Sunteți pe pagina 1din 169

IOAN

DOLEAN
DACIAN DORIN
DOLEAN
Meseria
de
printe
CUPRINS
INTRODUCERE....................................................................... 7
PARTEA NTI.................................................................. 9
I.Printele...................................................... 10
1. Ce ne dorim de la copilul nostru?......................... 10
2. Ce am !cut pentru el?......................................... 1"
3. Cum m! comport cu copilul meu?........................ 17
II. coala......................................................... ##
1. Care este rolul $colii?............................................ ##
2. Ce %nseamn! o $coal! &un!?................................ #"
3. Ce %nseamn! un dasc!l &un?................................ #"
4. Cum poate ' %n(eleas! competi(ia $colar! ?........... #)
III. Medil....................................................... #9
1. Ce rol *oac! +rupul de prieteni?............................ #9
2. Ce in,uen(! are tele-i.iunea?.............................. //
PARTEA A 012A............................................................ !"
I. Cnoa#terea copilli.................................. "/
1. Inteli+en(a............................................................. ""
2. A %n-!(a %nseamn! a memora?............................. "3
3. Importan(a lim&a*ului............................................ "9
4. 4ocul $i de.-oltarea ima+ina(iei............................. 50
5. Personalitatea....................................................... 5/
5.1. Temperamentul............................................... 5"
5.2. Caracterul....................................................... 5)
5.3. Aptitudinile..................................................... 59
PARTEA A TREIA............................................................ $1
I. Sita%ii pro&le'........................................ 3#
1. 6iolen(a %n $coal!.................................................. 3#
2. Timiditatea $i o&r!.nicia....................................... 3/
3. 7tresul $colar........................................................ 33
4. 8inciuna $i c9iulul................................................. 3)
II. 8etode de modi'care a comportamentului.... 70
1. nt!rirea po.iti-! :recompensa;............................ 70
2. 7tin+erea.............................................................. 73
3. nt!rirea ne+ati-! :pedeapsa;.............................. )0
4. Comunicarea e'cient!.......................................... )5
EPILOG...................................................................................... 9"
BIBLIOGRAFIE............................................................................. 95
,Mi copii, pn la urm nar ! ru"
IN(RODUCERE
DE CE a aprt cartea <Meseria de printe)*
Aceast! lucrare s=a n!scut dintr=o n#c#$i%a%# de a r!spunde
numeroaselor %ntre&!ri pe care p!rin(ii le=au adresat educatorilor>
%n-!(!torilor> proesorilor $i psi9olo+ilor $colari> %n le+!tur! cu
comportamentul $i perorman(ele $colare ale copiilor lor.
R!spunsul la aceste %ntre&!ri este re.ultatul unei munci %n
ec9ip!> de lun+! durat!> %n care se %mpletesc> %n mod optim>
suportul %#or#%ic cu cel prac%ic.
1&iecti-ul urm!rit a ost pre.entarea %ntr=o manier! c?t mai
condensat a situa(iilor de -ia(! cu care se conrunt! p!rin(ii
%n mod rec-ent. %n urma acestor pre.ent!ri> sper!m ca cititorii s!
a*un+! s! %n(elea+! mai &ine comportamentul copiilor> s!=$i
r!spund! sin+uri la %ntre&!rile pe care $i le adresea.!> s! %n-e(e
s! comunice mai e'cient cu copiii> s! %n(elea+! mai &ine rolul
pe care ceilal(i actori %l au %n de.-oltarea copiilor etc. 0e
asemenea> lucrarea %ncearc! s! &n%r#a$c legturile dintre
amilie = copil = $coal!> e-iden(iind responsa&ilit!(ile ce re-in
'ec!rei componente a triadei.
CUI se adresea+*
'M#$#ria (# prin%#" se adresea.! %n special prin)ilor care au
copii de -?rst! $colar! mic! $i nu numai> %ns! este
recomandat! %u%uror a(ul)ilor implica)i &n #(uca)ia copiilor.
@iind con$tien(i de -arietatea pu&licului cititor> prioritatea
autorilor a ost aceea de a ace lucrarea c?t mai accesi&il! at?t
din punctul de -edere al lim&a*ului> c?t $i al con(inutului $tiin(i'c.
CE con%ine*
@iecare persoan! este unic %n elul eiA 'ecare om %$i tr!ie$te
propria -ia(!A 'ecare p!rinte are stilul propriu de educa(ie>
con-in+erile $i -alorile personaleA 'ecare copil are particularit!(i
care %l deose&esc de oricare alt copil. 0e aceea lucrarea nu %$i
propune s! emit! r!spunsuri uni-ersal -ala&ile la %ntre&!rile
i-ite. Ea %ncearc! s! pro*oac# cititorul pentru a +!si r!spunsurile
cele mai potri-ite la situa(iile cu care
se conrunt!A %ncearc! s! pre.inte $i%ua)ii au%#n%ic# #rori $i
mo(ali%)i (# pr#*#nir# ale acestora.
Bucrarea este structurat! %n trei p!r(iC partea %nt?i %$i propune s!
pre.inte cititorilor factorii car# in,uen(ea.! de.-oltarea
armonioas! a copilului $i rolul pe care %l *oac! 'ecare dintre
ace$tiaA partea a doua con(ine c?te-a #l#m#n%# (# p$i+olo,ia
copilului, a c!ror cunoa$tere este necesar! 'ec!rui adult implicat
%n educarea copiluluiA partea a treia tratea.! unele probleme
rec-ent ap!rute %n comportamentul copiilor $i su+erea.!
c?te-a metode de modi'care a acestuia.
,
PAR(EA -N(.I
<8eseriaD de p!rinte este> %n acela$i timp> cea mai di'cil! $i
cea 'ai #oar meserie din lume. Este deose&it de +reu s!
re.i$ti tot timpul ritmului antrenant i'ps de copilul t!u> s! ai
r!&dare s! r!spun.i adec-at la %ntre&!ri <puerileD> s re#e#ti s
-e.i lumea prin oc9ii lui. Pe de alt! parte> este oarte u$or c?nd -ii
acas! de la ser-iciu> s! ordoni c?te-a sarcini copilului> s/1
pedepse$ti la cea mai mic! 0re#eal1 iar1 dp c?(i-a ani s!
eEclami cu m?ndrieC '-#.i, ac#la #$%# copilul m#u/ Da%ori% mi# a
a0un$ a-aFD
Responsa&ilitatea care cade pe umerii p!rintelui este una
imens!. El este 'odell pe care copilul %l urmea.!> el %i oer!
acestuia condi(ii de -ia(!> secritate a2ecti31 educa(ia de &a.!
etc. Practic> de modul %n care printele %$i %ndepline$te rolul
depinde -iitorul copilului.
2n alt actor care are un rol deose&it de important %n -ia(a
copilli %l repre+int #coala $i tot ceea ce este le+at de
acti-itatea $colar!. 2n p!rinte care 4#i e5ercit meseria cu
mult proesionalism -a $ti s! oriente.e copilul spre o $coal!
care s corespund! cu aptitudinile sale $i -a $ti s! 'e un &un
partener al cadrelor didactice pentru a ac(iona simultan %n
-ederea spri*inirii e-olu(iei acestuia.
Pe m!sur! ce copilul -a cre$te> 'edil1 antura*ul %n care se
%nscrie -a de-eni o a doua amilie care treptat %l -a pre+!ti pentru
-ia(a adult!. Practic una dintre cele 'ai strin+ente pro&leme care
se pun o dat! ce copilul %naintea.! spre -?rsta adolescen%ei o
repre.int! inte+rarea sa %n colecti-ele <importanteD>
semni'cati-e pentr el1 cuprinderea sa %n acti-it!(ile %n care
sunt cuprin$i prietenii s!i.
I. P6RIN(ELE
'Ai ,ri0 c#)i (or#1%i, cci
(orin)a poa%# (#*#ni
r#ali%a%#..."
:pro-er& american;
1. CE NE DORIM DE LA COPILUL NOS(RU*
%n mod normal> -enirea unui copil pe lume este un prile* de
&ucurie. P!rin(ii %$i pun mari speran(e %n el> %$i ac planuri pentru
c?nd -a cre$te> %$i in-estesc toate resursele de care dispun
pentru a=i asi+ura condi(iile optime de de.-oltare. 0in p!cate> o
dat! cu trecerea timpului> %n unele amilii se pot <cule+e
roadeleD unor ,r#1#li !cute %n 'Earea o&iecti-elor> %n
+estionarea resurselor in-estite sau> mai simplu spus> %n
$%ra%#,iil# #(uca%i*# 2olo$i%#. A$a a*un+em s! -edem p!rin(i care
%$i renea+! copiii> 'i care %$i &at p!rin(ii> ra(i care nu se %n(ele+
%ntre ei... 0e$i oricine cite$te aceste r?nduri -a spune C<0a> e
ade-!rat> dar aceste lucruri nu or s! mi se %nt?mple c9iar mieD>
ne permitem s! a'rm!m c! $i persoanele care au a*uns %n aceaste
situa(ii pro&a&il> ini(ial> ar ' r!spuns la el.
%n urm!toarele r?nduri eEempli'c!m c?te-a dintre o3i#c%i*#l#
rec-ent ormulate de p!rin(i> ale c!ror re.ultate s=au do-edit a
a-ea ulterior $i repercusiuni ne+ati-e. Aceste consecin(e nu s=au
datorat ale+erii o&iecti-ului> ci m#%o(#i prin care s=a %ncercat
reali.area lui.
4 !# cumin%#, (i$ciplina%. 0esi+ur> tuturor ne=ar pl!cea s!
a-em o 'ic! sau un 'u pe care> asemeni unei *uc!rii> s! o G %l po(i
mane-ra dup! &unul plac. Realitatea %ns!> $tim cu to(ii> este altaA
copilul are mult! ener+ie> iar modul %n care $i=o c9eltuie$te este de
multe ori deran*ant> o&ositor :%n special atunci c?nd te %ntorci de la
ser-iciu;> %n aceste situa(ii> p!rintele se -ede ne-oit s! ia o
atitudine> s! impun! re+uli. Nu de pu(ine ori a*un+e ca> din
eEces de .el> s! pretind! o disciplin! eEa+erat!> care=i
%n+r!de$te copilului orice orm! de maniestare. P!rintele crede c!
astel $i=a c?$ti+at
17
respectul printr=un mod autoritar de a a&orda situa(ia> pe c?nd>
%n realitate> ceea ce st! la &a.a re+l!rii comportamentului este
2rica.
Urmril# ac#$%#i m#%o(#, *or apr#a mai pr#,nan% a%unci cn(
copiii *or a0un,# la *r$%a a(ol#$c#n)#i $au &n mom#n%ul cn(
$# *a i*i 1an$a (# a a*#a o *ia) au%onom. A$%2#l, pu%#m a$i$%a
la 2u,a (# aca$ $au la c$%orii pr#ma%ur# 5&n $p#cial &n rn(ul
2#%#lor6, car# $# (o*#(#$c a ! n#r#u1i%#, %in#r#l# $c+im3n( ' un
ru cu un al% ru ". D# a$#m#n#a, 3i#)ii car# au cr#$cu% o *ia)
&n%r#a, cu 2rica (# 3%ai#, cn( *or (#*#ni mari 1i $u!ci#n% (#
pu%#rnici, nu *or #.i%a $ r$pun( a,r#$i* &n li%i,iil# cu prin)ii
lor. Mai mul% c+iar, #i *or pr#lua &n mo( in*olun%ar mo(#lul (#
#(uca)i# 1i &1i *or cr#1%# copiii &n ac##a1i mani#r.
