In Cautarea Aproapelui Pierdut

I 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .
ierodiacon
8AVATIE A5TOVOI
In cautarea aproapelui pierdut
2 . eruJncun Sn+n:e Dny:u+u
Copyright:
Loi/ora larioasa c ircoiaco Sa:a/i Ia/c:ci
COPERTA.
Io//ara aa,
kameea, sec. III.
3 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .
IN CAITAREA
APROAPEIII PIERDIT
ierodiaeon
SAVATIE BA$TOVOI
Editura Marineasa,
Timioara, 2002
Iosci/a o oo io/r:io osr roia
o ario// ocsc:i/ +\LILI III+L!
Apare cu binecuvntarea
P8 DORIMEDONT,
episcop de Edine( ,i riceni
+ . eruJncun Sn+n:e Dny:u+u
ro o:o/ rao i i /ooi /i /ai rai.
i o o:o/ /oo i i rai /i /ai /ooi.
8I. MACARIE EGIPTEANIL
I 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .
Irioo/ /oro ar /ao a//a/ osr
Looo.o a /cs/ a Looo.o s/a ocri i ar
c sara oar o ar s soi /o r. Lrao ci/ i
ca/ a oiar /i /ao/ sa /i aa. 1a/a/ oo
/osa oia scs ro oio a aas/a ioaio
ci/arasa. .iooooi a ocrii soo/ /croai
oio :acri o aa i a oiooi oo ca/ sa s/a
i. a ia /cs. +/ai /oro oi /a sos i
/o:aa/cara /a ca/a. caario. ooa a
./ora/ /o csocs. oia .is a. oo a :a.o/ ac/c
oii oo Looo.o. L a/ooi ao raoas co:ios
a Looo.o s/ c oar oioiooa.
Lo ao rso/ /o /aoi/ia oooi rcaao
ois/ o a/iso /iioi/i. ar a /ao/ /i/c.c/ia
/a /oiorao. i ao /cs/ ooa/ sa ro a
Looo.o c io:oi. +:ao o/ro aas/a c
oo/io o oc:.i. Lra /ioa asa o ari osr
rc.a:ia Io/i.iii. osr sroa:ii/ ar
/ /aao a/oarii rio oaoas/iri. osr cii
ar ooao aioi/ :aoo:/cr /o cs/.
Cuvnt de indrepta(ire
rroao /ca/ as/a i oa /o/arao /o
aas/a roioa. rroao. o/ro a /c/ a
i/ao /o a/ ari i /c/ /oi sooa /a/a/
oo / :oao /o ra/i/a/ /a roioici i. oai
a/s. /a rci. !oao a//a /isa o cooi /a
/ci i ar s oooao sio s/o/i/cri ai /oi
Pris/cs.
Lar Looo.o oa / oa/ . oo oa
a//ao oai oio. i oa /ao/ a/oar. /iar
s/o/i/cr a/ a//aro/oi /oi. 1c/oi. o oo c/ ara/a
oii oo rc/ o o/o/ a sa .i: ro/ar oa
co:r/i/ /a Pris/cs. \o soo a oo ao
oocso/ rci. ao oocso/ i /iar ao s/a/
o i /a oasa. +o oocso/ rci. oar oii ooo/
oio/r i oo oia :cr/i/ osr Pris/cs.
Lo /c/ oo oa oai sa/or sa oa oi/ /a
Iisria /oi Pris/cs oio a/ara. a oo
oroioics. i sa oa oiooo. o :rooiia
r/ioisoo/oi i o o:rooiia r/ioi/cr.
ooa oo s rioa oo ar/ioaoori/ ros oio
sc/o/ /ro/. r/ o asoos s/ Looo.o/
r/ioi/cr. Lar oa a a/oo sa ooc/i
:rooiia r/ioisoo/oi. / i.//i o o:rooiia
r/ioi/cr. a o c :aoa oso/ri/a. ar
oioi ao ra/oar sa c /raa.
Ir/ooai/ osr /a/si/a/a r/iois
oo/oi. ar cooira /a /a/ria/ o
oia/i/a/. soo/ ro a a oai oar isi/a
o/ro coo/ co/ocrao. Iar i ar oiicoa/a
oo oai c/css /ooo/iooo/ soo/ /iar
roioicii i rcii.
r/ oai oo// oa oooor/ /a roioici.
i oa as/a.i. s/ocara ar c ara/a a/ooi
oo aoo a io:a oo ro /o Looo.o. !ai.
oo sa oo roi /o Looo.o` La` s ca/`
Lar ai /ao/ /o. roioicso/. a /ra// /ao
sa raoa /o Looo.o` +as/a /o/r/ar ic
oo /car/ oioi.
r/ o oo// ca/ sa sr/asa
arsi:i/a/a roioici/cr. ocoo/ /oo/a/ /o
ar /i a/aa oroioici. +r/i/ii soo/ oi/
ra/aii i /ooraii: caooii o /iioa. o /a/.
oo /io oioi. /. Lar /ca/ s soo o a//a
ioo//ora i. a s/ /iar /o/rica/cr. o
sa/is/aia oocoia a aa oo s :cr oo/oi.
lar/oriss a o /osooi ao /cs/ /ora/ o
as/ :a/. oio ao.a ari/cr ar / i/ao /a
aira oa /o r/ioiso. Ls/ oo ri// o/ro
oio. aaoar. sa aoo i o//i caioa oa /o
/aa /cr ar iao /ioi/ /o :roo // /o
ar/ic// o/ o /oo/. caooi o o//ora sao
/ /isri/i. Ii rc sa ooa /c/o/ saoa
r:oi o /oo/ i sa oa cooasa /o
roaiooi/ /cr.
I0 . eruJncun Sn+n:e Dny:u+u
Ica/ a as/a /ca/ oao /ao/ sa rcoo
oo // o co a/ oisicoaro/oi cr/coc. ooa
o/o/ S/ioi/cr Iarioi. Lis/a c oo/io o
ari ar // /o:aa roioics oo /r/oi sa
s cocr/ /o /isria. oo sa ariooa
/oooari. oo sa sri co/oi. oo sai /aa
sooo/ roii. Lar oo ra is/a ari ar
sa/ /o: roioics oo /r/oi sa s
cocr/ /o a/ara /isriii. oi. oio/rc
sa/aooa /o/raa. as/a /r /o /isria
ocar ocoa cr.
Ls/ oo /oooo o a roooa /a /c/ s/
o riscs i /a/s /o :iaa ocas/ra. Looo.o
Sa /ao/ co i a :ioi/ rio/r caooi. /o /io
oci o sarao o i. o:oioo oi/ aia o
/iori o /a/sa :/a:i. rro a /ioo/ sa o
/ocooio i oci. oo a /ao/c coioicara
Looo.o. i sa croio /o ao/ara arca/oi
ocs/ro iroo/.
Iaooari .....
S/i/o/ S/ioi/cr +cs/c/i I/ro i Ia:/.
Ic//io
II 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .
Calea spre inima omului
Propovaduirea nvierii este ,i astazi la
el de actuala ca ,i n primele zile ale
cre,tinismului. Catedralele mare(e, bramurile
cte unui 8nt sau 8inte, care aduna zeci
de mii de credincio,i, tarabele pline de car(ile
8in(ilor Parin(i ,i posterele cu patriarbul din
du_bene nu sunt numaidect o dovada ca
mesajul evan_belic a ost naptuit. Nu este
nici un motiv a crede ca vremea predicii a
trecut ,i ca acum trai m tri umul
cre,tinismului. A, spune cbiar ca mul(i traiesc
un el de posteritate a cre,tinismului,
creznduse n masura sa ndrepte pe ici
colo ceea ce Apostolii ,i 8in(ii Parin(i nu
au n(eles bine. Ma reer ,i la conerin(ele
,i simpozioanele interconesionale, la
saptamnile de ru_aciune comuna etc.
Exista tot ce vrei n aparatul isericii,
cu parere de rau din ce n ce mai asemanator
cu alt aparat, nevrednic de pomenire. Exista
posturi de radio, _azete, exista cbiar preo(i
de serviciu care pot oeri 8nta Imparta,anie
trecatorilor curio,i ,i turi,tilor la orice ora,
ara spovedanie ,i ara Litur_bie. Exista, ntrun
cuvnt, o mare n(ele_ere pentru omul
modern. Numai propovaduirea nvierii cea
minunata nu exista, nu exista nvierea
suletelor noastre.
Leonid Ilici Osipov, un proesor de la
Academia Teolo_ica din Moscova, atra_ea
aten(ia la una din conerin(ele sale ca
Hristos ocupa un loc din ce n ce mai
nensemnat n iserica. Totul se reduce la
parada de ve,mi nte rumoase ,i l a
proesionalismul corului. Azi po(i vedea
scene cnd preotul cu potirul este mpins
ntro parte. Hai, va ru_am, mer_e(i cu
mparta,ania mai ncolo, ca e timpul sa
vorbeasca mitropolitul ,i trebuie sa ilmam.
5i eu zic ca avem deja simptomele unui
cre,tinism ara Hristos.
Mam _ndit care ar i una din dieren(ile
dintre misiunea cre,tina din primele veacuri
I3 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .
,i cea de astazi. 5i cred ca una ar i aceasta.
pe atunci existau prostituate convertite care
atra_eau n iserica incomparabil mai multa
lume dect un preot din zilele noastre. Pe
atunci o osta desrnata se ostenea ,i
convertea barba(i care mai trziu deveneau
preo(i, dar azi preo(ii nu se ostenesc pentru
o desrnata macar sa o aduca printre
credincio,ii de rnd. Nu ma ndoiesc ca sunt
mii de emei ,i barba(i pe care preo(ii i
mparta,esc ara socoteala, de,i se ala n acest
pacat, dar asta nu nseamna convertire.
Astazi exista doua _enera(ii de preo(i.
cei care au terminat proaspat acultatea ,i
practica un laxism exa_erat ,i cei de moda
vecbe, care sunt mai severi. Amndoua aceste
atitudini, ,i laxismul ,i severitatea, sunt bune
,i amndoua sunt rele. Amndoua sunt bune
cnd urmaresc recuperarea ,i vindecarea
omului bolnav de pacat, dar amndoua sunt
rele cnd l arunca pe om n nenorocire, ie
n nepasare, ie n deznadejde, cbiar pna la
caderea din credin(a.
I+ . eruJncun Sn+n:e Dny:u+u
A banaliza acest pacat, cum se ntmpla
n marile ora,e, nseamna a anula rostul venirii
lui Hristos n lume. Dar, totodata, a te
n_re(o,a de pacato,i ,i ai ataca de pe amvonul
bisericii n predici apocaliptice, ca pe unii
care nu mai au nici o scapare, este, la el, o
ncalcare a iubirii lui Hristos. Ceea ce lipse,te
azi nu sunt car(ile de catebism. E plin de
car(i ,i car(ulii de predici la sarbatorile
biserice,ti, cbiar car(i despre eluritele pacate,
cu draci ,i dracu,ori, cu vedenii amenin(atoare
,i a,a mai departe. Numai calea care duce la
inima omului nu se cunoa,te. Hristos sta la
u,a ,i bate, nu cumva saL alun_am noi cu
amenin(arile ,i cu re(etele noastre de
mntuire, nainte de a ace un lucru att de
obi,nuit, care ni se cere. Acest lucru este de
a ne alipi urecbea de inima careia vrem sai
vorbim ,i sa pndim de care parte se ascunde
Hristos, pentru ca El se ascunde numaidect
,i n acea inima.
Invierea un semn fagaduit
neamului vielean i desfrnat
Hristos a sin(it toate caile posibile de a
ajun_e la El ,i nu a acut dieren(a ntre cei
eciorelnici ,i cei care au venit la El dupa o
via(a pacatoasa. De multe ori cbiar i lauda
pe cei din urma. Din acest punct de vedere,
este interesant ca dupa nviere, Hristos 8a
aratat nti nu eciorelnicului Ioan, ucenicului
8au iubit, nu Maicii Domnului, ci 8a aratat
unei oste prostituate. Mariei Ma_dalena (Mc.
J6, 9). Despre aceasta emeie din Ma_dala
Proloa_ele marturisesc cu simplitate ca ea
este cea dinti vestitoare a nvierii ,i cel
dinti martor al deplinei noastre mntuiri
prin nviere.
J
Dumnezeu, care 5ia ales
mai nainte o Marie Iecioara pentru na,terea
8a, acum ,ia ales o Marie osta prostituata
spre binevestirea Invierii 8ale din mor(i.
Cumva, aceasta desrnata convertita sa acut
pentru noi nascatoare a ve,tii nvierii.
I. TruIuneIe, Vol. II, Ed. Mitr. Olteniei, I99I, pg. 923.
Apostolii n,i,i, care sau acut mai trziu
lumina a lumii, aveau inima mpietrita n
a(a ve,tii nvierii, numindo pe Maria
nebuna ,i calomniatoare (Lc. !+, JJ). Inima
unei prostituate convertite nsa a ost mai
aproape de Dumnezeu. 5i asta pentru ca
bucuria Invierii trebuia vestita nu unui neam
de eciorelnici, ci tocmai acelui oao :i/ao
i os/roa/ (Mt. J6, +), pe care l mustra ,i
pentru care moare Hristos.
Meri ta remarcata contri bu(i a
prostituatelor convertite la opera mntuirii
noastre, de la aceasta Marie Ma_dalena pna
la sintele emei despre care marturise,te
tradi(ia bisericeasca ,i pe care le vom pomeni
,i noi pe parcurs. Moartea Apostolului Pavel,
cel mai mare predicator al cre,tinata(ii, despre
care 8. Ioan Gura de Aur spunea ca iserica
nici nu va mai avea un al doilea Pavel, este
o dovada a importan(ei pe care o acorda
Dumnezeu convertirii desrna(ilor. Pavel
moare ntro mprejurare aparent nedemna
de un apostol ar sa cs/oi/ /o
rcc:aooira L:ao//ii oai oo// o/
i/a/i (I Cor. J, J0). Acesta nu moare
pentru ca a reuzat sa jerteasca idolilor, nu
moare nici ca 5tean, ucis cu pietre de
mul(imile iudeilor nuria(i.
!
Dimpotriva,
Pavel u_e de iecare data de aceste ocazii
de martiraj. El, care altadata a u_it de iudei
c/cr/ s/ .io /o/roo c (I. A. 9, !:
vezi ,i I. A. J+, 6), de,i oo ooa oii oo
r so///o/ sao. oooai a sa /o/ioasa
2. Despre imprejurarile in eare a murit Apostolul
Pavel vorbete i Sf. Ioan Gura de Aur in ]uIun +e
uunnLnIe: A(i auzit negreit de Neron, ajuns eelebru din
prieina desfrnarii lui. A fost eel dinti i singurul dintre
impara(i eare a naseoeit noi ehipuri de desfrnare i de
neeuviin(a. Neron a invinuit pe ferieitul Pavel, eare a trait
pe timpul domniei lui, de aeeleai fapte de eare voi ii aeuza(i
pe aeeti sfin(i barba(i (adiea de a fi indemnat la via(a
feeiorelniea). Ferieitul Pavel etigase pentru eredin(a eretina
pe o eoneubina a lui Neron, iubita foarte mult de el, i a
indupleeato totodata sa paraseasea legatura sa neeurata. Din
prieina asta Neron la numit pe Pavel plaga a soeieta(ii,
inelator i, in sfrit, ia adus i alte invinuiri... Ia pus mai
inti in lan(uri, dar, pentru ea nu la indupleeat sa ineeteze
de a mai sfatui pe fata, a pus, in eele din urma, sa fie omort.
(es]re 1ecure. ]uIun +e uunnLnIe. es]re crey:eren
cu]Iur. Ed. Inst. Biblie al BOR, 200I, p. I9I).
s/o//a ar a rioi/c o /a Lcooo/ Iisos
(I. A. !0, !+), accepta la Roma o moarte
dubioasa. Marele Pavel va muri din cauza
unei biete ete din baremul lui Neron, pe
care o convertise la cre,tinism.
Intoarcerea desrna(ilor de la aptele
lor este la el de mare ca ,i convertirea
pa_nilor. In _eneral, desrnarea este vazuta
n 8criptura ca o suma a tuturor pacatelor,
iar n Vecbiul Testament desrnarea avea ,i
sensul de idolatrie (Iez. J6, !0: Lev. J, :
Lev. !0, ,. a.) Pentru ca cel mai cumplit
idol, caruia nu este om care sa nui aduca
jerte, este cbiar trupul nostru (Gal. , J9
!J). De aceea ,i Hristos, vrnd sa nsumeze
toate pacatele omenirii, ne nume,te oao
:i/ao i os/roa/ (Mt. J6, +).
Cine este fara de paeat,
sa arunee primul piatra
(I oarioa oooi ar/ic/ /oc/ri:a /cocsoa/i/cr,
Ceea ce ma determinat sa scriu pe
aceasta tema a ost un articol ndreptat mpo
triva bomosexualilor, pe care lam citit ntro
vestita revista ortodoxa din Romnia, tiparita
cu binecuvntarea 8ntului 8inod.
1
Nu era
un articol adresat bomosexualilor, ci un articol
scris mpotriva bomosexualilor. Aceasta
atitudine am remacato cam n toate articolele
,i predicile pe aceasta tema, atitudine pe
care credincio,ii o cunosc oarte bine. Nu
,tiu de ce, majoritatea predicatorilor care
vorbesc n numele isericii Ortodoxe se simt
datori sa,i ndrepte de iecare data discursul
lor anume /oc/ri:a bomosexualilor,
/oc/ri:a prostituatelor, /oc/ri:a dro_a(ilor,
ara a lasa macar sa se ntrevada inten(ia
recuperarii lor.
3. Imi eer permisiunea ea, niei aiei, niei in alta parte,
sa nu deseopar identitatea exemplelor negative.
Acest articol ntrece orice masura n acest
sens, pentru ca, n aara de citatul din Levitic
(!0, J1), prin care se recomanda uciderea
celor care s o/a co o co a i o c /oi,
se recur_e ,i la un articol din Ira:i/a lui
Vasile Lupu, care porunce,te nu doar
uciderea celor ce vor i ala(i ca au acut
acest pacat, ci cbiar ,i trupurile lor dupa
moarte sa ie arse.
Mie personal mi este _reu sa ntrevad
scopul acestui articol, mai bine zis, reuz
sal n(ele_. 8in(ii Parin(i i numesc pe cei
care dau astel de sentin(e uci_a,i de rate.
Am auzit ca n 8IA unii ca ace,tia pot i
da(i n tribunal. Am auzit acest lucru
spunnduse cu indi_nare, de,i eu, cu umila
mea minte, ndraznesc sa spun ca aceasta
le_e este poate una dintre pu(inele bune
din Occident. 8pun asta nu pentru ca vad
n ea o aparare a bomosexualita(ii, ci pentru
ca o percep ca pe o mustrare a celor care,
sub pretextul moralita(ii, de apt ,i vomita
setea lor de ucidere, sete care nu de pu(ine
ori a devenit apta, ca sa ne aducem aminte
2I 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .
de calvarul Incbizi(iei romanocatolice din
Evul Mediu. Incuviin(ez aceasta le_e pentru
ca Insu,i Hristos a zis ca / s ooi
/ra// sao. :rooi :a /i o csooa (Mt. ,
!J). 5i o mai spun pentru ca Hristos a mustrat
aceasta pornire n iudei, atunci cnd au vrut
sa o omoare cu pietre pe emeia prinsa n
adulter, de,i ,i aceia, aparent, ndeplineau
tot o porunca din Levitic (!0, J0). Hristos
na acut asta ca sa ncalce porunca Tatalui,
data lui Moise, nu a acuto nici pentru a
apara adulterul, ci a acuto numai pentru
ca iudeii ar i omorto nu de dra_ul
respectarii poruncii, ceea ce lui Iinees
i sa scc/i/ /o/ro or/a/ (Ps. J0, 101J),
ci de dra_ul uciderii. A mai acuto Hristos
,i pentru a le atra_e aten(ia zelo(ilor morali,ti
asupra pacatelor lor personale. rio s/ /ara
o aa/. sa aroo rioo/ ia/ra (In. 8, ).
Ma _ndesc daca a(a isericii noastre
ar i ost aceea,i, daca Apostolii ar i adoptat
aceea,i atitudine propovaduind _recilor
bomosexuali. Poate ca nu cbiar ntmplator
Dumnezeu a al es pentru scri erea
evan_beliilor limba acestui popor vestit
pentru ur_iile ,i be(iile sale.
+
Daca e sa ne ntoarcem n Vecbiul Tes
tament, atunci nu numai bomosexualii
trebuie omor(i cu pietre. 8ai omorm ,i
pe cei care nu,i asculta parin(ii (Lev. !0,
9), pe to(i cei care, sarmanii, au ost sa,i
_biceasca (Lev. !0, 6), pe cei care sau culcat
cu emeia altuia (Lev. !0, J0), pe to(i cei
care sau culcat cu emeie n timpul scur_erii
ei (Lev. !0, J8). De apt, ar trebui sa ie
omor(i ,i cei care se casatoresc cu cei de
alta credin(a, cei care nu duc sn_ele la
Templu (Lev. J, +). 5i ar mai i o _ramada
de pricini de moarte, dintre care, macar una,
se potrive,te ,i cititorului acestei car(i.
Daca Leviticul ar i ramas n vi_oare,
atunci ar i trebuit sa im omor(i to(i cu
pietre de iudei, ca pa_ni. Dar de asta a venit
Hristos, ca sa ne ia piatra din mna ,i sa puna
+. Despre aeeasta, vezi i parerea lui Vladimir Iosski
in 1n:ruJucere in :euIun ur:uJuxn, Editura Eneielopediea,
Bueureti, I993, pg. 36.
n loc inima noastra. Le_e noua nea dat noua.
sa ne iubim unii pe al(ii (In. J1, 1+).
Am cunoscut odata un bomosexual, dar
nu oricum ,i nu oriunde. 8a ntmplat n
pu,caria din Ti_bina. Manastirea noastra avea
un paraclis n pu,carie ,i eu l mai nso(eam
uneori pe ieromonabul nostru care slujea acolo.
Eu eram obi,nuit cu pu,caria,ii de mic, ca
erau mul(i n satule(ul unde am copilarit. Pe
deasupra, am un uncbi care a stat de cteva
ori n pu,carie, un veri,or ,i mai mul(i dintre
prietenii din copilarie. Deci, ,tiam multe
despre via(a lor, dar niciodata nu am avut
ocazia sa o vad cu ocbii mei, pentru ca, cel
pu(in la noi, nici nu po(i, numai daca nu
ajun_i tu nsu(i sa ii ncbis.
Trebuia sa ajun_ calu_ar ca sami
mplinesc acest vis ciudat al copilariei mele.
