$
1777 calorii obtinute din 127$137 g glucide, 37$47 g proteine, 27$'7 g
grasimi.
)n urmatoarele 3$4 zile, incepand din a >$17 zi de la instalarea infarctului,
regimul va fi crescut caloric, mentinandu$se usor hipocaloric, hipolipidic,
hipoprotidic, normoglucidic si hiposodat (/77$377 mg Na).
Re#imul &a !i alcatuit din urmatoarele alimente- $ supe $creme de
legume , supe limpezi de legume, iaurt, chisel din sucuri de fructe
,gelatine, budinci , terciuri de fainoase cu lapte ,piureu de legume preparat
cu lapte, soteuri de legume cu ulei, (fierte ha la grec]ueh).
2e vor introduce treptat carnea tocata fiarta sau tocaturi , fripte, salatele de
legume rase marunt, (sfecla ,morcovi, salata verde, asezonate cu ulei si
zeama de lamaie ).
"in saptamana a '$a, se poate trece la un regim care practic, va fi
continuat de bolnav tot restul vietii, format din 37$33 @ glucide, 13$27 @
proteine '7 @ lipide , la un aport caloric normal in raportul de varsta,
se0ul si munca daca bolnavul va mai putea munci. "aca bolnavul va avea
27/
tendinta de ingrasare se scad cantitatea calorica si cantitatea de glucide la
/3$37 @ , crescandu $ se proteinele.
6lucidele vor fi date mai ales din paine intermediara sau integrala
ma0imum 277$237 g in 2/ de ore. 5reparatele din gris, fulgi de ovaz ,
orez, paste fainoase vor fi consumate cu moderatie din cauza pericolului
de ingrasare. 2e vor prepara fara adaus de zahar. Cozonaci si alte aluaturi
vor fi consumate numai ocazional si numai preparate la domiciliu. 2e vor
evita torturile si pra#iturile cu crema. Cartofii vor fi dati in cantitate de
137$ 277 g in 2/ de ore, fierti sau copti, piureuri, evitand modurile de
preparare care cer folosirea unor cantitati mare de grasime (de e0. cartofii
pra#iti). 2e vor prescrie din abundenta legumele de preferinta ca salate
proaspete, nesupuse actiunii termice (deoarece astfel se distrug o parte din
vitamine), care au avanta#ul substantelor de balast, favorizand un tranzit
intestinal normal . 2e &or e&ita le#uminoa"ele (fasolea, lintea, mazarea
uscata , bobul ), ca si legumele cu continut celulozic crescut (varza, gulia),
care produc meteorism. (ructele pot fi consumate la discretie , proaspete ,
in compoturi sau piureuri, eventual marmelade, evitandu$ le pe cele
oleaginoase (nuci,alune, arahide).
Proteinele date vor fi de origine animala (/7$37@) si restul vegetale. 2e
va folosi carnea slaba de vaca , vitel , eventual, oaie,carnea de pasare,
gaina , curcan. "intre viscere, singurul admis este plamanul, iar dinte
preparatele de carne, crenvustii, sunca foarte slaba fiarta , mai rar
parizerul. Pa prepararea carnii inainte de prelucrarea termica, se va
indeparta orice grasime vizibila. Mom da preferinta rasolului, gratarului,
fripturilor inabusite. se vor evita sosurile nedietetice, precum si impanarea
carnii cu slanina.
"intre pesti sunt contraindicate speciile grase, crap, hering, tipar . "e
asemenea, nu se recomanda afumaturile marinate conservele preparate cu
grasime animala scrumbile sarate etc..,uale vor fi in cantitate redusa , '$/
pe saptamana. "intre produsele lactate se recomanda laptele ecremat sau
iaurtul , interzicandu$se frisca, smantana, crema. "intre branzeturi,
prescriem pe acele cu continut lipidic sub '7 @ in substanta uscata
(telemea desarata , branza de vaci ).
Mor !i e&itate ciocolata , cacaua , cafeaua , bauturile alcoolice si mai ale
273
vinurile si lichiorurile.
2e recomanda sucurile de fructe si legume, amestecurile de lapte cu sucuri
de legume sau de fructe,lapte batut, iaurt degresat, ceaiurile.
)n ce priveste continutul in #ra"imi se recomanda ca aceasta sa nu
depaseasca 87$:7 g in 2/ ore (valoare in care intra si garsime invizibila
din alimentele de origine animala, lapte ,carne,branzeturi, oua, peste etc.,
astfel ca grasimile invizibile se va reduce la cca./7$37g).
"in punct de vedere cantitativ vom da prioritate grasimilor de origine
vegetala fara a e0clude grasimila animale, ca untul (13$27g ). "intre
uleiurile vegetale , prescriem uleiurile din in, de soia, adaugate la
mancare pentru a$si pastra calitatea. (1)
"intre condimente se recomanda plantele aromate ( marar ,patrum#el,
arbagic, romanita, tarhon,). )n cantitate mica, se poate folosi si piperul
pentru acrire se utilizeaza otetul sau lamaia.
Re#imul alimentar >n in"u!icienta cardiac;
:nsuficienta car!iaca 81<119 reprezinta un stadiu avansat al ma#oritatii
bolilor cardiovasculare, caracterizate prin incapacitatea cordului de a$si
indeplini functia sa normala de alimentare a tesuturilor si viscerelor
organismului cu sange* este vorba de o scadere a fortei de contractie a
miocardului (muschiul inimii), urmata de hipertrofia si dilatarea acestuia.
Pa originea sa, stau o serie de afectiuni ca- hipertensiunea arteriala, bolile
valvulelor care inchid orificiile inimii (stenoza mitrala, stenoza aortica,
insuficienta aortica etc.), inflamatiile miocardului, tulburari de irigatie
sanguina a miocardului, sau bolile coronariene.
2e deosebesc urmatoarele tipuri de insuficienta cardiaca- insuficienta
cardiaca stanga, insuficienta cardiaca dreapta, insuficienta cardiaca
globala.
In"u!icienta cardiaca "tan#a $ se caractizeaza prin aceea ca bolnavul
prezinta dispnee, (sete de aer) la eforturi sau chiar la repaus, dispnee care
se poate accentua in cursul noptii, prin pozitie culcata.
274
In"u!icienta cardiaca dreapta : apare ca urmare a unor tulburari in mica
circulatie datorita unor afectiuni pulmonare. 2e caracterizeaza prin
cresterea in volum a ficatului care devine dureroasa umflarea picioarelor
(edeme), invinetirea tegumentelor si mucoaselor (cianoza) datorita
insuficientei o0igenarii la nivelul plamanilor.
)nsuficienta cardiaca globala reprezinta o asociere a celor doua tipuri de
insuficienta cardiaca dreapta si stanga, caracterizandu$se prin combinarea
simptaomatolohiei ambelor forme de insuficienta cardiaca .
limentatia, in aceste cazuri, poate avea fie un rol profilactic de
impiedicare a aparitiei insuficientei cardiace, in cazul e0istentei unei
leziuni cardiace, fie curative, in cazul cand insuficienta cardiaca este
constituita.
Pa bolnavii cu insuficienta cardiaca, trebuie sa avem in vedere , pe de o
parte asigurarea necesarului in calorii si factori nurtritivi in functie de
nevoile organismului si, pe de alta parte , favorizarea eliminarii edemelor
prin mobilizarea lichidelor retinute in organism printr$o diureza crescuta.
.egimul va trebui sa solicite minimul de efort din partea inimii de acea, se
vor evita mesele abundente preferandu$se mesele de volum redus si mai
frecvente. 2e vor evita, de asemenea, alimente greu digerabile ca si acelea
care au fost supues unor pregatiri mai laborioase.
.egimul va fi sarac in sare (hiposodat), iar in formele severe chiar
desodat. Cantitatea de sare permisa va fi apreciata in functie de gradul de
infiltrare a tesuturilor, deci de edeme.
)ntrucat reginul hiposodat este greu de suportat de cate bolnav, se va evita
monotonia , prezentandu$se o gama cat mai larga de produse asezonate
bogat, cu condimente permise pentru a evita sau a masca lipsa sarii .
)n general , un regim bogat in proteine contine o mare cantitate de sare, de
aceea regimul hiposodat va fi in general hipoproteic, mai ales cand este
afectata si functia renala. .atia de proteine va fi fi0ata intre 47 $ :7g<zi.
2unt permi"e urmatoarele alimente-
$ laptele (numai in limita cantitatii de sodiu permis ), branzeturile
proaspete nesarate (cas, urda, branza de vaci), branza desodata atunci cand
situatia clinica o impune*
$ carne de vaca, pasare, in cantitate limitata la 177$137 g <zi*
278
$ oul, galbenusul in cantitate limitata daca e0ista hipercolesterolemie,
albusul de ou, datorita continutului mare de sodiu 1:7mg @ se va e0clude
in cazul regimului hiposodat*
$ grasimile, untul nesarat, smantana , frisca, uleiu vegetal margarina
nesarata*
$ paine alba fara sare*
$ fructe sunt permise toate fierte in compoturi coape ca piureuri, gelatine,
rase pe razatoare ca sucuri de fructe*
$ legumele sunt permise ca salate, soteuri,mancaruri de legume, evitand pe
cele care produc balonari, ca si pe cele bogate in sodiu (varza ,telina,
spanacul, leguminoasele uscate, ridichile de iarna, sfecla)*
$ fainoasele sunt permise fierte, fara sare (gris ,orez, paste fainoase ,
fulgi de ovaz , mamaliga pripita)*
$ dulciurile sunt permise numai cele preparate fara sar, bicarbonat sau praf
de copt , aluat de tarta, de ecler, de biscuiti, cu fructe sau cu branza de
vaci, budincile de fainoase, gelatinele, mierea, dulceata preparata in casa,
pelteaua*
$ bauturile in limita lichidelor permise, sub forma de ceaiuri de plante,
sucuri de fructe, chisele de lapte (cand este permis ), sifon,
$ condimentele permise sunt cele aromate , patrun#el ,marar ,tarhon,
leustean chimen cimbru , mustar fara sare ,varza murata fara sare ,
$ sosurile permise sunt numai cele preparate dietetic,din legume,sos
alb,sos de smantana, sos caramel s.a.,
$ supele,din legume permise ,supe creme, ingrosate cu fainoase, supe de
cereale, supe de fructe (in general se vor da in cantitate limitata)
Alimente inter$i"e "unt-
$branzeturile grase, fermentate sarate , (cascaval branza telemea ,
branzeturi topite )*
$carne grasa de porc ,gasca, rata, vanatul ,viscerele, mezelurile,
afumaturile si carnurile conservate cu sare, conserve de carne , pestele
sarat, afumat , pestele gras (de mare)*
$painea cu sare sau fainoasele preparate cu bicarbonat sau sare*
$laptele integral, branzeturi sarate grase*
$carne grasa, viscere, vanat , peste gras,mezeluri*
27:
$grasimile pra#ite sau in cantitati mari*
$painea neagra*
$legumele care contin sodiu (telina , spanac, varza acra, muraturi
etc.)legume bogate in celuloza grosolana*
$fructele oleaginoase*
$dulciurile preparate cu bicarbonat, cu alune dospite, cu unt, si cu galbenus
de ou in cantitate crescuta*
$bauturile alcoolice sub orice forma cafeaua , ceaiul tare, apele minerale
clorurosodice*
$condimente iuti , piperul boiaua ,sarea, ceapa, hreanul, usturoiul*
$supele de carne*
$ sosurile preparate cu mustar, cele preparate nedietetic (cu cu grasime
pra#ita ), maioneza.s.a..
Bolnavul va manca /$3 mese zilnice, de volum redus.Ma evita lichidele in
cantitate abundenta in general, consumul de lichide in timpul mesei. %asa
de seara se va servi cu cel putin 2$' ore inainte de culcare.
"in cand in cand, eventual o zi pe saptamana, bolnavul poate urma un asa$
zis regim de descarcare, alcatuita din fructe si legume in e0clusivitate .
5entru bolnavii supraponderali , aceste zile pot fi chiar mai frecvente.
Re#imul alimentar in 0iperten"iunea arteriala 8 BTA 9
27>
W BIPERTENSIUNEA ARTERIA4A 8BTA9 este
afectiunea cu prevalenta cea mai mare in populatia adulta
din toate tarile civilizate, crescand odata cu inaintarea in
varsta, astfel, peste 37@ din populatia adulta de peste 47
ani, fiind hipertensiva. 1+ reprezinta cea mai comuna
problema de sanatate in tarile dezvoltate, deoarece in
absenta tratamentului, genereaza multe afectiuni
degenerative, incluzand insuficienta cardiaca congestiva,
insuficienta renala cronica si bolile vasculare periferice.
"efinitie- 1+ este cresterea tensiunii arteriale(+) peste
1'7<:3 mm1g, aceste limite superioare fiind adoptate
pentru definirea normalului!* valorile intre 1'1$1/7 si :4$
>7 mm1g sunt considerate high normal!, iar valorile l
127<:7 mm1g, optimale! sau lipsite de risc.
Cla"i!icarea BTA2
6RADU4 12 &alorile TA intre 1.*D*' "i 1/'D1'' mmB#<
e"te "ituatia cea mai !rec&enta la adulti.
6RADU4 %2 &alorile TA X 1/'D1'' mmB#< cu modi!icari
&i"cerale 8 cord< cere)ro:&a"cular< peri!eric< renal<
retinopatic9.
5reventia primara a 1+ consta intr$o dieta echilibrata, fara
e0cese. 2caderea sarii din alimentatie este o conditie
obligatorie pentru o dieta antihipertensiva. Tn regim cu
1,3$ 2,3 ? ' grame de sare ma0. in 2/ore este relative bine
acceptat.