4 !# a$cul%%or. 1rice p!rinte %$i dore$te copii ascult!tori> care
s! r!spund! cu promptitudine de 'ecare dat! c?nd le cere ce-a.
Ins!> rec-ent po(i %nt?lni p!rin(i care se lamentea.!C < C# $ m
mai 2ac7 Copilul m#u nu m a$cul%ai". 0e la cele mai ra+ede
-?rste> unii copii maniest! indieren(! la solicit!rile p!rin(ilor sau
c9iar mai mult> preiau <controlul amilieiD atunci c?nd se pune
pro&lema lu!rii unei deci.ii. Atunci c?nd ne punem pro&lema <
Cum $a a0un$ &n ac#a$% $i%ua)i# 1i c# # (# 2cu%7 ", e &ine s! ne
%ntre&!m %nt?i ce am !cut noi pentru ca el s! de-in! ascult!tor?
'Miam r#.#r*a% c%#*a or# p# .i (in %impul m#u p#n%ru ai
o3$#r*a #*olu)ia 1i p#r2orman)#l# 7 ", 'Am a*u% r3(ar# la *r$%a
DE CEului $ r$pun( a(#c*a% la !#car# &n%r#3ar#7", 'Mam
implica% &n 0ocuril# p# car# l#a ini)ia%7 Cum mam implica%7 C%
%imp7", 'Mam ,n(i% c, &n %imp c# &i ((#am prim#l# $arcini
5prim#l# r#$pon$a3ili%)i6, copilul #ra a(nc implica% &n%ro
ac%i*i%a%# an%r#nan% 50oc, *i.ionar#a pro,ram#lor T.-.67", 'M
am l$a% %ran$2orma% &n $cla*ul lui, &n(#plinin(ui %oa%#
(orin)#l#7" #%c.
4 !# ca 1i copilul 8 : Adic! ,9i#r#l# (in ,r(ina *#cinului
$un% &n%o%(#auna mai ,u$%oa$# "6. @iecare copil este nic1
ori+inal. Ba -enirea sa pe lume> el &ene'cia.! de un tratament
speci'c mediului %n care se de.-olt! primind o amprent! cultural!
:de eEemplu> un rom?n are o .estre cultural! dierit! de cea a
unui *apone.;. El se -a de.-olta %n aceea$i direc(ie %n care se
de.-olt! cei din +rupul %n care este inclus> %ns! 4ntr/o 'anier
personal. 0ac! ne 'E!m cu %nd?r*ire %n minte un prototip al
copilului nostru ideal $i %ncerc!m s! ne model!m propriul copil
dup! acest eEemplu> a-em cele mai mari $anse ca re.ultatul s!
ne de.am!+easc! %ntr=o &un! .i.
Ai c#r# copilului %u $ (#*in ca al%ul, &n$#amn alpri*a (#
o i(#n%i%a%#, ai r#2u.a (#.*ol%ar#a $in#lui. Mai mul% c+iar,
$olici%n( unui copil $ !# a$#m#ni al%uia # ca 1i cum lai 2or)a $
poar%# o p#r#c+# (# pan%o! cu c%#*a num#r# mai mici, ca &n
!nal 5pr#a %r.iu, cn( piciorul #$%# (#0a rni% $au (#2orma%6, $
r#ali.#.i c nu
11
&i $un% 3uni. Culm#a ironi#i # c, un#ori, (up c# %# $%r(ui#1%i
c)i*a ani $)i &n*#)i copilul c#*a c# nu i $# po%ri*#1%# a0un,n(
$l #:a$p#r#.i, &)i *#i (a $#ama c mo(#lul urma% # un !a$co.
4 !# c#l mai 3un. Pe orice p!rinte> -estea c! 'ul sau 'ica
sa a c?$ti+at o competi(ie sau se a,! %n runtea colecti-ului de
ele-i din perspecti-a re.ultatelor $colare> nu poate dec?t s!=l
&ucure. Atunci> %ns!> c?nd i se solicit! copilului s! 'e cel mai &un
%n orice domeniu :<6reau ca 'ul meu s! 'e un c?$ti+!torD;>
situa(ia se sc9im&!. 0in p!cate> %n orice +rup> %n special %n
colecti-ele de ele-i> se conturea.! %ntotdeauna c?te-a -?ruri $i
c?(i-a coda$iA iar de.ideratul de a a-ea un copil=campion este pe
c?t de +reu de reali.at> pe at?t de lipsit de sens. C9iar dac!
acesta dispune de poten(ialul intelectual necesar pentru a putea
%n-!(a oarte &ine la toate materiile> c9iar dac! este talentat la
toate disciplinele artistice $i are a&ilit!(i motrice deose&it de
&une> re.ultatele o&(inute nu sunt at?t de importante %n aceast!
perioad!.
Competi(ia $colar!
%n urma cercet!rilor eectuate pe $colarii mici> a re.ultat c!
ace$tia %ncep a&ia de la -?rsta de 9=10 ani s! 'e preocupa(i
$i$%#ma%ic de perorman(ele lor $i s! se compare cu ceilal(i copii
de aceea$i -?rst! :79roue A.> Cooper R.> 0eHart I.> 199#;. 0e
aceea> nu este necesar $i nu a*ut! la nimic sta&ilirea <celui mai &un
ele- din clas!D. %n aceast! etap! $colarii a&ia %ncep s!=$i
do&?ndeasc! primele no(iuni de autoe-aluare> %$i
consolidea.! sistemul de -alori :ce e &ine> ce e rumos;. Ca o
consecin(!> pot ' %nt?lnite situa(ii de +enul celor care urmea.!.
1"
Un 3i#)#l *in# 3ucuro$ aca$, ;u%urn( carn#%ul (# no%#.
Primi$# prima lui no%. La in%rar#a &n ca$, copilul $# (uc#
r#p#(# la mama lui 1i &i ara% &ncn%a% p#r2orman)a. Mama
rmn# uimi%< !ul $u primi$# no%a =.
Cum %# po)i 3ucura %u, cn( ai primi% c#a mai r#a no%7
Fcn( oc+ii mari, copilul rmn# n#(um#ri%. A (oua .i, cn(
m#r,# la 1coal, $# a(r#$#a. cu ur &n*)%orului<
Dac a)i 1%iu% c = # o no% r#a, (# c# mia)i (a%o7/
Doi col#,i (i$cu% &n pau.<
- Eu am lua% a.i (ou no%#< un > 1i un ?@.
- Aa/ Eu $un% mai 3un (#c% %in# p#n%ru c am trei note: un
B 1i (oi (# C/
0ac! am compara e-olu(ia copilului cu cea a unei ,ori> credem
c! este #or de
%n(eles c!> dac! or(!m &o&ocul s!=$i desac! petalele %nainte de
-reme> nu ne -om &ucura prea mult de splendoarea ,oriiA %ns!>
dac! acest &o&oc este l!sat s! se de.-olte normal> -om asista la
o %n,orire natural! de lun+! durat!.
Copilul ar putea ' un <sa-ant %n de-enireD> dar nici pe departe
nu tre&uie s! ne pripim %n a=1 considera un <mic +eniuD. Nu
aceasta este -?rsta la care s! tra+em linia $i s! num!r!m
reali.!rile. Acesta este doar nceputul...
4 nu $u2#r# c# am $u2#ri% #u, $ nu-i lip$#a$c nimic. A$a
cum am su&liniat mai sus> eEist! tendin(a ca p!rintele s! oere
totul copilului s!u> s!=$i in-esteasc! toate resursele de care
dispune <pentru a=i ' &ineD acestuia. %n nele ca+ri1 4n special
c?nd p!rin(ii au ost rustra(i %n copil!rie de dierite &unuri
materiale sau n au &ene'ciat de su'cient! aten(ie> dra+oste $i G
sau %n+ri*ire> pentru a compensa lipsrile a-ute se %nt?mpl! ca> din
eEces de .el> s! oere prea 'lt. Ca r'are a acestei atitdini
parentale> copiii de-in rs2%a%i1 ceea ce repre.int! o pro&lem!
serioas! 8neori nea$teptat de +ra-!;> at?t pentru cadrele
didactice c?t $i pentr societate 4n 0eneral :!r! a ' scuti(i de
urm!ri nici c9iar propriii p!rin(i;.
Un#i #l#*# (# cla$a a 1ap%#a i $a c#ru% $1i c+#m# mama la
1coal p#n%ru a a*#a o (i$cu)i# cu (iri,in%a, &n l#,%ur cu
a3a%#ril# 1colar# al# 2#%#i, in mom#n%ul &n car# mama a in%ra%
&mpr#un cu !ica $a &n $ala (# cla$, (iri,in%a a rma$
&nmrmuri%< +ain#l# lu:oa$#, mac+ia0ul i.3i%or 1i a#rul
in(i2#r#n% al 2#%#i con%ra$%au pu%#rnic cu )inu%a mo(#$%, c+iar
$rccioa$ a mam#i, compl#%a% (# o a%i%u(in# 3in#*oi%oar# 1i
umil.
Trei aspecte merit! luate %n discu(ieC
= %n primul r?nd copilul> o&i$nuit s! i se oere 'lt1 -a a-ea
preten%ia s! primeasc! din ce %n ce mai mult> p?n! c?nd
p!rin(ii nu -or mai ptea s rspnd
19
solicit!rilor sale. El nu -a %n(ele+e situa(ia $i=i -a acu.a de rea=
-oin(!> iar> ulterior> e u$or de ima+inat ce se poate %nt?mplaA
- %n al doilea r?nd> tre&uie men(ionat aptul c!> %n momentul
%n care copilul
sesi.ea.! sl!&iciunea p!rin(ilor pentru el> -a %ncepe <$anta*ul
sentimentalD la care %i
-a supune p?n! la epui.are. 6a pro'ta tot timpul de ei> iar c9iar
$i atunci c?nd -a
de-eni adult $i -a tre&ui s! ai&! o responsa&ilitate> el se -a
comporta %n continuare
ca un om imatur> presupun?nd c! %ntotdeauna p!rin(ii -or '
al!turi de el c?nd -a
a-ea ne-oie de a*utorA
- %n al treilea r?nd> preci.!m c! p!rin(ii nu tre&uie> neap!rat>
s! ai&! o situa(ie
material! oarte &un! pentru a=$i r!s!(a copiii. 0in pu(inul pe
care %l au> o mare
parte %i re-ine odraslei lor. Aceasta> %ns!> rareori -a aprecia eorturile
!cute de p!rin(i>
iar c?nd ei -or a$tepta din partea copilului anumite +esturi>
atitudini prin care s!=$i
manieste recuno$tin(a> -or ' surprin$i :nepl!cut; -!.?nd c!
acesta nu le onorea.!
a$tept!rile....