5i iata ca odata, dupa slujba, parintele ma
ntreaba daca nu vreau sa vad cum arata un
.c. Acest .c este o celula de corec(ie, de
ier, cam de un metru de lata ,i vreo doi de
lun_a, n care este ,i patul ,i \Cul, ara
2+ . eruJncun Sn+n:e Dny:u+u
erestre. Din aceasta celula condamnatul este
scos din cnd n cnd n bol, care arata ca
un manej de plasa de ier, ,i mpins ca o
min_e de ru_b, de la unul la altul de c(iva
baie(i zdraveni, care stri_a ,il lovesc cum
,tiu ei. Astel de manevre se ac pe
nea,teptate, a,a nct pe urma e destul numai
sa auzi stri_ate ,i sa nnebune,ti de rica.
Hai, zice parintele, ca trebuie sa
marturisesc pe unul n .c. Acest ieromonab
,tia oarte bine tot codul pu,caria,ilor pentru
ca tatal sau a stat mul(i ani n pu,carie. Zic.
Ce trebuie sa aci ca sa nimere,ti acolo?
Ei, po(i sa aci multe, dar asta sta din alte
motive. A vorbit odata ce nu trebuia ,i baie(ii
au a_aduit cal taie. De asta e mai bine
pentru el sa stea n .c, ca acolo nul ajun_e
nimeni.
Am intrat pe bolul acela rece ca un
abator. Exista astel de locuri care sim(i ca
pur ,i simplu te expulzeaza aara, ca pe un
corp strain. A,a te sim(i, de exemplu, n
mor_a. Aceea,i stare ma cuprins ,i aici, unde
au ost uci,i at(ia oameni ,i at(ia sau
sinucis. Gardianul nea descbis u,a de ier
,i nea lasat sin_uri.
Cnd sa descbis u,a nsa, am sim(it o
pace ,i o lini,te ca ntro cbilie de calu_ar. De
apt, celula aceea nici nu arata altel. Intrun
col(i,or avea un mic iconostas unde ardea can
dela ,i cteva car(i. Pe o masu(a mica era
descbisa cartea Despre alcatuirea spovedaniei
a parintelui arbimandrit Ioan krestiankin. Insu,i
ntemni(atul nea ntmpinat cu o pace la care
ajun_ numai marii nevoitori. Era un blond nalt,
cu parul scurt, slab, cu ocbelari cu lentile _roase
,i buze oarte mari. Acesta nu a scbi(at nici cel
mai mic semn de mirare ,i nici o emo(ie din
cele ire,ti pentru un om care nu vede lumina
zilei. Nu arata nsa nici nstrainarea unui
scbizorenic. Nea zis numai buna ziua,
parin(ilor, cu un el de dra_oste calma, care
nu mai are nevoie de cuvinte. A urmat un
dialo_ cu totul obi,nuit, numai din ce mai
aci, cum te mai sim(i ,i bine, mul(umesc.
Era nsa atta dra_oste n toate.
Parintele a amnat marturisirea, dar,
iara,i, acela nu a aratat nici un semn de
nedumerire. A ntrebat numai. Atunci, cnd
binecuvnta(i sa ma pre_atesc, parinte? A,a
neam despar(it. 5i, iara,i, nu a zis niciodata
mai sta(i. Cum nea ntmpinat, a,a sa ,i
despar(it de noi.
Am ramas att de cople,it de sin(enia
acelui pu,caria,, nct la ie,ire lam ntrebat
pe pari ntel e de ce nu aduce ni ,te
mparta,anie din biserica sal mparta,easca.
Atunci parintele mia zis ca nca nu poate
sal mparta,easca. 5i am n(eles ca e bolnav
de boala pe care o deprind mul(i n pu,carie.
In ocbii mei nsa el a ramas la el de snt,
pentru ca am vazut lupta lui, pe care
Dumnezeu a rasplatito cu atta pace. Asupra
cestui om se mplinea att de expresiv
teolo_ia 8. Macarie E_ipteanul despre
coexisten(a barului cu pacatul n suletul ,i
n trupul omului.
Pe urma mia povestit parintele ca acesta
are mama calu_ari(a undeva n Rusia. Mai
avea de stat nca vreo cinci ani ,i se elibera.
Cred ca va ncepe o via(a noua, daca nul
vor taia baie(ii pna atunci.
Improviza(ii pe marginea primului
eapitol din Epistola eatre Romani a
Sfntului Apostol Pavel
J. roo // i/ao Ia:/`
Este adevarat ca Apostolul Pavel, n
epi stol a sa catre romani mustra
bomosexualitatea, din care predicatorii
necbema(i citeaza, de re_ula, numai doua
versete. Io/ro aa. Looo.o ia oa/ i
oocr a/ioi o cara. ai i /oi/ /cr ao
s/io/a/ /irasa roooia/a o a /oc/ri:a
/irii: asooa i /ar/aii. /asoo roooia/a a
ooa /ir a arii /oi/i. sao arios /o c//a
/cr ooii o/ro a/ii. /ar/ai o /ar/ai.
sa:rioo roioa i /ooo /o i ras/a/a
o:oi/a ra/airii /cr (Rom. J, !6!). Dar a
rupe din context aceste cuvinte pentru a(i
sus(ine o atitudine de incbizitor este o
abordare sectanta a 8cripturii. Altminteri
discursul Apostolului Pavel este mult mai
compl ex, presupunnd ni ,te etape
pre_atitoare, dar ,i o ncbeiere extraordinara,
care nu sr,e,te nicicum cu aceasta simpla
constatare. De aceea, a, vrea, pentru o mai
buna introducere n tema, sa ma opresc pu(in
asupra acestui prim capitol din Epistola catre
Romani a 8. Apostol Pavel, ca la un model
de predica pe care ar trebui sal urmeze to(i
cei care se adreseaza acestor sectoare att
de vulnerabile ale societa(ii noastre, cum sunt
bomosexualii, prostituatele, oamenii care se
dro_beaza ,i alte iri sensibile.
!. Io/r a /aooa i a oos/ra
In primul rnd, Apostolul Pavel nu ,i
ncepe cuvntarea cu versete din Levitic,
adica nu cu o condamnare, ci cu un cuvnt
despre Hristos, al carui rob ,i propovaduitor
se declara. Pavel, ca orice om normal, ,i da
seama ca nu te po(i duce la ni,te oameni,
care de altel recuno,teau o mul(ime de
autorita(i divine, cum erau romanii, ,i sa
le spui. Gata, pentru tot ce a(i acut pna
acum o sa arde(i n oc, pentru ca a,a a zis
Hristos. Pentru romani Hristos era un zeu
printre al(ii, mai exact, romanii nici macar
nuL considerau zeu, ci simplu om, iar pe
cre,tini i numeau atei pentru aptul ca se
ncbina unui om care usese omort ,i nu se
ncbina zeilor nemuritori. Deci, Pavel nuL
prezinta pe Hristos ca pe un judecator,
pentru ca romanii, popor de juri,ti, erau satui
de judecatori cam cum sunt romnii satui
de comuni,ti, ci le prezinta un amanunt n
acela,i timp ,ocant ,i ademenitor. Le spune
ca Hristos a nviat din mor(i ,i ca el, Pavel,
a primit bar sa cbeme neamurile la aceasta
credin(a, prin care, se n(ele_e, se poate
dobndi nvierea din mor(i ,i via(a ve,nica.
Apoi Pavel le capteaza aten(ia ,i mai
mult, el ncepe sai laude pe romani ca neam.
Aceasta lauda nu este o simpla ma_ulire
lin_u,itoare, ci, pentru un neam de cuceritori,
care (ineau toata lumea la picioare, era un
el de a le arata ca i n(ele_i, ca i cuno,ti ,i
ca e,ti solidar cu ei. De altel, vedem ca
Pavel ,i ncepe mai toate epistolele sale cu
un cuvnt de lauda. Acela,i lucru l ace
Pavel ,i n Areopa_ul Atenei. El nu ncepe
prin a condamna idolatria _recilor, de,i acest
pacat este mai mare dect bomosexualitatea,
ci cbiar i lauda pentru evlavia pe care o au
a(a de ace,ti idoli, zicndule: Iar/ai
a/oioi. /o /ca/ :a :ao a soo/i :/a:ici
(I. A. J, !!). Apostolul nu lauda ncbinarea
la idoli propriuzisa, ci pornirea ireasca a
inimii spre cinstire, ncercnd sa dea un alt
curs ener_iei sulete,ti a acelor oameni.
8copul lui era de a nlocui ierarbia lor
valorica, iar orice scbimbare de acest el
indi_neaza, scandalizeaza. Cu att mai ireasca
este indi_narea n materie de credin(a, pentru
ca a(i pierde credin(a nseamna a muri. 5i
cbiar daca te po(i na,te din nou, printro
credin(a mai buna, moartea oricum trebuie
sa aiba loc, iar asta nu se ace ara durere.
Ca cineva sa accepte aceasta durere, aceasta
moarte de dra_ul tau, adica a credin(ei pe
care o propovaduie,ti, trebuie mai nti sa
se ncredin(eze ca e,ti cel pu(in un om de
treaba ,i ca ,tii ce aci. Intrun cuvnt, omul
te crede numai dupa ce se convin_e ca e,ti
un cunoscator al vie(ii ,i al suletului
omenesc ,i ca modul tau de via(a este supe
rior celui pe care la dus el. In acela,i timp,
nu trebuie sa uitam ca n momentul n care
propunem cuiva credin(a noastra noi n,ine
suntem pentru el modelul realizat al omului
n viziunea acelei credin(e. De aceea, nimeni
nu ne va lua n serios daca nu vom arata
multa n_aduin(a, rabdare ,i dra_oste.
1. \o /o o oaroara ioc/i/cr.
/asa/ aso//a/cr sa ii oaro sioor
Cunoa,te mediul din care provine
ascultatorul ,i nu lovi ceea ce este valoros
n ocbii lui. Ji_nirile pe care le aducem
celuilalt, nesocotindui credin(a sau viziunea
lui despre via(a, nu aduc nici un olos. Cei
mai mul(i cred ca daca ncep a apara cu
nver,unare o do_ma de credin(a, atra_ndu
,i n elul acesta dispre(ul ascultatorului,
patimesc ca marturisitori. Nu este adevarat.
8ntul Teoan Zavortul i nume,te pe
ace,tia, scandala_ii (kricun), ,i i ndeamna
sa,i pastreze curajul marturisirii pentru
situa(iile n care Dumnezeu ntradevar le
va cere saL marturiseasca. Nui nici un
eroism n a marturisi atunci cnd nu exista
pericolul mor(ii. Zice 8ntul ca adevarata
marturisire este atunci cnd ai de ales ntre
aL marturisi pe Hristos, cu pre(ul vie(ii sau
a muri, cu pre(ul lepadarii de Hristos.
Daca
vezi ca ascultatorul tau nu este _ata sa
primeasca un adevar de credin(a, mai bine
scbimba tema discu(iei sau taci ,i vezi(i de
treaba ta. A,a ne ndeamna ,i Apostolul Pavel.
!ao sris sa oo :a aos/ai o os/roaii.
oar oo ao sos. osior. osr os/roaii
as/i /ooi. sao osr /acoi. sao osr
rai/cri. sao osr /o/ioa/crii /a ioc/i. ai
a//// ar /r/oi sa iii a/ara oio /oo... rai
ao o a sa / oo i oi oa/ ara
}oroioiciJ` I i oio a/ara /i :a /ooa
Looo.o (I Cor. , 9J1).
Aceasta atitudine i scandalizeaza pe
zelo(ii din bisericile noastre. Cum sa nu
. Sviatiteli Feofan Zatvornik, ^O I)euc:eIe", Sanet
Peterburg, I9II.
marturisim pe Hristos?!, noi nu ne lepadam
de credin(a noastra! 8i_ur ca este motiv
de tulburare, sa le iei oamenilor un prilej
att de ietin de a se sim(i mucenici.
Apostolii nsa nu considerau lepadare de
credin(a evitarea conlictelor inutile pe
seama credin(ei. Aceasta am vazuto din
atitudinea, citata mai sus, luata de Apostolul
Pavel a(a de idolii atenienilor (I. A. J).
5i mai cl ar strabate di pl oma(i a
Apostolilor n timpul rascoalei ar_intarului
Dimitrie, cnd o pia(a ntrea_a de eeseni
ao s/ria/ /o/roo /as a /a ocoa asori: lar
s/ +r/oisa /soi/cr. (I. A. J9, 1+). Acest
Dimitrie, care se temea ca din cauza
propovaduirii Apostolilor ,i va pierde
meseria, caci era aurar de idoli, a strnit
cetatea ,i cerea sa ie judecat Pavel ,i ceilal(i.
Atunci secretarul, potolind mul(imile, a zis.
Iar/ai /soi. io s/ /o/r caooi. ar sa
oo /i a /a/a /soi/cr s/ a.i/cara
/o/o/oi +r/oisi /i oari i a s/a/oii i.
a.o/a oio r` Li. as/a /iioo oai rsos o
cri /oocia/a. /r/oi sa :a /ioi/ii i sa oo /ai
oioi o oorioa. rai ai aoos /ar/aii
a/ia. ar oo soo/ oii /ori o / s/io/. oii
oo /o/s .ia :cas/ra (I. A. J9, 11).
Care a ost reac(ia Apostolilor la aceste
cuvinte, prin care se spunea clar ca nu o
bulesc pe zei(a Artemisa? Oare nu nseamna
aceasta ca se leapada de Hristos? Totu,i ei
nu au sarit cu _ura sa explice ca, de apt,
domnule secretar, noi o bulim pe Artemisa.
Au acuto de rica oare? Nu, pentru ca mai
nainte ni se spune ca abia l puteau (ine pe
Pavel sa nu se ba_e n mijlocul mul(imii
revoltate (J9, 101J). Apostolii au n(eles ca
pur ,i simplu o astel de marturisire nar i
adus nici un olos ,i ca mai de olos era
atunci ca _loata sa se lini,teasca ,i sa se
mpra,tie pe la casele lor. In ra(ionament
att de simplu, att de omenesc.
De apt, de ce ar trebui sa ne mire
diploma(ia Apostolilor, cnd avem n Vecbiul
Testament exemplul lui Iosi. Oare cum a
trait Iosi la curtea lui Iaraon, slujindul cu
atta devotament nct a ajuns sa ie numit
mai mare peste tot E_iptul? Cine cunoa,te
pu(in istoria reli_iilor ,tie ca Iaraon nu este
un simplu conducator, ci Zeul suprem al
e_iptenilor, un el de amestec dintre Ra ,i
Isis. Iosi nu doar ca a acceptat inelul lui
Iaraon, ci cbiar sa casatorit cu iica lui Poti
Iera, marele preot din Iliopolis. Totu,i, el
nu ,ia calcat credin(a n Dumnezeul Cel
Viu, caci ra(ilor sai, nainte de a le descoperi
adevarul despre sine, lea zis. Lo soo/ co
o /ria /oi Looo.o (Iac. +!, J8). Iosi nu
a trancanit zadarnic n palatul lui Iaraon
despre de,ertaciunea idolilor, ci a preerat
sa le arate e_iptenilor puterea Dumnezeului
evreilor, n care credea. Pna la urma, Iaraon
a ajuns el nsu,i un propovaduitor al Acestui
Dumnezeu, nct a .is Iaraco a/r /ci
ora/crii sai: +o oai o/a asi. car. oo
co a /. /o ar sa /i Lo/o/ /oi Looo.o`
(Iac. +J, 18).
Despre 8ntul Vasile cel Mare se zice
ca, auzind pnevmatomabii ca apara dumnezeirea
Dubului 8nt, au trimis ni,te iscoade sal
asculte la predica. Dar 8ntul, cnd ia vazut
n biserica, nu a pomenit nimic despre Dubul
8nt n toata predica sa, nct unii ortodoc,i
stapni(i de dubul certarii pe cuvinte, l
nvinuiau ca nu cinste,te Dubul 8nt.
6
Insu,i Hristos nea nva(at aceasta
diploma(ie. Iita(iva cu cta aten(ie 8e
propovaduie,te pe 8ine iudeilor. De,i era
Dumnezeu adevarat, 8e mul(umea sa se
prezinte ca simplu prooroc, nva(ator ,. a.
m. d. A lasat aceasta misiune mai mult pe
seama Apostolilor. Respecta cu stricte(e toate
prescrierile Le_ii lui Moise, de,i a venit sa
o nlocuiasca. 8pune cbiar ca deL va buli
cineva pe El, i se va ierta, dar bula mpotriva
Dubului 8nt nu 8e va ierta, de,i este
deopotriva cu Dubul 8nt. Aceasta a acut
o nu pentru ca bula mpotriva lui Hristos
este un pacat mai mic, ci pentru ca nu
pretindea de la evrei saL recunoasca ndata
ca Dumnezeu, pe cnd despre Dubul 8nt
evreii ,tiau de la prooroci. Iata cta n_aduin(a
arata Hristos a(a de prejudeca(ile iudeilor ,i
6. Bolotov, ^1s:urn Jre+ne :zerc+", Tom. I.
a oamenilor n _eneral. De aceea, atunci cnd
saducbeii lau ntrebat daca se cuvine a da
bir Cezarului, lea zis sa dea Cezarului ce
este a Cezarului ,i lui Dumnezeu ce este al
lui Dumnezeu. 8aducbeii au pus aceasta
ntrebare pentru ca Cezarul era vazut de
romani ca un zeu, iar a plati bir zeului putea
i n(eles ,i ca o aducere de jerta. Dar pentru
ca aceasta nu presupunea ,i marturisirea
Cezarului ca zeu, Hristos o n_aduie. Mii de
cre,tini nsa au primit sa moara pentru ca
au reuzat sa arda tamie pentru Cezar,
pentru ca tamia nseamna a recunoa,te ca
Dumnezeu ,i a te ru_a aceluia.
Lucrurile de taina ale credin(ei nu se
spun oricui. Daca vrei sa descoperi ceva din
acestea, ate mai nti prieten cu ascultatorul
tau, c,ti_ai dra_ostea. Ca nici Hristos nu a
spus tuturor lucrurile de taina, ci prietenilor.
!ao oooi/ ri/oi. o/ro a /ca/ / ao
ao.i/ o /a 1a/a/ lo :i /ao /ao/ oocso/
(In. J, J). Celorlal(i nsa le vorbea n pilde.
A cere celuilalt sa creada ca ,i tine, cbiar
de la prima discu(ie, este tot una cu a te
duce la o emeie pe strada sai zici. Daca
nu vii cu mine sa ,tii ca e,ti proasta. Te
po(i ale_e, n cel mai bun caz, cu o privire
dezaprobatoare, daca nu cu o palma. Daca
vrei sa o cucere,ti, i c,ti_i mai nti ncre
derea ,i admira(ia. Cam a,a este ,i cu predica.
Desi_ur, mpotriva exemplelor aduse de
mine se pot aduce o _ramada de canoane ,i
citate din 8in(ii Parin(i. Eu nsa cred ca
toate acelea erau ntradevar bune n Imperiul
izantin (perioada cnd sau alcatuit
canoanele), cnd, ncepnd de la mparat ,i
pna la ultimul om, umblau cu to(ii la
biserica, iar ereticii erau n minoritate. Astazi
nsa, de,i se aduce cira de 80/ romni
ortodoc,i, care, cbipurile, exprima cira reala,
totu,i se potrivesc mai mult metodele de
predica de pe vremea Pantbeonului.
Este aceasta oare o dovada ca 8in(ii
se contrazic ntre ei? Cred ca e mai de_raba
ceea ce a zis Apostolul Pavel, ca Lcooo/
s/ Lo/. i ooo s/ Lo/o/ Lcooo/oi. ac/c
s/ /i/r/a/a (II Cor 1,J).
Ceea ce zic eu nu este o re(eta, ci tocmai
o propunere de a renun(a la re(ete. Nu ne_
ca ,i canoanele au ost inspirate de Dubul
8nt, dar cred numai ca Dubul 8nt lucreaza
n iecare om n unc(ie de ceea ce este el. In
Odessa o emeie sa sinucis dupa ce preotul
a atacato cu versete din Apocalipsa, pentru
ca ,i acuse pa,aport de plastic. Acesta era
preocupat mai mult de amnarea sr,itului
lumii, vestit de ni,te calu_ari neserio,i de pe
Atbos, dect de mntuirea suletului acelei
emei. Preotul a citat cuvintele Dubului 8nt,
numai ca el nsu,i nu a avut Dub 8nt. De
aceea ,i darul cuvntului se numara printre
alte daruri ale Dubului 8nt, ,i nul are
oricine, dupa cum nu oricine are darul
ru_aciunii, darul lacrimilor etc.
Nu trebuie sa ne sim(im datori sa mustram
pe nimeni, nici pe prostituate, nici pe
bomosexuali, nici pe necredincio,i, nici pe cei
de alta credin(a. 8a nu conundam a_resivitatea
noastra cu rvna pentru credin(a, dupa cum
ne ndeamna ,i 8ntul I_natie. Ama_i(i iind
de o alsa concep(ie despre rvna, rvnitorii
+0 . eruJncun Sn+n:e Dny:u+u
lipsi(i de n(elepciune socot ca, lasnduse n
voia acestei rvne, urmeaza 8in(ilor Parin(i ,i
sin(ilor mucenici, uitnd ca ei rvnitorii nu
sunt sin(i, ci pacato,i. Daca sin(ii i mustrau
pe pacato,i ,i pe necredincio,i, o aceau din
porunca lui Dumnezeu, iind datori sa aca
aceasta, potrivit insularii 8ntului Dub, nu
insularii propriilor patimi ,i a demonilor. Iar
cel ce se botara,te, de capul lui, sal acuze pe
ratele sau sa i aca observa(ie, acela arata
limpede ca se socoate mai n(elept ,i mai virtuos
dect cel acuzat de el, ca lucreaza sub nrurirea
patimii ,i a ama_irii cu_etelor demonice. 8e
cuvine sa ne aducem aminte de porunca
Mntuitorului. L :.i aio/ oio c/io/ /ra//oi
/ao i /roa oio c/io/ /ao oo c ii /o saoa`
E drept ca Apostolii n Liconia leau

vorbit ba,tina,ilor pe a(a de de,ertaciunea
idolilor. A, vrea nsa ca iecare dintre
predicatori sa,i poata aduce ascultatorii n
starea n care iau adus arnaba cu Pavel.
I. Sf. Ignatie Brianeianinov, es]re inyeInre, Sehitul
romnese Iaeu, Sf. Munte Athos, I999, pp. III2.
+I 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .
Liconienii au ost att de cople,i(i de aptele
acestor doi slujitori ai lui Hristos, nct
preotul lui Zeus, care era ,i mai marele
ceta(ii, a adus tauri ,i cununi ca sai jerteasca
lui Pavel ,i arnaba, pentru ca ziceau. zii.
asoaoooos caooi/cr. sao c/cr/ /a oci.