Alimentele permi"e- $ laptele degresat, branza de vaci, cas
slab, nesarat, urda dulce*
217
$ carnea ( de vita, pui, gaina, fiarta ca rasol sau fripta),
pestele slab ( stiuca, salau, etc.), in cantitate limitata
( 137$277 g) si numai de '$/ ori<saptamana*
$ oua in cantitate limitata ( 1$2< saptamana)*
$ grasimi- unt, 17$13 g<zi, ulei de floarea$ soarelui, soia,
porumb, adaugate crude la mancare*
$ painea alba sau intermediara, fara sare, veche de o zi
sau pra#ita*
$ fainoase in cantitate redusa ( gris, orez, fidea, fierte fara
sare)*
$ legume sarace in sodiu si celuloza ( morcovi, dovlecei,
fasole verde, salata verde, rosii, ardei, vinete)*
$ fructe crude, coapte, ca piureuri de fructe, compoturi*
$ dulciurile preparate fara bicarbonate sau sare, din aluat
fiert, uscat, aluat de biscuiti cu branza de vaci, gelatine
de fructe, de lapte, de iaurt, peltea*
$ bauturi- lapte simplu degresat, lapte amestecat cu cafea,
lapte batut, iaurt, ceaiuri de fructe, sucuri de fructe*
$ condimente- patrun#el, tarhon, marar, leustean, dafin,
cimbru, zeama de lamiae*
$ supe de legume, supe de rosii*
$ sosuri dietetice, de legume, rosii, sosul alb*
Alimentele inter$i"e2 $ laptele integral*
$ branzeturile grase si sarate*
$ carnea grasa, viscerele, vanatul, mezeluri, peste gras*
$ grasimile pra#ite*
$ painea neagra*
$ legume care contin sodiu (telina, spanac, varza acra,
muraturi)*
$ fructe oleaginoase*
$ dulciurile preparate cu bicarbonate si aluat dospit, cu
unt si galbenus de ou*
$ bauturile alcoolice sub orice fel, cafeaua, ceaiul tare,
apele minerale clorurosodice*
211
$ condimentele iuti- piper, boia, sare, ceapa, hrean,
usturoi*
$ supele de carne*
$ sosuri preparate cu mustar, cele preparate nedietetice*
$ maioneza, etc.
Bolnavul va manca /$3 mese zilnic, in cantitati reduse. Ma
evita lichidele in cantitate mare si$n timpul mesei. 2e evita
discutiile in timpul mesei, se asigura la masa o atmosfera
calma, cu repaus dupa aceasta. %asa de seara se va servi cu cel
putin 2$' ore inainte de culcare.
Re#imul alimentar in &al&ulopatiile compen"ate
.egimul nu va fi restrictiv decat in cazul indivizilor cu e0ces
ponderal."aca este vorba de o denutritie, vom cauta sa o corectam
printrun aport alimentar adecvat. )n aceste cazuri , aportul proteic va putea
fi crescut pana la 1,3 $2 g pe Ag<corp (si chiar mai mult), cantitatea de
glucide si lichide mentinandu$se in limitele normalului.
2e va avea in vedere ,in general, chiar in cazul indivizilor cu echilibru
ponderal , ca inima sa nu fie supusa unor eforturi suplimentare.Mom
elimina greu de digerat.portul de sare va fi limitat la '$/ g <2/ ore pe
timp indelungat .portul de lichide va fi relativ scazut (se contreindica
bauturile carbogazoase ,care, pe langa aportul de lichide , favorizeaza
metabolismul abdominal , ingreunand activitatea inimii). 2e e0clud
ridichile ,fasolea uscat, castravetii, e0cesul de cartofi, castanele,iar uneori
chiar laptele , pentru a se evita meteorismul abdominal.
5rezentam un model de regim in cursul unei valvulopatii cu tendinta de
cedare cardiaca.
Dimineata$ceai cu lapte sau lapte fara ceai , paine intermediara veche, cu
unt sau cu branza de vaci sau cu marmelada , peltea, miere de albine,
Ora 1'$ iarna sau primavara , paine cu unt sau branza de vaci ,cas
dulce,urda, vara si toamna fructe
DeJun$carne de vitel,pasare,vita,peste ( gratar,rasol,friptura inabusita,
rulada cu sos dietetic)
$garnitura de morcovi fierti, piure de cartofi, cartofi copti,
212
$budinca de paste fainoase (gris ,orez) fructe,legume,
$paine pra#ita sau veche , in cantitate bine precizata,eventual fara sare
$fructe$mere coapte ,piureuri de fructe,,gelatine ,tarte de fructe
Ora 1+$ceai ,iaurt, paine pra#ita cu unt ,biscuiti cu dulceata, fructe
Cina $paine cu unt sau branza de vaci sau sunca, ou fiert moale,ochiuri in
apa,chiftele de zarzavat, fructe.
5.1.11. RE6I(U4 A4I(ENTAR IN 3O4I4E RENA4E
No?iuni introducti&e de"pre ne!ropatii (1)
.inichii indeplinesc in organism functia de e0cretie a
substantelor to0ice si a deseurilor rezultate din diverse metabolisme . 9i
sunt formati din o multime de unitati structurale (anatomo$functionale),
numite nefroni. cestia, la randul lor, sunt alcatuiti din glomeruli , in
constructia carora se gasesc un ghem de capilare sanguine , care realizeaza
o suprafata foarte mare , de cca. 2m patrati , favorabila pentru filtrarea
plasmei si formarea urinii(in 2/ de ore sangele trece de '77 de ori prin
rinichi),si din tubi care reprezinta continuarea glomerurilor si care,
unindu$se din ce in ce mai mari, vor forma caile urinare (uretere,
vezica,uretra), prin care se elimina urina formata. (1,',3)
"istingem astazi mai multe tipuri de boli renale bilaterale, dupa tipul
predominant de leziune morfologica- cand glomerulul este cel bolnav
,vorbim de nefropatii glomerulare (#lomerulone!ritele acute "i cronice),
care ocupa un rol important in patologia renala* cand leziunile morfologice
predomina la nivelul sistemului tubular al nefronului, cu modificari
functionale ale acestuia, vorbim de ne!ropatii tu)ulare, acute sau
cronice*cand fenomenul inflamator se situeaza in interstitiu renal,atunci
este vorba de un grup de boli , variate cu simptomatologie,dar unite intre
ele prin leziunea morfologica, si anume ne!ropatiile inter"titiale, dintre
care mentionam pe cele mai cunoscute- pielone!rite acute "i cronice cu
diversele lor forme clinice. 90ista un al patrulea grup de nefropatii, si
anume ne!ropatiile &a"culare (nefroangiosclerozele, trombozele venelor
renale, ,, rinichiul de soc m).
21'
Re#imul alimentar >n #lomerulone!rita acut;
6lomerulone!rita acuta poate fi difuza, cand afecteaza toti
glomerulii, sau in focar, cand afecteaza un numar restrans de glomeruli*
forma di!u$a poate aparea ca o consecinta a unei infectii streptococice
(consecinta unei scarlatine), virale , lupice s.a. , iar formele in !ocar pot fi
consecinta fie a unei infectii , fie a unei manifestari imunologice etc.
)n general, debutul glomerulonefritei acute difuze se face la 3$27 de zile
dupa o infectie faringoamigdaliana. 9l poate fi brusc, caracterizandu$se
prin hipertermie, greturi, varsaturi, dureri lombare, urina de culoare
inchisa si in cantitate mica.
"upa un timp , apar simptomele care caracterizeaza boala- edeme,
hipertensiune arteriala si oligurie (scaderea cantitati de urina ) la care se
mai adauga prezenta de hematii si albumina in urina.
Boala necesita un tratament foarte corect condus, imediat ce a fost
diagnosticata, intrucat poate evolua spre o forma cronica cu imposibilitate
de vindecare. "e aceea, este preferabil ca tratamentul sa fie facut in spital.
)n cadrul tratamentului, dietetica ocupa un loc important. Bolnavul aflat in
repaus absolut la pat ( acest repaus trebuie respectat in medie /$4
saptamani) va primi in primele 2/$/: de ore un regim complet fara sare.
Tnii autori recomanda(1), in aceasta prima perioada chiar un regim de
foame si de sete in care bolnavul nu ingera nimic ."e obicei, regimul in
aceasta perioada este un regim hidric, in care bolnavul va consuma, ceai
diuretic, siropuri, apa indulcita cu zahar. Cantitatea de lichide va fi in
medie de :77 ml sau a doua zi egala cu diureza. "upa /: de ore, daca
evolutia bolii este favorabila va manca alimente bogate in glucide , orez,
zahar, paste fainoase si fructe (cand diureza este buna, peste 1777 ml<zi).
ceste alimente pot !i reparti$ate astfel in cursul zilei (1,3)-
Dimineata2 47$>7 g orez fiert indulcit cu zahar sau miere , un mar copt,
un pahar cu suc de fructe-
Ora 1' - 1<2 pahar cu suc de fructe
Ora 13 - 47$>7 g orez fiert cu zahar 1<2 pahar cu suc de fructe ( mere ,
portocale), un mar (fara coa#a fara samburi) , o portocala, o banana sau un
21/
cartof copr-
Ora 1/- un cartof fiert sau copt un mar, o piersica sau prune uscate 1<2
pahar cu suc de fructe-
Cina- 47$>7 g orez cu fructe (caise, grepfut , prune, smochine), 1<2 pahar
cu suc de fructe
4a culcare - 1<2 pahar cu suc de pructe
5rezentat astfel acest regim modificat dupa Hempner (1), aduce cca.2777
cal 27 g proteine, 3 g lipide, /27$387 g glucide 137m g sodiu si 277 mg
clor.cest regim monoton insipid, nu trebuie sa fie prelungit mai mult de
3$8 zile.
2a mai recomandat, in aceasta perioada , si regimul baza pe fructe, care
are avanta#ul , lipsei de proteine si saraciei in sodiu , aceata nu poate fi
indicat in cazul bolnavului, care urineaza putin intrucat , este bogat in
potasiu, substamta care, neputandu$se elimina prin urina duce la
into0icarea organismului, uneori cu consecinte grave pentru bolnav.
)ndata ce diureza bolnavului revine satisfacatoare , peste 1777<zi regimul
va fi imbogatit cu supe de zarzavat ( din legume sarace in sodiu ) cartofi,
paine fara sare, galbenus de ou , marmelada, sos alb, sos caramel. +reptat,
se vor introduce si alimentele cu continut proteic mai crescut- lapte
desodat, branza de vaci, casul, urda ( in limita proteinelor si sodiului
permis).
Apoi "e &or introduce-
$ pestele de rau fiert sau fript sau copt in pergament, carnea fiarta , fripta
(in limita proteinelor permise)*
$ fainoasele sub forma de budinci cu lapte sau cu nuci si zahar *
$ legumele sub forma de salate de cruditati pregatite cu ulei ca piureul ,
soteuri cu unt, budinci*
$ fructele crude ca salate coapte sau fierte in compoturi*
$dulciurile- tarta de fructe , ecler, clatite cu dulceata, aluaturi fara sare sau
bicarbonat*
$ grasimile - unt desarat , ulei, smantana , frisca*
$ bauturile- sucurile de fructe ceaiurile de plante
$ condimentele -vanilie, coa#a de lamaie-
$ supele de legume, de fainoase, de fructe
213
$ sosurile- numai cele dietetice fara sare, asezonate cu condimente
permise -
2area se va da astfel - in primele 2/$/: ore , regimul va fi complet
desodat, apoi se va permite '77 mg sodiu, crescandu$se treptat in functie
de starea clinica a bolnavului, dar numai la indicatia medicului se poate
a#unge la o cantitate in #ur de '$/ g pe zi . (in cazurile severe nu se va trece
insa de 1 gr. de sare pe zi)
%esele vor fi repartizate in 3$4 pranzuri pe zi.
Re#imul alimentar >n #lomerulone!rita cronic;
)n unele cazuri cand forma acuta a fost tratata incorect sau a fost mai
severa, se poate a#unge la cronicizare. Circa 27 @ dintre formele acute
evolueaza progresiv si sistematic spre glomerulonefrita cronica(1).
5ersistenta focarelor de infectie si e0acerbarea lor #oaca un rol important
in cronicizarea procesului real.
%omentul precis in care o glomerulonefrita acuta difuza trece in faza
cronica nu poate fi cunoscuta. Bolnavii care nu se vindeca dupa puseul
acut intra intr$un stadiu latent al glomerulonefritei cronice in care nu pot fi
urmariti si depistati din cauza perioadei asimptomatice indelungate ce
separa procesul glomerulonefritic acut de cel cronic.(1, 3)
)n raport cu evolutia se deosebesc doua forme clinice de glomerulonefrita
acuta difuza- forma -i&ertensiva in care predomina tensiunea arteriala si
forma nefrotica in care predomina pierderea masiva de albunine prin
urina, concomitent cu aparitia unor edeme mari
6lomerulonefritele cronice evolueaza treptat cate insuficienta renala
cronica, in care rinichii nu mai sunt capabili sa indeplineasca functia lor
de eliminare a deseurilor din organism. )n acest fel substantele to0ice se
vor acumula in sange. "intre aceste cele rezultate din metabolismul
proteinelor au rol deosebit in primul rand ureea a carei acumulare in
organism poarta numele de azotemie sau uremie.
)n afara de formele cu evolutie progresiva glomerulonefritele cronice pot
deveni si neevolutive (stationare ) sau chaiar se pot vindeca, cu sechele..
5entru a preintampina evolutia bolii catre insuficienta renala cronica,
214
bolnavul trebuie sa ia o serie de masuri ca- pa"trarea unui repau" !i$ic
$ilnic recent ( '$/ ore odihna la pat dupa fiecare masa * munca &a !i
permi"a numai daca !unctile renale "unt normale si nu e0ista edeme
sau hipertensiune)., e&itarea !ri#ului a oricarei in!ectii, e&itarea
a#lomeratiilor unde este posibila contaminarea cu diverse boli
contagioase, controlul medical de "pecialitate periodic s.a. .