4 nu... 0e o&icei copiii %i o&osesc oarte repede pe adul(i cu
ener+ia pe care o maniest!. P!rin(ii se -!d ne-oi(i s!
recunoasc! aptul c! este +reu s! (ii pasul cu ini(iati-ele
maniestate de copil> de aceea mul(i preer! s! impun!
restric(ii. Impunerea de re+uli $i de restric(ii este un apt
l!uda&il> %ns!> atunci c?nd se eEa+erea.! $i restric(ia de-ine o
prioritate %n ela&orarea strate+iilor educati-e> p!rintele risc!
s! a*un+! incapa&il de a -edea <copacii din cau.a p!duriiD.
- Ui%# c# 3ia% cumin%# am/ El nu $# 0oac &n cur%# cu c#ilal)i
copii, nu $# ui%
la T.-., nu a$cul% mu.ic '(# car%i#r", nu ...
- Dar c# 2ac#7
0esi+ur> orice demers educa(ional are la &a.! c?te-a
o&iecti-e clar conturateA c9iar $i cele pre.entate mai sus> dac!
se ormulea.! %ntr=un mod pertinent $i nu se cade %n eEtreme pot
' %ncununate de succes. Tre&uie s! (inem cont %ns! de aptul c!
scopul oric!rui adult implicat %n educarea unui copil este ca
acesta s! a*un+! la un ec9ili&ru dinamic %ntre interesele
personale $i cele al# $oci#%)ii, %ntre ceea ce *r#a el $i ceea ce
vrem de la el.
#. CE A8 @JC2T PENTR2 EB?
Pentru a ne dori ce-a de la copilul nostru este &ine s! ne
%ntre&!m %nt?i 'C# am 2cu% p#n%ru #ll"
7untem tenta(i s! trat!m copilul ca 'ind un &un ce ne
apar(ine $i asupra c!ruia a-em toate drepturile. 2nii eEa+erea.!
%n ilustrarea acestei ideiC 'Tu #1%i al m#u/ Tr#3ui# $ 2aci %o% c#
$pun #u/". 0in cau.! c! ne consider!m proprietarii de drept ai
1!
acestui <&unD> uit!m uneori c! este responsa&ilitatea noastr! s!
a-em +ri*! de el> pentru a nu se alteraA uit!m uneori c!> pentru a
a-ea pro't> tre&uie !cute in-esti(iiA uneori ne %n$el!m cre.?nd c!
in-esti(ia se re.um! doar la %m&r!c!minte> 9ran!> *uc!rii $i un
acoperi$ deasupra capuluiA uneori uit!m c!> poate mai mult
dec?t orice> ceea ce %i tre&uie copilului nostru este $#curi%a%#
a2#c%i* $i #(uca)i# corespun.!toare.
Ce presupune securitatea aecti-!?
Unui 3ia% i $a c#ru% $ r#ali.#.# un (#$#n al 2amili#i $al#. Dup
c# $a (#$#na% p# #l, p# mama 1i p# $ora $a, 1ia &n%r#3a%
&n*)%oar#a< Aici c# $ mai (#$#n#. c mia mai rma$ +r%i#
,oal7
- Pi cin# mai 2ac# par%# (in 2amilia %a7 a &n%r#3a% la rn(ul #i
&n*)%oar#a.
- Ta%a/ a r#plica% copilul. Dar #l aproap# %o% %impul # pl#ca%.
Mai 3in# (#$#n#.
o ma1in.
EEist! situa(ii %n care unul dintre p!rin(i pleac! de acas!
pentru o perioad! %ndelun+at!> din moti-e %ntemeiate. %ns!
pu(ini p!rin(i reali.ea.! care este eectul pe care %l are asupra
copiilor mici o asemenea a&sen(! prelun+it!.
E &ine de $tiut c! de.-oltarea a%a1am#n%ului la copii %n
primii ani de -ia(! repre.int! o etap! cel pu(in la el de
impor%an% ca $i ac9i.i(ia m#r$ului $i a lim3a0ului. %ns!> dac!
e-olu(ia ultimelor dou! este e-ident! pentru oricine> nu acela$i
lucru se poate spune despre ata$ament. Eectele de.-olt!rii sale
deectuose sunt trecute cu -ederea u$or iar p!rin(ii de-in
%n+ri*ora(i de maniest!rile copiilor lor uneori !r! s! &!nuiasc!
moti-ul.
A$a cum de'cien(a de -or&ire este o consecin(! a
nede.-olt!rii adec-ate a lim&a*ului> in$#curi%a%#a a2#c%i* este
o consecin(! a de.-olt!rii inadec-ate a ata$amentului. Copiii
cu insecuritate aecti-! pot maniesta %ul3urri #mo)ional# de
+enulC st!ri de ric! aparent ne*usti'cate> ner-o.itate crescut!>
apatie> dependen(! eEa+erat! de p!rin(i etc.
Nu -i s=a %nt?mplat s! au.i(i ca.uri de p!rin(i care %ntorc?ndu=
se acas! dup! o perioad! de a&sen(! prelun+it! au constatat c!
copiii lor au de-enit mai speria(i de ideea de a ' l!sa(i sin+uri? C!
se lipeau mai mult ca niciodat! :,atant> nu=i a$a?; de ei $i nu %i
l!sau s! plece nici m!car la cump!r!turi :<6e.i ce mult m!
iu&e$te?D;?
7au> dimpotri-!> nu -i s=a %nt?mplat s! cunoa$te(i ca.uri %n
care> dup! o a&sen(! prelun+it!> p!rintele se %ntoarce acas! iar
copilul se comport! cu el la %nceput ca $i cu un str!in> iar> mai
apoi> dup! ce lucrurile <au re-enit la normalD> nu mai ascult!
nimic din ce %i spune?
Asemenea simptome se pot %nt?lni $i dup! perioade de
spitali.are prelun+it! :a copiilor $au a prin)ilor6, dup! o perioad!
de concediu prelun+it 5(# #:#mplu, p#n%ru
1:
un copil (# (oi ani, o $p%mn poa%# con$%i%ui o p#rioa( (#
conc#(iu pr#lun,i%6, din cau.a an+a*!rii unei <&oneD> a
di-or(urilor> deceselor etc.
%nainte de a ne +r!&i s! tra+em o conclu.ie la cele scrise mai
sus> tre&uie $tiut c! apari(ia tul&ur!rilor emo(ionale -aria.! %n
unc(ie de intensitatea ata#a'entli1 %n unc(ie de rolul pe
care %l *oac! p!rintele respecti- %n -ia(a copilului.
Prin urmare> este &ine s! ne +?ndim de dou! ori %nainte de a
lua o deci.ie at?t de important! ca $i aceea de a ne <a&andonaD
temporar copilul. El are ne-oie de cine-a care s!=i oere dra+oste
necondi(ionat! 5' Oric# ai 2ac#, #u tot %# iu3#$c p#n%ru c #1%i
copilul m#u"6D el uit! c! l=am p!r!sit> dar nu -a %n(ele+e $i nu -a
putea s! ne eEplice de ce nu ne mai respect! $i nu ne mai
iu&e$te at?t de mult ca %nainte.
Ce -i.ea.! edca%ia corespun.!toare?
Practic> orice p!rinte %$i educ! copilul. C9iar $i acel p!rinte
care -ine rareori pe acas!> %l %n-a(! pe copil c! e &ine s! nu te
&a.e.i prea mult pe unii adul(i. 0ar ce %nseamn! a=i acorda
copilului o educa(ie corespun.!toare?
O 2#%i) *in# (# la 1coal 1ii $pun# %a%lui #i<
E Ta%, iar ai lua% pa%ru p# %#ma p#n%ru aca$/
0in eEces de .el sau din team!> unii p!rin(i cred c! este &ine
s! %i prote*e.e pe copiii lor p?n! la -?rsta maturit!(ii $i c9iar
dincolo de ea. 0in aceast! cau.!> ei %$i educ! %n a$a el copiii>
%nc?t ace$tia s! 'e %n permanen(! dependen(i de ci<'Nu 2ac#
(#c% c##a c# &)i $pun #u/". Ca urmare a acestei orme de
educa(ie> putem %nt?lni tineri care nu pot reali.a nici o aciune
care s! nu 'e precedat! de %ntre&area 'Po% $...7" adresat!
adultului. 0e$i este l!uda&il!> aceast! orm! de comportament :<
C# copil cumin%# ai/ "6 dus! la eEtrem> scoate %n e-iden(! lipsa
capacit!(ii copilului de a lua cele mai elementare deci.ii 5,Am
%#rmina% (# mnca%. Po% $ 3#au ap7"6. 0in aceast! cau.!>
atunci c?nd -or da de li&ertate> ace$ti copii nu -or $ti cum s! o
oloseasc!.
Educarea copilului astel %nc?t s! de-in! c?t mai dependent
de adult se poate o&ser-a $i la -?rsta $colar! mic!C
Un a(ul% &l &n%r#a3 p# copil<
= C)i ani ai7
Ar# F ani1ori/ r$pun(# mn(r mama lui.
Cu toate acestea> p!rintele insist! oarte mult s!=i orme.e
copilului deprinderi de comunicare politicoas!> !r! a=i da oca.ia
s! le eEerse.e din proprie ini(iati-! $i s! le con$tienti.e.e. 0e
aceea putem %nt?lni situa(ii de +enulC
Un prin%# &n$o)i% (# copilul $u $# &n%ln#1%# cu un pri#%#n
mai *#c+i. Dup c# $%au (# *or3 un %imp, la (#$pr)ir# $#
$alu%, iar prin%#l# $# ,r3#1%# $1i a%#n)ion#.# copilul<
1$
- Cum &i $pui la n#n#a 7
- 4ru% mna p#n%ru ma$/
2n alt aspect care uneori scap! din -edere p!rin(ilor atunci
c?nd %$i educ! copiii este acela c! ei %i pre+!tesc s! se poat!
adapta doar la condi(iile sociale actuale 'P# copilul m#u cn( *a
! mar#, am $l2ac avocai". Putem a-ea certitudinea c! peste
#0 de ani meseria pe care ne=o dorim pentru copilul nostru -a
mai ' (# ac%uali%a%# sau> mai mult dec?t at?t> -a mai #:i$%ai
Putem $ti ce meserii se -or mai na$te peste c?te-a decenii? Cum
%l pre+!tim pentru .iua de m?ine?
/. C28 8J C18P1RT C2 C1PIB2B 8E2?
%ndeplinirea e'cient! a meseriei de p!rinte presupune
cunoa$terea stilurilor parentale cu toate a-anta*ele $i
de.a-anta*ele care decur+ %n urma adopt!rii acestora. 0e aceea>
%n r?ndurile de mai *os> le -om pre.enta %n detaliu> urm?nd ca
'ecare cititor s?=$i identi'ce stilul personal de a a&orda copilul. E
&ine de $tiut aptul c! aceste stiluri nu se +!sesc %ntotdeauna %n
<stare pur!KDA o persoan! poate oscila %ntre dou! sau c9iar mai
multe stiluri parentale> %n unc(ie de personalitatea sa> de
dispo.i(ia de moment> de con*unctur! sau de momentul e-olu(iei
copilului.
a. indl0ent
7tilul indul+ent se caracteri.ea.! prin aceea c! p!rintele %i
permite copilului s! se manieste cum -rea el> !r! a=i impune
prea multe restric(ii. @iloso'a de -ia(! a p!rintelui care adopt!
acest stil este 'Copiii *or &n;ori $in,uri la timpul potrivit".