(I. A. J+, JJ). Atunci Apostolii ,iau rupt
ve,mintele ,i, sarind n mul(ime, au stri_at.
Iar/ai/cr. o /ai as/a` Lcar i oci
soo/o caooi. asooa a/ioi/cri a :ci.
/io:s/ioo sa :a /o/cari o /a as/
or/aiooi /a Looo.o/ r/ :io (J+, J).
Ca ,i Iosi pe Iaraon, Apostolii iau
convins pe liconieni nu att cu cuvintele, ct
cu aptele. Aceasta ntmplare azi o putem
n(ele_e metaoric, pentru ca nu prea mai
avem de a ace cu incbinatori la idoli. Idolii
de azi sunt patimile care i arunca pe oameni
n pacatele corespunzatoare. Daca ar i sal
ecbivalam pe Zeus cu una dintre patimi, ara
ndoiala aceasta ar i desrnarea. Departe de
noi aptele ,i puterea Apostolilor. C(i preo(i
ai acestui zeu _rozav ne ntmpina zilnic, dar
niciunul nu ne aduce nici tauri, nici cununi.
+. L:i/a sa o/ao.i
r/ooai/ /oi/a//
Este oarte important sa evitam
declan,area prejudeca(ilor. Nu da niciodata
raspunsurile a,teptate. De exemplu, cnd
un barizmat (i spune ca are descoperiri de
la Dubul 8nt, nui raspunde ca i sa/aoa
ia /i o /or a/ /ooioii. Acela deja a,teapta
acest raspuns, pentru ca a,a ia zis pastorul
ca raspunde un ortodox la aceasta provocare.
Raspunznd astel, tu nu aci dect sa
ntare,ti credin(a interlocutorului tau n
inailibilitatea ,i vizionarismul pastorului sau.
In aceea,i clipa el simte ca tot ce a nva(at
n secta sa este dumnezeiesc, iar tu devii n
ocbii lui un exemplar tipic de om n,elat de
diavol.
Mau invitat odata ni,te prieteni
misionari sa mer_ la o disputa cu barizma(ii,
la cererea unui preot de (ara. Aceasta a avut
loc cbiar n casa lor de ru_aciune ,i au luat
parte numai liderii sectei. La un moment
+3 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .
dat ace,tia au pierdut irul metodicii lor de
discu(ie cu ortodoc,ii, deoarece noi
nicidecum nu am pronun(at cuvintele 8in(ii
Parin(i ,i snta tradi(ie.
8a vede(i n ce ncurcatura l pune pe
un sectant aptul ca nu te por(i a,a cum lau
nva(at pe el la cursurile de evan_belizare.
De exemplu, ace,tia abia a,teapta sa ridici
pu(in vocea ca sa nceapa. Vede(i, nu ave(i
dubul dra_ostei lui Hristos, a,a va(i nva(at
voi, preo(ii, numai sa conduce(i ,i toata lumea
sa va pupe mna.
Dupa ce discu(ia oiciala sa ncbeiat
,i iecare din noi a ramas a(a n a(a cu cte
un _rupule( de sectan(i, eu mam _ndit
sai ac o surpriza celui care vorbea mai mult.
Taman cnd interlocutorul meu delira
ascinat de cele cteva cuvinte _rece,ti prin
care ncerca sami arate ca iblia ortodoc,ilor
nui buna, n loc sal numesc satana ,i sal
blestem, eu mam apropiat ,i lam luat
prietene,te de umeri, cbemndul deo parte.
Zic. Tu din ce sat e,ti, rate? Acesta, stcit
cu totul, mia raspuns. Din Copanca... Zic.
++ . eruJncun Sn+n:e Dny:u+u
5i a,a teau nva(at pe tine n Copanca sa
tlcuie,ti 8criptura? Zice. Nu, ca satul nostru
nui departe de manastirea voastra ,i eu de
multe ori am ost la manastire... Zic, ara
sal las din bra(e. Nar strica sa mai mer_i la
manastire, ca maicata cred ca mer_e.
8par_e tiparul, simpliica discursul,
adul pe interlocutor la normalitate.
8mul_e(iva din ,uvoiul de citate ,i versete
din iblie, care transorma totul ntrun el
de sbow. Vorbi(i ca doi oameni de treaba,
pur ,i simplu, nu ca doi concuren(i la ale_eri.
Hristos ramne acela,i, indierent de cte
citate ,tie iecare. Invin_ator este cel care a
instaurat dra_ostea, nu cel care a ,tiut sa
citeze mai spectaculos 8criptura.
Am aratat, desi_ur, numai un exemplu
cum se poate ace acest lucru. Anume n
acest el trebuia dezarmat un tnar barizmat
din asarabia. Iiecare nsa trebuie sa se
adapteze n unc(ie de iterlocutor. In cazul
adus, am procedat astel din cteva motive.
In primul rnd, ,tiam ca sectan(ii nau voie
sa numeasca rate pe un ortodox (n special
barizma(ii ,i martorii lui Iebova).
8
In clipa
n care eu lam mbra(i,at de a(a cu membrii
sectei lui ,i iam zis rate acesta ,ia pierdut
_raiul, la propriu. Pentru o cbestie de asta
po(i i dat aara din secta. Totodata, eu ,tiam
ca el nu se poate apara de mbra(i,area mea,
pentru ca altel ar i parut lipsit de dra_oste,
pe care cbiar mai nainte sus(inea ca nu o
au ortodoc,ii. In al doilea rnd, analizndui
_esturile, miam dat seama ca este de la (ara.
Atunci, peste primul ,oc, am adau_at altul.
n loc sa ma stin_beresc din cauza cuvintelor
_rece,ti, a,a cum ia zis lui pastorul ca trebuie
sa reac(ionez, sau sal blestem, eu lam
ntrebat din ce sat este. Iar aceasta este cea
mai _rozava arma. sal readuci pe om la
ori_ini. Nu este deloc acel mod ji_nitor de a
numi pe cineva (aran, ar i pacat, ci tocmai
aducerea la ori_ini n sensul cel mai pround.
8al simpliici pe om.
8. Ii anun( pe eei eare vor sa experimenteze astfel
de lueruri sa fie foarte preeau(i, pentru ea mai ales seetele
neoprotestante praetiea un eameleonism admirabil, aa ea
ele difera de la sat la sat, dei poarta aeelai nume.
8atul este vrsta inocen(ei, vrsta ericirii.
Intreba(io pe o prostituata din ce sat este
(cele mai multe sunt de la (ara, caci saracia
lea adus la asta), dar ntreba(io cu blnde(e,
,i ve(i vedea ca se nsenineaza. Aproape
nimeni nu pacatuie,te n sat, to(i pacatuiesc
departe de satul lor. Cbiar ,i cele mai ietine
prostituate nu se culca cu barba(ii din satul
lor ,i din cauza asta de multe ori sunt
pleturite de ace,tia. Cum adica, cu strainii
te culci, iar cu noi nu te culci? Desrnata
nu poate pacatui n satul ei, acesta este
locu,orul ei snt, paradisul ei. Aici este
mama ei ,i copilaria n care ar vrea sa se
ntoarca, atunci cnd i este _reu. De aceea
lam ntrebat pe ratele meu barizmat din
ce sat este, pentru ca sa i se aca dor de
inocen(a de odinioara, cnd mer_ea cu mama
lui la biserica ,i nu pocea cuvintele ca pe
casetele cu predici din America. Numai a,a
,i putea da seama ct de artiicial era elul
lui nou de via(a.
8atul sensibilizeaza tocmai pentru aptul
ca exprima ori_inea. Din acest punct de ve
+I 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .
dere, to(i oamenii sunt oarecum de la sat,
adica au n straundurile lor nostal_ia sim
plita(ii, nostal_ia ori_inilor. Ea poate i provo
cata oarte u,or prin aducerea discu(iei despre
parin(i, despre oamenii dra_i n _eneral.
8a ntmplat sa iu ntro noapte pe o
strada laturalnica din Cbi,inau. Cnd am
ajuns n dreptul unei tarabe, o emeie vesela,
ascultndu,i prejudecata ei despre calu_ari,
ma stri_a. Parinte, i pacat sa umezi?. Eu
nsa iam dat peste cap a,teptarile. Mam
oprit, am acut c(iva pa,i napoi, pentru ca
de elul meu mer_ oarte repede ,i am ru_at
o sa repete ntrebarea. Atunci ea ,ia dat
seama ca a pus aceasta ntrebare doar ca sa
se distreze, convinsa ca nu o voi ba_a n
seama, caci ,tia ,i ea oarte bine raspunsul.
Mam oprit doar ca sai spulber aceasta
prejudecata. Exista o mul(ime de oameni
pentru care preo(ii, mai ales calu_arii, nici
nu sunt oameni, sunt doar un el de
personaje din bancuri. Intrun cuvnt, nu
sunt reali. Ace,ti oameni nu au vorbit
niciodata n via(a cu un calu_ar, pentru ei e
o mirare cbiar ,i aptul ca monabii ,tiu sa
vorbeasca. Acum, aceasta emeie nu era
bucuroasa de ceea ce a acut, ca un copil
care apasa, n joaca, butonul de la ma,ina de
spalat ,i nu mai ,tie sal opreasca. Zic. E
pacat, dar sunt pacate ,i mai mari dect
umatul. Da? Cares ele? 5i pentru ca
am vazut n ea o sinceritate copilareasca
(ru,inea l aduce pe om la aceasta stare), am
botart sai povestesc despre pacate. Am
acut asta pentru ca ,tiam ca nimeni n via(a
nca nu ia vorbit despre pacate ,i nu avea
nici o vina ca era a,a cum era. In jurul nostru
sau strns ,i celelalte emei care vindeau
cu ea ,i, din ntrebare n ntrebare, am acut
o seara de catebizare. Dintrodata nsa a
cobort dintro ma,ina un tnar beat, a,a
cum ,tiu sa se mbete tinerii n Cbi,inau, ,i,
venind la ele, cauta prilej de scandal. Nu (in
minte cum a izbucnit nen(ele_erea ntre
ei, dar acesta a nceput sa le z_l(ie masa ,i
sa le amenin(e ca le bate. Pe moment nu
,tiam cear i mai bine sa aca un calu_ar. sa
stea sau sa plece? Dar pe urma miau venit
n minte ni,te cuvinte deale 8ntului Ioan
Gura de Aur despre acatorii de pace ,i m
am apropiat de tnar. Acesta avea n mna o
sticla de vin din care mai tra_ea cte o
n_bi(itura. Zic. Ce sarbatorim, rate? ,il
iau de urmar, ca pe un cunoscut. (Trebuie
sa ,ti(i ca acest a /oa o ooar la ru,i nseamna
a arata ca e,ti de o potriva, ca l tratezi de la
e_al la e_al. Este ,i oarte riscant, de altel,
pentru ca po(i lua o bataie oarte buna pentru
asta). Acela se uita la mine ,i cu _reu se
dezmetice,te, vaznd ca sunt calu_ar. Zice.
E ziua mea ,i am acut un cbe cu baie(ii.
Zic. E,ti din Cbi,inau sau e,ti student?
Acesta mi ntinde sticla ,i mie, iar eu le
ndemn ,i pe emei. e(i de sanatatea
ratelui, cai ziua lui. Eu ma _ndeam sa
_olim mai repede sticla aceea, ca sa nu,i
piarda acela min(ile cu totul, ca era la limita.
Ele nsa vroiau so aca pe sintele a(a de
mine ,i reuzau. Zic. 8coate(i pabarele,
pentru ca ,tiam ca au obiceiul sa (ina sub
tej_bea pabarele cu care beau votca. Acela
mi zice, sorbind din sticla. Nu sunt din
Cbi,inau, sunt din satul cutare ,i sunt stu
dent. Zic. Ai parin(i batrni? E _reu acum
n sat, vine ,i iarna. Leai taiat lemne pentru
iarna? 5i atunci, tnarul acesta, care era _ata
sa rastoarne ,i sa bata, ,ia ba_at capul n
umarul meu, scr,nind. Nu, nu leam taiat
lemne. 5i a nceput a pln_e n bobote ca
un om care ,i pln_e un mort, nemai(innd
seama de emeile acelea. A,a am plecat
amndoi mbra(i,a(i.
Neam despar(it trziu cu acel tnar ,i
nu lam mai vazut de atunci. Poate daca la,
ntlni nici nu la, mai cunoa,te, pentru ca
era noapte ,i nu iam vazut bine a(a.
Prejudeca(ile stau ntre slujitorii lui
Hristos ,i restul lumii ca un zid. Le ,tim cu
to(ii care sunt ele. Deci, sa nu le branim
prin purtarile noastre. Cei dinti se _rabesc
sai eticbeteze pe ceilal(i, iar aceia nca nu
au avut ocazia sa scape de urmarile ateismului
,tiin(iic ,i a umanismului desacralizat. De
aceea, de multe ori, e nevoie de ac(iuni
,ocante care sa darme, ca un ul_er, zidul
acesta al indieren(ei.
Am ost ,i eu martor la o convertire
care ar putea alcatui un capitol dintrun
pateric contemporan. Mam ntmplat cu un
ieromonab de la Noul Neam( n Cbi,inau,
trimi,i cu ceva ascultare de la manastire. Pe
drum acesta ma invitat sa mer_em la
veri,orul lui, cu care nu sa vazut de la
intrarea lui n manastire. Nam vrut sal reuz,
de,i mie numi prea place sa intru n case
straine neinvitat.
Cnd am intrat n casa, ma izbit acel
dub cumplit al pustieta(ii, care mie mi era
cunoscut. Veri,orul acesta concubina cu o
eti,cana care se prostitua prin Grecia. El nsu,i
era bo( de ma,ini ,i bo( de tot ce vrei. Pe
masa erau cteva sticle de votca ietina, ni,te
lami ,i parca ni,te pe,te. Tot atunci mai
intrase o perecbe, cam cu acelea,i ndeletniciri.
To(i umau, ,i barba(ii ,i etele.
Incbipui(iva cum aratau doi calu_ari la
aceasta masa. Prietenul meu nca avea ce
vorbi cu ei, cai cuno,tea, eu nsa cbiar nu
aveam nici un rost acolo. Cu toate ca, se
pare, rostul a ost acela de a vedea ,i de a
putea scrie acum despre asta.
Atmosera aceea de be(ie ruseasca era
att de apasatoare, nct ncepuse sami
macine ncetul cu ncetul lini,tea suleteasca.
Vedeam ca ma cuund ntro triste(e aproape
bacoviana. 5i la toate acestea a pus capac
purtarea prietenului meu. Acesta sa pus
umar la umar cu ceilal(i ,i bea votca cu
lamie. Am nceput sa ma n_rijorez. Zic.
Acesta acu, se mbata ,i, pna la urma, ne
mai trezim n pat cu vreo emeie. Nam
ndraznit nsa sai spun nimic, ziceam ,i eu
Doamne Iisuse... cum puteam, a,teptnd
sa se termine totul mai repede.
Pna la urma mam cuundat n judecare,
convins ca ceea ce ace el cbiar e un mare
pacat, ca nu este el ca 8in(ii Parin(i care
recur_eau la astel de metode extreme pentru
a c,ti_a un om. Ca, oricum, un om ca varul
sau nul convertesc nici o mie de 8in(i.
Mai ales ca acela nu mai sr,ea cu _lumele
,i batjocura. A,a am ,i plecat, cu acest _ust
amar de zadarnicie.
Peste cteva luni nsa neam pomenit
cu acel var la manastire. Acesta se ntlnise
cu un om caruia i urase M\ul, dar, spre
mirarea lui, acela nu ia luat ma,ina, ci doar
ia zis. 8a ,tii ca tu nu o sa mori de moarte
buna. Aceasta ntmplare la determinat sa
lase via(a pe care a duso ,i sa alea_a
monabismul.
Iratele acesta a petrecut n manastire
doar cteva luni ,i a murit. In timp ce umla
roata de la camion, ca avea ascultarea asta, de
la presiune, ia sarit discul n runte. A mai
trait cteva zile n spital, n coma. In ultima
zi sa sculat ,i a umblat, spre mirarea medicilor.
La capul lui statea un rate rus, carei cnta
ucurate, 8tapna, milostiva pentru noi
naintea lui Dumnezeu mijlocitoare. Ii placea
,il ru_a pe ratele sal cnte iara,i ,i iara,i. A
murit ascultnd acest cntec.
Atunci am n(eles ca prietenul meu
ieromonab, atunci cnd l judecam eu, nu a
baut votca, ci dra_oste.
5i acesta este un el de a naptui
cuvintele Apostolului Pavel, care ramn la
el de val abi l e ,i astazi , n ci uda
comportamentului de lemn pe care ,il
nsu,esc cre,tinii. ro iooii ao /cs/ a oo
iooo. a sa oc/oos iooi: o i o so/
/. a ooo/ o so/ /. oi o oo soo/ so/ /.
a sa oc/oos i o so/ /: o i oao
/a. oao /ao/ a ooo/ /ara /. oi oo soo/
/ara /a /oi Looo.o. i a:oo /a /oi
Pris/cs. a sa oc/oos i oo ao /a:
o i s/a/i oao /ao/ s/a/. a i s/a/i sai
oc/oos: /o/orcr /ca/ oao /ao/. a. /o cri
/i. sa oo/ois ooii (I Cor. 9, !0!!).
. Iii asro o /io
i /oaooi/cr o i/a/i
Orice om tnje,te sa ie n(eles, dar se
simte n(eles numai de cel care i remarca ,i
i vorbe,te de calita(ile sale ascunse, pe care
al(ii nu i le observa. A vedea calita(ile ascunse
nsa este o nsu,ire a celor care au un
exerci(iu spiritual permanent, la care nu se
poate ajun_e ara darul lui Dumnezeu. A
stri_a n dreapta ,i n stn_a ,i a a_adui
de_raba iadul este propriu rvnei trupe,ti.
Oamenii sin(i nsa, care au ajuns la dra_oste,
nu mai pot avea aceasta atitudine. Caci
dra_ostea, spune 8ntul 8er_bie de la
Radonej, nseamna a i aspru cu tine, dar
n_aduitor cu ceilal(i. Cred ca masura
desavr,irii noastre dubovnice,ti o putem
deduce din elul n care ne raportam la
oamenii care nca mai savr,esc cele mai
cumplite pacate.
6. /aooa i /ia
In Patericul E_iptean ni se poveste,te
o ntmplare care ntare,te tradi(ia de predica
a Apostolului Pavel. 8e spune despre avva
Macarie E_ipteanul ca se suia odata la scbit
la muntele Nitriei. 5i daca sa apropiat de
locul acela, a zis ucenicului sau. Mer_i mai
nainte pu(in. 5i mer_nd el mai nainte,
sa ntlnit cu un slujitor deal elinilor. 5i
stri_ndul ratele l cbema, zicnd.
Demone! demone!, unde aler_i? 5i
ntorcnduse acela, ia dat batai ,i la lasat
mai mort. 5i lund lemnul aler_a. 5i mer_nd
pu(in mai nainte, la ntmpinat avva
Macarie aler_nd ,i ia zis. Mntuie,tete,
mntuie,tete, ostenitorule! 5i minunndu
se, elinul a venit la el ,i ia zis. Ce bunatate
ai vazut la mine de mai beretisit a,a? Ia
raspuns l ui batrnul . Team vazut
ostenindute ,i nu ,tii ca n zadar te
ostene,ti. Ia zis ,i el lui. 5i eu pentru
beretisirea ta mam umilit ,i am cunoscut
ca din partea lui Dumnezeu e,ti. Dar alt
calu_ar ntmpinnduma, ma ocart ,i eu
iam dat batai de moarte. 5i a cunoscut
batrnul ca ucenicul lui este. 5i (innduse
slujitorul elinesc de picioarele lui, zicea. Nu
te voi lasa de nu ma vei ace calu_ar! Atunci
au venit deasupra unde era calu_arul ,i lau
(inut pe dnsul, ,i lau dus la biserica
muntelui. 5i vaznd pe slujitorul elinesc
mpreuna cu batrnul, sau uimit. 5i lau
acut calu_ar, ,i mul(i dintre elini sau acut
pentru dnsul cre,tini. Deci, zicea avva
Macarie. Cu cuvnt rau ,i pe cei buni i
aci rai, ,i cu cuvnt bun ,i pe cei rai i aci
buni.
9
Odata a venit la 8ntul 8iluan Atbonitul
un preot tnar din Rusia ,i i sa plns ca e
oarte _rea via(a de preot. Dar ce necazuri
ai?, la ntrebat 8ntul. Nu mai razbesc
cu sectan(ii a,tia, i sa plns preotul. Dar
cum procedezi cu ei? Ei, le spun adevarul,
cas n ratacire ,i ca daca no sa vina la dreapta
credin(a o sa mear_a to(i n iad. Atunci
8ntul ia zis. Nu a,a, prietene, tu zile
mai nti despre aptele lor bune. Zi. ce
bine ca ,i voi crede(i n Hristos, ca
propovadui(i milostenia ,i dra_ostea. 5i abia
dupa asta, cu multa n_aduin(a, vorbe,tele
,i despre do_mele credin(ei.
Mul(i credincio,i, citind ,i auzind ca
mndria este un mare pacat, nu mai lauda
niciodata pe nimeni, nici cbiar pe copii, de
9. Tn:ercuI E]:enn, pentru avva Maearie, 3I.
rica sa nu cada n mndrie. Eu cnd aud
pe cte cineva care, plecnd capul cu
preacuta smerenie, ncepe sa ndru_e la vai,
parinte, nu mai spune(i, ca o sa cad n
mndire, l ntreb daca nu cumva n restul
timpului se ala n smerenie. De re_ula, ace,ti
oameni sar ca rip(i, se smintesc cnd i
ndemni la normalitate. Cum sa lauzi pe
cineva? Ca pe urma ,io ia n cap! Oamenii
nu n(ele_ ca ,i lauda ,i mustrarea sunt
pentru oameni ,i ca prin amndoua se
modeleaza omul. Multe amilii credincioase,
care ,i educa copiii ntrun zelotism exa_erat,
(inndui n picioare ore ntre_i la paraclise
,i acatiste se mira ca ace,tia, cnd se apropie
de adolescen(a, ncep sa nu mai umble la
biserica.
8ntul Teoan Zavortul, care a ost un
mare ascet, i mustra pe parin(ii care ac
acest lucru. El le recomanda sa nui obli_e
pe copii sa se roa_e cu ru_aciuni din carte,
ci sa rosteasca ceea ce le spune lor inima.
Doamne, ajuta: Mul(umesc |ie, Doamne:
8lava |ie, Doamne ori de cte ori ,i aduc
aminte de Dumnezeu. Aceasta tocmai pentru
a nu li se lebamisi de ru_aciune, pentru ca
ru_aciunea nu trebuie sa ie o norma, ci o
necesitate.