Pa bolnavi cu #lomerlone!rita cronica care e&oluea$a cu 0iperten"iune
arteriala, re#imul alimentar &a con"ta din 2
$ branza de vaci (eventual desodata cand hipertensiunea este foarte mare )
casi slab , urda dulce- laptele se va da numai degresat si in cantitate mica
daca tensiunea este foarte mare
$ carne in cantitate limitata si numai de ' ori pe saptamana se admite carne
de vita, gaina , pui, (fiert ca rasol , fripta ), pestele slab de rau ( lin , salau,
stiuca, crap. ) fiert ca rasol, fript sau copt in pergament*
$ ou in cantitate limitata ( ' $/ pe saptamana), si numai in preparate*
$ grasimile de origine animala in cantitate limitata (unt 17 13 g ),
preferandu$se cele din origine vegetala (ulei de floarea soarelui , de
porumb , ulei de soia ), adaugate crude la mancaruri sau la salate pana la
37 $47 ml zlnic*
$ paine alba intermediara , preparata fara sare , veche de o zi, sau pra#ita*
$ fainoase in cantitate mica (gris , orez , fulgi de ovaz , fidea, ) fierte fara
sare*
$ legume sarace in sodiu si celuloza -morcovi , dovlegei, fasole verde
tanara , salata verde , rosile ardei, vinetele rase marunt ca salata , fierte ca
soteuri, piureuri, budinci de legume fierte a la grec]ue*
$ fierte sub orice forma, crude, coapte , ca piureuri si compoturi
$ dulcuri preparate fara bicarbonat si fara sare, din aluat fiert, aluat uscat,
aluat de biscuiti cu branza de vaci, cu fructe, gelatina de fructe, lapte de
iaurt, peltea*
$ bauturi- lapte simplu degresat, lapte amestecat cu cafea de orz,sau cu
ceai, lapte batut, iaurt, ceaiul de macese sau de alte plante, sucuri de fructe
si de legume*
$ condimente aromate-patrun#el, tarhonul, mararul, leustean, dafinul,
cimbrul, zeama de lamaie,s.a.. 2area se va da in cantitate de ma0im 1$2 g
218
zilnic(fiind adaptate dupa diureza zilnica).
4a )olna&ii cu #lomerulone!ita cronica< care e&oluea$a cu "indrom
ne!rotic< regimul administrat va fi normocaloric, bogat in proteine,
normo "au 0iper#lucidic, "arac in lipide "i "arac in "are.
Alimentele permi"e-
$ carne slaba de vaca,pui, peste de rau (salau, stiuca, lin, crap) preparate
fierte ca rasol sau fripte la cuptor*
$ branza de vaci sau urda, desodata, lapte desodat*
$ ou in cantitate limitata si numai in preparate*
$ paine alba fara sare*
$ fainoase in budinci cu zahar si nuci,cu unt, cu foarte putin lapte*
$ legume cu e0ceptia leguminoaselor uscate, a spanacului, a telinei,a
steviei, se vor prepara ca salate, piureuri, soteuri, mancaruri cu sos
dietetic-
$ fructe crude, ca salate de fructe, coapte, cu gelatine de fructe, sub forma
de compoturi, #eleuri*
$ dulciuri din aluat fara sare sau bicarbonate, cu grasime putina, cu fructe,
cu branza de vaci*
$ grasime in cantitate mica (3g unt,13 g ulei)*
$ bauturile- sucurile de fructe, ceaiurile diuretice, lapte desodat, compotul,
limonadele*
$supele de legume, de fainoase de fructe, borsul de legume*
$ se vor da 3$4 mese pe zi de volum redus.
2area se va permite in cantitate de 2$' g zilnic,in functie de prezenta
edemelor si sub directa indicatie a medicului.
2e poate recomanda, o data pe saptamana, o zi de cruditati, in care
bolnavul consuma numai fructe si legume. )n aceste zile bolnavul va
pastra repaus strict la pat.
"in alimentele inter$i"e mentionam -
$ carne si peste gras, conserve de carne si de peste , mezelurile afumaturile
*
$ branzeturi sarate, branzeturi grase-
$ ouale in cantitate mare*
$ grasimile sarate, slanina, untul sarat, untura, seul*
21:
$ legumele bogate in sodiu- spanacul, stevia, telina, leguminoasele uscate,
usturoiul, conservele de legume,-
$ dulciurile preparate cu bicarbonate, albusurile preparate cu sare, cele
preparate cu unt , sau cu grasimi in cantitate mare*
$ supele de carne sau de oase*
$ sosurile preparate din zeama de carne sau de oase, maioneza, sosuri cu
mustar, sosurile nepreparate dietetic cu multa grasime*
$ condimente iuti- piper,boia, mustar cu sare, masline, usturoi, ceapa.
Re#imul alimentar in ne!ropatiile tu)ulare
)n nefropatiile tulburare acute, indiferent de forma clinica si de
cauza lor (mecanica, infectioasa, to0ica, hemodinamica,) intereseaza in
mod deosebit atitudinea terapeutica in faza oligo$anurica.(1)
"aca bolnavul este capabil sa se alimenteze pe cale orala, dieta va
trebui sa tina seama de situatia metabolica in care se gaseste. )n cazul
bolnavilor apiretici, cu insuficienta renala acuta , cu catabolism azotat mic,
productia de apa endogena nu este mai mare de /77 ml <zi . "aca
dimpotriva, starea este mai grava, productia de apa endogena este de :77$
1777ml<zi . )ndicii care trebuiesc luati in considerare sunt- greutatea
zilnica a bolnavului (un anuric pierde 277$'77g<zi), hematocritul si
valoarea sodiului in sange. 2e va tine seama de toate acestea pentru a evita
hiperhidratarea intracelulara print$un aport de apa e0ogena prea mare. "e
aceea, primul punct asupra caruia se va veghea va fi restrictia hidrica.
portul hidric in anuria totala nu va depasi /77 ml<zi . .egimul va trebui
sa contina cat mai putine proteine , pentru a evita instalarea unei acidoze
metabolice, el fiind deci glicolipidic si complet lipsit de sare.
"aca bolnavul nu se poate alimenta pe cale orala, se va recurge la calea
parenterala pentru a combate pierderile e0trarenale si a corecta lipsa
vitaminelor din alimentatie.
)n faza de reluare a diurezei, adica atunci cand bolnavul elimina cca
1777ml<zi , aportul de lichide nu mai trebuie sa fie atat de restrictiv.(1,3)
21>
Re#imul alimentar in ne!ropatiile inter"titiale
)n stadiile initiale sindromul umoral este cel al nefritei cu
pierdere de sare.
)n aceaste perioada, regimul fara sare este contraindicat fiind
indicat un regim sarat, la care se adauga cantitati mari de potasiu.
Cresterea ureei la inceputul acestei boli nu este decat consecinta faptului
ca bolnavul de rinichi a mancat fara sare. "e aceea este obligatorie
precizarea de catre medic a formei clinice de boala.(1)
)ntr$un stadiu mai avansat poate sa apara o uree crescuta
datorita inceputului unei insuficientei renale cronice. ceasta difera insa
de forma din glomerulonefritele cronice prin aceea ca se retine in sange
clorul si nu sodiul. Consecinta este faptul ca, fata de formele cronice de
insuficienta renala, aici va trebui ca regimul hipoproteic putin sarat sa aiba
totusi o tendinta de alcalinizare* de aceea, se pot asocia cantitati moderate
de bicarbonat de sodiu. Bineinteles, regimul va fi stabilit dupa ce in
prealabil s$a diagnosticat boala.(1,3)
Re#imul &a con"ta din-
$ lapte dulce, batut, iaurt, branzetui slabe*
$ carne ma0im 177g si numai de '$/ ori pe saptamana ( vaca,
gaina, pui, peste slab de rau fiert ca rasol fript sau inabusit la cuptor)*
$ oua in cantitate redusa ( de ' ori pe saptamana ) si numai in
preparate*
$ grasimi in cantitate redusa, permise atat cat este necesar
pentru gustul mancarilor, adaugate crude la mancare ( 17$13g unt* 13$23g
ulei). 6rasimile, inclusiv cele inglobate in alimente, trebuie sa fie pana la
47g zilnic*
$ paine alba veche de o zi, pana la 137$277g zilnic* se vor
e0clude fainoasele din alimentatie, permitandu$se putin orez*
$ legume verzi, fierte ca supe, supe$creme, piureuri fierte fara
grasimi, cartofi, sucuri de legume*
$ fructe crude sau fierte in compoturi*
$ dulciuri- mierea, dulceata, gelatinele din fructe*
227
$ bauturi- apele alcaline, laptele degresat, supele strecurate de
legume, se va asigura in medie un consum de 2$2 l<2 litri pe zi*
$ condimente- otetul, lamaia, patran#elul, dafinul, mararul,
tarhonul, leusteanul*
$ supe- supe $ creme de legume, supe limpezi de legume, acrite
cu lamaie*
$ sosuri preparate dietetic din legume, fara grasime sau cu
grasime foarte putina.
Pa acest regim se poate permite o cantitate limitata de bicarbonat de
sodiu ( 1$2 lingurite< zi ).
Re#imul alimentar in in"u!icienta renala cronica
)n cazul in care bolnavul a a#uns in stadiul de insuficienta
renala cronica, asistam la aparitia unor tulburari de metabolism
hidroelectrolitic, la alterarea starii generale, la acumularea in sange a
produsilor to0ici care rezulta din metabolismul protidic si care nu mai pot
fi eliminati de rinichiul bolnav ( cresterea ureei sanguine ). (17,11)
.egimul bolnavului va fi deci adaptat in functie de starea
acestuia, si anume, va fi 0ipercaloric (pentru a impiedica folosirea
tesuturilor proprii, in scopul obtinerii caloriilor necesare, care ar duce la
cresterea deseurilor metabolice, deci si a azotemiei), 0ipoprotidic
(intrucat proteinele reprezinta substratul formarii unor compusi de tipul
ureei, care nu se pot elimina prin rinichiul bolnav si se acumuleaza in
sange), 0iper#lucidic "i normo "au 0iperlipidic moderat pentru a
asigura aportul crescut de calorii, necesar.
"intre alimentele permi"e acestor bolnavi mentionam-
$ carnea si pestele (numai in limita proteinelor permise)
indicate de catre medic* se vor prepara fierte, fripte, uneori chiar pra#ite
sau sub forma de mancaruri cu carne si legume*
$ laptele si derivatele (numai in limita proteinelor admise),
branza de vaci, casul, urda, iaurtul*
$ ouale, mai ales galbenusul (albusul numai in limita
proteinelor admise)
221
$ grasimile- unt, smantana, frisca, ulei, margarina-
$ paine alba<intermediara fara sare*
$ fainoase- orez, griG, fidea, toate preparatele cu unt, zahar,
nuci*
$ leguminoasele ca salate de cruditati sau ca pireuri, soteuri,
mancaruri cu sos, budinci*
$ fructe crude sau preparate cu zahar, frisca, coapte, in
compoturi*
$ dulciuri- miere, frisca, marmelade, nuci, fainoase, cu zahar si
nuci*
$ sodiul nu se da in cantitate mai mare de 2$'g<zi*
$ bauturile se vor da in raport cu diureza, evitandu$se toate
bauturile alcoolice*
$ condimente aromate, fiind interzise cele picante*
$ supele $ in limita lichidelor permise (supe de
legume,fainoase)*
$ sosurile preparate dietetic, aromatizate cu condimentele
permise.
2e vor da mese frecvente, de volum redus, prezentate cat mai variat si
mai apetisant, avand in vedere apetitul scazut al bolnavului.
)n ceea ce priveste aportul de proteine, acesta poate fii de 47$:7g<zi, in
cazul cand ureea sanguina se afla sub valoarea de :7mg@. Cand aceasta
tinde sa creasca, cantitatea de proteine din ratie se va reduce la 47$/7g<zi,
acoperindu$se mai ales din lactate, care au avanta#ul unei bune
digestibilitati si metabolizari.
"aca ureea sanguina creste mult peste valorile normale, proteinele din
alimentatie se vor restrange chiar la 27$23g<zi. )n cazul acestui regim
hipoproteic foarte sever, se vor elimina din alimentatie carnea, ouale, se va
folosi o paine saraca in proteine, ca si toate alimentele care contin proteine
in proportie crescuta. cest regim nu se va putea prelungi prea mult timp
intrucat favorizeaza accentuarea catabolismului proteic endogen
(consumul proteinelor proprii organismului cu cresterea deseurilor
metabolice$ureea).
222
5rezentam in continuare clasificarea alimentelor in functie de continutul
lor in proteine.(1)
Categoria A: alimente cu continut &roteic sub 5?
4e#ume- anghinare, sparanghel, vinete, morcovi, telina, manatarci,
dovleci, castraveti, ciuperci proaspete, varza, conopida, varza de
Bru0elles, varza rosie, spanac, marar, fasole verde, napi, macris, salata,
cicoare, masline, gulii, pastarnac, praz, mazare verde, cartofi, ardei,
ridichi, hrean, papadie, rosii.
5ructe- caise proaspete si uscate, ananas, migdale verzi, banane,
piersici, cirese, lamai, gutui, curmale, smochine verzi si uscate, fragi,
zmeura, coacaze, mandarine, castane, pepene, mure, portocale, pere, mere,
prune, struguri, stafide.
Dulciuri- zahar, miere, dulceturi, tapioca.
6ra"imi- unt, ulei, untura, margarina, frisca.
Categoria B: alimente cu continut &roteic intre 5$1'?
Paine de secara si de grau, turta dulce, )rio"ele< )i"cuitii< praJiturile
cu frisca.
6ri"ul< !aina de ca"tane< ore$ul< porum)ul< "ecara< or$ul< #raul si
toate cerealele.
Pa"tele !ainoa"e, !a"olea )oa)e, ma$area< ciocolata< laptele< iaurtul.
Categoria C: alimente cu continut &roteic intre 1'$1D?
Creier< rinic0i< cotlet de porc< Jam)on 8"unca9< piept de porc "arat<
carne de #a"ca.
Tipari< "coici< midii< "tridii.