Pentru el> cea mai mare -aloare o repre.int! li&ertatea de eEpresie.
P!rintele indul+ent maniest! sensi&ilitate la drepturile altora> se
consult! cu copilul atunci c?nd ia o deci.ie> maniest! c!ldur! $i
interes a(! de tot ceea ce ace copilul> iar ca.urile %n care %l
pedepse$te sunt oarte rare.
Aceast! atitudine %i permite copilului s!=$i de.-olte o i(#n%i%a%#
proprie $i s! ai&! o personalitate distinct!> marcant!> ori+inal!. El
se simte important> special> apt ce determin! cre$terea ni-elului
$%im#i (# $in# :care repre.int! o condi(ie esen(ial! %n de.-oltarea
armonioas! a personalit!(ii;. 2n stil parental indul+ent mai st! la
&a.a de.-olt!rii creativitii #i a capacitii de a lua deci.ii.
Pe de alt! parte> copilului crescut %ntr=o manier! indul+ent!> %i
-a ' +reu s! %n(elea+! rolul limitelor> al re+ulilor $i s! (in! cont
de ele atunci c?nd situa(ia o -a cereA de aceea> pentru oarte
mul(i dintre adul(i> el poate ' considerat o3ra.nic sau c9iar
copilpro3l#m. P!rin(ii se pot a$tepta ca %n cur?nd el <s! preia
controlul amilieiD %n sensul c! nu -a mai ace dec?t ce -rea el $i
cu +reu -a accepta saturi. P!rintele -a ' <dep!$itD.
&.atoritar
P!rintele care adopt! stilul autoritar se caracteri.ea.! prin aptul
c! %i cere copilului s! respecte cu stricte(e> !r! s! comente.e>
re+ulile impuse. Aceste re+uli au o -aloare a&solut!> iar cea mai
mic! +re$eal! este urmat! de pedeaps!. @iloso'a de -ia(!
adoptat!C ,JVimic nu e mai presus de legeFD. 0in aceast! cau.!>
p!rintele nu se simte o&li+at s! r!spund! %ntre&!rilor
suplimentareC 'D# c#7 P#n%ru c $un% mama %a/ Nu (i$cu%m/".
Inten(ia copilului de a=$i maniesta independen(a este
interpretat! ca o orm! de r!.-r!tire> apt ce repre.int! o
surs! important! a con,ictelor p!rinte = copil.
0e o&icei> p!rintele este rece $i deta$at a(! de copil> impun?nd
respectul muncii $i al eortului. Astel> stilul autoritar %l %n-a(! pe
copil s! de-in! ordonat, disciplinat, respectuos a(! de cei de
care 4i este 2ric; %i de.-olt! simul cri%icD %l %n-a(! s! de-in!
perfecionist 5"Dac 2aci c#*a, a%unci 2o p#r2#c)/"6.
0in p!cate> adoptarea acestui stil parental atra+e dup! sine
numeroase de.a-anta*e> %n primul r?nd> copilul crescut de p!rin(i
autoritari -a %n-!(a oarte +reu s! de-in! malea&il> sensi&il la
dorin(ele altoraA el -a ' neierttor cu cei care +re$esc 5'Cum
poa%# ! a1a proa$%7"6. 0e asemenea> acest copil -a %nt?mpina
difculti %n reali.area unei comunicri efciente; -a '
rec-ent lipsit (# iniiativ, (# cura0 $i -e$nic nemulumit,
deoarece se teme %n permanen(! c! ar putea +re$i. Pentru el> <a
+re$iD e sinonim cu af un ratat". 0e aceea> preocuparea lui
ma*or! este 'C# *a .ic# %a%a 5mama6 cn( *a a;a 7 "
Tr!s!turile de mai sus re,ect! diminuarea stimei de sine
5'Am ,r#1i%/ Nu $un% 3un (# nimic/ Nicio(a% nu *oi pu%#a $.../
"6. 2nele cercet!ri :L. 0amon> 0. Hart> 19)); arat! c! un ni-el
sc!.ut al stimei de sine %n copil!rie are urm!ri ne+ati-e
marcante pe parcursul %ntre+ii -ie(i> asemeni unui co$mar care
te urm!re$te %n permanen(! $i de care :%n ca.urile ericite; scapi
cu mare +reutate.
c. indi2erent
P!rintele indierent ne+li*ea.! copilul> nu este preocupat de
reali.!rile lui $i nici nu maniest! rec-ent tr!iri emo(ionale
po.iti-e pentru el. 8ai mult c9iar> %n unele ca.uri duse la eEtrem>
las! de %n(eles c! acesta este <%n plusD> repre.int! o po-ar! de
care s=ar putea lipsi oric?nd. @iloso'a de -ia(! pe care o
su+erea.! esteC ,Gn *ia) nu te poi ba!a pe nimeni
altcineva dec"t pe tine &n$u)i".
Copilul al c!rui p!rinte se maniest! indierent> %n-a(! c!
p!rerea lui nu con%#a. prea mult> se simte lipsit de
importan $i uneori a&sol-it de orice responsa&ilitate. El poate
a-ea o stim (# sine sc!ut :asemeni copilului crescut
autoritar;> poate de-eni timorat $i urm!rit %n permanen(! de un
puternic comple# de inferioritate 5Nicio(a% nu *oi ! &n $%ar#
$ 2ac c#*a $u!ci#n% (# 3un ca $i mul)um#$c p# ai
1)
m#i"6. 7pre deose&ire de copilul crescut autoritar :care toat!
-ia(a se -a +9ida dup! re+ulile stricte pe care le=a %n-!(at %n
copil!rie;> copilul crescut indierent se -a &a.a doar pe
#:p#ri#n)a lui (# *ia). 0e aceea> dup! ce -a a*un+e la -?rsta
adult! $i se -a pune pro&lema s! primeasc! saturi reeritoare la
cum ar tre&ui s! se comporte> cum ar tre&ui s!=$i educe copilul>
de ce ar tre&ui s! se ereasc! etc> el nu -a ' dispus s! asculte
5'C# 1%ii %u 7Ai %ri% c# am %ri% #u7", ' Cin# #1%i %u ca $mi (ai
$2a%uri 7 "6. 0in cau.a lipsei de aec(iune> c9iar dac!> pe de o
parte> %l -a ace mai re.istent la +reut!(ile -ie(ii> copilul crescut
indierent -a ' mai ri,i(, mai in$#n$i3il, mai apa%ic, mai
pra,ma%ic. 2nii se +r!&esc s!=1 etic9ete.e ca 'ind un copil ,2r
$u;#%", !# ",+#a)", !r! s! &!nuiasc! aptul c! pre*udiciul aecti-
pe care %l resimte %l determin! s! se +9ide.e dup! principiul
DIu3ir#a %# 2ac# mai *uln#ra3il, mai $la3".
d. protector
P!rintele protector este aparent un p!rinte modelC el este
eEtrem de atent la ne-oile copilului $i se dedic! cu toat! 'in(a sa
meseriei de p!rinte. Prioritatea lui este s!=i oere copilului
securitate> deoarece con$tienti.ea.! c! un copil este o 'in(!
oarte ra+il!> care are ne-oie %n permanen(! de spri*in $i
protec(ie. Educa(ia pe care i=o d! copilului se cl!de$te %n *urul
ideii c! 'Nu %o% c# .3oar $# mnnc" $i are +ri*! s!=$i %n-e(e
copilul ca> %n primul r?nd> s! 'e precaut $i re.er-at a(! de tot ce
-ine din aara serei amiliei.
0in p!cate> uneori protec(ia acordat! copilului este eEa+erat!>
p!rin(ii de-in -e$nic &n,ri0ora)i, -!d catastroe $i calamit!(i la
'ecare col( de strad!. C?nd %$i -!d copilul pl?n+?nd> ei de-in
a,i%a)i, cre?nd !r! s!=$i dea seama> mai mult! %#n$iun# :< C# %#
(oar#, puiul#7 Un(#7 T# (oar# ru7 -ai, $rcu)ul (# %in#/"6.
Atunci c?nd apare o pro&lem!> p!rin(ii eEa+erat de protectori
se +r!&esc s! cau%# *ino*a)ii $i s! !n moral 5' D# c%# ori )i
am .i$... 7 "6, apt care duce la sc!derea e'cien(ei re.ol-!rii
con,ictului $i a %n-!(!rii unor re+uli de disciplin!. Asemeni
p!rin(ilor autoritari> accept! +reu situa(ia %n care copilul %ncepe
s!=$i de.-olte independen(a> %ns! ei nu creea.! con,icte> ci
intr! %n panic!> <se consum!D.
Acest stil parental mai atra+e dup! sine alte numeroase
de.a-anta*e. Atunci c?nd sunt mici> copiii care au p!rin(i
eEa+erat de protectori pot maniesta %ul3urri al# $omnului $i
ale r#,imului alim#n%ar, precum $i st!ri (# 2ric ne*usti'cate. 1
dat! cu trecerea timpului> copilul se simte din ce %n ce mai
$u2oca% $i are tendin(a de a $# &n(#pr%a de p!rin(iA el +!se$te c!
este (i!cil $ comunic# direct cu p!rintele despre pro&lemele
personale> de team! c! acesta nu=1 -a %n(ele+e $i se -a %n+ri*ora
5"Mai 3in# nui $pun mam#i c numai $# &n,ri0or#a."6.
Astel> copilul -a %n-!(a s! ascund! inorma(ii> -a a-ea o -ia(!
secret!> personal!> ne&!nuit! de p!rinte. 0e asemenea> atunci
c?nd -a ' pus %n situa(ia de a=$i eEprima
1<
rustrarea sau m?nia> preer! s! se #:prim# in(ir#c% prin acte
de r.3unar# sau $a3o%a0.
e. democratic
P!rintele care se comport! democratic are %n -edere
%ntotdeauna ca drepturile copilului s! 'e respectate> !r! a
omite sta&ilirea unor r#,uli care s! 'e aplicate con$#c*#n% $i
urmate de %o)i m#m3rii 2amili#i :cu eEcep(ia situa(iilor %n care
este imposi&il acest lucru;. Impunerea de re+uli implic! o anumit!
,eEi&ilitate> deoarece pentru el nu le+ea este cea mai important!
:a$a cum este pentru p!rintele autoritar;> ci omul este pe primul
loc. P!rintele care %m&r!(i$ea.! stilul democratic se +9idea.!
dup! principiul 'To)i $un%#m #,ali &n 2a)a lui Dumn#.#u" $i este
%mpotri-a ideii < Unii $un% mai #,ali (#c% al)ii".
Prin urmare> p!rintele care %m&r!(i$ea.! acest stil parental
este su'cient de in(ul,#n%, ;#:i3il $i (#$c+i$ $pr# nou pentru a
accepta tot ce ar putea ameliora -ia(a copilului $i a amiliei> %ns!
este %n acela$i timp su'cient de au%ori%ar pentru a impune
0 disciplin! ri+uroas!> a=1 %n-!(a pe copil s! respecte re+uli $i
s! %ndeplineasc! e'cient
sarcinile care i se dau.