8ntul 8eraim de la 8arov, care a
petrecut n _enuncbi pe o piatra o mie de
zile ,i nop(i, iara,i avea o oarte mare
n_aduin(a pentru neputin(ele altora. De
exemplu, el lea dat voie surorilor de la
manastirea Diveevo sa mannce de patru
ori pe zi, obicei care se pastreaza ,i astazi,
ceea ce pentru _reci este o sminteala. 8ntul
nu numai ca lea permis patru mese pe zi,
ci cbiar le dadea voie sa (ina pesme(i sub
perna ,i sa ron(aie ,i noaptea, daca le e oame,
numai sa nu se mbneasca.
Acest sa nu se mbneasca este o piatra
de temelie n via(a dubovniceasca. Marii
asce(i ,tiu ca pentru o mbnire, cbiar ,i
incon,tienta, adusa cuiva Dumnezeu nu mai
prime,te ru_aciunea. Grija de a nu mbni e
att de mare la oamenii desavr,i(i, nct,
iind ntrebat odata de ucenici ce vor ace
daca vor vedea pe un rate dormitnd n
biserica, 8ntul Pimen a raspuns. Eu, cu
adevarat, de voi vedea pe ratele ca
dormiteaza, pun capul lui pe _enuncbii mei
,il odibnesc.
J0
Lauda si n(i l or, a oameni l or
dubovnice,ti, nu este o lin_u,eala, ci o vedere
a binelui din celalalt. A i snt nseamna ai
vedea pe to(i oamenii mai sin(i dect tine.
Aceasta este deini(ia cre,tina a sin(eniei.
Cei de mirare, dar, ca sin(ii i lauda pe
pacato,i? Condamnabila este lauda vicleana,
ce se ace pentru a ob(ine ni,te proituri,
a,a cum ,i lauda an_aja(ii patronul, dar nu
,i lauda izvorta din dra_oste. Cei desavr,i(i
nu mai au nevoie sa ie lauda(i, dar nu ,i cei
neputincio,i. In cazul acestora, a nu lauda,
de multe ori, ecbivaleaza cu a mbni, vedem
aceasta mai ales la copii. De aceea sin(ii
recur_ la lauda, ac multe po_oraminte.
I0. Tn:ercuI E]:enn, Pentru avva Pimen, 92.
Lauda, pentru ncepator, este o
ncurajare. 5i mai ales sin(ii, pentru ca
mustrau att de rar, recur_eau la lauda, ca
ucenicul sa n(elea_a ca aptele pentru care
nu este laudat nu sunt att de bune ca cele
laudate. Dar ,i n cazul laudei, ,i n cazul
n_aduin(ei, sin(ii nu au urmarit dect un
sin_ur scop. dra_ostea, acel sa nu
mbneasca, pentru al c,ti_a pe om pentru
Hristos.
. Lracs/a /ca/ / ro
I rcr. /1.
Despre acela,i 8nt Pimen, care era
mare pentru ca acoperea pacatele altora,
se poveste,te un caz potrivit pentru discu(ia
noastra. Trebuie sa se ,tie ca, n monabismul
ortodox, a ace milostenie calu_arul, lasnd
nevoin(ele sale, nu este vazuta ca o virtute,
ci ca o scadere. Aceasta pentru ca monabul
a mplinit toata porunca milosteniei atunci
cnd sa lepadat de toate, devenind sarac
pentru Hristos. Calu_arul poate sa aca
milostenie numai din cele pe care i le aduce
lumea, dar nu poate sa lase ru_aciunea,
tacerea ,i prive_berile pentru a se ndeletnici
cu dobndirea banilor pentru milostenie.
8in(ii Parin(i spun ca aceasta pornire n
calu_ar este un nceput de mndrie ,i
n,elare, caci prin milosteniile acestea
materiale vrea sa,i odibneasca cu_etul cum
ca a acut ceva bun. E un el de a placea
oamenilor. Intrun cuvnt, milostenia
materiala e treaba mirenilor, nu a calu_arilor.
A,adar, un rate a venit la avva Pimen ,i ia
zis lui. 8eaman (arina mea ,i ac dintrnsa
milostenie. Ia zis lui batrnul. ine aci!
5i sa dus cu osrdie ,i a sporit milostenia.
5i a auzit avva Anuv cuvntul, ,i ia zis lui
avva Pimen. Nu te temi de Dumnezeu a,a
_raind ratelui? 5i a tacut batrnul. Dupa
doua zile a trimis avva Pimen la ratele ,i i
a zis lui, ca sa auda ,i avva Anuv. Ce miai
zis alaltaieri, ca mintea mea era aiurea? 5i
ia zis lui ratele. Am zis ca seaman (arina
mea ,i ac dintrnsa milostenie. 5i ia zis
avva Pimen. Am _ndit ca pentru ratele
tau cel mirean ai _rait, iar daca tu e,ti cel ce
aci lucrul acesta, nu este lucru calu_aresc.
Iar el auzind sa mbnit, zicnd. Alt lucru
nu ,tiu, dect acesta, ,i nu pot ca sa nu
seaman (arina mea. Deci, dupa ce sa dus,
a acut metanie avva Anuv lui avva Pimen,
zicnd. Iartama. 5i ia zis Pimen. Eu de
la nceput ,tiam ca nu este lucru calu_aresc,
dar dupa socoteala lui am _rait ,i mam
straduit spre sporirea dra_ostei, iar acum sa
dus mbnit ,i tot la el ace.
JJ
Tot acesta spunea ca de va _re,i omul
,i va ta_adui, zicnd nam _re,it, nul mustra.
Altminteri, i tai osrdia. Iar de vei zice lui.
nu te mbni, rate, ci te paze,te de acum
nainte, i ridici suletul spre pocain(a.
J!
Aceasta n_aduin(a pentru neputin(ele
omene,ti o arata cei mai mari asce(i ai
cre,tinismului. Nu este nicidecum o aprobare
a pacatului, dupa cum vom vedea, ci doar
de judecarea pacatului dupa masura celui
care l aptuie,te. Aceasta este mplinirea
II. Ibidem, 22.
I2. Ibidem, 23.
ndemnului Apostolului Pavel de a ne or/a
sarioi/ ooo/ a//oia (Gal. 6, !). Prin aceasta
se vede daca ascetul, ie ca este pustnic, ie
cai o simpla (aranca zeloata, se nevoie,te
corect, daca nu impune masura proprie altora,
daca nui judeca pe al(ii de pe culmile
asprimii sale. Ace,ti oameni aveau vederea
lucrurilor n perspectiva, ei nu judecau pe
nimeni la moment. 8ntul Macarie
E_ipteanul ne ndeamna. 8a nu judecam
pe nimeni, nici pe cei rai ,i strica(i, sa nui
criticam, sai vedem cura(i ,i drep(i, a,a cum
ar trebui sa ie ,i sa ne ru_am nencetat
pentru ndreptarea lor, caci nca nu ,tiu ce
ac. A,a prive,te cel curat cu inima pe to(i
cei din jurul lui. Pentru ocbiul curat, toate
sunt curate... De multe ori, ara ca noi sa
,tim, n ace,ti oameni aparent strica(i n ocbii
lumii se ascund sin(i deai lui Dumnezeu
sau viitori sin(i.
J1
I3. Tucnnn snu in:unrceren In uunezeu, Ex:rnse
Jn OuIIe JuLu+ncey: nIe S1. Mncnre E]:ennuI, Ed.
Bizantina, p. 53.
Al judeca pe pacatos raportndul doar
la pacatele sale nseamna aL exclude pe
Dumnezeu din via(a lui. 8in(ii aratau
ntotdeauna atta n_aduin(a pentru ca
vedeau n toate doar un nceput, un nceput
pe care Dumnezeu, conlucrnd cu omul, l
poate desavr,i. A i snt nseamna a ,ti sa
vezi n ce consta acest nceput n iecare
om ,i sal ncurajezi, dar mai ales, sa ii cu
mare ba_are de seama ca sa nul stin_i.
Aceasta vedere nu este deloc o inven(ie
a unor pustnici ciuda(i din Pustia E_iptului
,i a altora de elul lor. Nu este nici macar
un ,iretlic oratoric al Apostolului Pavel,
pentru ca acesta nar i acut aceasta daca
nu ar i nva(ato de la Insu,i Mntuitorul.
Hristos este Cel care a aratat ntotdeauna
mare n_aduin(a a(a de neputin(ele noastre
,i nu nea judecat niciodata dupa pacatele
noastre. Ca oo ooa aa// ocas/r a /ao/
ocoa. oii ooa /arao/i/ ocas/r a ras/a/i/
ocoa (Ps. J0!, J0).
Odata, pe cnd statea la masa mpreuna
cu ucenicii n casa lui 8imon cel lepros, sa
apropiat de Hristos o emeie pacatoasa, avnd
un alabastru cu mir de mult pre(, ,i la turnat
pe capul Lui (Mt. !6, 6). Iar ooiii /oi
:a.oo sao ooia/. .ioo: Io/ro risia
aas/a` ra s o/a :ioo soo as/ oir. iar
/aoii sa s oa sarai/cr. Lar Iisos oocsoo
a .is: Io/ro /ai soarar /oii` ra /oro
/oo a /ao/ o/ro lio. ra sarai orora /i
a:i o :ci. oar lio oo oa a:i orora.
ra :arsoo oiro/ as/a /roo/ lo sr
/orcara la a /ao/c. +oio .i :coa.
uriooo s :a rcc:aooi L:ao//ia aas/a.
/o /ca/a /ooa. s :a soo i osr a /ao/ a
sr cooira i (Mt. !6, 8J1).
Oare au _re,it ntradevar ucenicii,
mustrnd risipa de bani acuta pentru mir?
Oare nu au reac(ionat ei conorm nva(aturii
pe care lea dato Hristos? Ca ucenicii Lau
auzit pe Hristos zicnd. li/a :cis i oo
/r//a (Mt. 9, J1). Icenicii au vazut ca
Hristos i mustra pe iudei pentru ca au lasat
milostenia ,i dra_ostea ,i se limitau doar la
jerte ,i arderi de tot. Deci, daca jertele ,i
arderile de tot nui mai placeau lui
Dumnezeu, sau _ndit ei, cu att mai mult
nui va placea aceasta un_ere cu mir. A,adar,
ucenicii nu au _re,it cu nimic, dar ei au
reac(ionat ca ni,te zelo(i din zilele noastre,
ara sa se _ndeasca la starea suleteasca a
acelei emei ,i la _ndul cu care a varsat ea
mirul pe capul Mntuitorului. Hristos nsa
ia n_aduit emeii sa toarne mirul pe capul
Lui. Cbiar mai mult, Hristos preera sai certe
pe ucenici, care au aratat atta rvna pentru
milostenie, ,i sa o laude pe emeie pentru o
apta nedesavr,ita, numai ca sa nu o
mbneasca. Hristos i mustra. Io/ro /ai
soarar /oii` Apoi o lauda pe aceasta
cum nu laudase nca pe nici unul dintre
ucenici, zicnd. +o:ara/ :a .i. a criooo
s :a rcc:aooi L:ao//ia aas/a s :a :cr/i
i o a /ao/ a.
8ntul Ioan Gura de Aur astel vede
dezle_area acestui comportament al lui
Hristos. Ca sai nve(e pe ucenici sa nu
ceara de la nceput oamenilor mai slabi n
credin(a cele mai mari apte. De aceea nici
nu judeca n ea nsa,i apta savr,ita de
emeie, ci n le_atura cu starea ei suleteasca.
Daca Domnul ar i vrut sa aca o le_e din
spusele 8ale de acum, apoi nar i vorbit
deloc de emeie: dar vorbe,te de ea ca sa
ali ca pentru ea a spus acele cuvinte, ca sa
nu nnabu,e credin(a ei ce odraslise, ci sa o
ntareasca mai mult. Le _raie,te a,a ucenicilor
ca sa laudam ,i sa ncalzim cu ocul dra_ostei
noastre pe cel care ace o apta buna, cbiar
daca apta lui nui desavr,it de buna ,i sa
nui cerem aceluia de la nceput sa ie cu
totul desavr,it. Ca Insu,i Domnul voia mai
cu seama aceasta se vede de acolo ca El,
Care nu avea unde sa5i plece capul (Mt. 8,
!0), a poruncit ucenicilor Lui sa aiba pun_a
(In. J1, !9). Dar acum nu era timpul sa
ndrepte ce se acuse, ci sa laude o apta
buna. Dupa cum daca cineva lar i ntrebat
nainte de a i acut emeia lucrul acesta, El
nar i _rait a,a, tot a,a, dupa ce a acut
aceasta, Hristos a urmarit un sin_ur lucru,
ca ea sa nu se simta stnjenita din pricina
mustrarii ucenicilor, ci sa plece mai buna,
ajun_nd mai plina de rvna, datorita
blnde(ii Lui. Dupa ce a varsat mirul, nici
nar mai i avut vreun rost mustrarea. 5i tu,
dar, daca vezi pe cineva ca ace ni,te sinte
vase ,i ca le aduce la biserica sau daca vezi
pe un om ca mpodobe,te zidurile sau
pardoseala bisericii, nu porunci sa vnda sau
sa strice cea acut, ca sa nui nnabu,i rvna:
dar daca te ntreaba nainte de a ace,
porunce,te sa dea saracilor banii ce vrea sai
cbeltuiasca: pentru ca ,i Hristos tot a,a a
acut, ca sa nui strice inima emeii, ,i tot
cea spus, spre mn_ierea ei a spuso.
J+
Mi sa ntmplat ,i mie sa asist la o
revarsare a dra_ostei de elul acesta. In toamna
anului trecut a ost invitat la bramul manastirii
Noul Neam( arbiepiscopul 8er_bie al
Ternopolului. Acest episcop pur ,i simplu a
ermecat pe to(i cu simplitatea sa aristocratica
I+. Ioan Gura de Aur, OuI In Mn:e, Ed. Inst.
Biblie al BOR, I99+, pp. 906908.
,i dubul ru_aciunii pe care (il transmitea. El
este cunoscut ,i iubit n cercurile calu_are,ti
,i ale mirenilor din ntrea_a Patriarbie Rusa
ca unul care a dobndit darul ru_aciunii
nencetate ,i aceasta se sim(ea n toate
mi,carile sale. Dupa Litur_bie, am mers cu
to(ii la masa. Dupa ce au vorbit episcopii, ca
mai erau nca trei, pe ln_a 8er_bie, li sa dat
cuvntul ,i altora, preo(i ,i mireni. La un
moment dat, sa ridicat unul dintre
bineacatorii manastirii, un patron oarecare,
,i cu o mimica tipica de om de aaceri din
asarabia, ,ia nceput discursul cam a,a. 5ti(i,
,i eu cred n Dumnezeu n elul meu... 5i
ndata mintea mea mpatimita sa _ndit.
Inde se mai ba_a ,i asta, peste episcopi ,i
preo(i cu credin(a lui n elul lui n
Dumnezeu? Atunci mam uitat la Inaltul
8er_bie, sa vad cum arata cnd se plictise,te.
Dar am ost umilit cnd am vazut cum ,ia
lasat tacmurile la o parte ,i asculta cu o aten(ie
de copil ceea ce spunea acel om, de parca ar
i auzit cine ,tie ce lucruri, pe care n alta
parte nar mai i putut sa le auda. Ia(a
episcopului sa luminat de o bucurie ne_raita
cnd a auzit cuvintele cred ,i eu n
Dumnezeu n elul meu. Atunci miam dat
seama ca a,a este dra_ostea ,i adevarata
sin(enie. Pot spune ca ma marcat aceasta
ntmplare simpla, mai ales ca sa petrecut
cbiar n ziua birotonirii mele, ,imi vine n
minte ori de cte ori mi se ntmpla sa stau
de vorba cu un om cu credin(a nedesavr,ita.
8. Irio/oia /aisoo/oi
Po_oramintele acute de 8in(ii Parin(i
au un cu totul al t caracter dect
po_oramintele propuse de mi,carea laxista
n iserica RomanoCatolica din sec. XVII.
Nu este vorba aici un laxism ca urmare a
unei vie(i personale dezordonate ,i pline
de desatari, dupa principiul. Iac eu, sa
aca ,i al(ii, pentru cas alte timpuri.
8ntul ierarb Luca VoinoIasine(ki, un
marturisitor care a traversat la_arele
comuniste, n circularele sale ,i aten(iona
preo(ii sa nu cada n n,elarea de a recomanda
,i altora slabiciunile lor personale, ca pe unele
pe care Dumnezeu le iarta u,or, ci sa
canoniseasca dupa cuviin(a.
J
Exista, de
exemplu, n zilele noastre preo(i care zic ca
a nu (ine cele patru posturi de peste an nu
este pacat, deoarece ei n,i,i nu le (in. 8i_ur
ca n elul acesta se pierde ,i preotul ,i cel
pova(uit de el. A,a am _asit, n cartea unui
dubovnic romn oarte vestit,
J6
o ncuviin(are
de a mer_e calu_arii la nun(i ,i la petreceri,
cu ar_umentul ca ,i el mer_e la nun(i. Nu
cred ca este bine sa se spuna a,a ceva, pentru
ca, n cazul dat, nu se adreseaza unui rate
care a venit sa se pocaiasca n cbilia lui, ci
vorbe,te despre ta_ma calu_areasca la _eneral,
I5. In earte se mai gasese eteva referin(e la autori
despre eare nu pot oferi note eonerete. Aeeasta este pentru
ea, aflnduma in Romnia, nu am la indemna ear(ile.
Orieum, ele sunt in rusa i nu tiu daea ii folosete eititorului
sa le eunoasea titlul. Garantez insa ea aeeste ear(i i autori
nu sunt inventa(i de mine i, la nevoie, pot fi verifieate.
I6. Imi reaetualizez dolean(a de a nu da numele
exemplelor negative. Daea eineva vrea sa verifiee
autentieitatea surselor eitate de mine, sami serie pe
sn+n:eILu:unI.cuu
care trebuie sa ramna model de asceza ,i
lepadare de lume. A,a laxi,tii romanocatolici
din sec. XVII au ajuns sa spuna ca
masturbarea ,i avortul n primele +0 de zile
nu sunt pacate (,irul continua).
J
Riscurile
acestea trebuie luate n seama, mai ales n
vrtejul societa(ii contemporane, cnd via(a
sa transormat ntrun cancan _eneral.
Dieren(a dintre cele doua pricini ale
po_oramntului este mare. Daca un preot
care nu (ine posturile (i spune sa nu
poste,ti, (i pare ca nu aci nici un pacat ,i
nu te ndrep(i niciodata. Dar cnd (i
dezlea_a postul un preot care el nsu,i
poste,te, te mustra cu_etul pentru ca te
numeri printre cei bandicapa(i, printre
credincio,ii de la u,a bisericii, care nu pot
ndeplini nici macar lucrurile elementare.
In aceasta situa(ie, penitentul nu percepe
II. Vezi mai in amanunt la !ean Delumeau,
Mnr:ursren y er:nren, 1cuI:nIe cun1esun. SecuIeIe 111-
A111, Ed. Polirom, I998.
I+ . eruJncun Sn+n:e Dny:u+u
dezle_area postului ca pe o avoare, ci ca pe
o amnare, ca pe o lipsa de ncredere. De la
un timp, el n(ele_e ca se ala n situa(ia
unui baie(andru pe care baie(ii mai mari
nul lasa n terenul de otbal, rezervndui
doar umila placere de a aduce min_ea cnd
cineva o bate aiurea. Este un el de a spune
din partea dubovnicului. Eu te las sa aci
astel pentru ca e,ti neputincios ,i slab, dar
cnd te vei nzdraveni, va trebui sa aci ,i tu
ceea ce vezi la mine. Aceste cuvinte nsa
nu trebuie sa le rosteasca dubovnicul
niciodata, ele sin_ure vor bate ca o
ciocanitoare n pieptul celui dornic de
desavr,ire, pna vor razbi.
8in(ii nu aceau niciodata concesii
pentru ca ei n,i,i ,i le permiteau, ci pentru
luciditatea dubovniceasca. In_aduin(a
sntului a(a de pacatos, cum am mai spus,
avea scopul de al ncuraja sa aca macar
pu(inul bine pe care l ace, pentru ca
perseveren(a n pu(in duce la cele mari.
Po_oramntul dubovnicesc este o descoperire
a Dubului 8nt ,i presupune an_ajarea
dubovnicului n lupta credinciosului. A ace
un po_oramnt nseamna a lua asupra sa
restul de povara pe care nu la putut duce
cel slab, pentru ca mpreuna sa ajun_a la
destina(ie. Aceasta nseamna ai oo
so///o/ o/ro ri/oo/ /ao (In. J, J1). A,a
a ost n(eles po_oramntul n tradi(ia
ortodoxa dintotdeuna, nu ca o abandonare
n pacat, nu ca o credin(a netoata ca, pna la
urma, pacatele nu sunt cbiar att de mari ,i
po(i sa le aci n continuare. Nu. Ci ca un
a ct po(i, cbiar daca ceea ce po(i este
nca pu(in.
Conteaza nu perorman(ele, ci eortul
de voin(a acut de pacatos. De aceea 8in(ii
lauda nu att roadele, care la nceput sunt
oarte slabe, ct voin(a, care la nceput este
mai mare dect roadele mari ale celor
desavr,i(i. Incepatorul trebuie ncurajat sa
nu se deznadajduiasca cnd vede discrepan(a
att de mare dintre eortul depus ,i rezultat,
pentru ca Dumnezeu l judeca pentru voin(a,
caci anume voin(a este cea pe care se _rabesc
sa o atace demonii.
An_ajarea n lupta celuilalt cunoa,te
uneori propor(ii cutremuratoare. De aceea nu
este nici o exa_erare a o considera ca pe o
punere a suletului pentru aproapele tau, cea
mai desavr,ita dra_oste. Ca sa ilustrez cum
n(ele_e tradi(ia ortodoxa aceasta an_ajare, voi
aduce iara,i un caz din Pateric. 8e spune ca a
venit unul din batrni la avva Abila ,i la
vazut pe el scuipnd sn_e din _ura lui ,i la
ntrebat. Ce este aceasta, parinte? Raspuns
a batrnul. Este cuvntul ratelui care ma
mbnit ,i mam silit sa nul vestesc lui, ,i
mam ru_at lui Dumnezeu ca sal ridice de
la mine. 5i sa acut cuvntul lui ca sn_ele
n _ura mea ,i lam scuipat jos. 5i mam lini,tit,
,i mbnirea am uitato.
