Ontologia teoria existenei

Elaborat de eleva gr.FP1308: Bazilevici Elizaveta

C
e

e
s
t
e

o
n
t
o
l
o
g
i
a
?

Ontologia (din limba greac: , genetivul
participiului trecut al verbului = a fi,
i = nvtur despre...), termen creat
n secolul al XVII-lea de ctre Rudolf
Goclenius, este o disciplin filozofic, ramur
fundamental a metafizicii, al crei obiect de
studiu este Fiina i Existena, i categoriile n
care acestea se mpart: lucruri, proprieti,
procese, fapte.
Rudolf Goclenius
I
s
t
o
r
i
a

o
n
t
o
l
o
g
i
e
i

Deja n filosofia antichitii greceti s-a dezbtut problema "fiinei
a ceea ce exist" (Sein des Seienden), de exemplu n "Metafizica"
lui Aristotel. n Evul Mediu, reprezentanii scolasticei abordeaz
temele ontologiei n relaie cu discutarea problemelor teologice.
Scolasticii dezbat aa numitele "transcendentalii" (transcendentalia),
prin care se neleg atributele cu care ne apar cele existente,
cercetnd categorii
ca res (lucru), ens (existent), unum (unul), aliquid (ceva),
bonum (binele), verum (adevrul) i, nparte, pulchrum(frumosul).
I
s
t
o
r
i
a

o
n
t
o
l
o
g
i
e
i

ncepnd cu Christian Wolff (Philosophia
Prima Sive Ontologia, 1730), ontologia se
definitiveaz ca metafizic a fiinei i
existenei lucrurilor. "Metafizica general"
(metaphysica generalis),sau ontologia, se
deosete de "Metafizicile speciale"
(metaphysica specialis), care au ca obiect
existena lui Dumnezeu (Teologia
natural), a sufletului (Psihologia
natural) i a lumii (Cosmologia natural).
n "Metafizicile speciale", problemele din
anumite domenii ale fiinrii sunt
dezbtute pe baze raionale,
nu empirice. Immanuel Kant a criticat
vehement aceast reprezentare a unei
teorii a adevrului fundamental deductiv
i n "Critica raiunii pure" (Kritik der
reinen Vernunft, 1781) ncearc s
rezolve problemele ontologice pe baza
filosofiei sale transcendentale.
Christian Wolff:Philosophia
Prima Sive Ontologia, 1730 -
Prima lucrare filosofic n al
crei titlu apare
cuvntul Ontologie
n ontologia analitic modern, n cadrul filosofiei analitice, sunt cercetate
categoriile fundamentale: lucru, calitate i eveniment, precum i unele noiuni
ca parte i ntreg, dependent i independent, care sunt atribute ale unor anumite
entiti. Pe primul plan se situeaz problema felului cum se comport o categorie
fa de alta i dac o anumit categorie poate fi caracterizat drept fundamental.
De aici se desprind i unele trsturi comune cu chestiunile de baz ale informaticii.
n ultimul timp problemele ontologice nu mai stau n centrul de preocuprilor
filosofice. Filosoful contemporan Willard Van Orman Quine(Word and Object -
Cuvnt i obiect, 1961) este nc confruntat cu ntrebarea a ceea ce exist,
rspunsul su ns, cum c lucrurile ar reprezenta variabile ale unei teorii generale a
lumii, nu mai are rezonana filosofic a dezbaterilor ontologice din trecut.
P
e
r
i
o
a
d
a

m
o
d
e
r
n

C
e

e
s
t
e

e
x
i
s
t
e
n

a
?

Existenta categorie filosofica care desemneaza lumea obiectiva,
materia, natura ce exista independent de constiinta. Existenta
este tot ce exista, tot ce este indiferent de forma pe care o are, fie
materiala, fie ideala si indifferent de faptul care sau cine ar fi
purtatorul acesteia. Domeniile fundamentale ale existentei sunt: -
+natura ce cuprinde universal fizico-chimic;
+domeniul biologic viata;
+universul socio-uman,
+om-societate.

Atributele de baza a existentei sunt: spatial, timpul, energia,
informatia, materia. Lumea ca totalitatea a tot ce exista se
deosebeste din punct de vedere a existentei numai prin modurile,
sau tipurile de a fi.
T
i
p
u
r
i
l
e

d
e

e
x
i
s
t
e
n

Se deosebesc urmatoarele tipuri de existen:

Existenta naturii si lucrurilor in natura. Natura ca totalitate este vesnica si
netrecatoare.
Existenta omului. El este ca organism viu, ca reprezentant a specie Homo sapiens, ca
fiinta cugetatoare, ca fiinta social-istorica. Specificul existentei umane este ca prin
munca omul se formeaza si se manifesta.
Existenta spiritualului. Cuprinde diferite procese psihice si constiente a activitatii
umane, cunostintele materializate in limba si sistemele simbolice.
Existent sociala este procesul real al activitatii vitale a oamenilor, procesul de
reproducere a vietii materiale a oamenilor.