4apte conden"at< ou 8al)u" 1%</Y "i #al)enu" 15<-Y9.
3ran$eturi2 )ran$a topita< crema de copii< )ran$a #ra"a de &aci<
crema 3uce#i.
Nuci &er$i< nuci u"cate< alune< mi#dale.
22'
Categoria *: alimente cu continut &roteic &este 1D?
4e#uminoa"e u"cate2 !a"ole< linte< ma$are.
5aina de le#uminoa"e u"cate.
Ciuperci u"cate.
Carnea de &ita< )er)ec< &itel< miel< cal< porc< me$eluri< !icat< timu"
de &itel< pa"are< &anat< pe"te< melci< cru"tacee.
4actate2 )ran$a de &aci "la)a< )ran$a Camem)ert< RocZue!ort<
laptele pra!< parme$anul.
Alimente care pot !i con"umate la la di"cretie in re#imurile
0ipoproteice< !iind "arace in proteine2 sfecla, varza, morcovii, telina,
castravetii laptucile, dovleceii, ceapa, spanacul, rosiile, vinetele, ridichiile,
prazul, fasolea verde, ciuperciile, sparanghelul, merele, perele, bananele,
curmalele, strugurii, lamaile, portocale, mandarine, piersici, prune, caise,
ananas, pepene, sucul de fructe, dulceata, serbetul, untul, zaharul,
amidonul, mierea, untura, uleiul de masline, tapioca, ceaiul, cafeaua,
ardeiul iute, bomboanele.
Alimente care contin 5# proteine2
$paine fara sare 47 g (sau 3 biscuiti)
$paste fainoase /7 g
$faina /7$47 g
$orez 83 g
$lapte 137 g
$iaurt 277 g
$smantana 277 g
$ou 37 g
$carne 23 g
$peste 23 g
$ciocolata sau cacao 83 g
$migdale 23 g
$alune '3 g
$smochine uscate 1'7 g
$cartofi 277 g
22/
$castane 137 g
$fasole uscata 23 g
$linte 27 g
$mazare uscata 27 g
$mazare verde 83 g
)n continuare prezentam cateva e0emple de regimuri -i&o&roteice5
Re#im cu 5 # proteine2
$zahar 137 g
$paine hipoproteica 37 g
$dulceata 177 g
$unt 47 g
$miere 177 g
$compot de mere 277 g
Re#im cu %5 # proteine2
Dimineata2
$lapte 177 mg
$cafea 277 mg
$zahar 13 g
$paine 37 g
$unt 27 g
$miere (dulceata) 177 g
DeJun2
$salata 37 g
$ulei 13 ml
$cartofi '77 g
$legume verzi 277 g
$unt (margarina) 27 g
$fructe 177 g
$dulceata 83 g
$paine 23 g
Cina2
223
$salata 37 g
$ulei 13 ml
$paste fainoase (orez crud) 83 g
$unt (margarina) 27 g
$paine 23 g
$dulceata sau sirop de fructe 83 g
$ suc de fructe 277 ml cu 13 g
zahar
Re#im cu 3' # proteine2
Dimineata2
$fructe 177 g
$cafea cu lapte 177 ml
$zahar 17 g
$pra#itura (foita#) cu faina 37 g
$ unt 37 g
$ galbenus 13 g
Ora 1'2
$suc de fructe 277 ml
$de0troza >7 g
DeJun2
$cartofi 237 g
$unt '7 g
$lapte 177 ml
$legume verzi 137 g
$ulei 37 ml
$galbenus 13 g
$fructe 277 g
Cina2
:bulion fara sare
$tapioca 27 g
$lapte 177 ml
$unt 27 g
$legume verzi 137 g
224
$ulei 13 ml
$salata verde 37 g
$fructe 277 g
Notiuni introducti&e de"pre litia$a renala
90ista mai multe tipuri de litiaza in raport direct cu componenta chimica a
pietrei. stfel, deosebim- litiza urica, litiaza o0alica, litiaza fosfatica,
litiaza calcica s.a. tratamentul dietetic atat pentru prevenirea, cat si pentru
terapia acestora difera de la o forma clinica la alta, avand insa si unele
indicatii generale comune-
$ Trina, fiind solutia suprasaturata din care se depun precipitatiile
care vor genera viitorul calcul, va trebui crescuta cantitativ, astfel incat sa
depaseasca 2777 ml in 2/ ore. ceasta se poate obtine consumand lichide
obi#nuite (ceaiuri, compoturi) sau printr$un tratament cu ape minerale. ,ra
cand sunt ingerate are o mare importanta. 9ste preferabil ca ele sa fie
baute in afara meselor sau seara (pentru a evita hiperconcentratia
nocturna) si dimineata sau dimineata pe nemancate (pentru a realiza o
cantitate mare de urina si a elimina microsedimentele formate in timpul
noptii).
$ 2e va evita supraalimentatia, preferandu$se un re#im
0ipocaloric, care sa duca la pierderea in greutate a bolnavilor
supraponderali.
$ 2e recomanda reducerea aportului de calciu, avand in vedere
rolul acestuia in formarea litiazei renale.
Re#imul alimentar in litia$a urica (1)
Pitiaza urica poate sa apara si in cazul unei gute, dar poate sa
survina si sa evolueze independent. "e asemenea, hiperuricemia poate sa
apara si ca o complicatie a unor boli, cum ar fi leucemiile acute si cronice,
policitemiile, sau ca o consecinta a unui tratament prelungit cu cortizon,
tiazide.
228
Pitiaza urica are reputatia de a fi cea mai benigna dintre
litiazele urinare, fiind bine tolerata, foarte rar hemoragica sau dureroasa,
rar infectata. Bolnavii cu litiaza renala sunt de obicei obezi sau au o
ereditate incarcata.
Pitiaza urica se caracterizeaza printr$o eliminare de
microcristale de acid uric in urina si o aciditate anormala a urinii, p1$ul
urinar mentinandu$se in permanenta in #ur de 3 si uneori sub 3.
+ratamentul medicamentos si regimul alimentar urmaresc, in
primul rand, alcalinizarea urinilor. 2e stie ca acidul uric este insolubil in
mediul acid. 2olubilitatea lui creste cu cresterea p1$ului urinar. Cu cat
p1$ul urinar se ridica, cu atat acidul uric de dizolva mai mult, iar sansa de
a face litiaza scade. +rebuie totusi aratat ca si o alcalinizare prea puternica
este daunatoare, intrucat favorizeaza aparitia litiazei fosfatice. "e aceea
consideram ca fiind cea mai indicata mentinerea unui p1 urinar in #ur de
8.
lcalinizarea se obtine medicamentos, cu bicarbonat de sodiu
(3 g in 2/ de ore) sau citrat de sodiu, citrat de potasiu, piperazina.
.egimul alimentar urmareste, pe de o parte, alcalinizarea
urinilor, iar pe de alta parte, reducerea alimentelor care se gasesc la
originea cresterii acidului uric. .egimul clasic recomandat este asa$
numitul regim lacto$fructo$vegeteranian, alcatuit din lapte si produse
lactate, fructe ca atare si sucuri de fructe, sucuri de legume sau legume
proaspete, sub diverse forme (cu e0ceptia spanacului, ciupercilor,
leguminoaselor), paste fainoase, paine, mamaliga. 5roteinele vor fi date in
cantitate limitata din- carne de vaca, gaina, oaie* peste (fiert sau fript
inabusit)* branzeturi nesarate, nefermentate. 2e vor interzice viscerele,
carnea de vitel, pui, miel, conservele de carne si peste, branzeturile sarate
fermentate, supele de carne si de oase, sosurile de carne. Carnea este
recomandabil sa fie servita numai la pranz, cu garnitura de legume.
6rasimile sunt permise in cantitati moderate, in raport de
greutatea bolnavului.
Ca deserturi, se permit cremele cu lapte, fainoasele cu lapte,
tartele cu fructe sau cu branza de vaci, aluatul fiert.
22:
2area se va da in cantitate limitata. 2unt interzise alcoolul,
cafeaua, dro#dia de bere.
Bolnavii supraponderali vor primi o alimentatie hipocalorica si
se va urmari scaderea in greutate.
cest regim nu poate singur sa ridice p1$ul urinar peste 4,
motiv pentru care se impune asocierea cu medicamente alcalinizate.

Re#imul alimentar in litia$a o1alica
Pitiaza o0alica detine o mare frecventa printre formele de
litiaza renala. )ntr$o ststistica, Penieu0 gaseste litiaze cu calciu in >7 @ din
cazuri si cu fosfat aminiamagnezian in 17 @. Cele combinate cu calciu
sunt formate din fosfat (27@), o0alat (13@) si mi0te, o0alatLfosfat (33@)*
cele pe baza de fosfat amoniacomagnezan sunt din acid uric (:@) si alte
litiaze (2@).
5rezenta unei litiaze o0alice (o0alat de calciu) impune cautarea
unuia sau a mai multora din urmatorii factori- pierderi hidrice, climat cald,
un episod oliguric, consum e0cesiv de alimente bogate in o0ilati, cresterea
calciului si acidului o0alic, eliminati prin urina.
portul e0ogen de acid o0alic este asigurat fie de alimente
o0alofore, care contin cantitati mai mari sau mai mici de acid o0alic, fie de
alimentele o0aligene, care prin descompunerea lor pot da nastere acestui
acid. 2ursele alimentare de acid o0alic sunt mai ales de origine vegetala.
Nu contin acid o0alic- dintre fructe $ mere, lamai, grephurile, iar dintre
legume $ castraveti, conopida, mazare, ridichi. Tnele alimente, cum ar fi-
cartofi, leguminoase boabe, dulciuri concentrate, paste fainoase, pot da
nastere la acid o0alic, prin descompunerea microbiana (fermentatie) la
nivelul intestinului. "e altfel, alimentele bogate in glucide sunt formatoare
de acid o0alic. 5entru acestea, unii autori recomanda reducerea cantitatii
de glucide la ma0imum 277$237g<2/ ore.
cidul o0alic mai poate lua nastere din descompunerea
glicogenului (provenit din carne), datorita unor paraziti intestinali
(ascarizi, tenie).
22>
bsorbit prin mucoasa intestinala, acidul o0alic este putin
distrus in ficat, iar restul trece in bila, de unde este eliminat prin fecale sau
trece in circulatia sanguina si va fi eliminat prin urina.
5e langa pericolul precipitarii in caile urinare, acidul o0alic
influenteaza si metabolismul calciului- pe de o parte, o0alatul de calciu
este prezent in apa si deci precipita la nivelul rinichiului, iar pe de alta
parte acidul o0alic formeaza cu calciul, la nivelul intestinului, o0alat de
calciu insolubil. dministrarea in e0ces a spanacului si, mai ales, a
rubarbei produce chiar into0icarea cu acid o0alic. 5recipitarea acidului
o0alic in caile urinare nu este proportionala cu abundenta lui in urina,
intrucat precipitarea depinde si de alti factori, dintre care pe unii i$am
aratat.
+ratamentul dietetic al litiazei o0alice, desi nu intotdeauna eficace, este
totusi o necesitate.
"e la inceput trebuie sa indicam bolnavului o cantitate mai mare de
lichide- 1,3$2 l zilnic, evitand apele alcaline si bogate in calciu, precum si
sucurile de fructe. .egimul va fi acidifiant si se vor reduce alimentele
bogate in calciu.
Se &or e1clude din dieta )olna&ilor cu litia$a o1alica alimentele care
dau nastere la o0alati in cantitate mare (o0alofore), cum ar fi- ceaiul,
cacao, cicolata, macris, rubarba, smochine, sparanghel, spanac, cartofi,
sfecla, agris, prune, dulciuri concentrate. 2e va reduce cantitatea
alimentelor cu continut moderat de o0alati. (3, :)
Bolnavii care au tendinta la o0alurie vor primi un regim sarac
in glicide, pentru a evita fermentatiile cecale generatoare de o0alati. 9ste
vorba in primul rand de alimentele care contin celuloza digestibila (cartofi,
paine neagra, leguminoase). Continutul proteic al ratiei va fi crescut
(carnea, pestele), la fel si cantitatea de cereale, alimente care acidifica
urinile si impiedica intr7o oarecare masura precipitarea o0alatilor.
Cresterea cantitatii de proteine are si avanta#ul de a #ugula
dezvoltarea e0cesiva a fermentatiilor intestinale (la nivelul cecului).
"aca cumva bolnavul sufera de un ulcer gastric cu
hiperaciditate, se va trata hiperaciditatea, care marind solubilitatea
2'7
o0alatilor alimentari, favorizeaza resorbtia intestinala si, deci, eliminarea
urinara in cantitate mare.
6rasimile se vor da in cantitate limitata. "e asemenea, sarea nu
va depasi cantitatea de /$3 g zilnic.
2e vor trata verminozele intestinale.
Alimentele permi"e &or !i-
$ laptele in cantitati mici (237$377 ml<zi), branzeturile nefermentate pana
la 177 g zilnic*
$ carnea de vita slaba, de pasare, de vitel, de peste slab, sunca slaba*
$ ouale sub forma de preparate si nu mai mult de '$/ oua saptamanal*
$ grasimile$reduse- unt (13$27 g), frisca (ma0.27$'7 g), ulei (ma0.'7$'3
ml), adaugate crud la mancare*
$ painea in cantitate limitata (pana la 277g zilnic) si numai veche*
fainoasele (orez, griG, fulgi de ovaz), de asemenea, in cantitate redusa
(pana la 277$237 g zilnic, cantarite, fierte)*
$ dintre legume- conopida, varza alba, ciuperci, salata verde, mazare,
ridichi, telina*
$ dintre fructe- mere, pere, piersici, caise, struguri, gutui*
$ dulciuri- cele cu albus, siropurile, zahar (ma0.'7$37 g zilnic) in toate
preparatele*
$ bauturi- ceai de plante (menta, musetel, matase de porumb), sucuri de
fructe si legume*
$ sarea in cantitate de 1$2 g zilnic*
$ supele de carne*
$ sosuri preparate dietetic.