Pe de alt! parte> p!rintele care are un stil parental democratic
este su'cient de pro%#c%or pentru a=i oeri copilului securitatea de
care are ne-oie $i pentru a=1 spri*ini atunci c?nd situa(ia o cereA
%ns! este su'cient de &n)#l#,%or $i &ncr#.%or &n capacitatea
copilului de a lua unele deci.ii personale. El %ncura*ea.! copilul s!
'e independent> respect?ndu=i opiniile> interesele $i
personalitatea. 8aniest! c!ldur! a(! de copil> %l aprecia.!> %l
consider! un mem&ru responsa&il al amiliei.
Ca urmare a acestor atitudini parentale> copilul %$i -a
de.-olta un #c+ili3ru #mo)ional ca%# -a sta la &a.a de.-olt!rii
armonioase a personalit!(ii> %$i -a de.-olta deprinderi de
comunicar# #!ci#n%, -a maniesta cr#a%i*i%a%#, ini)ia%i*,
capaci%a%# (#ci.ional, au%onomi# p#r$onal. Ca urmare a
%ncura*!rilor $i a %ncrederii care i se acord!> copilul -a a-ea un
ni*#l ri(ica% al $%im#i (# $in#, care %i -a permite s! o&(in!
#!ci#n) $i pro(uc%i*i%a%# %n ac(iunile %ntreprinse.
Respectul pentru om> culti-at de stilul democratic %l -a %n-!(a pe
copil s! &i r#$p#c%# p# al)ii, s! ia %n considerare opinia celorlal(i> s!
acc#p%# o3$#r*a)ii, a-?nd totodat! cura*ul s!=$i #:prim# punc%ul
(# *#(#r#. Pe m!sur! ce -a cre$te> independen(a care
i s=a acordat %l -a a*uta s!=$i identi'ce propriile aptitudini $i s!
alea+! meseria care
i se potri-e$te mai &ine> $ &1i &n(#plin#a$c propriil# *i$#, nu pe
cele ale p!rin(ilor.
Cu toate c! %n aparen(! stilul democratic are numai a-anta*e>
totu$i e &ine s! men(ion!m aptul c! un copil crescut %n acest
mod se -a adapta cu +reu stilului autoritar :pe care %l poate
%nt?lni la $coal!> %n +rupurile de prieteni> %n armat! etc;.
"7
El ar putea ' considerat '3l#," pentru c! nu -a eEecuta prompt
sarcinile care i se dau> sau dimpotri-!> 'imp#r%in#n%H pentru c!
Ddiscut!D ordinele.
0up! cum se poate -edea> 'ecare stil parental are a-anta*ele
$i de.a-anta*ele saleA mai mult dec?t at?t> %n timp ce unii p!rin(i
consider! anumite -alori ca 'ind calit!(i :independen(!>
eEprimare li&er!;> al(ii le consider! deecte :<r!.-r!tireD>
<comentarea ordinelorD;. 0e aceea ne este +reu s! oerim
<solu(iiD cu -aloare uni-ersal! pri-ind stilul adoptat.
ns!> ceea ce consider!m c! e util s! amintim cititorului cu
riscul de a ne repeta> este ideea c! o persoan! poate a-ea mai
mul%# $%iluri par#n%al#, %n unc(ie de dieri(i actoriA de asemenea>
e &ine de $tiut c!> %ntr=o amilie> !#car# dintre p!rin(i poate a-ea
propriul $%il par#n%al, care uneori se completea.! cu cel al
partenerului> iar alteori se do-ede$te a ' incompati&il> a*un+?nd
s! de.oriente.e copilul $i s!=i cree.e un clima% a2#c%i* n#2a*ora3il
de.-olt!rii armonioase 5'D# c# m c#r)i7 Mama mia .i$ c po% $
m ui% la %#l#*i.or/"6
0e aceea> o&iecti-ul pe care ni l=am propus atunci c?nd am
scris acest capitol> a ost acela ca p!rintele s! %$i identi'ce stilul G
stilurile parentale adoptat:e; $i s! cunoasc! con$#cin)#l# 5a%% p#
c#l# po.i%i*#, c% 1i p# c#l# n#,a%i*#6 aplic!rii acestuia
:acestora;.
"1
II. MC1ABA
'Anal2a3#%ul (# min# nu *a mai ! c#l car#
nu 1%i# $ ci%#a$c, ci *a ! c#l car# nu a
&n*)a% cum $ &n*#)#"
:Her&ertIer*ouN;
In%ro .i, la o 1coal primar (in m#(iul rural, ar# loc un
inci(#n% n#plcu%. Un 3ia% &i 3a%# p# c)i*a copii mai mici (#c% #l,
(up car# 2u,# (# la 1coal. In*)%orul, pu$ &n%ro $i%ua)i#
(#lica%, &1i ia inima &n (in)i 1i m#r,# aca$ la 3ia%ul *ino*a%
p#n%ru a r#la%a #*#nim#n%ul. Dup c# a$cul% c#l# &n%mpla%#,
%a%l 3ia%ului &l &n%r#a3 p# &n*)%or<
DaH (umn#a%a (# c#)i pui min%#a cu copiii7
C?t de mult e &ine s! se implice p!rintele %n -ia(a de $colar a
copilului s!u? Care este rolul $colii? C?t de mult tre&uie s! se
implice $coala %n educa(ia copiilor?
ndeplinirea cu proesionalism a meseriei de p!rinte
presupune cunoa$terea de c!tre acesta a rolului $i a impor%an)#i
pe care le are 1coala :$i> %n +eneral> $i$%#mul (# &n*)mn%6 %n
-ia(a copilului. 0e aceea> %n cele ce urmea.! -om %ncerca s!
r!spundem celor mai rec-ente %ntre&!ri adresate de c!tre p!rin(i
%l le+!tur! cu -ia(a de $colar a copilului lor.
1. CARE E7TE R1B2B MC1BII?
0in punctul de -edere al p!rin(ilor> (#!nir#a rolului 1colii este
oarte (i2#ri%. Aceasta cu at?t mai mult cu c?t 'ecare p!rinte a
a-ut o eEperien(! personal! :pl!cut! sau nepl!cut!; %n postura
de ele-.
0e eEemplu> unii p!rin(i -!d $coala ca pe un la&orator %n care
copilul> odat! introdus> este supus unor opera(iuni $tiin(i'ce. %n
urma acestora> se presupune c!> dup! c?(i-a ani> el -a de-eni
mai de$tept> mai %n-!(at> mai luminat. Prin urmare> p!rin(ii de
acest tip maniest! %ncredere deplin! %n institu(ia de %n-!(!m?nt>
2r $ $# implic# %n mod deose&it %n acti-it!(ile care se
des!$oar! %n ea 5'D# aia %# %rimi% #u la 1coal< $ &n*#)i/ "6. Ei
consider! c! doar $colii %i re-ine &n #:clu$i*i%a%# rolul de a educa
$i instrui copilul 5'A1a %# &n*a) la 1coal, $ *or3#1%i ur%7"6.
Alt! cate+orie de p!rin(i -!d $coala ca 'ind o institu(ie pu&lic!
a c!rei sarcin! este s! ai&! +ri*! de copiii lor c?te-a ore pe .i $i
s! le dea sarcini pentru a=i men(ine ocupa(i %n restul .ilei. Ei
consider! c!> oricum> ce %n-a(! la $coal! este n#$#mni!ca%i*
comparati- cu '1coala *i#)ii", de aceea nu se o&osesc s! dea o
mare importan(! acestei institu(ii 5'La$ c 1%iu #u c# $# 2ac# la
1coal/"6.
1 alt! cate+orie de p!rin(i se implic! deose&it de mult %n
acti-itatea $colar!> uneori #:a,#rn( !r! s! %$i dea seama. Ei
sunt %n stare s! ac! aproape orice> %nc?t copilul lor s! primeasc!
cea mai &un! educa(ie. 2neori> din eEces de .el> a*un+ c9iar s!
le impun cadrelor didactice s! oloseasc! metode pe care ei le
consider! e'ciente> s! le spun! cum s! reali.e.e acti-it!(ile etc.
0in aceast! cau.!> uneori se poate a*un+e la repro$uri> mai ales
c?nd perorman(ele ele-ilor sunt mai sc!.ute dec?t s=ar '
a$teptat p!rin(ii. Atitudinile p!rin(ilor a(! de $coal! sunt doar
c?te-a din multe altele care apar %n -ia(a de .i cu .i.
Cine are dreptate? Care e cea mai &un! atitudine pe care
tre&uie s! o adopte p!rintele? Care este rolul $colii %n educa(ia
copilului? C?t de mult tre&uie s! se implice p!rintele %n rela(ia cu
$coala? C?t $i ce %n-a(! copilul de la $coal!?
1rice persoan! do&?nde$te noi a&ilit!(i $i cuno$tin(e %n urma
unor #:p#ri#n)# (# &n*)ar#. Aceste eEperien(e au loc &n
p#rman#n) pe parcursul &n%r#,ii *i#)i, nu doar %n mediul $colar.
Participarea la un concurs sporti-> -i.ionarea unui 'lm> o
-acan(! la mare> un e$ec %n dra+oste> toate acestea repre.int!
eEperien(e %n urma c!rora> indi-i.ii care le tr!iesc> %n-a(! ce-a
nou.
Atunci care este rolul $colii?
Mcoala :la toate ni-elurile sale; este institu(ia care or,ani.#a.
tr!irea unor eEperien(e de %n-!(are. Ea urm!re$te atin+erea unor
o3i#c%i*#, cu a*utorul unor m#%o(# 1i mi0loac# 1%iin)i!c#. Mcoala
in2orm#a. 1i 2orm#a. ele-ii (in?nd cont de anumite principii,
a-?nd +ri*! s! #*alu#.# modul %n care o&iecti-ele au ost atinse.
Prin urmare> $coala nu #$%# $in,urul <la&oratorD %n care
copilul %n-a(!> ci doar unul dintre ele> mai $p#ciali.a% $i mai
comp#%#n% %n domeniul educa(iei dec?t altele. E &ine ca p!rintele
s! ai&! %ncredere %n $coal!> dar pentru ca educa(ia copilului s! se
ridice la ni-elul a$teptat> el tre&uie s! se implic#, s! cola3or#.# cu
personalul didactic> pentru ca metodele $i o&iecti-ele propuse s!
'e con*#r,#n%# 5C# poa%# cr#(# copilul a%unci cn( la 1coal i $#
$pun# $ 2ac c#*a, iar &n 2amili# i $# c#r# $ 2ac in*#r$7 P# cin#
$ a$cul%#76.
0e asemenea> c9iar dac! <$coala -ie(iiD are un rol %nsemnat
%n -ia(a 'ec!rei persoane> aceasta s=a do-edit a ' de multe ori
insu'cient!. 0e aceea> o educa(ie do&?ndit! %n mediul $colar a
repre.entat %ntotdeauna o &a.! oarte &un! peste care s=a cl!dit
eEperien(a de -ia(!.