J8
9. Io oco/ o oos/rar
A,adar, pna aici am discutat necesitatea
pre_atirii ascultatorului pentru primirea
adevarului. Modelul paulin de predica ne
I8. Tn:ercuI E]:enn, pentru avva Ahila, +.
recomanda n acest sens o u,oara catebizare
a ascultatorului, adica, pur ,i simplu, sai
povestim despre Hristos. Totodata nu trebuie
sa uitam ca acest ascultator nar avea nevoie
de saturile noastre daca nu ar i necredincios,
adica daca nu ar trai ntrun cu totul alt sistem
de valori dect cel cre,tin. De aceea este
normal ca lui sai para stranii, nen(elese
multe din lucrurile care unui cre,tin i par
normale. Aceasta nu trebuie sa ne indi_neze.
Despre Hristos se poate povesti n multe
eluri ,i pe n(elesul tuturor. 8a nu uitam ca
Dumnezeu, cnd a vrut sa vina n lume, a
vestit na,terea sa printrun n_er n cbip de
stea, pentru n(ele_erea pa_nilor. Dar
Dumnezeu a acut astel pentru ca acei ma_i
persani nu erau obi,nui(i sa primeasca ve,ti
de la n_eri, ca evreii, ci toate le citeau din
stele. Dumnezeu a ales aceasta cale tocmai
pentru ai ru,ina pe iudei ,i astel sa aca
nceputul ntoarcerii neamurilor la El.
Prin urmare, ,i predicatorul ortodox,
pentru a se ace n(eles, de multe ori trebuie
sa renun(e la termenii tradi(ionali ,i sa adopte
un limbaj accesibil ascultatorului. Aceasta nu
presupune deel admiterea erorilor do_matice,
adica bulei, pentru ca asta ar nsemna sa
nu,i ndeplineasca scopul, propovaduind
altceva dect ceea ce ,ia propus.
In primul rnd, trebuie sa renun(e la
aerul ca tot ce spune el trebuie neaparat
crezut. Nu exista nici o ndoiala ca credin(a
cre,tina este sin_ura adevarata, nsa exista
posibilitatea ca tu, cel ce predici, sa nu ii
pe masura desavr,irii cre,tinismului. In cazul
acesta trebuie sa lasam mai mult loc Dubului
8nt sa lucreze ,i mai pu(in iste(imii noastre.
Discu(ia trebuie sa aiba mai mult caracterul
unei cautari comune, dect a unei lec(ii, a
unei impuneri.
Dupa ce am vorbit atta despre olosul
laudelor ,i al n_aduin(ei pe care o aratam
ncepatorului, trebuie sa recunoa,tem ,i
necesitatea mustrarii. 5i daca a lauda este o
,tiin(a, a mustra este o ,tiin(a ,i mai mare.
De multe ori o simpla mustrare l poate alun_a
pe cel slab din iserica. Apostolul Pavel, cnd
a vrut sai mustre pe bomosexualii din Roma,
,ia construit mustrarea pe etape. Dupa ce
ia laudat pe romani ca roioa /cr s :s//
/o /ca/a /ooa (J, 8), dupa ce lea vorbit
despre marea dra_oste pe care leo poarta ,i
cbiar sa identiicat cu ei prin cuvintele oa
ooi /orooa o :ci rio roioa ocas/ra
/ac/a//a. a :cas/ra i a oa (J, J!), Apostolul
i pre_ate,te pentru o discu(ie mai dura.
Mai nti le spune ca s/ oa/cr i
/ioi/cr. i /ar/ari/cr. i /o:aai/cr i
o/o:aai/cr (J, J+), aratnd ca cele ce le
va spune nu se adreseaza numai lor, ci lumii
ntre_i. Este, totu,i, o mare consolare sa ,tii
ca nu e,ti certat numai tu. 8punnd ca este
dator, Apostolul ca ,i cum ar spune. Eu
nsumi nu va, mustra cu nimic, daca nu a, i
dator. Pe urma ace o airma(ie oarte _enerala
despre dreptatea ,i mnia lui Dumnezeu.
rai ooia /oi Looo.o s oscra oio r
s/ /ca/a /arao/a i s/ /ca/a oor/a/a
caooi/cr ar io oor/a/a or/ ao:ar (J,
J8). Este un el aristotelic de a pre_ati discu(ia,
deinind conceptele, adica. 8unte(i de acord
ca nedreptatea trebuie pedepsita? In elul
acesta 8. Pavel arata ca nici Dumnezeu nu
este setos de a pedepsi, ci pedeapsa se impune
de la sine, pentru men(inerea ecbilibrului ,i
armoniei aectate de aradele_e.
Mai ncolo vedem ca, de apt, nu
Dumnezeu este cel ce pedepse,te, ci
oamenii, prin ceea ce ac, /i iao /o i /oii
ras/a/a o:oi/a ra/airii /cr (J, !). Cea
mai mare pedeapsa este aceea de a i lasa(i
de catre Dumnezeu sa aca ceea ce vor, dar
,i aceasta a acuto Dumnezeu abia dupa ce
ei n,i,i au aratat ca nu vor saL aiba pe
Dumnezeu n cuno,tin(a (J, !8).
Apostolul Pavel propovaduie,te un
Dumnezeu timid, care nu ndrazne,te sa se
impuna celor care nuL vor, dar totodata le
arata romanilor ca cei care se despart de
acest Dumnezeu se nenorocesc. Homosexu
alitatea este doar un aspect al nenorocirii
care se abate peste cei necredincio,i.
Necredin(a este prezentata ca o molima care
aduce cele mai _rozave boli, pna la
ntunecarea min(ii (J, !J!!).
A,adar, nu bomosexualitatea este
pedepsita, ci ea nsa,i este o pedeapsa. 5i ca
sa aca n(eleasa pa_uba bomosexualita(ii o
asociaza cu alte cusururi. Altel, cei care nu
vedeau n bomosexualitate dect placerea
lor or_anica, pur ,i simplu nar i n(eles de
ce este ea att de rea. 5i Apostolul ncepe
sa enumere. I/ioi /iioo o /ca/a oor/a/a.
o os/r/oar. o :i/oi. o /acoi. o rao/a/:
/ioi o i.oa. o oior. o ar/a. o
/o/aioo. o or/ari r/. /r/i/cri. rai/cri
o rao. or/cri o Looo.o. car/cri. soi.
/ro/ai. /aooarci. oasci/cri o r/. osooi
arioi/cr. o/o/i. a/a/cri o o:o/. /ara
oracs/. /ara oi/a (J, !91J). Iar la urma
Apostolul spune ca as/a /ca/ soo/ :rooi
o ocar/ (J, 1!).
Aparent, prin acest verdict Pavel i
condamna la moarte pe bomosexuali, n
realitate nsa le da o mare nadejde. Pentru
ca ntrun el este sa citam un verset separat
din Levitic, ara nici o introducere ,i ara
nici o explica(ie, prin care bomosexualii
trebuie da(i mor(ii, ,i alta este a spune ca
bomosexualii sunt vrednici de moarte
laolalta cu to(i cei ce au cusururile enu
merate mai sus. In acest caz, nadejdea nul
parase,te pe bomosexualul mustrat, pentru
ca el vede ca nu exista nici un om care sa
nu suere macar de unul din pacatele
amintite de Pavel.
Apostolul prezinta pacatul ca pe o boala,
care nu mai are nici o nevoie sa ie pedepsita,
pentru ca ea nsa,i este nceputul mor(ii.
Aratnd ca sin_urul motiv al mbolnavirii este
necredin(a ,i nstrainarea de Dumnezeu (J,
!J), Pavel lasa sa se n(elea_a ca ,i remediul
acestei boli ,i izbavirea de moarte este
ntoarcerea la Dumnezeu. Intoarcerea pare
oarte u,oara dupa ce au auzit toate laudele
aduse credin(ei puternice a romanilor de la
nceputul cuvntarii, neam binecuvntat din
care aceau parte ,i ei, bomosexualii de pe
vremea lui Pavel.
J0. +rioo /c /o /oro/ aso//a/cro/oi
Dumnezeu nu este un medicament
amar care se da cu dea sila, ci un ruct
oprit ,i inaccesibil. A,a trebuie prezentat
Dumnezeu ascultatorului, daca vrei ca acela
sa devina curios de Dumnezeu. Dumnezeu
Insu,i se da pe 8ine n acest el, El te se
duce, cum se exprima Cabasila, ,i te
parase,te cnd nu te a,tep(i. 8ntul Macarie
E_ipteanul, ,i nu numai el, ne vorbe,te de
aceasta parasire n care ne arunca Dumnezeu,
comparndo cu o lec(ie pe care o da mama
copilului. A,a cum mama ,i tra_e mna
lasndul pe copil sa pa,easca sin_ur, cbiar
daca acesta mai cade pe jos ,i se love,te, tot
a,a ,i Dumnezeu ,i retra_e din cnd n cnd
barul, pentru al maturiza pe ascet. Deci,
daca Dumnezeu se da n acest el pna ,i
marilor asce(i, de ce ar trebui ca predicatorii
saL ba_e pe Dumnezeu pe _t
ascultatorului.
Cei care se simt cbema(i la predica n
elul acesta protestant, vor repro,a. ine,
bine, dar daca vom tara_ana atta cu oerirea
lui Dumnezeu, pna la urma omul poate sa
moara ,i sa nu mai creada!
O convertire poate sa dureze ani ,i zeci
de ani. Dar sunt unii care vor sa cuprinda tot
cre,tinismul ntro sin_ura discu(ie ,i se
minuneaza cnd cineva ramne rece la
cuvintele lor. Aceasta atitudine o au cei care
,i atribuie lor n,i,i toate meritele ntro
convertire, uitnd ca mai exista ,i Dumnezeu.
Hristos spune ca El, nu predicatorii, a venit
n lume sa mntuiasca pe cei pacato,i. De
aceea, sa nu avem nici o ndoiala ca Hristos
,tie sa se descopere pacatosului ,i n lipsa
noastra, ,i ara noi. Trebuie sa scoatem din
mintea noastra ideea ca anume prin noi vrea
Dumnezeu sal cbeme la 8ine pe cutare. Noi
putem ncerca, e cbiar de datoria noastra, dar
nu ne putem ace un plan de convertiri, ca ,i
protestan(ii. A,a, trebuie sal convertesc pe
vecinul cutare, batrnica cutare sta sin_ura, i
duc ni,te cartoi ,io convertesc. Acesta nu
este dubul predicii cre,tine, ci un dub de
competi(ie pioniereasca.
Cnd eram pionier existau a,a numitele
stelu(e ormate din cinci pionieri
timurovi,ti, care aveau misiunea sa umble
pe la batrni ,i sai ajute la _ospodarie. De
re_ula, copiii nu aceau acest lucru din dra_oste
pentru batrni, ci totul se transorma ntro
competi(ie care mai mul(i batrni viziteaza.
A,a este ,i n cazul convertirilor la norma, se
uita dra_ostea, se uita cbiar Hristos. Totul se
transorma ntrun examen de iste(ime care (i
_dila or_oliul tau de soist de mabala.
Astel de convertiri nu valoreaza nimic.
Tocmai din cauza acestor predicatori cu
apucaturi protestante sau umplut bisericile
de oameni care dau buzna la potirul
eubaristic, de,i Hristos nca nu a lucrat n
inimile lor.
J9
8unt o mul(ime de oameni care
I9. Exista parerea, foarte riseanta, ea euharistia va
luera in inima omului mai bine deet oriee euvinte. Nu in
zadar exista eatehumenatul in Biseriea primara. Cred, intr
adevar, ea de multe ori Hristos poate sa luereze i intro
inima netiutoare, dar aeestea sunt eazuri separate i nu
trebuie sa faeem din ele o regula. Omul trebuie sa tie de ee
i eu ee (eu Cine!) se impartaete.
se ala ntro stare mai jalnica dect erau
pna la convertire, pentru ca acum
batjocoresc ,i cele sinte, adu,i cu or(a de
cte un membru nlacarat al A8CORului
sau de catre vreun vecin proaspat convertit.
In iarna lui !000 am ost la Moscova la
un simpozion or_anizat de Patriarbia
Moscovei. Nu ,tiu cum sa ntmplat, ca am
intrat n vorba cu un proesor din Danemarca,
ost romanocatolic ,i convertit la ortodoxie
de c(iva ani. Era preocupat de Erem 8irul
,i cbiar mia promis sami trimita ni,te car(i
la manastire. Mam _ndit ca e bine ca mai
sunt ,i romanocatolici converti(i la ortodoxie,
nu numai invers. Am intrat n sala ,i neam
a,ezat iecare unde,i avea locul, ca erau
cam la 000 de oameni. Tocmai se nimerise
sa ia cuvntul proesorul Leonid Ilici Osipov
de la Academia Teolo_ica din Za_orsk, pe o
tema oarte delicata. Mistica romano
catolica. Proesorul a vorbit a,a cum trebuie
sa vorbeasca orice cre,tin ortodox. La pauza,
se apropie de mine danezul oarte revoltat.
A(i auzit ce a zis Osipov? stai satana,
numai satana poate sa vorbeasca a,a despre
snta Maria Tereza ,i despre Irancisc de
Assisi! Imi vorbea a,a, cautnd sa ob(ina
sus(inerea mea. Eu nsa lam consolat ,i iam
zis ca aceasta nu este o parere personala a
lui Osipov, ,i iam atras aten(ia ca acela a
citat din 8. I_natie riancianinov ,i din al(i
8in(i ortodoc,i. Zic. Aceasta este parea
_enerala a 8in(ilor ortodoc,i despre sin(ii
,i mistica romanocatolica. Dumneavoastra
nu sunte(i ortodox? Atunci ostul romano
catolic sa mniat ,i mia zis. Daca aceasta
este Ortodoxia la care ma convertit
mitropolitul (N.), sa ,ti(i ca eu de azi nu
mai sunt ortodox!
Mitropolitul (N.) se pare ca a ost
ntradevar iste( la cuvnt, daca a convertit
un proesor trecut de 0 de ani. Ramne nsa
un mister, ce anume ia povestit mitropolitul
(N.) acestui om, pentru ca despre ortodoxie
nu ia povestit. Exista acest el de viclenie
romanocatolica de a converti pe om cu orice
mijloace. Cntai din clarinet, dute cu el la
discoteca, punei televizor n biserica,
binecuvnteazai prezervativele. Nu vreau sa
par nici eu iste( cnd spun asta, dar toate
acestea lea acut iserica RomanoCatolica.
A,adar, nu avem nici un drept sa atra_em
pe oameni n iserica oerindule alta momeala
dect pe Hristos. Momeala isericii este
Potirul eubaristic, pentru aceasta vin oamenii
la iserica. Altel ajun_i la replici de elul pe
care leam auzit la cineva. Vai, iserica
Catolica e mult mai aina! Nai vazut, papa
cnta la clarinet? Altora le place sa joace
otbal cu pastorul, altora sa danseze n biserica.
Numai Hristos ramne la el de necunoscut,
poate cbiar din ce n ce mai necunoscut.
In prieten, proesor la 8eminarul de la
Noul Neam(, care conducea o ecbipa de
misionari, mia zis odata. Ce prost eram eu
la nceput, puneam mna pe cte o clasa de
copiii sau studen(i ,ii aduceam cu burta la
Imparta,anie, _ndind ca cu asta se ncbeie
convertirea lor. Dar acum n(ele_ ca acesta
este numai nceputul ,i nu ntotdeauna cel
mai potrivit, ,i numai Hristos duce la capat
orice lucrare nceputa. Nui _reu a aduce
pe cineva la Imparta,anie, _reu este ca el sa
ramna n iserica ,i sa devina un credincios
adevarat, un madular viu al Trupului lui
Hristos. Dar asta nu o poate ace nici un
misionar, aceasta este taina lui Hristos care
lucreaza n inima omului.
Contribu(ia noastra la convertirea unui
om nu doar ca trebuie sa o vedem minima,
din smerenie, ci ea cbiar trebuie sa ie
minima cu adevarat, pentru a lasa mai mult
loc lui Hristos. Incepatorul absoarbe totul,
ca un burete, de aceea, sa ne ab(inem de la
al ndoctrina cu viziunile noastre personale,
sa nui transmitem numaidect elul nostru
de a i, _esturile ,i modula(iile vocii, a,a
cum se ntmpla n cazul dubovnicilor
paranoici. 8ai dam sa citeasca 8in(ii Parin(i,
ca ei ,tiu ce sa aca cu el.
Neoitul trebuie sa devina madular al
Trupului lui Hristos, dar ce anume va i el,
mna, ocbi, urecbe sau _ura (I Cor. J+1J),
numai Hristos ,tie. Iiecare om are irea sa,
trecutul sau, sensibilitatea sa. Pe acestea
Dumnezeu nu cauta sa ni le scbimbe, dupa
cum spune ,i 8. Macarie E_ipteanul. Omul
,i pastreaza irea, dar ,i scbimba suletul prin
proprie voin(a. El ramne cum era, blnd sau
aspru, moale sau activ, dar ,i consacra toata
voin(a slujbei dumnezeie,ti ,i este bine placut
Domnului, indierent de irea lui. Dumnezeu
prime,te bunavoin(a omului ,i nui cere sa,i
scbimbe trupul, ci i cere sa,i scbimbe
suletul, mintea, _ndirea. Dumnezeu nu cere
scbimbarea trupului, ci scbimbarea suletului.
El cbiar permite ca sin(ii sa aiba slabiciuni
trupe,ti ,i neputin(e. Nici cbiar Apostolii nu
puteau ntotdeauna sa aca minuni, sa vindece
bolnavi sau sa nvie mor(i. Pavel se pln_ea
de _bimpele din trupul sau pe care Domnul
nu voia sa il ia (II Cor. J!, ). Caci daca
Apostolii ar i putut ace toate cte ar i voit,
atunci iar i determinat pe to(i sa creada n
mod or(at. Hristos mereu spunea. Cine are
ocbi de vazut ,i urecbi de auzit.
!0
20. Sf. Maearie Egipteanul, op. eit., pp. 838+.
La ntrebarea ce este pocain(a, n una
din scrisorile sale, 8. Teoan Zavortul a
spus ca pocain(a nseamna a aprinde oc n
jurul tau. Ca precum cel cuprins de lacari
cauta scapare, a,a ,i suletul, daca va vedea
ca toata lumea arde n jurul sau, va aler_a la
Dumnezeu. Am _asit aceea,i compara(ie ,i
la Macarie E_ipteanul. Dintro casa cuprinsa
de oc zice 8ntul , cel care vrea sa se
salveze u_e _ol, n timp ce acela care vrea
sa,i mai salveze ceva din bunurile pe care
le iube,te piere n lacari, odata cu acestea...
Pentru un c,ti_ nensemnat, se prapade,te
prin propriai voin(a, din cauza ntrzierii, a
amnarii.
!J
Acest oc la aprins Apostolul Pavel n
ascultatorii sai din Roma. Daca ne vom uita
bine, vom vedea ca Apostolul nu a lasat nici
o crapatura prin care ascultatorul sa poata
u_i de Hristos. Acesta nu mai poate da nici
tradi(ionala replica. Ia mai lasama n pace
sami traiesc via(a a,a cum vreau, pentru
2I. Ibidem, p. 26.
ca Pavel ia vorbit mai nainte ,i ia
demonstrat ca toate nenorocirile i se ntmpla
tocmai din cauza asta.
De apt, Apostolul nu a acut dect sa
prezinte _rozavia autonomiei, vazuta ca
rupere din ntre_, ca autoexcomunicare, la
care sa dedat omul.
Iata ca Apostolul Pavel le prezinta iadul
nu ca pe o pedeapsa cu oc, ci ca pe o
abandonare din partea lui Dumnezeu. Ioan
Gura de Aur spune ca pedeapsa mai cumplita
dect iadul este sa nu iei parte la slava vie(ii
ve,nice.
!!
Ii mai ,i lasa sa creada ca
Dumnezeu nu va ace nimic pentru salvarea
lor pna cnd ei n,i,i nu o vor vrea, a
roo oao /ora/ sa ai/a Looo.o /o
ooc/ioa. aa i Looo.o ia /asa/ /a oio/a
/cr. sa /aa / oo s o:io (J, !8). Dar
totodata, li se su_ereaza ,i partea cealalta a
acestui verset, ca daca ei vor ncerca saL
aiba pe Dumnezeu n cuno,tin(a ,i
22. es]re 1ecure. ]uIun +e uunnLnIe. es]re
crey:eren cu]Iur. Ed. Inst. Biblie al BOR, 200I, p. 3+I.
Dumnezeu va binevoi spre ei. Adica i declara
stapni absolu(i ai propriului destin, lasnd la
libera ale_erea ntoarcerea lor la Dumnezeu.
Este oarte important sa nu ranim liberul
arbitru al ascultatorului, pentru ca atunci
acem un lucru pe care nici Dumnezeu
nu5i permite sal aca. Destul este sa
aprindem acel oc n jurul lui, care niciodata
nu ,tim din ce poate sa izbucneasca. Cel
mai si_ur mod de al aprinde este ru_aciunea
tainica pentru acel om, ru_aciune cu lacrimi
,i cu multa dra_oste, (innd minte ca a te
ru_a pentru aproapele nseamna a(i varsa
sn_ele pentru el.
!1
Iisus a venit pe pamnt sa aprinda un
oc: nu un oc material, mistuitor, ci un oc
spiritual, dubovnicesc, care lumineaza
suletele, le pune la ncercare, topindule ca
pe aur. Acest oc a lucrat n Apostoli, la
orbit pe Pavel ,i ia luminat mintea. Acest
oc sa aratat lui Moise n ru_ul aprins care
23. Sf. Siluan Athonitul in eartea S:nre SIunn, edi(ia
rusa de la Minsk.
totu,i nu se mistuia. Acest oc la luat pe
Ilie de pe pamnt sub orma carului. Acest
oc l cerea David stri_nd. oteazama,
Doamne, ,i cearca n oc raruncbii ,i inima
mea... Acest oc a ars n inima lui Cleopa ,i
a tovara,ului sau cnd lea vorbit Iisus pe
Drumul Emausului. Acest oc i lumineaza
pe n_eri. Acest oc lumineaza mintea omului
credincios ,i i aprinde inima. Acest oc
alun_a duburile demonice, arde pacatul, este
puterea nvierii, mijloc al nemuririi. 8a ne
ru_am sa vina ,i peste noi acest oc, sa
devenim ,i noi se,nice de lumina n lume,
ca lumea sa ie cucerita pentru Domnul ,i
sa nu mai rataceasca n ntuneric.
!+
2+. Maearie Egipteanul, op. eit., p. 82.
Sfin(ii Parin(i despre
prediea i predieatori
In _eneral, ideea de a te asemana cu
Apostolii ,i cu 8in(ii Parin(i e ademenitoare.
8ntul I_natie riancianinov scria ca unii,
dupa ce au citit n 8nta 8criptura ca
dra_ostea este cea mea nalta dintre virtu(i
(I Cor. J1, J1), ca ea este Dumnezeu (J In.