2e vor da 3$4 mese zilnic in volum redus si se vor urmari ca bolnavul sa
nu creasca in greutate.
Se &or e&ita urmatoarele alimente-
$ carne grasa, conserve de carne*
$ ouale peste numarul permis saptamanal*
$ legume- spanac, sparanghel, rubarbura, cartofi si sfecla se dau in
cantitate limitata*
$ fructe- prune, agrise, coacaze, fragi, smochine, banane*
$ dulciuri- ciocolata, cacao, miere, marmelada, dulceata, gelatina*
2'1
$ condimente- piper, mustar, hrean*
$ supe de legume*
$ sosuri preparate nedietetic.
Alimente cu continut cre"cut de acid o1alic 8in m#D1''#9 819
Cacao 1777
2panac :>7
%acris :'3
Ceai :77
5iper 447
+elina 827
.ubarba 377
Ciocolata amaruie '37
2fecla '':
Alimente cu continut mo!erat in aci! o)alic (in mg01''g)
2mochine 277
5atrun#el 1>7
Coacaze ::
Ciocolata cu lapte 47
(runze de telina 37
5rune uscate /7
5ortocale 2/
Ceapa 2'
(ragi, mure 1:
fine, caise 1/
5rune verzi 17
+omate 8,3
2alata de varza 8,/
Banane, ananas 4,/
Marza de Bru0elles 3,>
2paranghel 3,2
5ere '
2'2
Caise uscate, piersici
Alimente care nu contin aci! o)alic
Carnea, pestele, branzeturile, laptele, oul, grasimile, cerealele, fainoasele,
zaharul, castravetii, ridichiile, conopida, mazarea, pepenele, strugurii,
merele, ciresele, sucurile de fructe.
Re#imul alimentar in litia$a !o"!atica 819
Pitiaza fosfatica se pune in evidenta prin e0amenul radiologic
facut incidental sau cu ocazia unei hematurii sau a unei stari febrile
cauzate de colica renala.
9liminarea de fosfati prin urina creste de cate ori este un
surmena#, stare febrila sau o alimentatie bagata in carne. 5recipitarea
fosfatului de calciu in urina are loc numai atunci cand urinile sunt alcaline.
cestea se realizeaza in e0cesul de cruditati, fara grasimi, in
hiperaciditatiile gastrice, in infectiile urinare. "e fapt, datorita alcalinitatii
urinii survin si infectii urinare, ceea ce da natere la un cerc vicios.
Calculii fosfatici devin opaci radiologic si au infatisarea
coraliforma, marind bazinetul si calicele.
Trina este tulbure, alcalina, uneori purulenta. 2edimentul
urinar contine cristale de fosfat amoniacomagnezian, solubil in mediu
acid. cidifierea urinii nu duce la dizolvarea calculului, dupa cum ne$am
astepta.
Cand tratam o litiaza fosfatica sau, mai ales, cand facem un
tratament profilactic al acestei litiaze, trebuie avut gri#a, in primul rand, sa
se dezinfecteze urina, iar in al doilea rand, sa se acidifieze urina. Cu cat
aceasta se va face mai corect dupa o operatie pentru litiaza fosfatica, cu
atat sansele de a se dezvolta un nou calcul se vor diminua.
.egimul alimentar prevede o dieta acidifianta, saraca in fosfor
si calciu, cu aport caloric scazut, sarac in grasimi, bogat in proteine, cu
cantitate de sare scazuta si bogat in lichide.
Dintre alimentele permi"e mentionam-
2''
$ lapte in cantitate limitata (237$'37 ml)*
$ carnea si pestele slabe, fripte, fierte, la cuptor in diverse preparate*
$ouale in cantitate limitata, in preprate ('$/ oua saptamanal)*
$ painea alba, intermediara, veche de o zi*
$ fainoasele de orice fel*
$ legumele cu continut scazut in calciu si care nu sunt puternic alcalinizate
ca- sparanghelul, dovleacul, dovleceii, varza de Bru0elles, mazarea,
fasolea verde*
$ fructe in cantitate redusa si numai merele, coacaze, afine, prune*
$ dulciuri- zaharul, biscuitii, aluaturile preparate cu unt, chiselul de
coacaze rosii, pra#itura cu albus de ou*
$ bauturile- ceaiul alb, ceai din cozi de cirese, de co#i de mere, cafeaua cu
apa, cacao cu apa*
$ condimentele aromate- marar, patrun#el, tarhon, leustean, otet*
$ sarea nu mai mult de 2$' g zilnic.

1.5.1%. RE6I(U4 A4I(ENTAR IN UNE4E 3O4I A4ER6ICE
Aler#ia a fost definita de catre von 5ir]uet in 1>74 desemnand
orice stare de reactivitate a organismului modificata pe baza unui
mecanism imunologic, atunci cand asupra lui actioneaza in mod repetat
diferite substante cu acest efect. (3, 1)
(enomenul alergiei rezulta din unirea antigenului (alergenului)
?substanta capabila sa provoace modificari de sensibilizare a
organismului, cu anticorpii ?substante formate de organism la patrunderea
antigenului, care sunt specifice fiecarui antigen in parte.
ntigenul poate atinge in organism fie prin contact direct cu
tegumentele si mucoasele, fie pe cale sanguina, dupa absorbtie intestinala
sau parenterala (prin in#ectii). )n urma producerii relatiei antigen$anticorp,
sunt eliberate o serie de substante iritante pentu organism, raspunzatoare
de leziune si simptomatologia clinica din diversele stari alergice. 5ot fi
astfel modificari cutanate, respiratorii, gastrointestinale, urinare, articulare,
nervoase.
2'/
lergenele pot fi de mai multe tipuri- infectioase, fungice,
inhalante, alimentare, medicamentoase. cestea se pot asocia intre ele.
"intre alergenele de origine animala amintim- carnea de porc,
oaie, vita, crustacee, vanat, ouale, laptele si derivatele.
"intre alergenele de origine vegetala citam- cerealele si
derivatele de cereale (grau, secara, porumb), legumele (rosii, ceapa,
mazare, spanac), fructele (capsuni, zmeura, coacaze, portocale), ca si unele
condimente- hreanul, mustarul, piperul.
"intre alergenele de origine chimica fac parte unele produse
chimice incorporate in alimente de tipul colorantilor, conservantilor,
edulcolorantilor, aromatizantilor s.a.
5recizam ca e0ista doua notiuni distincte care pot fi
confundate, si anume- alergia alimentara, care reprezinta alergia produsa
prin alimente si care poate fi manifestata prin tulburari circulatorii,
respiratorii, cutanate s.a. si alergia digestiva, care reprezinta locul unde
s$a e0teriorizat fenomenul alergic, fara ca producerea sa sa fie determinata
obligatoriu de un alergen alimentar.
Tneori la baza producerii unei alergii sta un singur alergen. "e
cele mai multe ori, alergia alimentara este produsa de un comple0 de
alergene, ceea ce face foarte dificil tratamentul acesteia.
)n practica, masurile dietetice care se impun in cazul alergiilor
alimentare sunt legate in primul rand de eliminarea alergenului care a
produs reactia organismului. 5e langa aceasta, trebuie luate si unele
ma"uri care ar favoriza producerea fenomenelor alergice, ca-
$e&itarea "upraalimentatiei< cu a"i#urarea unei "tari de
nutritie optime printr:un aport ec0ili)rat de !actori nutriti&iI
:e&itarea tuturor )auturilor "i alimentelor e1citanteI
:eliminarea alimentelor reputate ca "en"i)ili$ante din
practica de !iecare $iI
:e&itarea in#erarii ma"i&e a unui aliment:poate pro&oca o
reactie de "en"i)ili$areI
:e&itarea pre#atirii alimentelor prin tratamente comple1e
de #a"trote0nieI
:e&itarea o)o"elii< "urmenaJului< emotiilor.
2'3
)n ceea ce priveste modul de punere in evidenta a alergenului
alimentar fata de care organismul este sensibilizat, s$au sugerat doua
procese-
$metoda regimurilor de eliminare (.oCe)*
$metoda regimurilor de includere progresiva a alimentelor.
Regimul !e eliminare consta din cinci grupe alimentare. (iecare din
acestea este administrat timp de o saptamana, eliminandu$se pe rand cele
la care nu apare o simptomatologie care sa sugereze e0istenta unei
sensibilitati.
.egimul de includere progresiva a alimentelor se bazeaza pe
principiul pornirii de la o alimentatie foarte sumara si introducerea treptata
a unor alimente, cu urmarirea efectelor pe care le au acestea asupra
pacientului.
5rezentam mai #os un astfel de regim de includere progresiva a
alimentelor-
:$iua 1<% Q ceai cu 1':15 # $a0arI
: $iua 3 "e adau#a o c0i!la< "areI
: $iua . "e adau#a untI
: $iua 5 "e adau#a ore$ !iert< ro"iiI
: $iua / "e adau#a !aina de #rau 8!ara lapte "au ou9I
: $iua + "e adau#a !aina de "ecaraI
: $iua - "e adau#a carto!iI
:$iua * "e adau#a lapte de &acaI
:$iua 1' "e adau#a "mantana< iaurt< )ran$aI
:$iua 11 "e adau#a pa"te !ainoa"eI
:$iua 1% "e adau#a cacao 8ciocolata9I
:$iua 13 "e adau#a "uncaI
:$iua 1.<15 "e adau#a carneI
:$iua 1/ "e adau#a oua.
2e trece apoi pe intervale scurte de cate doua zile la diferite
feluri de mancare gatita in mod uzual.
"upa determinarea produsului alimentar care a provocat
alergia, se va trece in a doua faza, la regimul de desensibilizare, care va
2'4
consta din eliminarea temporara sau definitiva a alimentului incriminat din
hrana, cu reintroducerea lui treptat, in doze mici, fractionate.
)ndiferent de natura alergenului care determina reactia alergica
si de locul unde s$a produs reactia antigen$anticorp, se impune, in toate
aceste stari, un tratament dietetic corect aplicat, care va tine seama de
urmatoarele principii #enerale-
:re#imul &a !i "u!ucint cantitati&I
:&a !i corect ec0ili)rat in principii nutriti&eI
:"e &a e&ita monotoniaI
:me"ele &or !i luate la ore re#ulate< in lini"te< apoi repau"I
:"e &or e&ita e1ce"ele alimentareI
:"e &or lua in &edere e&entualele tul)urari di#e"ti&e
coe1i"tente< care pot "ta la ori#inea intretinerii re$i"tentei la
tratamentul antialer#ic.
"intre alimentele cu efect puternic sensibilizat, amintim-
pestele, crustaceele, molustele, grasimile pra#ite, mezelurile, vanatul,
conservele, ouale, ciocolata, painea, vinul, cafeaua, ceaiul, condimentele.
"intre alimentele mai rar sensibilizante citam- carnea de vita,
pui, vitel, legume verzi, paste fainoase, cartofii, fructele in general,
branzeturile, biscuitii.
1.5.13. A4I(ENTATIA< CA4E DE TRANS(ITERE A UNOR
3O4I IN5ECTIOASE ACUTE
limentele pot deveni, in anumite conditii igienico$sanitare
deficitare, cauza unor boli infectioase, fie prin germenii patogeni pe care ii
vehiculeaza, fie prin to0inele acestora, fie prin propriile albumine
degradate. "atorita compozitiei lor, reprezentata de albumine, glucide,
saruri s.a., alimentele pot constitui medii de cultura e0celente pentru unele
specii de germeni patogeni.
vand in vedere riscurile de transmitere a unor boli infectioase
acute prin alimente, se vor avea in vedere cateva reguli minime de igiena,
si anume-
2'8
$se vor cerceta intotdeauna cu multa atentie starea si aspectul
organoleptic al diverselor produse alimentare, inainte de a fi consumate,
inlaturandu$se cele alterate sau pe cale de alterare*
$este interzis consumul fructelor si al legumelor nespalate*
$este obligatorie spalarea pe maini inainte de asezarea la masa*
$se va acorda o atentie deosebita aspectului unor alimente
conservate*
$se va evita consumul unor alimente cu grad mare de
perisabilitate (maioneza, icre, creme), mai ales in sezonul cald, cand nu
sunt conditii adecvate de pastrare*
$alimentele se vor pastra acoperite si ferite de contactul cu
mustele si alti factori care transmit boli infectioase sau germenii acestora*
respectarea acestor masuri a#uta la prevenirea bolilor
infectioase acute transmise prin alimente contaminate, dietetica
reprezentand astfel o arma profilactica in ansamblul celorlalte mi#loace de
lupta antiinfectioasa.

CAPITO4U4 ,I
1./. SCBE(E DE RE6I(URI PENTRU UNE4E 3O4I 819

19 RE6I( RATIONA4 DE CRUTARE< PRE6ATIT
DIETETIC
Caracteristici- Normocaloric
Normoprotidic
Normolipidic
Papte si produse lactate- permise toate.
Carne si peste- carne (277$237 g<zi). %ezeluri, peste, conserve de carne si
peste.
2':
,ua- permise fara abuz.
6rasimi- permise cele nepra#ite.
5aine- intermediara sau alba.
(ainoase- permise cu moderatie, de orice fel.
Pegume- permise toate, ca salate de cruditati, ca piureuri, sufleuri,
budinci, mancaruri de legume.
(ructe- permise toate, crude, coapte, ca sucuri de fructe, in preparate.
"ulciuri- permise, cu moderatie.
Bauturi- permise toate, cu e0ceptia celor alcoolice.
2odiu- in cantitate normala.
Mitamine- din lapte, oua, paine, fructe si legume.
Condimente- permise toate.
6ustari- permise toate (dar nu e0agerat de sarate, piperate).
2upe- permise toate (cu e0ceptia celor cu rantas).
2osuri- permise, preparate dietetic.
,rar mese- 3<zi.
%9 RE6I( PENTRU 6ASTRITA ACUTA SI CRONICA< 3OA4A
U4CEROASA
(aza dureroasa (stadiul )), primele 3$8 zile.