"9
n 'ne> p!rin(ii care se implic! eEa+erat de mult %n -ia(a de
ele- a copilului lor> a*un+?nd uneori s! i+nore competen(a
proesional! a cadrelor didactice> e &ine s! cunoasc! ce $coal!
este mai potri-it! pentru copilul lor.
#. CE N7EA8NJ 1 MC1ABJ O2NJ?
nainte de a r!spunde la %ntre&area de mai sus> ar ' &ine %nt?i s!
eEplic!m no(iunea de <&un:!;D. 0ac! pentru unii p!rin(i o $coal!
&un! %nseamn! o institu(ie %n care li se d! -oie copiilor s! %$i
de.-olte nestin+9eri(i personalitatea> aceea$i $coal! poate
ap!rea pentru o alt! cate+orie de p!rin(i ca 'ind una %n care
domin! indisciplina. Pentru ace$tia din urm!> o $coal! &un! ar '
una %n care copiii urmea.! un set de re+uli stricte> ce -i.ea.!
ormarea copiilor dup! anumite modele presta&ilite.
Prin r'are1 a$teptrile prinilor n ce prive$te $coala
sunt diferite. 0e aceea> este oarte normal s! eEiste o
di-ersitate de tipuri de $coli> care s! poat! a-ea oerte
educa(ionale c?t mai di-erse> pentru a r!spunde c?t mai &ine
at?t tr!s!turilor personalitii copiilor1 c?t #i idealurilor
educaionale ale p!rin(ilor.
/. CE N7EA8NJ 2N 0A7CJB O2N?
A$a cum $coala este -!.ut! dierit de c!tre p!rin(i> la el se
%nt?mpl! $i atunci c?nd este -or&a despre cadrele didactice.
Asemeni 'ec!rui indi-id> dasc!lul are anumite calit!(i personale>
iar acest lucru se re,ect! %n $%ilul (i(ac%ic pe care %l adopt!> %n
unc(ie de eEperien(!> de -alorile la care ader! $i de
particularit!(ile personalit!(ii lor> cadrele didactice potC
- $ !# 2oar%# #:p#rim#n%a%#, a*n( un 3a,a0 mar# (#
cuno1%in)# m#%o(ic# 1i (#
%#+nici (# lucruD
- $ !# %in#r#, 2oar%# mo%i*a%#, plin# (# #n#r,i# 1i (#
cr#a%i*i%a%#D
- $ !# p#r$oan# car# &ncura0#a. &n mo( $p#cial cur)#nia,
or(in#a, r#,ulil#
(# con(ui% poli%icoa$ #%cD
- $ )in 2oar%# mul% la copii, $ l# o2#r# cl(ur $u;#%#a$c,
#n#r,i# po.i%i* 1i
$ !# pa$iona)i (# %o% c##a c# 2acD
- s pun acc#n%ul &n $p#cial p# comunicar#, p#
(#.*ol%ar#a r#la)iilor
in%#ruman#, a %ol#ran)#i 1i r#$p#c%ului 2a) (# $#m#niD
- s (o*#(#a$c #:i,#n), $#*#ri%a%# 1i p#r2#c)ioni$mD
- $ !# ori#n%a%# pr#(ominan% $pr# ac%i*i%)i ar%i$%ic# $au
(impo%ri*, $pr#
ac%i*i%)i 1%iin)i!c#D
... $i eEemplele ar putea continua.
"!
E-ident c! pre.en(a unora dintre aceste calit!(i nu l# #:clu(#
pe celelalte. %ns!> c9iar dac! un sin+ur cadru didactic le=ar a-ea
pe toate> ar putea ' ele preluate %n %ntre+ime de c!tre 'ecare
copil?
0eci e &ine s! ne punem %ntre&areaC C# a1%#p%ri a*#m (# la
&n*)%or7
EEist! ca.uri de p!rin(i care solicit! %n-!(!torilor s! oloseasc!
orice mi*loace au la dispo.i(ie cu scopul de <a=i disciplinaD pe
copii> consider?nd +radul ridicat de ac%i*i$m al acestora un ac%
(# in(i$ciplin. 5"Doamna &n*)%oar#, $ pun#)i 3)ul p# #l (ac
nu * a$cul%/"6
Dar c# &n$#amn (i$ciplin &n *i.iun#a unor prin)i 1i c+iar a
unor ca(r# (i(ac%ic#7
Pentru unii> copilul disciplinat este acela care nu <comentea.!D
sarcinile $i p!rerile adultului> nu=l deran*ea.! cu %ntre&!ri <inutileD>
care st! cuminte> lini$tit> ascult!tor> a$tept?nd s! mai primeasc!
o nou! sarcin! sau a$a cum spunea 8aria 8ontessori :1977;
<t!cut ca un mut> nemi$cat ca un paraliticD.
Cine are de c?$ti+at din aceast! Ddisciplin!D? %dultul :care
c?$ti+! un moment de lini$te; sau copilul :care c9inuindu=se s!=i
respecte ordinele> pierde oca.ia de a tr!i noi eEperien(e de
%n-!(are;?
8aria 8ontessori mai amintea c! scopul adul(ilor implica(i %n
educa(ia copilului este acela de a crea o (i$ciplin a ac%i*i%)ii, a
muncii, a 3in#lui $i nu a imo&ilit!(ii sau a pasi-it!(ii.
< Inc#rc $ lucr#. $uplim#n%ar cu copilul m#u, (ar (#,#a3a< nu
m a$cul%. - ro, $i (a)i %#m# p#n%ru aca$/"
Aceste situa(ii sunt %nt?lnite rec-ent> iar %n-!(!torii mai
neeEperimenta(i cad deseori %n capcan!> d?nd curs solicit!rilor
ormulate de p!rin(i. Astel> pot ' %nt?lnite situa(ii %n care ele-ii au
de re.ol-at .eci de sarcini pentru -acan(! sau la un s?r$it de
2n dasc!l &un?
#5
s!pt!m?n!. Cu toate acestea> este u$or de o&ser-at cum
temele sunt eectuate %n ultimele momente ale PeeQend=ului
sau ale -acan(ei> %ntr=o stare de stres accentuat $i de
nemul(umire. 7unt oare temele de cas! at?t de e'ciente pe c?t
se crede?
7arcinile pentru acas! sau pentru -acan(!> %n care ele-ii %$i
pot pune %n -aloare competen(ele do&?ndite %n $coal!> au un rol
po.i%i* (# n#con%#$%a%. %ns! atunci c?nd se eEa+erea.! $i temele
de-in o <po-ar!D> copilul nu se -a putea &ucura de timpul li&er
destinat recreerii $i se -a %ntoarce la $coal! o&osit> cu un +ust
amar.
In%ro *acan) (# iarn, #l#*ii cla$#i la car# unul (in%r# au%orii
cr)ii #ra &n*)%or, au primi% ca $arcin r#ali.ar#a ' unui 0urnal (#
*acan) ". In ac#$% 0urnal copiii a*#au po$i3ili%a%#a $ no%#.#
$arcinil# 1colar# p# car# l#au r#.ol*a% (in propri# ini)ia%i*, (ar
pu%#au $ con$#mn#.# &n #,al m$ur 1i mom#n%#l# (#
r#cr##r#.
C# $a pu%u% o3$#r*a7 Unul (in%r# #l#*ii cla$#i, cu po$i3ili%)i
(# &n*)ar# mai $c.u%#, a pr#.#n%a% 0urnalul &n car# #ra
con$#mna% .ilnic 'Mam 0uca%". Ac#a$% a!rma)i# la car# $au
mai a(u,a% c%#*a impr#$ii (# la colin(a% $i c%#*a $arcini
1colar# r#ali.a%# &n ul%im#l# .il# al# *acan)#i, a apru% 2r#c*#n% 1i
&n 0urnalul c#l#i mai 3un# #l#*# (in cla$.
Ne %ntre&!m la ce se +?ndesc p!rin(ii sau dasc!lii care dau
ele-ilor sarcini $colare %ntr=un -olum ce le ocup! tot timpul? Ce
rol au temele de -acan(!? Ce se %n(ele+e prin -acan(!?
Conorm <0ic(ionarului eEplicati- al lim&ii rom?neD> -acan(!
%nseamn! <?. P#rioa( (# odi&n 5$.n.6 acor(a% #l#*ilor 1i
$%u(#n)ilor la $2r1i%ul unui %rim#$%ru, $#m#$%ru $au an (# 1coal
ori (# $%u(ii. J. In%#r*al (# %imp &n car# o in$%i%u)i#, un or,an
r#pr#.#n%a%i* #%c. &1i ncetea! activitatea 5$.n.6."
0in cele scrise mai sus> nu am dori s! se %n(elea+! c! #$%#
in%#r.i$ copiilor s! re.ol-e sarcini $colare pe perioada -acan(eiA
-rem doar s! su&liniem c! aceste sarcini e &ine s! apar! ca
di-ertisment %n pro+ramul de recreere $i nu ca o po-ar! care s!
stin+! dorin(a de a relua cursurile.
'4 nu * a%in,#)i (# copilul m#u/ "
n contrast cu p!rin(ii care -in la dasc!li cu su+estii de m!suri
se-ere %n pri-in(a disciplin!rii copilului> se a,! cate+oria de p!rin(i
care maniest! o +ri*! $i o preocupare eEa+erate a(! de -ia(a de
$colar a acestuia> %ncerc?nd s!=1 prote*e.e de orice i s=ar putea
%nt?mpla <r!uD.
E normal $i c9iar indicat ca 'ecare p!rinte s! se preocupe de
comportamentul pe care %l are copilul s!u la $coal!> %ns! uneori se
%nt?mpl! ca acesta s! inter-in! $i atunci c?nd nu e ca.ul> atunci
c?nd copilul %n-a(! cum s! se comporte %ntr=un +rup. Astel>
p!rintele %l rustrea.! pe copil de $ansa de a=$i de.-olta
autonomia social!> determi=n?ndu=l s! cread! c! oric?nd are -reo
pro&lem!> p!rintele -a ' acolo s! %i ia ap!rarea.
D# ac##a, #:i$% num#roa$# ca.uri (# copii car# ri(ic
pro3l#m# (# (i$ciplin &n*)%orilor, &n$ a%unci cn( %r#3ui#
$ 2ac 2a) con$#cin)#lor, par compl#%
ir#$pon$a3ili (# 2ap%#l# lor. Ei 1%iu c, oric# ar 2ac#, nicio(a% nu
*or ! con$i(#ra)i *ino*a)i 1i *or 3#n#!cia &n%o%(#auna,
n#con(i)iona%, (# pro%#c)ia prin%#a$c.
C?nd -or cre$te> ace$ti copii -or %nt?mpina di'cult!(i atunci
c?nd -a ' -or&a de asumarea responsa&ilit!(ii unei acti-it!(i sau
de ormarea unei ima+ini de sine sta&ile $i personale. Ei nu se
-or identi'ca drept persoane distincte> cu o personalitate
proprie> ci -or %mprumuta personalitatea p!rin(ilor sau -or
r!m?ne la stadiul de
'icaG'ul lui...