+, 8), ncep ,i se silesc ndata sa dezvolte n
inima lor sim(amntul dra_ostei, l amesteca
n ru_aciunile lor, n cu_etarea lor la
Dumnezeu, n toate aptele lor.
!
De,i,
continua 8ntul, ace,tia trec cu vederea ca
nceputul n(elepciunii este rica de
Dumnezeu, iar dra_ostea este ncununarea
celor desavr,i(i. Acela,i lucru se ntmpla
,i n cazul predicii. Oamenilor le pare ca a
predica este oarte u,or, mai u,or dect a
prive_bea ,i a posti. 5i, citind ca / a
/o/crs aa/cs o /a ra/aira aii /oi /i :a
25. Sf. Ignatie Brianeianinov, Ex]erene nsce:ce,
Vol. III., Ed. Sofia, 200I, p. 65.
oo/oi so///o/ oio ocar/ i oo/io o aa/
(Iac. , !0), ncep sa se n_rijeasca de
mntuirea altora cu o rvna care, de cele
mai multe ori, nu le mai lasa timp sa,i vada
,i de mntuirea lor personala.
Predicatorii sunt ntradevar la mare cinste
naintea lui Dumnezeu. Apostolul Pavel spune
ca rcii ar /i io /io ora/cria sa s
/o:rooiasa o /ooci/a ios/. oai a/s i ar
s cs/os o o:o/o/ i o /o:aa/ora (I Tim.
, J). Propovaduirea cuvntului lui
Dumnezeu este cbiar mai mare dect
milostenia ,i n_rijirea de orani ,i de vaduve.
De aceea au ,i zis Apostolii. \o s/ or/ a
oci. /asoo oc ar/ o:o/o/ /oi Looo.o.
sa s/o/io /a os (I. A. 6, !). 8ntul Paladie,
parca tlcuind aceste cuvinte, zice n dialo_ul
istoric cu Teodor, diaconul Romei. Teodore,
sa nu socote,ti ca savr,e,te un lucru deosebit
cel care ndestuleaza cu alimente pe cel
lamnd, ci acela care elibereaza suletul din
i_noran(a. 8e _ase,te u,or cel ce ndestuleaza
pntecele nometat: el oera alimente] ie
_ratuit, ie cu bani, pine sau le_ume: nsa se
_ase,te cu _reu cel ce brane,te dubovnice,te]
cu cuvntul, iar alnduse, ie ca nu este
crezut, ie ca abia este crezut, pentru ca
duburile viclene se mpotrivesc ntotdeauna
mntuirii suletelor.
!6
8ntul Gri_orie Dialo_ul, vrnd sa laude
slujirea cuvntului, a zis. Mai mare minune
dect ru_aciunea este propovaduirea
cuvntului, adica a ajuta cu cuvntul
nva(aturii, ca, a ntoarce pe pacato,i la pocain(a
mai mult este dect a nvia un mort. Ca ntru
nviere se scoala trupul ,i iara,i moare, iar
ntru pocain(a se scoala suletul, care vie(uie,te
n veci. Dar, nca ,i din Evan_belie po(i
cunoa,te cu adevarat _rairea aceasta. Ca, iata,
a nviat Dumnezeu pe Lazar trupe,te, dar
8criptura nu ne spune ce a acut trupul nviat
al lui Lazar. Insa a nviat Dumnezeu suletul
lui Pavel: ,i cte na acut suletul lui Pavel!
A acut puteri multe cu nva(aturile sale.
!
26. Ann S1n:uIu 1unn Gurn Je ur in reIn:nrIe
s:urcIur Isercey:, Ed. Inst. Biblie al BOR, 200I, p. 8I.
2I. TruIune, Vol. I, p. 5+I.
Propovaduirea, sub toate aspectele ei, este
o orma de maniestare a dra_ostei. Exista,
desi_ur, pareri contrarii despre predica. Astel,
sunt vestite cuvintele 8. Isac 8irul, cum ca a
te lini,te departe de lume este mai mare dect
a converti popoare ntre_i la cre,tinism. Exista
nsa ,i altele, care spun contrariul. A,a, 8.
8imeon cel nebun pentru Hristos (!J iulie),
dupa patruzeci de ani de vie(uire n pustie, i
a zis ucenicului sau Ioan. Eu ma duc n
lume sa mntuiesc pe al(ii ,i sa ma ac de
ocara oamenilor, ca aici n pustie noi nu vom
mntui pe nimeni naara de noi. De aceea,i
parere este ,i marele Macarie E_ipteanul.
Acesta zice ca pna ,i cei care au ajuns la
vederea luminii necreate nu sunt lasa(i de
Dumnezeu ntro permanenta stare de
contemplare, pentru a purta _rija de ra(ii
lor mai slabi prin cuvnt ,i prin exemplul lor
de via(a. Cine ar ramne permanent pe ul
tima treapta a desavr,irii, cu ocbii suletului
privind nencetat la viziunile cere,ti, nici n
ar mai ,ti de nevoile lui trupe,ti, ar sta
nemi,cat ,i ascuns, mbatat de ericire: dar
prin aceasta nar mai i olositor celorlal(i
ra(i ai sai. Or, Dumnezeu cbeama la
mntuire pe to(i oamenii, nu numai pe
c(iva!.
!8
5i, cu toate acestea, Apostolul Iacov i
aten(ioneaza pe cei ce se simt atra,i de
aceasta slujire. \o :a /ai oo/i /o:aa/cri.
/raii oi. /iioo a }oci. /o:aa/criiJ oai oar
csooa :co /oa (Iac. 1, J).
A,a cum nu to(i au darul vindecarii ,i al
acerii de minuni, tot a,a nu to(i au darul
cuvntului. Iar daca ar i sa urmarim lo_ica
8. Gri_ore Dialo_ul, ca a nvia un mort este
mai pu(in dect a ntoarce un sulet la
pocain(a, atunci vom n(ele_e c(i sunt cei
care au cu adevarat darul cuvntului. In
Paterice ,i n Vie(ile 8in(ilor exista o
mul(ime de calu_ari care nviau mor(i, dar
ei au olosit pe oarte pu(ini oameni. Pe
cnd un Macarie E_ipteanul, Erem 8irul
sau Ioan Gura de Aur au na,urat secolele
ca ntro plasa cu cuvintele lor, pescuind
28. Maearie Egipteanul, op. eit., p. 33.
milioane ,i milioane de sulete pentru
Hristos.
Puterea cuvntului este un dar al
Dubului 8nt, pe care nu o poate spori
cunoa,terea vicle,u_urilor oratorice,ti. Nu
po(i ajun_e un bun predicator numai cu ceea
ce nve(i la cursurile de pastorala, trebuie sa
mai ,i traie,ti macar pu(in Evan_belia. Nu e
destul sa deprinzi tebnica de expunere a lui
Ioan Gura de Aur, trebuie sa deprinzi ,i din
elul lui de via(a. Cei bo_a(i n Dubul 8nt
zice acela,i Macarie nu se _olesc niciodata
vorbind altora ,i nviorndui, ci din contra.
luminndui pe al(ii, ei se lumineaza pe sine
nsu,i ,i mai mult. Din ei (,ne,te Dubul
aara ca dintrun izvor ce nu mai seaca. Insa
cei saraci n Dubul 8nt, cbiar daca ,tiu sa
vorbeasca dubovnice,te, din memorie, din
ceea ce au citit prin car(i ,i au nva(at de la
al(ii, ace,tia nu poseda o comoara proprie a
Dubului ,i ramn _oi, iar pe al(ii i nvioreaza
doar momentan, neavnd putere sa lucreze
n inimile lor... Cine nu simte ocul aprins
n inima pentru Hristos sa nu ndrazneasca
I0I 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .
sa predice, caci va induce n eroare ,i pe
al(ii ,i va da socoteala pentru aceasta.
!9
De apt, pna ,i ascultatorul neini(iat
,i da seama de alsitatea oratorului, cbiar,
mai ales, acesta. E destul sa descbizi o revista
teolo_ica ,i _ase,ti acolo cele mai bune
exemple despre cum nu trebuie sa vorbim
despre credin(a. Oameni care nu numai ca
sunt departe de a i trait cele despre care
scriu, dar lipsi(i pna ,i de o ct de mica
bruma de talent la scris. Te ntrebi, de ce
scriu? Numai ca sa adau_e o pata la cele pe
care lea pus re_imul ateist pe iserica ,i pe
slujitorii ei? Numai ca sa arate revista
vecinilor sau cbiar ,i comisiei la doctorat?
Cred ca daca sar scoate de la doctorat
obli_a(ia de a prezenta articole publicate,
nu am mai avea reviste de teolo_ie.
Prima dovada a lipsei de bar este
alambicarea, con_lomeratul de citate _reoaie,
de neolo_isme ,i termeni de specialitate.
8implitatea este cea mai buna dovada a
29. Ibidem, pp. I0II.
nepatimirii, a prezen(ei Dubului 8nt.
Talasie Libianul spunea ca nepatimirea cea
mai nalta ace _ndurile simple.
10
Parca
reerinduse la doctoranzii de astazi, 8. Ioan
Gura de Aur scria. Cel care,i alcatuie,te
cuvntul sau cu cuvinte _rele la auz este
mpovarator pentru ascultatori ,i sile,te de
cele mai multe ori suletele lor sa nui
primeasca cu dra_a inima spusele, neputnd
suporta _reutatea lor. Pe cnd omul care,i
ace variat cuvntul sau, omul care ace ca
n cuvntul sau ideile u,oare sa ie mai multe
dect cele _rele, omul acesta reu,e,te sa aca
sa dispara _reutatea cuvntului sau, odibne,te
sul etel e ascul tatori l or, convi n_e ,i
amiliarizeaza cu tema cuvntarii sale.
1J
Este important, deci, sa vorbim numai
despre lucrurile pe care leam cunoscut prin
proprie experien(a. Nu ne cere nimeni sa
30. Talasie Iibianul, 1n:n su:n Jes]re Jrnus:e y
in1rnnre (I3), TIucnIn, Vol. IV, Humanitas, 2000, p. II.
3I. Sf. Ioan Gura de Aur, es]re 1ecure, op. eit., p. +3.
vedem lumina taborica, pentru ca ,i cei carora
ne adresam nu au vazuto. De multe ori
cbiar oameni cu o vie(uire oarte nalta nu
sau putut ace n(ele,i de pacato,i, tocmai
din cauza ca aceia uitasera psibolo_ia
pacato,ilor. In astel de exemplu l da ,i 8.
I_natie riancianinov n experien(ele sale
ascetice, cnd un stare(, de altel snt, ia
dat sa citeasca unei cunoane o carte cu totul
nepotrivita.
Destul ne este noua sa ne adresam celor
deopotriva cu noi. Lumea este etajata ,i
Dumnezeu a lasat dierite caractere ,i
sensibilita(i, care au un mod special, propriu
de a n(ele_e lucrurile. 5i pentru ace,tia
Dumnezeu vrea sa aiba un purtator de
cuvnt. Daca crezi ca ai un astel de cerc de
ascultatori, vorbe,tele, daca nu, nul cauta.
Pu(ini au ost cei care sau putut ace
n(ele,i de to(i, cbiar ,i dintre 8in(i. Inii se
adreseaza desrna(ilor, al(ii se adreseaza
cal u_aril or, unii necarturaril or, al (ii
intelectualilor, arti,tilor. Ace,tia din urma
sunt cei mai diicili. Inii credincio,i, auzind
I0+ . eruJncun Sn+n:e Dny:u+u
sau citind ceva adresat acestora, se tulbura,
se smintesc. Dumnezeu nsa ,tie ce este n
inima iecaruia. De aceea nu ntotdeauna le
este de olos celor slabi sa cunoasca nva(aturi
adresate altei ta_me dect cea din care ace
parte. 8. I_natie riancianinov nu recomanda
nici macar ca monabii din via(a de ob,te sa
citeasca saturile pentru pustnici, ce sa mai
vorbim despre dieren(a dintre saturile date
unui casatorit ,i unui calu_ar.
A,adar, nimeni nu va _re,i daca va spune
doar ceea ce el nsu,i a trait. Este ru,inos sa
cite,ti un articol despre eectele ru_aciunii
lui Iisus scris de vreun student. Pentru
aceasta exista 8in(ii isiba,ti. Dar a scrie
despre o anumita etapa a pocain(ei, pe care
tu nsu(i ai parcurso, este lucru binecuvntat.
Este ceea ce ia poruncit Iisus demonizatului
pe care la vindecat ,i care Il ru_a saL ia cu
El. lri /o asa /a. /a ai /ai. i soo/ /
ia /ao/ i Lcooo/ i oo /a oi/oi/ (Mc.
, J9).
In elul acesta nu ne vom atra_e
mustrarile Dubului 8nt, care _raie,te prin
Parin(i. Cei ce vorbesc dubovnice,te, dar
nau _ustat nca prin proprie experien(a din
aceasta via(a dubovniceasca, tot ce spun este
doar o ncbipuire nva(ata din car(i. Cei ce
vorbesc de aptele drepta(ii ,i babar nau de
ele prin proprie vie(uire sunt ni,te n,elatori...
Inii care nu ,tiu sa vorbeasca, nu au aceasta
arta, traiesc totu,i ,i inima lor salta la atin_erea
barului divin, iind plini de rica ,i cutremur.
Caci nu n cuvnt, ci n apta sta puterea lui
Dumnezeu.
1!
arba(ii mari ,i sin(i de la nceput
scrie Ioan Gura de Aur , nu erau iscusi(i
nici n una nici n alta. nu cuno,teau nici
arta cuvntului, dar nu ,tiau nici carte. 5i
acolo unde pare de absoluta trebuin(a talentul
oratoric ,i instruc(ia n ,coala, acolo acei
barba(i mari erau lipsi(i ,i de una, ,i de alta:
cu toate acestea, au depa,it att de mult pe
cei care le stapneau, nct ace,tia, n
compara(ie cu ei, pareau mai neiscusi(i dect
32. Maearie Egipteanul, op. eit., pp. 6869.
ni,te simpli copii. Intradevar, daca puterea
de convin_ere ar sta n cuvinte, iar ilozoii,
stapni ,i pe ,tiin(a de carte, ,i pe talentul
oratoric, nau ost n stare sa convin_a pe
nici un stapnitor de popoare, pe nici un
tiran, n timp ce Apostolii, cei nenva(a(i,
cei simpli, sunt cei care au dobndit comorile
n(elepciunii, ,i nu ilozoii, cei care au
studiat cu _rija ,i cartea, ,i arta oratorica.
Prin urmare, n(elepciunea adevarata ,i
adevarata ,tiin(a de carte nu este alta dect
rica de Dumnezeu.
11
33. Sf. Ioan Gura de Aur, ]uIun Ae uunnLnIe,
op. eit., p. 282.
Sfin(ii, prietenii prostituatelor
Nu demult, am nva(at de la o batrna
din o_ltin ce este cre,tinismul. 8cbitul
unde ma alu este mic ,i, la sarbatori, daca
se aduna cte 10+0 de oameni la slujba. In
timp ce parintele marturisea, emeia aceasta
ma prins deo parte ,i mia zis ca vrea sa
ma ntrebe ceva. Zice. Parince, a, vre sa va
ntreb ceva, da' numa' daca se poate. Vad ca
zice(i rumos la predica ,i citi(i prin car(i.
Oare na(i _asit nicaieri scris pentru ceea ce
va ntreb eu... Credeam ca vrea sa ma
ntrebe ceva pentru ea, pentru ca nu ,tie sa
citeasca. Ea nsa a continuat, ncepnd sa
lacrameze. Parince, este la noi n sat un
om care ,io omort socru', ,o stat J! ani n
pu,carie. El nu vine la biserica, ca se
ru,ineaza. Odata numai o venit, ,i so uitat
a,a, ,i so dus. Oare no i ,i pentru el iertare?
Nar putea oare Dumnezeu sa aca cumva
sal ierte? Ca eu a,a ma _ndesc pentru el,
ca poate este iertare. Iemeia aceasta, care
nu ,tia nici macar vreo pilda din vie(ile
8in(ilor, lacrama cnd mi spunea acestea,
de parca ar i vrut sa zica. Poate ca
Dumnezeu l iarta, ca eu, daca a, avea
puterea Lui, la, ierta.
Aceasta este splendoarea suletului
omenesc, care din ire este cre,tin.
1+
Iemeia
aceasta nu a ost instruita de nimeni, dar n
ea a rabunit suma ntre_ii nva(aturi pe care
a aduso Hristos. Aceasta nu este doar o
nva(atura, ci este totodata ,i cea mai mare
putere pe care a dato Hristos oamenilor.
puterea de a ierta pacatele.
De la aceasta emeie am n(eles n ce
consta setea omului de a se asemana cu
Dumnezeu. A i ca Dumnezeu nseamna a
ierta pacatele. Toata puterea lui Dumnezeu
poate i rezumata la aceasta.
1
3+. Tertulian a spus ea sufletul omului din fire este
eretin.
35. Despre avva Maearie eel Mare se spunea ea sa
faeut ea un dumnezeu pamntese. Ca preeum este Dumnezeu
aeoperind lumea, aa sa faeut i avva Maearie aeoperind
greelile ee le vedea, ea i eum nu lear fi vazut i eare le
auzea, ea i eum nu lear fi auzit (Tn:ercuI e]:enn, Pentru
avva Maearie 3I).
Iemeia aceasta nu doar ca nul judeca
,i nu numai ca la iertat, ea intuia ca trebuie
sa existe ,i o cale de al izbavi pe acela de
pacate.
Daca ar trebui sa spun ce este cre,ti
nismul numai ntro sin_ura propozi(ie, a,
spune. rr/ioisoo/ s/ o:cia /ri/i/a o a
ir/a aa// a//cra.
Aceasta nevoie este att de teribila, nct
ne caracterizeaza ontolo_ic. Oamenii
obi,nui(i, adica patima,i, nu o realizeaza. Insa
sin(ii, naintnd pe calea desavr,irii, care
nu este altceva dect restaurarea adevaratei
noastre naturi, au descoperito printre
darmaturile iin(ei omene,ti, ca pe un ulcior
cu _albeni ascuns ,i uitat demult. A,a cum
un ulcior cu _albeni _asit sub darmaturi
ajun_e sarmanului sa,i aca o casa noua, tot
a,a ,i aceasta nevoie ontolo_ica de a ierta
pacatele e suicienta pentru a restaura
darmaturile omenita(ii noastre.
8in(ii ,tiau de la Mntuitorul ca un
astel de ulcior cu _albeni exista n iecare
dintre noi. Caci Hristos a zis. Nu judeca ,i
II0 . eruJncun Sn+n:e Dny:u+u
nu vei i judecat. In ru_aciunea pe care a
dato ca model oamenilor, Hristos ne nva(a
ca Dumnezeu ne iarta pacatele, precum ,i
noi iertam _re,i(ilor no,tri. De aceea _oana
dupa nejudecare a constituit ntotdeauna
ndeletnicirea de capetenie a marilor asce(i
ai Ortodoxiei. Aceasta este lucrarea esen(iala
a iecarui cre,tin. Ea trebuie sa prevaleze
naintea tuturor celorlalte nevoin(e, mai bine
zis, celelalte nevoin(e sunt numai uneltele,
lopata de care ne olosim pentru a dez_ropa
aurul nejudecarii.
Nici o nevoin(a nu este mntuitoare.
Ca sa ne dam seama ct de stupide sunt
toate nevoin(ele e destul sa zicem. 5i ne
iarta noua _re,alele, precum postim sau
prive_bem. Omul mpatimit se mndre,te
zadarnic cu ele, ca ariseul din Evan_belie.
De aceea, ncepatorilor nu li se recomanda
sa aca mari nevoin(e, pentru ca, n loc sa le
ie de olos, i arunca n mndrie ,i mai mult
i ndeparteaza de Dumnezeu. De multe ori,
atunci cnd vedeau ca se mndresc de ceva,
8in(ii aceau cte o trasnaie. A,a, de
III 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .
exemplu, 8ntul Pimen se ducea n iecare
noapte ,i nconjura satul din apropiere, ca
sa nu se mndreasca de aptul ca e mare
pustnic ,i nu se suie n sat.
16
Acea nevoin(a
este buna, care ne ace sa ne vedem pacatele
noastre, iar daca, ie ca postind ncepi sai
vezi pe cei care nu postesc, ie ca ru_ndu
te ncepi sai vezi pe cei care nu se roa_a,
nseamna ca nu te nevoie,ti corect. Atunci
e,ti ca un copil care se pune pe burta la
malul iazului ,i numai ace _ala_ie n apa,
ca ,i cum ar nota, dar nu noata.
Nejudecarea nu este doar un mod de
raportare la celalalt, un exerci(iu spiritual, ci
este modul cel mai pround de a ne cunoa,te
,i mbunata(i pe noi n,ine. Aproapele este
un el de o_linda dubovniceasca pentru noi,
poate cbiar un el de proiec(ie a noastra n
exterior. De aceea, ceea ce vedem noi n
aproapele nu este altceva dect noi n,ine,
vedem n aproapele doar neajunsurile ,i
36. Tn:ercuI e]:enn, pentru avva Pimen (II0).
patimile de care noi n,ine suerim. De
exemplu, coboara un preot dintro ma,ina
oarte luxoasa, nso(it de o emeie rumoasa,
iar n urma lor un tnar le duce ba_ajul. Daca
cineva e iubitor de avere, va zice. Ce ma,ina
are popa! Cel desrnat va zice. O, ce emeie
are popa! Cel n_mat va zice. O, are slu_i
popa, nu poate sa,i care sin_ur ba_ajele!
Daca nsa cineva traie,te n eciorie, poate sa
creada ca emeia este sora preotului, ,i cbiar
poate sai para ca seamana cu el. Daca nare
patima pentru avere, poate crede ca ma,ina e
mprumutata sau nici sa nu o ba_e n seama.
Daca este smerit, va zice. Ce ericit este
ratele ca sa nvrednicit sa duca valiza unui
slujitor al lui Hristos, probabil n ea sunt
ve,mintele preo(e,ti ,i alte lucruri sinte.
Iiecare deci se vede n celalalt pe sine.
Aproapele este cel mai bun barometru al vie(ii
noastre dubovnice,ti. Arbimandritul 8oronie
8abarov spunea cbiar mai mult, el zicea ca
aproapele este via(a noastra.
Dumnezeu ne da noua ceea ce vedem
noi n aproapele. De vom vedea sin(enie,
II3 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .
sin(enie dobndim, iar de vom vedea rautate,
rautate primim n noi n,ine. Aproapele este
un el de vistierie la care aler_am cu mintea
pentru a lua sin(enie sau patimi, n unc(ie
de inima noastra. De aceea Apostolul Pavel
ne ,i ndeamna. Irai/cr. /iar o :a aoa
oo co /o :rc ra/a. :ci. i oo/c:oi/i.