Caracteristici- Bipocaloric
Bipo#lucidic
Normo:0ipoprotidic
Normo:0ipolipidic
Carne si peste- $
Papte si produse lactate- 1 377$2 777 ml<2/ ore.
,ua, paine, fainoase, legume, fructe $$$
"ulciuri- '7$/7 g zahar.
6rasimi- uneori frisca si smantana.
Bauturi- lapte, ceaiuri, ape alcaline.
2odiu- din lapte (7,83$1 g <2/ ore), din apele alcaline.
Mitamine- se vor da parenteral.
2'>
Condimente, gustari, supe, sosuri $ nu*
,rar mese- ziua, la 2 ore, noaptea, la / ore.
)ndicatii speciale- uneori se prefera 1 777 ml lapte L 237 g smantana sau
frisca L zahar ('7$/7 g).
39 RE6I( PENTRU 3OA4A U4CEROASA< 5A7A DUREROASA<
PUSEU ACUT 8STADIU4 II9 SI CRONIC
2tadiul )) (urmatoarele zile dupa saptamana ))
Caracteristici- Normo:0ipocaloric
Normo:0iperprotidic
Normolipidic
Papte si produse lactate- lapte 1 777 ml<2/ ore, branza de vaci.
Carne si peste-$
,ua- in sufleuri, ca omleta cu aburi, oua moi, spume de albus sau in alte
preparate.
5aine-$
(ainoase- chisel de lapte, spuma de griG, taitei cu lapte, casa de griG,
mucilagii.
Pegume- pireuri batute cu lapte
(ructe- gelatina din sucuri de fructe, sucuri cu frisca, piureuri din fructe
coapte.
"ulciuri- lapte de pasare, crema de oua, savarina, sarlota, bezele, frisca.
6rasimi- unt, smantana, frisca.
Bauturi- lapte, ceaiuri de plante, ape alcaline.
2odiu- dupa indicatii.
Mitamine- din lapte, oua, frisca, fructe, legume.
Condimente-$
6ustari- branza de vaci cu smantana, oua moi.
2upe- supe mucilaginoase, supe de fainoase, supe$creme de legume, supa
de franzela.
2osuri- sos alb dietetic, sos de smantana, sos din legume permise.
,rar mese- la ' ore, mici ca volum.
2/7
)ndicatii speciale- la culcare se bea un pahar de lapte cu frisca.
4) RE6I( PENTRU 6ASTRITA CRONICA BIPERACIDA<
3OA4A U4CEROASA< 5A7A DUREROASA< PUSEU ACUT
8STADIU4 III9 SI CRONIC
Caracteristici- Normo:0ipercaloric
Normo:0iperprotidic
Normolipidic
Normo:0iper#lucidic< din !ainoa"e
Paptele si produsele lactate- lapte 1 777 ml<2/ ore, branza de vaci, cas,
urda, telemea desarata, svaiter.
Carne si peste- 177$137 g carne slaba tocata (sau 277 g peste slab).
,ua- fierte moi ca omleta dietetica, in preparate ca sufleuri, spume de
albus, budinci.
5aine- alba 177 g, veche de o zi.
(ainoase- griG, orez, taitei.
Pegume- in supe$creme de legume, in piureuri, in sufleuri, budinci
(ructe- gelatine din sucuri de fructe, fructe coapte, spume de fructe,
"ulciuri- lapte de pasare, ecler, tarta, pandiGpan, papanasi, savarina,
bezele.
6rasimi- unt, smantana, frisca, ulei.
Bauturi- lapte, ceaiuri de plante, ape alcaline.
2odiu- normal.
Mitamine- din lapte, oua, sucuri de fructe si de legume.
Condimente- vanilie.
6ustari- diferite branzeturi permise, cartofi copti cu unt.
2upe- supe$creme de legume, supe de fainoase, supe de franzela, supe
slabe de carne.
2osuri- sos alb dietetic, sos de legume, sos cu smantana, putina maioneza.
,rar mese- 3< zi.
2/1
59 RE6I( PENTRU 6ASTRITA ACUTA BIPOACIDA< CU
DIAREE<
ENTEROCO4ITE ACUTE 8DIN 7IUA A III A9< DIAREE DE
5ER(ENTATIE
Caracteristici2 Bipocaporic
Biperprotidic
Bipolipidic
Bipo#lucidic
Papte si derivate- branza de vaci, telemea desarata, iaurt
Carne si peste- 137g<zi fripta, perisoare sau chiftele fierte la aburi, peste
rasol, peste in aspic.
,ua, grasimi, condimente, gustari si sosuri $$$
5aine- alba 177g pra#ita, psmeti uscati.
(ainoase- in supe$creme, sufleuri cu branza sau carne.
Pegume- morcovi, dovlecei cu adaos de fainoase.
(ructe-sucuri de fructe bogate in tanin sub forma de chiseluri.
"ulciuri- chisel de cacao cu apa, chisel din sucuri de fructe de tanin.
Bauturi- ceaiuri calde, apa de orez.
2odiu- normal.
Mitamine- din sucuri de fructe, ceai de maces si de coct de tarata.
2upe- supe limpezi de morcovi, supe$creme de orez.
,rar mese- 3<zi (mici ca volum).
)ndicatii speciale- in enterecolita acuta se va da un regim hidric.
2/2
/9 RE6I( PENTRU ENTEROCO4ITA CRONICA< 6ASTRITA
CRONICA < BIPO: SAU ANACIDA< DIAREEA DE
5ER(ENTATIE
Caracteristici- Normocaloric
Biperprotodic
Bipolipidic
Normo#lucidic
Papte si derivate- laptele numai in preparate, iaurt proaspat, branza de
vaci, telemea, cascaval.
Carne si peste- carne fripta, fiarta, tocata, peste rasol, peste in pergament.
,ua- in preparate, ca spume de albus.
5aine- alba pra#ita.
(ainoase- se va da limitata in sufleuri, budinci, aluaturi.
Pegume- se vor da fierte, pasate, ca piureuri, soteuri, sufleuri.
Cartofii se dau limitat.
2e e0clud leguminoasele.
(ructe- gelatina din sucuri de fructe, piureuri de fructe, fructe coapte.
"ulciuri- gelatine, chiseluri, biscuiti, piscoturi d sampanie, ecleruri, tarte.
6rasimi- unt '7 g, ulei fiert.
Bauturi- ceaiuri, cafea neagra sabla, cacao, lapte.
2odiu- normal.
Mitamine- din sucuri de fructe, ceai de maces.
Condimente- cimbru, dafin, usturoi, verdeturi aromate, scortisoara.
6ustari- branzeturi nefermentate, sunca, muschi tiganesc, carne fiarta.
2upe- supe$creme de legume, bors de legume, supe slabe de carne, bors de
carne.
2osuri- din ziama de carne, necondimentate, iritante, fara rantas.
,rar mese- 3<zi mici ca volum.
)ndicatii speciale- se prefera proteinele din carne, supa de carne, branza
telemea.
2/'
+9 RE6I( PENTRU CO4ICISTITE4E ACUTE 8DUPA 3 7I4E9<
DIS@INE7II 3I4IARE BIPERTONE< BIPER@INETICE
Caracteristici- Bipocaloric
Normoprotodic
Bipolipidic
Normo#lucidic
Papte si derivate- iaurt, branza de vaci, cas, urda.
Carne si peste- de pasare, pui, vitel, tocata, fiarta la aburi 177 g, peste alb
slab.
,ua- preparate cu spume de albus cu zahar, bezele.
5aine- alba pra#ita.
(ainoase- spume cu lapte si apa din griG, orez, taitei, sufleuri cu albus.
Pegume- supe$creme, piureuri, soteuri, budinci din piureuri de legume si
cartofi copti.
(ructe- piureuri de fructe coapte, compot pasat, fructe cu spuma de albus,
gelatine.
"ulciuri- gelatine,chiseluri, spume de griG cu lapte, bezele.
6rasimi- unt 27 g.
Bauturi- ceaiuri calde dupa mesele principale, citronade si oran#ade.
2odiu- pana la 2,/ g<zi.
Mitamine- din citronada cu apa, ceai de maces, decoct de tarata.
Condimente- vanilie, coa#a de lamaie.
6ustari- branzeturi nefermentate.
2upe- de legume acrite cu lamaie, de fainoase, de cartofi, de suc de rosii.
2osuri- de rosii.
,rar mese- 4$:<zi.
)ndicatii speciale- in puseul acut- primele 2/ ore$ dieta hidrica (limonade,
siropuri, ceai, bulion de legume) la /: ore mucilagii din fainoase, paine
pra#ita.
2//
-9 RE6I( PENTRU CO4ECISTITE4E CRONICE
Caracteristici2 Normo:0ipocaloric
Normoprotidic
Normo:0ipolipidic
Normo#lucidic
Papte si derivate- lapte batut, iaurt, branzeturi nefermentate.
Carne si peste- carne slaba, peste slab alb.
,ua- in preparate, omleta la aburi, crema de ou la ceasca, ou fiert moale.
5aine- alba sau intermediara.
(ainoase- rafinate.
Pegume- permise toate, cu e0ceptia celor cu glucoza grosolana.
(ructe- permise, dupa toleranta.
"ulciuri- peltea, marmelada, aluat fiert, tarta.
$interzise- aluaturile calde dospite, foieta#ele, pra#ituri cu nuci, alune,
migdale.
6rasimi- unt 17 g, ulei '7 g.
Bauturi- ceaiuri, lapte cu ceai, sucuri de fructe si legume, citronade si
oran#ade.
2odiu- normal.
Mitamine- din fructe crude, sucuri din fructe si legume, salate, paine.
Condimente- cimbru, tarhon, darin, verdeturi, scortisoare.
6ustari- branzeturi nefermentate, tartine cu sunca slaba, tartine cu pateu
dietetic.
2upe- supe$creme, supe fainoase, supe slabe de carne, de rosii, bors de
sfecla.
2osuri-toate sosurile preparate dietetic fara ceapa si rantas pra#it.
,rar mese- 3<zi.
*9 RE6I( PENTRU BEPATITA CRONICA A6RESI,A SI CIRO7A
CO(PENSATA
2/3
Caracteristici- Normo:0ipercaloric
Normoprotidic
Normo#lucidic
Normo:0iperlipidic
Papte si derivate- lapte, iaurt dietetic, branzeturi nefermentate, branza de
vaci.
Carne si peste- carne slaba, fiarta, tocata, la cuptor, peste alb slab.
,ua- in preparate, omleta la aburi, ou fiert moale, crema de oua la ceasca.
5aine- alba si intermediara.
(ainoase- rafinate.
Pegume permise- toate cu e0ceptia celor cu celuloza grosolana (ridichi,
castraveti, gulii)
(ructe- peltea, marmelade, gelatine, tarte.
$ $ interzise- aluaturi calde dospite, foita#e, pra#ituri cu nuci,
alune, migdale.
6rasimi- unt 17$27 g, ulei '7 g.
Bauturi- ceaiuri, lapte, sucuri de fructe si legume si citronade.
2odiu- normal.
Mitamine- din fructe, sucuri de fructe si legume, salate.
Condimente- cimbru, tarhon, dafin.
6ustari-branzeturi nefermentate, tartine cu sunca slaba, pateu dietetic.
2upe- supe$creme de legume, de fainoase, de rosii, bors de sfecla.
2osuri- toate sosurile dietetice fara rantas si ceapa pra#ita.
,rar mese- 3<zi.
1'9 RE6I( PENTRU 64O(ERU4ONE5RITA ACUTA 8IN
PERIOADA CU DIURE7A PESTE 1''' (4D7I9
Caracteristici2 Normo:0ipercaloric
Bipoprotidic
2/4
Biper#lucidic
Biperlipidic 8moderat9
Bipo"odat
Papte si produse lactate- lapte desodat, branza de vaci, cas.
Carne si peste- carne fiarta, apoi fripta sau la cuptor si peste de rau fiert
apoi fript la cuptor, gratar$in limita proteinelor permise.
,ua- 1$2 galbenusuri in preparate, ca omleta.
5aine- alba fara sare, intermediara.
(ainoase- permise totate, ca budinci, preparate cu laptele permis, cu nuci,
cu zahar.
Pegume- permise cu salate de cruditati (bogate in ulei), piureuri, soteuri cu
unt.
(ructe- crude, ca salate de fructe cu frisca, cu nuci, zahar, inghetate,
spume, fructe coapte si compoturi.
"ulciuri- taitei cu nuci si zahar, tarte, ecler, savarine, clatite cu dulceata.
6rasimi- unt desarat, ulei, smantana, frisca.
Bauturi- din sucuri de fructe si ceai din co#i de cirese, matase de porumb si
maces.
2odiu- cca. '77$377 mg initial, apoi conform prescriptiei.
Condimente- permise aromatele, interzise picantele, mustarul.
6ustari- cartofi copti cu unt.
2upe- supe de legume, de fainoase, de fructe.
2osuri-permise toate sosurile dietetice preparate fara sare, aromatizate cu
condimentele permise.
,rar mese- 3$4< zi.
)ndicatii speciale- in toata perioada oligo$anurica se va da un regim de
foame desodat
119 RE6I( PENTRU 64O(ERU4ONE5RITA CU SINDRO(
NE5ROTIC
Caracteristici- Normocaloric
Normo:0iperprotidic
2/8
Normo:0iper#lucidic
Bipolipidic
Bipo"odat
Papte si derivate- lapte, branza de vaci, cas, iaurt, urda (sodate sau
desodate)
Carne si peste- carne fripta, tocata, peste de rau fiert, fript, gratar.
,ua- 1ou<zi sau 2 albusuri (ca omleta de albus)
5aine- alba fara sare.
(ainoase-permise toate preparatele cu lapte, branza, carne, ca budinci sau
cu unt, zahar si nuci.