R
0in toate cele scrise mai sus> tre&uie re(inut c! e &ine ca
p!rintele s! se interese.e de cali%)il# &n*)%orului la care %$i -a
da copilul $i s! %l alea+! pe cel al c!rui $%il #(uca)ional
corespunde mai &ine dorin(elor $i idealurilor sale.
C% (# impor%an% #$%# ac#$% lucru7 D# c# con%#a. a%% (#
mul%7
Importan(a acestui aspect este im#n$D de apt> de o &un!
ale+ere a %n-!(!torului $i de sta&ilirea unei rela(ii po.iti-e de
cola&orare p!rinte=%n-!(!tor> depinde %ntrea+a de.-oltare $i
educa(ie ulterioare ale copilului.
4a con$%a%a% &n n#numra%# ca.uri c, a%unci cn(
prin)ii mani2#$% n#mul)umir# 2a) (# &n*)%or K &n*)%oar#,
iar copilul #$%# con1%i#n% (# ac#$% lucru, p#$%# c)i*a ani &nc#p $
$# con2run%# cu pro3l#m# 5(# (i$ciplin 1i nu numai6 cr#a%# (#
copil.
Cu alte cu-inte> dac! atitudinea p!rintelui a(! de $coal! $i
a(! de %n-!(!toare este indierent! sau potri-nic!> copilul -a
surprinde repede acest lucru $i -a %n-!(a s! manieste
n#,a%i*i$m a(! de oric# 2orm (# au%ori%a%# :inclusi- $i> %n
special> a(! de p!rin(i;.
D# c# $# &n%mpl ac#$% lucrul 0eoarece un cadru didactic
este mana+erul unei clase %ntre+i de ele-i> el are o anumit!
responsa&ilitate $i sta&ile$te re+uli de ordine intern!A el este
dator s! aprecie.e perorman(a ele-ilor $i s! o recompense.e %n
mod o&iecti-. 0ac! copilul -a %nc!lca re+ulile clasei pentru c!
'A1a a .i$ mama/ Ea 1%i# mai 3in#/", atunci c?nd -a ' mare %i -a '
+reu s! %n(elea+! ce este aceea in2rac)iun#, ce este acela apt
imoral $i il#,al.
C9iar dac! unii p!rin(i nu reu$esc s! aprecie.e calit!(ile
dasc!lului $i eortul depus> pentru copil> cadrul didactic este un
model %n tot ceea ce ace> model care este apreciat :respectat; de
un colecti- %ntre+ de ele-i. Acest colecti- repre.int!
microuni-ersul -ie(ii sociale a copilului. 0e aceea> modul %n care
copilul se -a inte+ra %n colecti-ul $co*ar -a determina armonia cu
care -a sta&ili %n -iitor rela(ii cu alte persoane.
n conclu.ie> e &ine s! re(inem c! -aloarea %n-!(!torului se
poate pune %n e-iden(! mai ales atunci c?nd eEist! compati&ilitate
%ntre stilul educa(ional a&ordat $i a$tept!rile p!rintelui.
Iar dac! p!rintele dore$te ca 'ulG s!u> 'icaG sa s! se de.-olte
armonios> s! %n-e(e respectul a(! de re+uli $i autorit!(i> este &ine
s! coopere.e cu cadrele didacticeA iar> dac! eEist! nemul(umiri
sau di-er+en(e de opinie %n ceea ce pri-e$te metodele
dasc!lului> e &ine ca p!rintele s! comunice cu acesta> 2r
a$i mani2#$%a (#.apro3ar#a $au n#mul)umir#a (# 2a) cu
copilul.
". C28 P1ATE @I NSEBEA7J C18PETISIA
MC1BARJ?
In%ro cla$ I, la &nc#pu%ul unui an 1colar, $au &n$cri$ JB (#
#l#*i. To)i prin)ii a*#au muri $p#ran)# ca !ul K!ica lor 5car#
aca$ #ra c#l Kc#a mai (ulc#, c#l Kc#a mai +un, c#l K c#a mai
a(mira% K a(mira%6 $ !# apr#cia% &n ac#la1i mo( 1i la 1coal.
In ac#$% con%#:%, &n*)%oar#a $a *.u% pu$ &n 2a)a un#i $i%ua)ii
2oar%# (#lica%#< cum $ mul)um#a$c !#car# prin%#7 In c#
con$% i#rar+i.ar#a #l#*ilor7 C#l mai 3un rapor%a% la c#7 C# $#
poa%# #*alua &n ciclul (# ac+i.i)ii, a%%a %imp c% o3i#c%i*ul c#lor
(ou cla$# #$%# (o3n(ir#a prim#lor (#prin(#ri (# 1colar7
0up! cum ne putem da seama> %ntrea+a -ia(! repre.int! o
competi(ie> de aceea este e-ident c! aceasta se -a re+!si $i %n
acti-it!(ile $colare. %ns! dorin(a 'ec!rui p!rinte de a a-ea copilul
%n-in+!tor %n competi(ia $colar!> poate duce c?teodat! la
o&(inerea unor re.ultate cu eorturi ce dep!$esc posi&ilit!(ile reale
ale competitorilor. 7olicit!rile permanente de a men(ine copilul %n
-?rul piramidei sau peste ni-elul normal> plasea.! copilul pe
pista epui.!rii> cu eecte ne+ati-e %n -iitor. 0ac! competi(iile
ap!rute %n perioada +imna.iului> liceului $i a acult!(ii sunt
're$ti $i necesare> %ncercarea de ierar9i.are a ele-ilor din clasele
I $i a Ii=a s=a o&ser-at c! mai de+ra&! (#.a*an%a0#a. $i uneori
c9iar (#mo3ili.#a. ele-ii> %n loc s! %i stimule.e.
Primele dou! clase din %n-!(!m?ntul primar> repre.int!
ciclul (# ac+i.i)ii 2un(am#n%al#. %n aceast! perioad!> ele-ul %$i
ormea.! primele deprinderi de munc! indi-idual! $i de +rup> %$i
%ntemeia.! o &a.! de cuno$tin(e $i a&ilit!(i care -or constitui
suportul acti-it!(ilor $colare pe care le -a des!$ura ulterior> %$i
consolidea.! sistemul de atitudini $i -alori personale etc. Aceste
ac9i.i(ii sunt necesare 'ec!rui ele-> iar preocuparea dasc!lului
este aceea de a i le de.-olta 'ec!ruia %n parte. &n ac#$%#
con(i)ii, c# poa%# ! #*alua%7 P# 3a.a crui cri%#riu $# poa%# 2ac#
i#rar+i.ar#a7Oncc ele- care trece prin $coal! reu$e$te s!
parcur+! $i s! atin+! o&iecti-ele ciclului de ac9i.i(ii> %ns! unii
reu$esc s! o ac! mai lent> al(ii> mai rapidA unii reu$esc mai temeinic>
al(ii> mai super'cial. Prin urmare> dac! dorim s! ierar9i.!m ele-ii %n
clasele I $i a II=a> -a ie$i %n e-iden(! rapi(i%a%#a cu care ace$tia -or
atin+e o&iecti-ele. Este cunoscut aptul c!> pentru construirea
unei case temeinice> reali.area unda(iei repre.int! un o&iecti-
prioritar. 0ac! -om insista s! a-em c?t mai repede o cas! cu
care s! ne m?ndrim la to(i -ecinii> atunci unda(ia -a ' !cut!
super'cial> apt care -a duce la pr!&u$irea construc(iei. Pe de alt!
parte> or(?nd nota %n reali.area unei unda(ii rapide> putem a-ea
surpri.a ca lucrarea s! r!m?n! ne'nali.at! din cau.a epui.!rii
resurselor.
",
III. 8E0I2B
'4pun#mi cu cin# %#
n$o)#1%i ca $)i $pun
cin# #1%i"
:pro-er& rom?nesc;
0ac! pentru toat! lumea este e-ident aptul c 2amilia $i
1coala repre.int! actori deose&it de importan(i %n educarea $i
de.-oltarea armonioas! a copilului> unii p!rin(i ne+li*ea.! rolul
9ot!r?tor pe care %l *oac! mediul %n e-olu(ia acestuia. 0e
aceea> pentru ca meseria de p!rinte s! 'e !cut! cu
proesionalism> consider!m c! este necesar ca p!rintele s!
cunoasc! &n c# m$ur in;u#n)#a. m#(iul (#.*ol%ar#a
copilului, &n c# mom#n%# al# *i#)ii #:#rci% ac#$%a o mai mar#
in;u#n), (# c# # 3in# $ 2#r#a$c copilul #%c.
8ediul %n care tr!ie$te copilul este alc!tuit din mai multe
elemente> amilia $i $coala constituind &a.aA dar la el de
importante pot ' la un moment dat $i altele> printre care un loc
aparte %l au 0rpl de prieteni $i tele3i+inea.
1. CE R1B 41ACJ IR2P2B 0E PRIETENI?
1mul este o 'in(! &io=psi9o=social!. 0e modul %n care se
inte+rea.! %n +rupurile sociale> %n care sta&ile$te rela(ii
interpersonale> de modul %n care comunic! cu cei din *urul s!u
depinde s!n!tatea lui mintal! $i nu numai. 0e aceea +rupul
:+rupurile; de prieteni %n care este inte+rat copilul constituie un
element=c9eie care st! la &a.a de.-olt!rii armonioase a
acestuia.
D# c# #$%# ,rupul a%% (# impor%an%7 C# rol 0oac &n
(#.*ol%ar#a copilului7
Rela(iile care apar %ntre copiii de aceea$i -?rst! oer! o $ans!
uria$! de a %n-!(a r#,uli (# compor%am#n% social> norme
cul%ural# $i *alori promo-ate de mediul %n care este inte+rat>
de.-oltarea unei $%im# crescute a(! de propria persoan! etc.
Acest lucru se datorea.! mai multor moti-e> dintre care mai
importante sunt urm!toareleC
%impul pe care %l petrec %mpreun!. Num!rul de ore petrecute
cu prietenii cre$te o dat! cu %naintarea %n -?rst!> a*un+?ndu=se
ca> pe la 11 ani> acesta s! e+ale.e :iar apoi s! dep!$easc!;
timpul petrecut cu p!rin(ii.
"<
E*i(#n% c ac#$% rapor% *aria. &n 2unc)i# (# num#ro1i 2ac%ori
5pr#ocupar#a prin)ilor 1i %impul aloca% (# ac#1%ia p#n%ru
#(uca)ia copiilor, con(i)iil# $ocio#conomic#, ,ra(ul (#
$ocia3ili%a%# al copiilor, con(i)iil# (# m#(iu #%c6.
#:p#ri#n)a unic (# &n*)ar# pe care o oer! +rupul. 0ac!
rela(ia dintre p!rinte $i copil este ine+al! :%n sensul c! adultul
oric?nd se poate impune %n a(a copilului $i poate spune ultimul
cu-?nt;> rela(ia copil=copil este mult mai ec9ili&rat!. Copiii
interac(ionea.! %n scopul atin+erii unor o&iecti-e comune> au
acelea$i preocup!ri. 0e o&icei> atunci c?nd reali.ea.!