/oor/ai/ ooo/ a as/a o oo/o/ //ooii.
/ooo aoio/ /a /io /osoi. a sa oo a.i i /o /o
isi/a (Gal. 6, J). De re_ula, asce(ii care au
cazut n pacate mari, despre care ne
marturisesc patericele, au ajuns la aceasta
din cauza ca judecau pe al(ii. Dumnezeu da
aceasta lec(ie pentru a ne dezva(a sa judecam
pacate straine. A,a pentru mul(i, caderea
sa acut prilej de mai buna pocain(a, ceea
ce arata ca Dumnezeu da mai de_raba barul
pentru nejudecare dect pentru asceza
trupeasca.
Nejudecarea are urmari miraculoase
asupra pacatosului. Ea are atta putere nct
cbiar cred ca cuvintele cri/ :i o./a
aoo/ :cr /i o./a/ i /o rori nu se reera
II+ . eruJncun Sn+n:e Dny:u+u
doar la preo(ia sacramentala, ci ,i la tot omul
sin(it de Dubul 8nt. Puterea celui care
nu judeca este att de mare, nct, cu
adevarat, pacatele pe care le iarta el
aproapelui, le iarta ,i Dumnezeu. Aceasta
este comoara Dubului 8nt despre care 8.
8eraim de la 8arov spunea. A_onise,te
dubul blnde(ii ,i n jurul tau se vor mntui
mii. Ceea ce nseamna ca Dumnezeu,
pentru ru_aciunile unui astel de om, care
iarta pe to(i, iarta pacatele pacatosului ,i i
da cbip de pocain(a.
Tradi(ia ortodoxa e plina de exemple
extraordinare care ntaresc cele zise. Exista
o pleiada ntrea_a de 8in(i care se
specializau n mntuirea prostituatelor, mai
ales dintre cei nebuni pentru Hristos. A,a
au ost, de exemplu, 8in(ii 8imeon cel
nebun, Vitalie monabul, 8erapion 8indonitul
,i al(ii.
8in(ii nu doar ca nu le judecau pe
desrnate, ci cbiar _aseau ca au de nva(at
de la ele. Antolo_ic n acest sens este cazul
8ntului Non ,i al rumoasei Pela_bia
(praznuirea n 8 octombrie), ajunsa ,i ea 8nta.
Pe cnd 8. Non, episcop din manastirea
Tabeni(ilor purta o discu(ie teolo_ica cu al(i
episcopi, sa ntmplat sa treaca pe acolo
aceasta Pela_bia, actri(a pa_na, care se
prostitua, nso(ita de un alai de tineri. Ceilal(i
episcopi ,iau ntors ocbii ca sa nu o vada,
Non nsa a petrecuto cu privirea, pe urma
lea zis. Nu va(i desatat de rumuse(ea ei
att de mare? Cu adevarat eu mam desatat
oarte tare ,i mia placut rumuse(ea ei, iindca
pe aceasta o va pune Dumnezeu nainte ,i o
va a,eza n a(a nrico,atorului ,i minunatului
scaun de judecata cnd o va judeca att pe
ea, ct ,i episcopia noastra. Ce socoti(i,
preaiubi(ilor, cte ceasuri nu,i petrece n
iatacul sau aceasta emeie, spalnduse ,i
macbinduse cu toata osrdia ,i luarea aminte
a suletului ,i mpodobinduse pentru
spectacole, ca nimic sa nu lipseasca rumuse(ii
,i podoabei trupe,ti, pentru ca sa placa tuturor
,i sa nu para ca e urta aman(ilor ei, care azi
sunt ,i mine nu mai sunt? 5i noi, care avem
a_aduin(a de a vedea a(a cea stralucita a
Mirelui ceresc, nu ne mpodobim, nici nu
spalam murdariile de pe suletele noastre
nenorocite, ci le lasam sa zaca n nepasare.
Auzind cuvintele 8ntului Non,
Pela_bia a ost strapunsa la inima ,i a
venit a doua zi la el, cernd sa ie botezata.
Apoi a adus ,i toate bo_a(iile ei, mar_aritare
,i aur, ,i lea dat 8ntului, iar acesta lea
mpar(it la vaduve ,i la orani. A opta zi
dupa botez aceasta a primit n taina scbima
monabala ,i sa retras ntro cbilie din
Muntele Maslinilor, petrecnd n travesti cu
numele Pela_beu eunucul. Abia dupa
moarte, cnd au dat sa o mbalsameze, sa
alat cine a ost ntradevar acest Pela_beu
eunucul.
Despre 8ntul Ioan de la kron,tadt se
zice ca a ost surprins odata de un credincios
n timp ce se uita la o poza cu o emeie
_oala. Credinciosul, ,ocat, la ntrebat pe 8nt.
Cum, parinte, va uita(i la a,a ceva?! Da
zise 8ntul , ma uit ce aptura minunata a
acut Dumnezeu pentru a i mama.
III 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .
In 8nt care ,ia consacrat via(a
mntuirii prostituatelor este Vitalie (praznuirea
!! aprilie). Acesta a ost calu_ar ,i ,i petrecea
ziua muncind, iar de banii c,ti_a(i se ducea
la bordel. Nimeni nsa nu ,tia adevaratul motiv
pentru comportamentul att de ciudat al lui
Vitalie. De aceea se sminteau de dnsul to(i
,i n toate zilele l ocarau, zicndui. Dute,
ticalosule, ca te a,teapta desrnatele! 5i
scuipau asupra lui.
1
Al(ii l satuiau sa se
casatoreasca cu una dintre ele ,i sa nu mai
necinsteasca cinul monabal umblnd pe la
bordeluri. 8ntul nsa rabda toate acestea ,i
nu le raspundea nimic.
Lucrarea lui nsa era aceasta, ca se ducea
n camera la desrnata ,i i platea bani pe
noaptea aceea, numai sa nu pacatuiasca, iar
el se punea ntrun col( ,i citea Psaltirea.
Multe din acele emei se lepadau de pacat,
unele se calu_areau iar altele se casatoreau
,i traiau o via(a normala. 8ntul nsa lea
interzis sa povesteasca despre aceasta pna
3I. Via(a Sfntului Vitalie.
la moartea lui. O emeie care nu a rezistat ,i
a povestit cuiva de sin(enia lui Vitalie sa
ndracit ,i a,a a intrat rica n toate, nct nu
descopereau nimanui adevaraul despre
calu_arul batjocorit. 8ntul Vitalie a ost _asit
n cbilie mort n _enuncbi naintea icoanei,
iar n mini avea un bile(el pe care scria.
arba(i alexandrini, nu osndi(i mai nainte
de vreme, pna ce Domnul, Judecatorul Cel
drept va veni. Atunci au venit toate emeile
pe care le mntuise Vitalie cu lumnari ,i cu
tamie ca sal pln_a pe parintele lor.
In condi(ii asemanatoare a mntuit ,i
8ntul 8erapion pe una din prostituate.
Acesta sa ntmplat sa treaca odata printr
un sat al E_iptului, ,i a vazut o prostituata
stnd, ,i ia zis ei. _atitai patul? Ea a zis. da,
avvo! A ncbis batrnul. a,teaptama deseara,
ca voi veni la tine ,i am sa petrec noaptea
aceasta aproape de tine. Iar ea raspunznd,
a zis. bine, avvo! 5i sa _atit ,i a a,ternut
patul ,i la a,teptat pe batrn cu cele de
trebuin(a. Iar dupa ce sa acut seara, a venit
batrnul la dnsa, nimic aducnd ,i intrnd
n cbilie, ia zis ei. _atitai patul? Ea a zis.
da, avvo. A ncuiat u,a ,i ia zis ei. a,teapta
pu(in, iindca avem pravila, pna ce o voi
ace! 5i a nceput batrnul slujba. 5i ncepnd
Psaltirea, la iecare psalm acea ru_aciunea,
ru_nduse lui Dumnezeu pentru dnsa ca
sa se pocaiasca ,i sa se mntuiasca. Deci la
ascultat Dumnezeu: ,i sta emeia tremurnd
,i ru_nduse aproape de batrnul. Daca a
ispravit batrnul toata Psaltirea (o Psaltire
citita astel ia cel pu(in 6 ore), ea a cazut
la pamnt. Iar batrnul, ncepnd Apostolul,
a citit mult dintrnsul. 5i a,a ,ia mplinit
slujba. Deci umilinduse ea ,i n(ele_nd ca
nu pentru pacat a venit la dnsa, ci ca sai
mntuiasca suletul, a cazut n a(a lui zicnd.
ie(i mila, avvo, ,i pova(uie,tema unde pot
placea lui Dumnezeu. Atunci batrnul a
pova(uito pe dnsa ntro manastire de
ecioare ,i a dato la stare(a, zicnd. ia pe
sora aceasta ,i nui pune ei ju_ sau porunca,
ca celorlaltor surori, ci orice voie,te, dai ,i
cum voie,te dai voie sa umble. 5i dupa ce
a acut pu(ine zile, a zis. eu multe pacate
am ,i voiesc la doua zile sa mannc. 5i dupa
pu(ine zile a zis. eu multe pacate am ,i voiesc
la patru zile sa mannc. Dupa alte pu(ine
zile sa ru_at stare(ei, zicnd. iindca mult
am mbnit pe Dumnezeu cu aradele_ile
mele, te ro_, punema ntro cbilie ,i o astupa,
,i pe o _aura dami pu(ina pine ,i rucodelie.
5i ia acut ei stare(a a,a. A,a ia placut lui
Dumnezeu n cealalta vreme a vie(ii sale.
18
8e spunea n via(a lui avva Ioan Colov,
ca unei tinere iau murit parin(ii ,i a ramas
sarmana. Iar numele ei era Paisia. Deci a
socotit sa,i aca _azda de straini, casa spre
primirea parin(ilor scbitului. A ramas dar a,a
primind pe straini vreme multa ,i odibnind
pe parin(i: iar dupa o vreme, dupa ce a
cbeltuit lucrurile a nceput a i lipsita. Deci
sau lipit de dnsa ni,te oameni razvrati(i ,i
au scbimbato din socoteala cea buna. 5i de
aceea a nceput a petrece rau, nct a ajuns
38. Tn:ercuI E]:enn, pentru avva Serapion, eap. I,
pp. 23I.
ea ca sa curveasca. Au auzit parin(ii ,i oarte
sau mbnit. 5i potindul pe avva Ioan Colov,
iau zis. Am auzit despre sora aceea ca
petrece rau, ,i ea cnd putea ,ia aratat mila
ei catre noi, iar acum noi sa aratam catre
dnsa mila ,i so ajutam. Deci ostene,tete
pna la dnsa ,i dupa n(elepciunea ce (ia
dato Dumnezeu, iconomise,te cele pentru
dnsa. Deci a venit avva Ioan la dnsa ,i a
zis batrnei portari(e. 8pune stapnei tale
ca am venit eu! Iar ea la _onit zicnd. Voi
dintru nceput a(i mncat cele ale ei ,i iata
ca este saraca. Ia zis avva Ioan. 8pune ca
oarte am so olosesc. Iar slu_ile ei zmbind
i zic lui. Dar ce ai sai dai de voie,ti sa te
ntlne,ti cu dnsa? Drept aceea, suinduse
batrna, ia spus despre dnsul. 5ii zice ei
cea tnara. Ace,ti calu_ari dea pururea umbla
pe ln_a Marea Ro,ie ,i _asesc mar_aritare.
Impodobinduse, dar, a zis sal aduca la dnsa.
Deci, dupa ce sa suit, apucnd ea mai nainte
a ,ezut pe pat. 5i venind avva Ioan a ,ezut
aproape de dnsa. 5i cautnd la a(a ei, ia
zis. Pentru ce Lai deaimat pe Iisus, deai
venit la aceasta? Ea auzind a n_be(at cu
totul: ,i plecnd n jos capul sau, avva Ioan
a nceput a pln_e oarte. 5i a zis ea lui.
Avvo, ce pln_i? Iar dupa ce a cautat, iara,i
sa aplecat n jos pln_nd, ,i ia zis ei. Vad
ca satana joaca n a(a ta ,i nu voi pln_e?
Iar ea auzind, ia zis lui. Este pocain(a, avvo?
Ii zice ei. Este. Ii zice lui. Iama unde voie,ti.
Ii zice ei. 8a mer_em. 5i sa sculat sa mear_a
dupa dnsul. 5i a luat seama avva Ioan ca
nimic na pus la rnduiala, nici na _rait
pentru casa sa. 5i sa mirat. Deci, dupa ce
au ajuns la pustie, sa acut seara ,i acnd
de nisip un capati mic ,i nsemnnd cbipul
crucii, ia zis. Dormi aici! 5i acndu,i ,i
lui pu(in mai departe ,i mplinindu,i
ru_aciunile, sau culcat. Iar pe la miezul
nop(ii de,teptnduse, vede o cale luminoasa
de la cer la dnsa ,i a vazut pe n_erii lui
Dumnezeu ducndui suletul. Drept aceea,
sculnduse ,i mer_nd la dnsa, a mi,cato
cu piciorul. Iar dupa ce a vazut ca a murit,
sa aruncat pe sine cu a(a la pamnt ru_ndu
se lui Dumnezeu ,i a auzit ca un ceas al
pocain(ei ei sa primit mai presus dect
pocain(a multora care zabovesc ,i nu arata
ierbin(eala unei pocain(e ca aceasta.
19
5i mai impresionant este cazul
8ntului Avraamie, care a calcat peste toate
normele exterioare ale decen(ei, numai
pentru a mntui un sulet. Acesta era un
mare pustnic, care pentru sin(enia sa a
ost birotonit ,i preot, ajun_nd sa aca
multe minuni. La batrne(e, murind ratele
acestuia, ia ost data n _rija copila aceluia,
n vrsta de ,apte ani. A,a a crescut ea
pna la vrsta de !0 de ani, staruind n
toate virtu(ile pe care le deprindea de la
uncbiul ei snt.
Dar un monab cazut, care venea des la
batrn sub pretextul olosului dubovnicesc,
a momito pe aceea vreme de un an ,i pna
la urma a atraso spre pacat. Revenindu,i
ata dupa aceea, cuprinsa de deznadejde ,i
39. Tn:ercuI E]:enn, pentru avva Ioan Colov, eap.
+3, pp. I0+I05.
ru,ine, a botart ca nu mai poate ramne
n continuare ln_a uncbiul sau pe care la
dezama_it att ,i, ara sai spuna, a plecat
n ora,. Acolo sa acut prostituata la un
bordel.
Cnd atrnul a descoperit lipsa etei,
sa ru_at lui Dumnezeu sai descopere ce
sa ntmplat. Trimi(nd pe unul din
credincio,i sa o caute peste tot, abia peste
doi ani a _asito printre prostituatele
bordelului. Atunci 8ntul ia dat bani ,i la
ru_at sai aduca un rnd de straie osta,e,ti
,i un cal n,euat ,i punndu,i o piele de
camila pe cap, pentru a nu putea i cunoscut,
a pornit n cautarea etei.
Ajun_nd n ora,, acesta a tras drept la
ban ,i, cumparnd de baut ,i lund carne,
cauta cu privirea pe nepoata sa. Dar daca a
vazut ca trece timpul ,i ea nu apare, cbemnd
pe patronul bordelului, ia zis _lumind. Am
auzit ca ai aici ete bune, a, vrea sa o vad pe
cea mai laudata. Acela ia zis ca are una
exact cum ar vrea el. 5i cbemndo, a puso
n a(a batrnului. Avraamie nsa cnd ,ia
vazut nepoata, pe care a crescuto de mic n
ru_aciune ,i cura(ie, mbracata n costuma(ie
de prostituata cu _reu ,ia stapnit lacrimile
,i sco(nd bani, a zis. Adune aici de toate,
sa bencbetuiesc cum se cuvine cu copila, ca
pentru asta am acut atta cale. 5i ,eznd
la masa, el, care de cinzeci de ani nu a mai
mncat nici macar pine, braninduse doar
cu verde(uri ,i radacini, mnca acum carne
,i bea vin ca un solda(oi.
Nepoatasa i sa a,ezat n bra(e
mn_indul ,i sarutndul, ne,tiind cine
este. Insa trupul aspru al batrnului, care
mirosea a tamie ,i a pustie, au rascolito
pna n adncuri ,i ea a izbucnit n plns.
Ce este a ntrebato patronul , ca de
doi ani de cnd e,ti aici nu team mai vazut
a,a? Iar ea ia raspuns ca mai bine ar i
ost pentru dnsa daca murea n urma cu
trei ani. Patronul, care nui cuno,tea
trecutul nu n(ele_ea ce zice. Iar atrnul,
vrnd sa curme discu(ia, ia zis etei. Nu
i vremea acum ca sa(i pln_i pacatele din
trecut, azi vreau sa ne veselim!
Apoi , retra_nduse n camera,
prostituata sa ntins n pat, cerndui sai
descbeie sandalele. atrnul nsa o amna.
In cele din urma, a,eznduse ln_a ea, ,ia
scos pielea de camila de pe cap, zicndui.
Nu ma mai recuno,ti, copila mea? 5i a
stat cu ea pna diminea(a, iar a doua zi a
luato cu el pe cal ,i sau ntors napoi n
pustie. Acolo prostituata de mai nainte a
ajuns 8nta Maria, nepoata 8ntului
Avraamie, pe care iserica i praznuie,te n
aceea,i zi, n !9 octombrie.
Ineori rela(ia dintre 8in(i ,i desrnate
e att de ireasca, avnd cbiar ceva copilaresc
n ea. Ct de inocenta este purtarea 8ntului
8imeon cel nebun, pustnic din Emesa din
sec. VI, care, dupa +0 de ani de pustie, sa
ntors n ora, acnd nebunii ca sa
mntuiasca ,i pe al(ii.
In capitol special din misiunea sa l
ocupau oamenii deprava(i ,i prostituatele.
Acesta petrecea mai tot timpul n compania
lor, jucnd ,i distrndui cu nebuniile sale,
ndreptnd pe mul(i dintre ei. Cu banii pe
care i c,ti_a pe cer,it sau ii trimetea
Dumnezeu n cbip miraculos, 8ntul
8imeon se ducea la prostituate, _lumind cu
ele. Vre(i sa i(i prietenile mele? Va dau o
suta de _albeni, numai nu mai pacatui(i.
Prostituatele rdeau de el, zicnd ca sunt de
acord, dar el le punea sa jure ,i celei dintre
prostituate care se jura i dadea banii. Daca
nsa se ntmpla ca aceea sa cada ,i dupa
aceea n pacat, se ducea iara,i la ea, pna
cnd se lasa de pacat.
Tot acesta a ost vazut odata intrnd la
o prostituata ,i a stat vreo trei ore. Ie(ele
curioase au nceput sal banuiasca de apte
ire,ti. Aceasta convin_ere li sa ntarit ,i
mai mult cnd 8ntul a ie,it din casa
uitnduse n jur, ca ,i cum sar eri sa nul
vada nimeni. Atunci curio,ii nau rezistat ,i
sau dus sa o ntrebe pe emeie ce a acut
calu_arul la ea. Aceea nsa lea zis. Crede(i
ma ca de trei zile, de saracie, nam mai avut
ce pune n _ura ,i acesta mia adus pine,
carne ,i vin ,i, poruncindumi sa mannc pe
saturate, a stat pna am terminat de mncat,
pe urma sa dus, lund cu el resturile.
+0
Calu_arul nebun, a,a cum l numeau
to(i, de multe ori putea i vazut n mijlocul
desrnatelor jucnduse, la propriu, cu ele.
Acestea l _dilau ,ii ba_au minile n sn,
l carau dupa ele batndul cu curele la und.
8ntul nsa ,i n_aduia astel de experien(e
ciudate tocamai pentru ca nu mai avea n el
patima. Odata batrnul a intrat _ol ntro
baie de emei. Iiind ntrebat de un diacon
ce simte cnd se joaca prostituatele cu el,
stare(ul a raspuns. Adevarat (i spun ca ma
simt ca ,i cum a, i un lemn ntre lemne, iar
mintea mea este pururea ndreptata spre
Domnul. Acest dar la primit 8ntul
8imeon nca pe cnd era n pustie. Iiind
luptat cumplit de patima trupeasca, i sa
aratat 8ntul Nicon ,i la ntrebat cum o
duce. 8imeon a raspuns. Greu, daca nu ma
vei ajuta. Atunci 8ntul Nicon a varsat ni,te
+0. Ieromonah Alexii Kuznetzov, 1uruJs:+u
s:uI]nces:+u (Nebunia pentru Hristos i stlpnieia), p. I83,
Iavra Sf. Treimi, Moseova, 2000
apa pe burta lui, zicnd. Gata, de acum vei
i sanatos. 5i de atunci nu ,ia mai sim(it
trupul.
8in(enia stare(ului ,i nal(imea aptelor
lor, pe care tot ora,ul le considera nebunii,
sa descoperit unor credincio,i care sau dus,
dupa obicei, sa viziteze 8in(ii n pustie.
Mer_nd ei dupa binecuvntare, au _asit
acolo ,i pe cole_ul de nevoin(e al nebunului
8imeon, pustnicul Ioan. Ace,tia, cnd au vrut
sa ia binecuvntare de la el, Ioan lea zis.
Avnd pe marele 8imeon n cetate, a(i venit
la mine, care eu nsumi am nevoie de
ru_aciunile lui ,i nu numai eu, ci lumea
ntrea_a.
Odata au adus la avva Ammona o ata
avnd n pntece ,i iau zis lui. cutare au
acut lucrul acesta, dale lor canon, adica
pedeapsa pentru pacat! Iar el, acnd semnul
crucii pe pntecele ei, a poruncit sa i se dea
,ase perecbi de cear,auri, zicnd. nu cumva
mer_nd, sa nasca ,i va muri, sau ea, sau
pruncul ,i nu va ala cele de n_ropare. Iar
pr,ii ei iau zis lui. de ce ai acut aceasta?
Dale canon! Iar el a zis lor. vede(i, ra(ilor,
ca aproape este de moarte ,i ce pot eu sa
ac? 5i a slobozito pe ea ,i na ndraznit
batrnul sa osndeasca pe nimeni.
"
In esen(a, toate aceste apte ale 8in(ilor
nu sunt dect o prelun_ire a misiunii
Mntuitorului, Care a venit n lume sa
mntuiasca pe cei pacato,i. Aceasta este
lepadarea ,i _olirea de sine pentru al sluji
pe celalalt, dra_ostea care oo ao/a a/ sa/ (I
Cor. J1, ). Este o daruire nebuna, o
renun(are la tot ceea ce e,ti, cbiar ,i la aima
ta de om snt. Acestor oameni li se potrivesc
cuvintele Apostolului Pavel. Li soo/ /i/r
/aa o /ci. oao /ao/ rc/ /o/orcr. a sa
oc/oos i oai oo/i (I Cor. 9, J9).