Pegume- salate de cruditati, piureuri, soteuri
(ructe- crude, salate de fructe, piureuri de fructe, compoturi,
"ulceturi- aluaturi fara sare si bicarbonat, cu grasime putina, fainoase cu
lapte, cu fructe
6rasimi- unt 3 g, ulei 13 g
Bauturi- sucuri de fructe, ceaiuri dietetice.
2odiu- 1$' g (in functie de prezenta edemelor
Condimente- permise toate aromatele, interzis piperul
Mitamine- din fructele si legumele permise
6ustari- branza desodata, carne fiarta, cartofi copti, ou moale
2upe- supe de legume, de fainoase, de fructe
2osuri- permise toate sosurile dietetice, bine aromate.
,rar mese- 3$4<zi
1%9 RE6I( PENTRU INSU5ICIENTA RENA4A CRONICA
Caracteristici- Bipercaloric
Bipoprotidic
Biper#lucidic
Biperlipidic 8moderat9
Bipo"odat 8e&entual9
Papte si derivate- branza de vaci, cas, urda, iaurt.
Carne si peste- in limita proteinelor permise, carne fiarta, pra#ita, #nitel,
peste rasol, fript la cuptor
2/:
,ua- se prefera galbenusul, albusul in limita proteinelor permise
5aine- alba
(ainoase- permise toate cu branza, cu carne sau cu unt, zahar, nuci
Pegume- salata de cruditati, soteuri, piureuri
(ructe- crude in preparate (spume, tarte), coapte, compoturi
"ulciuri- deserturi cu miere, fructe cu frisca, marmelade, nuci, smantana,
frisca, ulei.
Bauturi- in general permise cu e0ceptia celor alcoolice. Cantitatea dupa
indicatia medicului.
2odiu- cca. 2$' g (se va reduce la 377 mg in caz de edeme).
Mitamine- din fructe crude, legume crude si altele
Condimente- permise aromatele.
6ustari- cartofi copti cu unt, crochete cu cartofi, fructe cu frisca.
2upe- de legume, de fainoase.
2osuri- permise cele dietetice cu condimente neiritante.
,rar mese- 3$4<zi.
139 RE6I(U4 PENTRU DIA3ETU4 7ABARAT 5ARA
CO(P4ICATII
Caracteristici2 Normocaloric
Normoprotidic
Bipo#lucidic
Normolipidic
Papte si derivate- laptele(cantarit), branza de vaci ( cantarita), telemea,
branzeturi de orice fel.
Carne si peste- permise carnea si pestele de orice fel, conservele de carne
si peste, mezelurile
,ua- permise fierte, in preparate
5aine- intermediara sau hipoglucidica (numai pe gratar)
(ainoase- permise toate, dar numai cantarite, in limita glucidelor din ratie
Pegumele- cele sub 3@ glucide necantarite, cele cu 17@ glucide pe cantar
(morcovi, sfecta, telina). 2e dau ca salate, piureuri, mancaruri de legume.
2/>
(ructe- permise, cele sub 17 @ si cu 17 @ glucide (in limita glucidelor din
ratie)
"ulciuri- lapte de pasare, gelatine.
6rasimi- unt 17 g, ulei 37 g
Bauturi- lapte, ceaiuri, sifon diabetic
2odiu- normal.
Mitamine- din fructele si legumele permise, oua, lapte, paine
Condimente- permise toate.
6ustari- branzeturi, sardele
2upe- din oase, carne, supe din legume permise.
2osuri- permise toate, fara faina (in cazul cand se foloseste, se va calcula
in limita glucidelor din ratie).
,rar mese- /$4<zi (in functie de tratamentul cu insulina).
)ndicatii speciale- glucidele se dau cantarite si repartizate pe mese, in
functie de tratament.
1.9 RE6I(U4 PENTRU O3E7ITATE
+ipuri de regim- I. Po"t complet
II. re#im cu %-' calorii
III. re#im cu .'' calorii
I,. re#im cu /'' calorii
I. Po"t complet- ceai 1 377 ml<zi, indulcit cu zaharina, vitamine
parenteral
II. Re#im cu %-' calorii- branza de vaci '77 g.
III. Re#im cu .'' calorii- lapte 237 ml, branza de vaci 177 g,
carne 177 g, mere 277 g, morcovi, dovleci, albitura 177 g (sau legume cu
3 @ glucide, 377 g)
I,. Re#im cu /'' calorii- lapte 237 ml, branza de vaci 177g, carne
slaba 137g, mere 277g, morcovi, dovlecei, albitura 177g (sau legume cu
3@ glucide, 377g).
237
159 RE6I( PENTRU IN5ARCTU4 (IOCARDIC SI
INSU5ICIENTA CARDIACA DECO(PENSATA
+ipuri de regim2 I. Primele %.:.- ore ( in infarctul miocardic).
II. Saptamana I ( in infarctul miocardic si insuficienta
cardiaca decompensata).
III. Saptamana a II a ( in infarctul miocardic si
insuficienta cardiaca decompensata).
I. Primele %.:.- ore re#im 0idric- sucuri de fructe, apa, ceaiuri
(1 777$1 377 ml<zi) administrate fractionat, cu lingurita.
II. Saptamana I, regim cu- :77$1 777 cal.<zi, 37 g proteine, 27 g
lipide, 137 g glucide, strict hiposodat, semilichid compus din- supe$creme
de legume, piureuri de legume cu lapte, gelatine, budinci, terciuri de
fainoase, cu lapte, numai 3 g unt (la una din mese).
III. Saptamana a II a
Caracteristici- normo:80ipo:3'' m#9:"odat
Bipolipidic
Bipoprotidic
Normo#lucidic
$compus din - supe$creme de legume, piureuri de legume, cu lapte, iaurt,
budinci, carne tocata, salate rase, soteuri de legume cu ulei..
1/9 RE6I( PENTRU BIPERURICE(II SI 4ITIA7A URICA
Caracteristici2 Bipocaloric
Bipoprotidic 80ipopurinic9
Bipolipidic
Normo#lucidic
Bipo"odat
3o#at in lic0ide
3o#at in re$iduuri
231
Alcalini$at
Papte si derivate- laptele, branzeturile nesarate, sarace in lipide
Carne si peste- in cantitate redusa (177 g<zi) de '$/ ori<sapt (fiarta, de la
rece).
:inter$i"e-$ toate alimentele bogate in purine- viscere, momite, scrumbii,
sardele, heringi, ansoa.
,ua- 1 ou la 2 zile.
5aine- alba, pra#ita sau veche de o zi.
(ainoase- permise toate.
Pegume- permise cele verzi ca salate, fierte ca supe creme de legume,
piureuri
$interzise- fasolea, bobul ,lintea, mazarea
(ructe- permise toate sau in compoturi
$inter$i"e- cele oleaginoase.
"ulciuri- mere, aluaturi fara grasime
$inter$i"e- ciocolata, patiseria de baza de creme si foita#e
6rasimi permise, in cantitate redusa ( la mancare)
Bauturi- sucuri de fructe, ape alcaline, lapte degresat, ceaiuri de plante
$inter$i"e- bauturi alcoolice, cacaoa, cafeaua
2odiu- in cantitate redusa (dupa prescriptia medicului)
Mitamine- din fructele si legumele permise.
Condimente- otet, lamaie, foi de dafin*
$ inter$i"e- picantele
2upe- supe$creme de legume, de fainoase
2osuri-$$
,rar mese- /$3<zi
)ndicatii speciale- in puseul acut (primele /: de ore), regimul va fi compus
din orez, paste fainoase, supe$creme de legume, piureuri.
(elurile de mancare vor fi pregatite cat mai simplu, fara sare si grasimi*
1+9 RE6I( PENTRU 4ITIA7A O[A4ICA
Caracteristici- Bipo:normocaloric
232
Biperprotidic
Bipolipidic
Bipo#lucidic
Acidi!iant
3o#at in lic0ide
Papte si derivate- permise branzeturile
Carne si peste- carne slaba de vaca, pasare, porc, peste slab proaspat,
sunca slaba
,ua- permise, cu moderatie
5aine- alba, intermediara cu moderatie
(ainoase- ores, griG, fulgi de ovaz
Pegume- conopida, castraveti, mazare, ridichi, varza alba*
$inter$i"e- spanac, saranghel, rubarba, stevia*
(ructe- mere, pere, piersici, banane, agrise*
"ulciuri- din fructele permise(limitat), cu branza
$inter$i"e- alimente fermentescibile, ciocolata, cacao
6rasimi- permise in cantitate redusa (unt, frisca)
Bauturi- apele alcaline, ceaiuri, cacao
2odiu- in cantitate limitata
Mitamine- din fructele si legumele permise
Condimente- vanilie
2upe- bulion de carne
2osuri- permise, cele preparate dietetic
,rar mese- 3<zi
1-9 RE6I( PENTRU ATEROSC4ERO7A
Caracteristici2 Bipocaloric
Bipolipidic
Bipo#lucidic
Biper:normoprotidic
Papte si derivate- lapte ecremat, lapte batut, iaurt degresat, branza slaba de
vaci
23'
Carne si peste- carne slaba de vaca, oaie, friptura innabusita, mezeluri,
peste slab de rau*
$inter$i"e- afumaturile, marinatele, scrumbiile sarate, pestele gras
,ua- albusul permis fara restrictie, galbenusul permis cu moderatie in
preparate la toate mesele
5aine- in cantitate limitata 237g<zi
(ainoase- griG, orez, fulgi de ovaz
Pegume- permise din abundenta ca salate proaspete
(ructe- permise din abundenta, proaspete, in compoturi.
$ inter$i"e $ cele oleaginoase
"ulciuri- permise cele preparate din albus, rulade, papanasi fierti
$inter$i"e- dulceata, ciocolata, cozonacul
6rasimi- permise in cantitate limitata (47$87 g<zi, luandu$se in calcul si
cele din alimente).
Bauturi-ceaiuri de plante, sucuri de fructe si legume, lapte ecremat*
$ inter$i"e: cele alcoolice
2odiu- dupa prescriptia medicului
Mitamine- din fructe si legume, dro#dia de bere*
Condimente- permise aromatele
2upe- supe$creme de legume sau limpezi de legume, borsuri de perisoare
2osuri- permise cele dietetice( se pot permite chiar mici cantitati de faina
pentru legarea sosurilor). ? inter$i"e $ sosuri cu smantana, unt, cele
preparate nedietetic.
,rar mese- 3<zi.

23/

ANE[A I

+abelul 1- Compo$i?ia alimentelor (1)
233
$enumire alimente 6e
c17
7
'6e
c
'rot
.
4ip. 8luc. !al
Papte de vacF
integral
27 177 ',3 ',4 /,: 48
Papte de vacF cu '@
grFsime
1' 177 ',3 ',7 /,: 42
Papte de vacF cu 2@
grFsime
177 ',3 2,7 /,> 3'
Papte de vacF cu
1,8@ grFsime
177 ',3 1,8 /,> 37
Papte de vacF cu
1,3@ grFsime
177 ',3 1,3 3,7 />
Papte smJntJnit 177 ',3 7,1 3,7 ':
Papte de bivoliEF 177 3,4 4,3 /,> 17/
Papte de oaie 177 4,7 8,3 /,4 11'
Papte de caprF 177 ',3 ',8 /,3 48
Papte de vacF bFtut
integral
177 ',3 ',4 ',> 4/
Papte de vacF bFtut
degresat
177 ',/ 7,1 /,7 '1
Papte e0tra 177 /,7 /,7 ',7 48
Papte gras 177 ',2 2,4 /,7 3/
Papte degresat 177 ',2 7,1 ',> '7
Chefir 177 /,7 2,: /,7 3>
2ana 177 ',3 ',4 /,7 4/
Papte praf din lapte
normalizat
177 28,7 2/,7 /7,7 />:
Papte praf din lapte
parEial degresat
177 '7,7 14,7 /3,7 /34
BrJnzF foarte grasF
de vacF
177 11,7 13,3 8,7 21:
BrJnzF grasF de vacF 177 1',7 >,7 /,3 133
BrJnzF slabF de vacF 177 18,7 1,2 /,7 >8
BrJnzF slabF de vacF
din lapte praf
177 18,3 7,: 3,7 177
BrJnzF de burduf 177 2/,7 24,7 1,3 '/4
BrJnzF telemea de
oaie
177 17,> 2/,7 1,7 '73
BrJnzF telemea de
vacF
177 18,7 18,2 1,7 2/'
234
*enumire
alimente
Nec1'' ,Nec ,rot
.
(i&
.