De apt, potrivit concep(iei cre,tine,
pozi(ia noastra a(a de aproapele este aceea
de rob, pentru ca ,i Hristos, vrnd sa ne
mntuiasca, Sa sori/ Sio. /i o rc/
+I. Tn:ercuI E]:enn, Pentru Avva Ammona, eap. 8.
/ooo (Iil. !, ). Aceasta este cea mai nalta
dre_atorie pe care o poate avea un cre,tin.
sa devina robul mntuirii aproapelui sau,
dupa cum Hristos 8a acut robul mntuirii
noastre al tuturor.
Iascinanta n acest sens este metoda
de convertire practicata de 8ntul 8erapion
8indonitul. Acesta pur ,i simplu se vindea
ca rob pacato,ilor. A,a odata sa vndut unei
trupe de comedian(i, oameni care ntrucbipau
desrul ,i de,ertaciunea, pentru ai converti.
5i ntradevar, slujindule ca o slu_a, n doi
ani ia adus la 8ntul otez. Atunci marele
avva, care a ost unul din cei care ,tiau
Vecbiul ,i Noul Testament pe de rost, lea
zis adevarul despre sine, cerndule voie sa
plece. Comedian(ii l ru_au sa nui paraseasca,
ci sa le ie lor ca un parinte ,i ca ei i vor i
de acum robi. El nsa, dndule napoi banii
pe care ia primit pentru sine, sa dus n
cautarea mntuirii altor sulete.
Poate ca aceasta ar i atitudinea cea mai
corecta ,i cea mai eicienta, pe care poate sa
o adopte predicatorul ortodox. 8a vorbeasca
celuilalt att ct ar putea vorbi un rob
stapnului sau. De celelalte cred ca se va
n_riji Dumnezeu.
Am enumerat toate aceste exemple din
vie(ile 8in(ilor nu att pentru a ndemna la
urmarea lor, ceea ce ar putea i cbiar riscant
pentru oamenii nedespatimi(i, ct pentru a
arata libertatea Dubului care lucreaza n cei
care voiesc cu adevarat mntuirea aproapelui
lor. Mam _ndit ca, cbiar daca cei mai mul(i
credincio,i nu pot mn_ia ,i ntoarce un
pacatos, macar sa ie aten(i sa nu creada
impresiilor lor atunci cnd vad preo(i sau
calu_ari acnd nebunii din dra_ostea
pentru aproapele. 8unt convins ca iecare
dintre noi a osndit macar o data n via(a un
8nt al lui Dumnezeu, un 8nt de ln_a
noi, pe care se sprijina via(a noastra.
ro:o/o/ predica
/r/oi oa/ oi/arii
Dialo_ cu parintele Andrei kuraev
despre predica ortodoxa
Parintele ANDREI kIRAEV este, ara
ndoiala, cel mai cunoscut predicator din
ntrea_a Patriarbie a Moscovei. Car(ile
sin(iei sale sunt editate n tiraje de sute
de mii de exemplare. Parintele Andrei este
o persoana publica, aparnd permanent n
presa, la radio, la televiziune. In intelectual
de o deosebita ine(e, care mbina exem
plar n car(ile ,i conerin(ele sale erudi(ia
n cele mai diverse domenii cu tradi(ia
patristica ortodoxa.
Absolvent al Iaculta(ii de Ateism 5tiin(iic
a Iniversita(ii de 8tat din Moscova, iar
mai apoi a Iaculta(ii de Teolo_ie Din
ucure,ti, parintele Andrei este n timpul
de a(a decanul Institutului Teolo_ic ,8.
Tibon din Moscova ,i proesor de istoria
reli_iilor la Iniversitatea de 8tat din acela,i
ora,. In timpul alarii sale la studii n
Romnia a ost birotonit diacon (celib) de
catre patriarbul Teoctist. Este vorbitor al
limbii romne.
Din car(ile parintelui Andrei am putea
enumera. Sa/aoisoo/ o/ro io///oa/i,
rr/ioisoo/ /ioorio i r/oaroara,
uo//isoo/ /o cr/coci, ur/cocia o/ro
rc/s/aoi, Looo.o s/ oracs/ (n
curs de apari(ie n limba romna) ,. a.
In dialo_ mai amplu cu parintele Andrei
poate i citit n cartea mea ur/cocia
o/ro cs/ocoroi/i.
Ierodiaeon Savatie: Iroiai /car/ oo//
/o rori/ rr.o/aoi/cr a//cr roio. Io
ora/. o/ro i oai oo/i roioici. roia
cr/coca s ascia.a o aarara roioi. oai
a/. o co/a/ra /cr/a// co/sii. Lar oo
s/ a roia oocr caooi oroioici. o
o/o /iori/cr ooai a/ioi/cr /ir/i o/ro
aas/a :rs/a`
Diaeon Andrei: Daca e sa iu sincer,
cred ca nsu,i acest cuvnt predica, n cazul
dat, trebuie dat uitarii, deoarece predica
presupune adresarea de sus n jos, cum ar
veni. iata, eu acu, (i voi spune ca unul
mputernicit, numit de sus pentru treaba
asta, ,i eu acu,ica te voi nva(a pe tine. Eu
cred ca daca enoria,ii sunt pre_ati(i de la
bun nceput sal primeasca pe parinte ca pe
un nva(ator dat lor de sus, oamenii proani
nu sunt pre_ati(i pentru asta, dimpotriva, ei
simt repulsie. ,cam de ce ar trebui sa ma
nve(i tu pe mine? comuni,tii neau nva(at
0 de ani, iar acum ,i voi a(i cazut pe capul
nostru. De aceea aici va i mai de olos poate
marturisirea, marturia despre sine. Desi_ur
nu n stilul bapti,tilor ,eu am ost ateu, am
ost un om rau, iar acum sunt snt de tot,
ci poate o povestire n doua raze. Dar asta,
desi_ur, numai n cazul n care via(a omului
nu contrazice cuvintele sale, a,a nct sa se
vada cbiar de pe a(a lui. 8au aceasta poate i
,i calea cautarii comune. Eu cred ca nu e
ru,inos pentru misionarul cre,tin uneori cbiar
sa se ndoiasca mpreuna cu convorbitorii sai,
sau sa lase impresia ca se ndoie,te. ,,ti(i, aici
e o astel de ntrebare, dincolo e ceva neclar,
cum crede(i, de ce sa zis a,a n iblie? baide(i
sa ne _ndim mpreuna. 5i mai departe, n
procesul cautarii comune, cte pu(in, socratic,
sai aduci pe oameni la concluzia corecta. Adica
eu cred ca acum anume practica lui 8ocrate
este mai eicienta dect practica predicii
tradi(ionale biserice,ti.
Intrebare: Ioii S/ioi Iarioi oo
rcoaooa c:s/ira /a//cr /ro/. oai a/s
a aa//cr. Sao ca/ aas/a s/ :a/a/i/ oooai
o/ro :iaa o c//. a/oarasa` roi i /o
a.ori o/o /a oar/orisiri o oo/: o ao
/cs/ /cr. oaosa/cr. ao /ora/ oaioi /.` Lio
ora ooooa:cas/ra ao ii/ oo// oar/orii o
as/ //. oo :a oos/ra oiicoa/a co/iioa a
:ao saa/`
Raspuns: Eu nu de(in un astel de
criteriu. In _eneral, eu urasc sa povestesc
despre mine, cu toate ca adesea sunt pus n
situa(ia de a o ace. Ct despre mustrarea
con,tiin(ei, nu, nu, a,a ceva nu exista. Eu,
mai de_raba, lea, propune sa zmbeasca
mpreuna cu mine. Asta nu e despre mine,
ce treaba am eu cu asta? Totul e n_ropat
de mult n nisipurile istoriei. Ei, a ost a,a
un tnar, a trait att de ciudat...
Intrebare: +oia o/ro ooooa:cas/ra
sarara /o/r coo/ /ro/ i coo/ r.o/ s/
/raoao/a.
Raspuns: In(ele_e(i, pentru mine, de
exemplu, istoria Rusiei ncepe abia de la
988. Atunci cnd eu studiez despre oensiva
Cneazului Ole_ sau 8veatoslav asupra
|ari_radului, eu citesc ,i vad ca asta nu e
despre mine, nu e despre poporul meu. Eu
ma simt un bizantin pe care l cucere,te
boarda unui oarecare rus barbar. 5i nu
ntmplator poporul rus praznuie,te
sarbatoarea Acoperamntul ui Mai ci i
Domnului atunci cnd Maica Domnului a
risipit lota rusa care ataca Constantinopolul.
Pna ,i _recii au uitat de mult aceasta
sarbatoare, pentru ei e un eveniment mi
nor, ,mare lucru, barbarii iara,i neau atacat
ora,ul ,i sau _ndit n obraznicia lor ca l
vor cuceri. Dar pentru Rusia, acesta a ost
un eveniment nsemnat, ,i de aceea ru,ii
pna astazi ,i sarbatoresc ziua nrn_erii
lor. 5i pentru mine, att n istoria mea
na(ionala, ct ,i n bio_raia mea, exista
aceasta _rani(a. In primul rnd, poate pentru
ca eu, n _enere, sunt un astel de om care
nicaieri n trecutul sau nu vrea sa se mai
ntoarca. Adica eu nu vreau sa mai iu nici
,colar, nu ,tiu de ce mi amintesc cu _roaza,
nici student, nici macar seminarist. Nu vreau
sa mai u_ n trecut. Prin urmare, pentru ca
nu sunt ndra_ostit de el, nu prezinta nici
un pericol sami amintesc, n sin_uratate sau
n public, unele sau alte episoade din el.
Intrebare: S/cro/ ooooa:cas/ra. a
oisicoar. s/ /oocs/i / a/ roio/cr co//.
roo /iai a /iorii /o/raia.a a// o
ro co//isoo/. ;ca. /csc/ia. i oai ro
cr/cocia. o /ca/ a /ci rc:io i ao /rai/ /o/rc
/raoii oai oo// sao oai oio cr/coca`
Raspuns: Motivele diera de la om la
om. Dar unei anumite cate_orii de oameni
i place n ocultism tebnolo_ia lui. Ortodoxia
pierde n a(a sectelor din cauza ca nu are o
tebnolo_ie. a a,a, unu, doi, trei ,i e,ti n
mpara(ia lui Dumnezeu. Exista n ortodoxie
un el de nedeterminare, de nerezolvare a
anumitor probleme. Nu demult am auzit un
banc extraordinar despre un ,nov, ruski
care vine la un preot ,i zice. ,Parinte, spune,
* Rusul nou, aa sunt numi(i in Rusia eei eare s
au imboga(it peste noapte din afaeeri nu toemai legale.
I+0 . eruJncun Sn+n:e Dny:u+u
daca eu (i dau !00 de mii de dolari pentru
biserica, po(i sami _arantezi ca suletul meu
va nimeri n mpara(ia cerului? Parintele
cade pe _nduri ,i zice. ,5tii, de _arantat nu
pot, dar cred ca totu,i merita sa ncerci.
Aceasta i indi_neaza pe mul(i dintre oameni,
ca ortodoxia te ndeamna sa ncerci ara sa
(i _aranteze rezultatul. ,Iii atent pna la
sularea ta cea mai de pe urma, noi nu
cunoa,tem cum va botar n mila 8a
Dumnezeu pentru tine. 5i mul(i se
indi_neaza, caci vor acum ,i aici o tebnolo_ie
concreta. iata mantra, iata _uru ,i dai nainte
cu bare kri,na! Pe al(ii, dimpotriva, i atra_e
n ocultism absen(a lui ,numaidect, adica
cum vreau, dupa placul meu, mi construiesc
reli_ia mea. aduc pu(in de aici, pu(in de
dincolo. 5i astel, ei evita orice sistematizare
care ar putea sai obli_e n vreun el. De
apt, omul vrea sa ramna el nsu,i, ,i el pur
,i simplu ,ntrebuin(eaza unele cioburi
reli_ioase. Dar cre,tinismul nu poate i
ntrebuin(at, cre,tinismului trebuie sai
sluje,ti. 5i asta, desi_ur, tot i sperie pe mul(i.
I+I 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .
5i, n sr,it, aceasta e o constatare dea mea
pur proesionala..., dar aici eu trebuie sa
povestesc un banc despre mine. Incbipui(i
va un misionar ortodox care (ine o lec(ie
unui auditoriu universitar, ,i n procesul
discu(iei sale, el ajun_e pna la momentul
n care trebuie sa pronun(e un cuvnt inde
cent, el trebuie sal pomeneasca pe... drac.
Misionarul n(ele_e oarte bine ca auditoriul
nu va n(ele_e aceasta. Adica intelectualitatea
noastra postsovietica nca nu sa nva(at sa
rosteasca cuvntul Dumnezeu, ei trebuie
sai spui ceva mai simplu, de _enul ,cmpul
bioener_oinorma(ional al universului, dar
,Dumnezeu le este nen(eles. Dar daca l
mai pomene,ti ,i pe drac, nu mai spun ce
sar strni acolo, ,Incbizi(ia, Evul Mediu,
noi credeam ca dumneavoastra sunte(i un
intelectual, dar de apt... 5i iata ca,
cunoscnd neputin(ele convorbitorilor sai,
acest misionar se botara,te sa le spuna n
ar_oul lor. ,5ti(i, n acest minut, omului i se
adreseaza rao/ ooi:rsa/c/raosooo/a/
/c/a/i/arrscoa/i.a/csoc/ci. In clipa
aceea dracul se ive,te de dupa catedra ,i
zice. ,Cum, cum mai numit tu pe mine, ca
nam auzit bine?
Eu cred ca sectele au succes n predica
lor pentru aptul ca sectantul vorbe,te cu
omul ntotdeauna unu la unu, iar misionarul
ortodox atunci cnd marturise,te despre
adevar, la discu(ie participa mai multe
,personaje... Nu este doar ncapa(narea
omeneasca, nen(ele_erea, ci mai este ,i cel
care, la nivelul inluen(ei ira(ionale, insula
omului dubul mpotrivirii. Dar sectan(ilor el
nu le ncurca. Pe de alta parte nsa, noua ne
ajuta Dumnezeu.
Intrebare: Io :roa ocas/ra. ao.io /c/
oai os a /ci s /o/ioa a/oiai Looo.o.
o o/o oci. r/ioii. soo/o /iii /oi +:raao
ooa oo/. :rii ooa /ro. ooso/oaoii i i s
cosiora /ii ai /oi +:raao ooa /ro. Li oci
/ci o /o/ioao Looo.o/oi /oi +:raao. i
/o as/ // Iooia i +/oiai Looo.o`
Raspuns: Iaptul ca oamenii pot avea
ni,te ,icoane intelectuale ale Dumnezeirii
asemanatoare, iero_lie n ru_aciune care se
I+3 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .
citesc ca ,Dumnezeul lui Avraam, nu este
totul. Cred ca aceasta expresie ,i poate avea
locul ,i n _ura cre,tinului ,i a evreului ,i a
musulmanului. Insa din asta nu rezulta ca
noi ne alam n rela(ii identice cu Dumnezeu,
pentru ca reli_ia are doua componente, ea
este numai zece procente sau cbiar mai pu(in
ceea ce aduc n ea oamenii, iar partea
cople,itoare e ceea ce aduce n reli_ie Insu,i
Dumnezeu. De aceea nu trebuie sa ne
consolam cu aptul ca noi, musulmanii sau
iudeii acem unele _esturi comune, pentru
ca toate ru_aciunile noastre, toate predicile
teolo_ice nu sunt nimic mai mult dect
_esturi, a le umple de sens, a le ace ceva
mai mult dect _esturi poate numai Domnul.
5i aici ncepe cei mai important. In(ele_e(i,
un baie(el poate ace acelea,i mi,cari pe care
le ace ,i omul matur, ,oerul automobilului
sau oricare altul, copilul poate ace acelea,i
_esturi, dar con(inutul va i cu totul altul,
pentru ca asta depinde deja de umplerea lor
de sens, ceea ce nu ntotdeauna depinde de
om. Inul ,i acela,i _est poate avea eecte
I++ . eruJncun Sn+n:e Dny:u+u
dierite n auditorii dierite, pentru ca
oamenii l interpreteaza dierit. Tot a,a se
ntmpla ,i n reli_ie, aptul ca noi acem
acelea,i _esturi, nca nu nseamna ca
con(inutul lor interior, ontolo_ic, iin(al este
unul ,i acela,i. Exista cuvintele lui Hristos,
anume ca la Tatal nu poate sa vina nimeni
dect prin Iiul, de aceea acolo unde nu este
Lo_osul l ui Dumnezeu, nu este
recunoa,terea ,i ncbinarea la El, nu este
barul lui Hristos, care doar prin Hristos se
da. Eu cred ca acolo ramne doar o scoica
asemanatoare cu o masca mortuara a reli_iei
avraamice care a ost cndva, totu,i aceasta
e mai de_raba anume o masca mortuara, dar
nu credin(a vie a lui Avraam.
Intrebare: Laa ar /i sa :cr/io o aa
,/irari ooo s rcoo sao /r/oi sa s
rcooa as/a.i oisicoarii cr/coci. oo roi
a aas/a rc//oa oo r.c/:a/a oa /a
aa/` r ar /r/oi sa s /aa as/a.i. sa s aoac
sao sa s coi/a oio sis/oo/ o /o:aaoo/
/c/ci is/o/` Ica/ ar /r/oi sa s arci
oai oo// o /o:aaoo/o/ /ai. sa ria /
:a o ac/c sao sa /iar arc/ooo. :a oio
a/ sa/. L oo// cri s acroa /car/ oo//a
a/oi oa/rii/cr /c/ci. oar s saa oio
:or a s /o/o/a /o /oo.` o oo// cri
s ra.a c ois/aoa /car/ oar /o/r rc/ i
coo/ oio /oo. rc/o/ oo /i o rsira coo/
a/a. rro a rc//oa aas/a oo so/iio/
r.c/:a/a. r ca/ /i aoos /o aas/a ,/irari`
Raspuns: Problema nu este rezolvata
n Patriarbia Moscovei, dar a,a ea e rezolvata.
Eu cred ca toate ncercarile de reorma a
seminariilor sunt zadarnice. Dumnezeu a
dispus altel, El pur ,i simplu a creat a,a o
situa(ie, ca misionarii au nceput sa vina
sin_uri n iserica, nu din seminarii. Iita(iva,
n Rusia, to(i preo(ii, mai mult sau mai pu(in
remarcabili, care au o predispunere misionara
au venit din lumea proana, din lumea
universita(ilor sau din lumea sectelor, ,i ei
cunosc din experien(a personala ce nseamna
sa ii n aara isericii, ,i de aceea lor iserica
* Este vorba de inva(amntul teologie din Patriarhia
Moseovei.
le este scumpa. Prin ce este rau seminarul
din acest punct de vedere? In seminar orice
discu(ie este o joaca. ,Hai Vania, tu ate ca
e,ti adventist, iar tu, Petia, ate ca l
comba(i. Dar, de apt, ei to(i traiesc n lumea
lor, n lumea zvonurilor, brelor ,i
autorita(ilor lor. Dar teolo_ia nu suporta joaca,
teolo_ia ntotdeauna se nsu,e,te, cu att
mai mult se dezvolta, numai atunci cnd
exista o necesitate de via(a ,i de moarte ca
o ntrebare sau alta sa ie rezolvata, sa se
ob(ina un raspuns. In seminarii, aceasta
necesitate lipse,te, nu se poate nva(a
teolo_ia de dra_ul notelor, adica po(i emite
ceva, dar sa te nlacarezi de la asta nu po(i.
De aceea seminariile sunt bune atunci cnd
se ala n manastiri, atunci cnd pot absorbi
,i o experien(a dubovniceasca n aara
cuvintelor, sa aiba un model de imita(ie.
Dar sa pre_ate,ti misionari n ele, nu po(i,
practica a demonstrat aceasta, cel pu(in n
iserica noastra. 5i, dimpotriva, oamenii care
traiesc n lume, anume pentru ca ei traiesc
n doua lumi, n iserica ,i n spa(iul din
I+I 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .
aara isericii, sunt condamna(i sa poarte o
polemica nentrerupta exterioara ,i launtrica,
,i de aceea credin(a lor e normal sa devina
mult mai con,tienta. Pe ln_a asta, ei au ,i
experien(a tinere(ii lor, experien(a apararii
,i marturisirii credin(ei, experien(a unor
_re,eli ,i unor victorii, pe care mai trziu
ei le pot olosi devenind preo(i.
SIMAR
Cuvnt de indrepta(ire ...................................................... I
Calea spre inima omului ............................................... II
Invierea un semn fagaduit
neamului vielean i desfrnat ....................... I5
Cine este fara de paeat,
sa arunee primul piatra
(I oarioa oooi ar/ic/ /oc/ri:a /cocsoa/i/cr, I9
Improviza(ii pe marginea primului
eapitol din Epistola eatre Romani a
Sfntului Apostol Pavel
/. roo // i/ao Ia:/` ........................................ 2I
.. Io/r a /aooa i a oos/ra ..................................... 28
1. \o /o o oaroara ioc/i/cr.
/asa/ aso//a/cr sa ii oaro sioor ........... 3I
4. L:i/a sa o/ao.i r/ooai/ /oi/a// .............. +2
. Iii asro o /io i /oaooi/cr o i/a/i ........... 5+
. /aooa i /ia ................................................... 55
. Lracs/a /ca/ / ro.......................................6I
. Irio/oia /aisoo/oi ............................................ II
. Io oco/ o oos/rar ........................................... I6
/.. +rioo /c /o /oro/ aso//a/cro/oi ............................ 83
Sfin(ii Parin(i despre prediea i predieatori ...... 95
Sfin(ii, prietenii prostituatelor...................................I0I
Cuvntul ]reJcn trebuie dat uitarii
Lia/c o ario// +oori Iora:
osr roia cr/coca ................................... I33
De aeelai autor:
ORTODOXIA PENTRI PO8TMODERNI5TI
n ntrebari ,i raspunsuri
INTRE IREID 5I HRI8TO8
DRAGO8TEA CARE
NICIODAT NI CADE
(interviuri ,i relatari despre
stare(ul 8elaiil cel Orb de la Noul Neam()
+// ar/ic/ a/ ircoiacoo/oi Sa:a/i Ia/c:ci
/ o/i asi io/ro/. /a aorsa:
vvv.savatie.ejb.net
Io/ro crscoooa /c/csii
savatiebChotmail.eom

In Cautarea Aproapelui Pierdut

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

In Cautarea Aproapelui Pierdut

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I 1n cnu:nren n]run]eIu ]erJu: .

E drept ca Apostolii n Liconia leau

S-ar putea să vă placă și