1luc. Cal
Carne de
vacF slabF
'7 1/' 27,/ 2,2 17
/
Carne de
vacF
semigrasF
'7 1/' 18,7 8,7 1'
/
Carne de
vaca grasa
'7 1/' 1/,7 27,
7
2/
'
Carne de
viEel slabF
'3 1// 22,7 ',7 11
:
Carne de
viEel
semigrasF
'3 13/ 27,3 4,: 1/
>
Carne de
porc grasF
27 123 13,7 '2,
7
'3
>
Carne de
porc
semigrasF
27 123 14,' 2',
7
2:
1
Carne de
porc slabF
27 123 27,/ 4,' 1/
2
Carne de
oaie slabF
23 1'' 27,7 4,3 1/
/
Carne de
oaie
semigrasF
23 1'' 18,7 2:,
7
''
1
Carne de
miel
'7 1/' 1:,7 27,
7
24
7
Carne de
gFinF
slabF
27 123 27,7 3,7 12
:
Carne de
gFinF
27 123 1>,7 >,3 14
8
238
grasF
Carne de
curcF
slabF
1/ 114 23,3 :,3 18
>
Carne de
curca
grasF
1/ 114 27,4 13,
'
22
8
Carne de
gJscF
semigrasF
13 11: 1:,/ 27,
7
24
7
Carne de
gJscF
grasF
13 11: 14,7 '3,
7
'>
2
Carne de
raEF
13 11: 1>,4 :,7 13
3
Carne de
cal
'7 1/' 21,7 2,3 1,7 11
'
Carne de
cFprioarF
23 1'' 27,7 1,> 17
7
Carne de
iepure
14 11: 22,7 1,7 >:
Carne de
mistreE
27 123 22,7 2,3 11
/
Creier de
bovine
177 17,3 >,7 12
8
(icat de
bovine
177 27,7 3,7 /,7 1/
4
(icat de
porc
177 1>,7 4,7 ',7 1/
4
.inichi de
bovine, de
porc
177 1:,7 3,7 12
7
)nimF de
bovine
177 14,7 ',3 7,: 17
1
23:
CJrnaEi
afumaEi de
porc
177 1',7 2>,
7
'2
'
CJrnaEi
Bicaz
177 12,3 27,
7
2'
8
CJrnaEi
caltaboG
177 12,: '1,
3
'/
3
CJrnaEi
1arghita
177 18,7 24,
7
7,: '1
3
CJrnaEi
%ehedinEi
177 17,7 18,
4
27
3
CJrnaEi
%untenia
177 11,7 23,
7
28
:
CJrnaEi
5lai
177 1/,7 /',
7
1,> /4
3
CJrnaEi
SibleG
177 :,7 23,
7
1,4 28
2
CJrnaEi
+randafir
177 11,8 28,
/
1,8 '1
7
CremCurs
ti
177 11,7 21,
4
1,2 23
1
PeberCurs
t
177 17,/ 23,
>
1,2 2:
:
Peber
Pitoral
177 13,/ 21,
1
1,1 24
/
5arizer 177 17,: 22,
7
22,7 23
'
5arizer de
porc
177 12,2 1/,
8
1/,8 1>
1
5arizer
dietetic
177 1/,' 11,
3
11,3 18
'
2alam
Bihor,
BucureGti,
177 11,3 23,
7
23,7 2:
2
23>
%untenia
2alam
%ioriEa,
%istreEul,
de porc
177 17,3 2>,
3
2>,3 '2
7
$enumire
alimente
6ec1
77
'6e
c
'ro
t.
4ip
.
8lu
c.
!a
l
2alam 2iretul 177 1',
'
18,
'
1,1 22
7
2alam de varF 177 1/,
7
'3,
7
7,: ':
4
2alam
Mictoria
177 1/,
>
:,1 1,' 1/
2
2alam de tip
2ibiu
177 24,
3
/',
7
37
:
duncF,
muGchi
EigFnesc
177 2',
7
2/,
7
'1
8
duncF
%untenia
177 17,
:
4,3 8,2 1'
/
+obF 177 17,
7
18,
3
1,7 27
:
5ateuri, paste
de carne
177 12,
2
21,
7
2,' 23
3
Carne tocatF
pentru mici
177 12,
'
14,
>
1,7 21
2
Carne tocatF
pentru
pJr#oale
177 >,7 >,> /,> 1/
>
Carne tocatF
pentru
sarmale
177 :,' '2,
3
4,2 '4
2
Carne de porc 177 3,3 :,/ >,7 1'
247
cu fasole
boabe
8
Carne de vitF
cu fasole
boabe
177 17,
7
4,7 >,/ 1'
3
5iept
condimentat
cu fasole
boabe
177 3,> 3,: 12,7 12
8
2alam cu
fasole boabe
177 8,1 4,4 1',7 1/
/
Carne de porc
cu mazFre
177 8,: 17,
7
17,7 14
4
BabuGcF 33 222 18,
'
/,3 11
'
Calcan 47 237 18,
7
2,7 ::
Cod /3 1:2 1>,
7
1,7 :8
Crap 33 222 1:,
>
2,: 17
/
Crap de
eleGteu
33 22,2 14,
7
1,7 13
>
1eringi de
primFvarF(sla
bi)
/3 1:2 1>,
1
4,3 1'
>
1ering de
varF, toamnF,
iarnF (graGi)
/3 1:2 18,
8
1:,
3
2/
3
%acrou 43 2:4 22,
7
17,
7
1:
'
%orun 1/ 114 18,
3
/,8 11
3
Nisetru 1/ 114 1:, 11, 2'
241
3 8 8
5lFticF 33 222 14,
>
',7 8:
dalFu /7 148 1>,
/
>,7 :'
2crumbii de
"unFre
/3 1:2 1/,
2
24,
7
'7
7
2omn panF 12 11/ 14,
:
1:,
:
2/
/
2tavrid 43 2:4 1:,
:
/,7 11
/
dtiucF /3 1:2 1>,
7
/,7 :2
Crap sFrat 38 2'2 2/,
/
/,/ 1/
1
1eringi slabi,
sFraEi
/: 1>/ 1>,
7
4,2 1'
3
1eringi graGi,
sFraEi
/: 1>/ 1>,
7
1>,
7
23
7
2crumbii de
"unFre,sFraEi
/: 1>/ 27,
7
27,
8
28
/
dtiucF sFratF /: 1>/ 22,
:
3,7 >:
)cre de crap 177 23 ',7 1'
7
)cre de
%anciuria
177 '3,
7
12,
7
23
3
)cre
Negre(caviar)
177 24,
7
13,
7
2/
4
)cre de dtiucF 177 28,
7
1,3 12
3
BabuGcF In
sos tomat
177 11,
7
:,: /,3 1/
3
Caras In sos 177 >,' >,7 3,/ 1/
242
tomat /
Crap In sos
tomat
177 11,
7
>,7 ',3 1/
'
%acrou In
ulei
177 1>,
/
21,
3
2,7 2:
7
%acrou In sos
tomat
177 14,
4
1/,
4
2,: 21
3
%erlucius In
sos picant
177 1>,
7
1/,
7
',7 27
>
2ardinF In
ulei
177 18,
:
27,
8
2,7 24
4
$enumire
alimente
6ec1
77
'6e
c
'ro
t.
4ip
.
8lu
c.
!a
l
2ardinF In sos
tomat
177 14,
7
11,
7
2,2 18
8
2ardinF In sos
marinat
177 18,
8
12,
3
2,7 1>
7
2travid In ulei 177 18,
7
1:,
7
2,7 2'
8
2travid In sos
tomat
177 13,
/
/,7 2,3 11
7
2travid In sos
tomat cu
legume
177 17,
8
:,7 3,7 1'
:
2travid In suc
propriu
177 18,
2
:,8 ',3 13
1
dtiucF In sos
tomat
177 1/,
2
/,7 2,: 12
'
5aste de peGte 177 1/,
8
1/,
3
3,4 21
:
,u de gFinF,
integral
177 1/,
7
12,
7
7,4 18
1
6FlbenuGi de
ou de gFinF
177 14,
7
'2,
7
7,' '4
/
24'
lbuG de ou
de gFinF
177 1',
7
7,2 7,3 38
,u de raEF 177 11,
8
1',
'
7,' 18
'
5raf de ou de
gFinF, integral
177 /3,
7
/7,
7
1,: 34
/
ndive 7 '' 1,3 7,2 ',7 22
nghinare 4' 2,8 7,8 1,7 ':
rdei gras
verde
28 1,'
8
1,1 2,3 23
rdei gras
roGu
1'8 1,8 7,/ 2,3 '>
Cartofi noi 173 1,3 7,2 18,/ :7
Cartofi maturi 127 2,3 7,1
3
27 ::
CastraveEi 1': 2> 7,2 2,> 1:
CeapF verde 173 1,3 7,2 2,7 27
CeapF uscatF 174 1,7
4
7,2 :,7 /3
Ciuperci 1:3 3,7 7,3 2,' 2>
ConopidF 142 2,: 7,2
8
',> '7
"ovlecei 174 1,7 7,1 ',2 1:
(asole vede 117 2,7 7,2 3,8 '/
6ulii 183 /,3 7,1 1,: ''
1rean 14: ',2 7,2 1,1 :1
PobodF 173 7,3 7,2 2,> 1>
%azFre verde
boabe
21' :,/ 7,3 1/,7 >'
%Frar frunze 173 1,7 7,: 1,2 '2
%orcovi 17: 1,3 7,' 1,' //
Napi 123 2,7 7,2 1,2 '2
5FstJrnac 127 2,3 7,3 1,3 82
24/
5Ftrun#el
frunze
173 1,7
3
7,4 ',2 /4
5Ftrun#el
rFdFcini
17 17> 1,1 7,: 17,7 3'
5FtlFgele roGii ' 17' 1,1 7,' /,' 23
5raz 18 127 2,' 7,/ 17,7 3/
.idichi de
lunF
/7 148 7,: 7,1 ',: 27
.idichi de
iarnF
2: 1'> 1,' 7,1 /,> 24
2alatF verde /7 148 1,4 7,2 ',7 21
2feclF roGie 27 123 1,/ 7,1 >,7 //
2panac 27 123 ',7 7,' 2,4 24
2paranghel '' 1/> 2,7 7,2 2,4 21
SelinF
rFdFcini
/7 148 1,3 7,' 3,> ''
Trzici 3 173 8,7 7,8 8,1 4/
Tsturoi 17 111 4,: 7,2 2,4 1'
4
MarzF albF 28 1'8 1,: 7,2 3,: ''
$enumire
alimente
6ec17
7
'6e
c
'ro
t.
4ip
.
8lu
c.
!a
l
fine ' 17' 7,8 7,4 1',> 44
griGe 3 173 1,7 7,/ >,3 /8
nanas '3 13/ 7,/ 7,2 11> 32
Banane '2 1/8 1,' 7,4 13,8 8'
Caise 17 111 1,7 1,7 11,8 3'
Cantalup 32 27: 7,: 1,7 4,> '7
CFpGuni / 17/ 7,: 7,4 8,/ '>
CireGe 17 111 1,7 7,' 13,7 4:
CoacFze roGii / 17/ 1,/ 7,/ :,7 /2
CoacFze
negre
/ 17/ 1,2 7,3 17,8 3'
243
Coarne '2 1/8 7,8 7,/ 14,> 84
CorcoduGe 13 118 7,4 7,1 17,2 /3
"ude ' 17' 1,' 7,4 1/,3 :1
(ragi de
pFdure
3 173 1,' 1,7 >,: 38
6rape$fruit /7 1/3 7,4 7,2 4,3 '1
6utui 14 11> 7,3 7,3 12,7 34
PFmJie '3 13/ 1,7 7,' 4,7 '1
%andarine ': 141 7,: 7,2 >,7 /2
%FceGe 13 118 /,1 1,2 21,: 12
8
%ere : 17> 7,' 7,/ 1/,3 4/
5epene
galben
37 277 7,3 1,7 3,7 2'
5epene verde 3/ 273 7,3 1,7 3,/ 2>
5iersici 13 118 7,> 7,1 11,7 37
5ortocale '7 1/' 7,: 7,2 17,7 /8
5rune 13 118 7,4 7,1 14,: 82
MiGine 11 112 1,7 7,3 12,4 47
[meurF / 17/ 1,' 7,' 17,8 3/
Caise 177 3,2 7,/ 4:,7 '7
/
Curmale 37 277 1,> 7,4 8/,7 '1
8
5ere 177 2,/ 7,/ 87,7 '7
7
2mochine 177 /,' 1,' 3:,7 24
8
2tafide 177 2,3 7,3 81,7 '7
4
lune cu
coa#F
37 277 1/,
7
42,
7
12,7 4:
'
rahide 23 1'' 24,
7
/',
8
1/,7 38
7
244
%Fsline 13 118 23,
7
//,
7
:,3 /4
7
Nuci In coa#F 47 237 1>,
7
3:,
8
1',7 4'
4
2eminEe de
dovleac
13 118 '3,
7
/8,
7
8,7 41
'
2eminEe de
floarea
soarelui
13 118 28,
7
37,
7
>,7 41
2
2eminEe de
soia
177 ':,
7
27,
7
22,7 /'
2
BiscuiEi
obiGnuiEi
177 >,7 >,7 87,' /7
>
%iere de
albine
177 7,/ 7,2 :1 ''
4
Cacao praf 177 2',
/
27,
7
/7,7 //
4
1alva din
floarea
soarelui
177 1:,
/
'1,
3
/',7 3/
4
Tnt :7@ 177 :,7 :7,
7
2,3 :7
4

248
24:
24>
3i)lio#ra!ie "electi&a 2
1. Iulian (incu.< ,iorel T. (o#o" 3a$ele
practice ale nutritiei omului )olna&< edit. RAI< Imprieria
Core"i 3ucure"ti< %''.
%. \urnalul Roman de Dia)et< Nutritie "i 3oli
(eta)olice< &ol. 1'< nr. %D%''3< edit. Ile1
'. ,iorel T. (o#o".< Adrian Al)ota.< 60e.
60i"e: Dietoterapia atero"clero$ei< edit. Core"i< 3ucure"ti<
%'''
.. ,iorel T. (o#o".< 60e. 60i"e Ra"pun"uri
la necuno"cutele alimentatiei in dia)etul $a0arat
3. 6a)riela Ne#ri"anu Tratat de Nutritie<
edit. 3rumar< Timi"oara< %''5
4. Patti 3. 6eil < 4ea Ann Bol$mei"ter: 1'1
"!aturi de nutritie pentru per"oanele cu dia)et< A"ociatia
Americana de Dia)et 8 ADA9< %''+
+. Bancu N.< ,ere"iu< I. A.: Dia)etul $a0arat<
nutritia< )olile meta)olice< edit. National< 3ucure"ti< 1***
-. Bancu N.< "i cola).< : O)e$itatea "i
di"lipidemiile in practica medicala< edit. In!omedica<
3ucure"ti< 1**-
*. (o#o" T<. Alimentatia in )olile de nutritie
"i meta)oli"m< &ol. II< edit. Didactica "i Peda#o#ica<
3ucure"ti< 1**-
1'. Ser)an ,.< 3a)e"< A.P. Clinica medicala<
teorie "i practica< &ol I< edit. De ,e"t< Timi"oara< 1***
11. 7il&er"mit D. 3. : At0ero#ene"i" < a
po"tprandial p0enomenon< circulation< /'< .+3:-5< 1*+*
287

S-ar putea să vă placă și