%mpreun! o acti-itate sunt oarte moti-a(i $i entu.iasma(i>
situa(ie %n care %n-!(area este mult acilitat!.
r#,ulil# +rupului sunt oarte ri,i(#, $%ric%# :%n special %n anii
mai mici ai copil!riei;. %n ca.ul %n care copiii nu se conormea.!
acestora> ei sunt eEclu$i din colecti-.
4pr# (#o$#3ir# (# a(ul)i, &n ,#n#ral, m#m3rii ,rupurilor (#
copii $un% mai n#i#r%%ori &n c##a c# pri*#1%# a3a%#ril# (# la
r#,ul, 2ap% car# &l a0u% p# copil $ &1i 2orm#.# un $#% (#
principii, 'norme( morale.
comp#%i)ia care se na$te %ntre copii> %i %mpin+e la sta&ilirea
unor ierar9ii <de popularitateD. Aceste ierar9ii au o contri&u(ie
important! la ormarea unei ima+ini po.iti-e sau ne+ati-e a(!
de propria persoan!> ceea ce atra+e dup! sine cre$terea sau
sc!derea e'cien(ei %n acti-it!(ile pe care le -or des!$ura %n
-iitor.
C?nd de-ine +rupul un element important %n educa(ia copilului?
Ba ce tre&uie s! se a$tepte p!rintele?
Preocuparea copilului pentru cei din *urul s!u nu este
%ntotdeauna la el de mare. Ea cunoa$te o e-olu(ie
spectaculoas! %ncep?nd de la -?rsta corespun.!toare
,r(ini)#i $i atin+e punctul culminant %n perioada lic#ului. 0e
aceea> consider!m c! este util s! pre.ent!m cititorilor %n
urm!toarele r?nduri> rolul pe care %l *oac! +rupul 4n de+3oltarea
pre$colarului, a $colarului mic #i a 'pre(adolescentului.
a. Pre$colaritatea
nc! de la na$tere> copilul este %ncon*urat de dierite persoane
amiliare care %i oer! securitate $i c!ldur! aecti-!> %ns! primele
contacte sociale au%#n%ic# apar a&ia dup! c?(i-a ani. Acestea
de&utea.! cu ini(ierea de acti-it!(i comune des!$urate al!turi
de al(i copii de aceea$i -?rst!.
Nu *i $a &n%mpla% $ a$i$%a)i la o (i$cu)i# &n%r# (oi copii, &n car#
!#car# po*#$%#a c##a c# ' a*#a p# $u;#%" 2r $ mani2#$%#
in%#r#$ 2a) (# c#llal%7 Cum *a)i #:plica% ac#$% 2#nom7
I?ndirea centrat! predominant pe propria p#r$oan
:e+ocentrismul; repre.int! o caracteristic! a pre$colarilor> iar
acest lucru %i %mpiedic! s! poat! %n(ele+e c! al(ii pot a-ea
sentimente> +?nduri $i dorin(e dierite de ale lor. 0e aceea> o
o&ser-are
97
mai atent! a con-ersa(iilor ce au loc %ntre copiii de aceast!
-?rst!> poate scoate %n e-iden(! aptul c! practic ei reali.ea.!
monologuri, de$i las! impresia c! discut! unul cu cel!lalt.
Tot la -?rsta pre$colarit!(ii> se poate o&ser-a cum copiii se
+r!&esc s! %i numeasc! pri#%#ni pe ceilal(i copii cu care -in %n
contact> deoarece se *oac! %mpreun! cu ei sau se a,! %n
-ecin!tatea lor. Con;ic%#l# care se creea.! sunt +enerate de
o&icei de re-endicarea unor drepturi 5'Eu *r#au $ $%au ln,
mama/", 'Eu *r#au 0ucria ac##a/"6, %ns! pe c?t de repede apar>
la el de r#p#(# (i$par.
Prin urmare> de$i la -?rsta pre$colarit!(ii apar primele
contacte sociale, acestea se do-edesc a ' $up#r!cial# $i
re.ult! doar %n urma interesului comun maniestat a(! de o
anumit! acti-itate. 0e aceea> no(iuni ca <prietenD sau <prietenieD
nu au o semni'ca(ie prea mare pentru pre$colar> iar +rupul de
prieteni nu e#ercit o in)uen important %n educa(ia lui.
&. colaritatea 'ic
Intrarea %n $coal! repre.int! pentru 'ecare copil> un pas 9ot!r?tor
%n ceea ce pri-e$te -ia(a social!. 0ac! p?n! acum prietenii nu
constituiau altce-a dec?t ni$te indi-i.i cu care in%#rac)iona %n
anumite situa(ii> din acest moment %ncepe s! se de.-olte
sentimentul de apartenen(! la +rup> iar $colarul %ncepe s! 'e
interesat tot mai mult de p!rerea celuilalt.
D# c# %ocmai acum7 C# $c+im3ri $# pro(uc la ac#a$%
*r$%7
E*olu)ia ,n(irii duce la $c(#r#a #,oc#n%ri$mului care %l
caracteri.a pe pre$colar. 0e pe la -?rsta de ) ani> copilul %ncepe
s! %i -ad! pe ceilal(i ca 'ind altfel dec?t el> c! pot a-ea dispo.i(ii
sau tr!s!turi de personalitate dierite de ale sale.
0ac! p?n! la aceast! -?rst! copilul %i caracteri.a pe ceilal(i
cole+i ca 'ind '2a%a cu prul ,al3#n" sau '3ia%ul car# ma
lovit", de acum el %ncepe s! %i descrie %n termeni psi9olo+ici
5pri#%#no$", 'ru", 'cumin%#" #%c6.
D#.*ol%ar#a *oca3ularului duce la ormarea unor a&ilit!(i de
comunicare mult mai e'ciente dec?t cele de p?n! acum> iar>
dup! cum &ine se $tie> comunicarea st! la &a.a rela(iilor care se
sta&ilesc %ntre orice indi-i.i. Astel> $colarii %$i pot re.ol-a
pro&lemele pe calea (ialo,ului, nu doar lo-ind sau pl?n+?nd.
No)iun#a (# 'pri#%#n" %ncepe s! do&?ndeasc! dimensiuni noi
la aceast! -?rst!> mult mai adec-ate.
Prietenii nu mai sunt -!.u(i ca 'ind 'cin#*a car#mi plac#" sau
'cin#*a cu car# m 0oc", ci au un rol mult mai %nsemnatC prietenii
sunt persoane care %i a*ut! la +reu> persoane cu care %$i
%mp!rt!$esc dorin(ele> sentimentele> +?ndurile ascunse etc.
Ba &a.a acestor rela(ii st! umorul> c!ldura> armonia>
momentele de di-ertisment> recompensele etc. 0e acum> copiii
se comport! rumos cu prietenii lor nu 'indc!>
91
<a$a tre&uieD> ci pentru c!> dac! nu s=ar comporta astel> ar risca s!
le piard prietenia, iar acest lucru %ncepe s! doar!.
1 alt! tr!s!tur! care se poate o&ser-a %n de&utul $colarit!(ii o
repre.int! ormarea grupurilor de prieteni, a c!ror
componen(! r!m?ne relati- sta&il! timp %ndelun+at. 0in punct
de -edere al apartenen(ei seEuale> %n clasele primare se
remarc! o omo+enitate a +rupurilorC acestea sunt alc!tuite
numai din biei $i numai din fete.
n +eneral grupurile (# 2#%# sunt mai mici :'ecare ele-!
a-?nd #=/ 'c#l# mai 3un# pri#%#n#"6 $i sunt sus(inute %n +eneral
de conesiuni reciproce> dest!inuirea $i p!strarea secretelor etc.
Pe de alt! parte> grupurile de biei sunt %n +eneral mai mari> iar
coe.iunea acestora este sus(inut! de acti-it!(ile des!$urate %n
comun :de o&icei> *ocurile sporti-e;.
0e$i cele dou! cate+orii de +rupuri nu interac(ionea.! dec?t
%nt?mpl!tor $i> de cele mai multe ori interac(iunile apar su& orm!
de <9!r(uieliD> <cic!liriD> at?t &!ie(ii> c?t $i etele %ncep s! c9eltuie
din ce %n ce mai mult! ener+ie %ncerc?nd s! demonstre.e c?t sunt
de <de.interesa(iD de ceilal(i. Astel iau na$tere primele
semne ale preadolescentei.
1 caracteristic! speci'c! +rupurilor de $colari o repre.int!
normele care stau la &a.a lor. %ncercarea de a %nc!lca re+ulile
care sunt impuse de mem&rii +rupului atra+e dup! sine
sanc(ionarea celui -ino-at prin e#cluderea din grup. Aceast!
orm! de penali.are este deose&it de dureroas!> iar importan(a
ei cre$te o dat! cu %naintarea %n -?rst!> atin+?nd apo+eul pe la
mi*locul adolescen(ei.
c. 8Pre=Adolescen%a
Perioada preadolescentei $i a adolescen(ei este considerat!> pe
de o parte> ca 'ind <-?rsta de aurD> iar> pe de alt! parte> perioada
cea mai di'cil! din punctul de -edere al rela(iei p!rinte=copil.
Irupul de prieteni %ncepe s! capete acum rolul cel mai
important pe care %l -a *uca -reodat!A la aceast! -?rst!> tinerii cu
c?t de-in mai autonomi fa de prini, cu at?t de-in mai
dependeni fa de grup, iar aceast! dependen(! se poate
o&ser-a prin <%mprumutareaD -alorilor $i +usturilor %n materie de
%m&r!c!minte> mu.ic! etc.
Adolescen(ii au o sensi&ilitate crescut! a(! de p!rerile pe care le
au ceilal(i despre ei $i de multe ori interpretea.! atitudinile
acestora la limita eEtrem! :<%mi .?m&e$te> %nseamn! c! m!
iu&e$teD> <m! i+nor!> %nseamn! c! m! ur!$teD;. Aceast!
preocupare ma*or! pentru opinia celuilalt *usti'c! timpul
%ndelun+at pe care %l petrec %n a(a o+lin.ii pentru a=$i aran*a
(inuta> p!rul sau pentru a se mac9ia.
D# ac##a, #$%# ironic $ o3$#r*i un#ori o a(ol#$c#n% 1i un
a(ol#$c#n% car# $# (uc la &n%lnir# gndindu-se c% (# mul% *or
! a(mira)i, &n$ a%unci cn( &n%lnir#a ar# loc, !#car# *a ! mai
pr#ocupa% (# #l &n$u1i (#c% (# 2#lul cum ara% c#llal%.
9"
Astel> speci'c acestei -?rste este aptul c! tinerii consider!
lumea ca 'ind o scen!> iar ei sunt principalii actori care au
%ntotdeauna o audien(! oarte interesat! de rolul lor. Aceast!
impresie r!m?ne -ala&il! p?n! pe la -?rsta de 13 ani> c?nd
treptat reali.ea.! c! de apt oamenii :<spectatoriiD; sunt mai
interesa(i de propria persoan! dec?t de al(ii :dec?t de <actoriD;.
Acesta este momentul %n care opinia +rupului %ncepe s! %$i piard!
din importan(! :79roue A.> Coper R.> 0eHart I.> 199#;.
Concl+ii>
0up! cum am -!.ut> o dat! cu intrarea %n $coal! :$i mai
precis> %ncep?nd de pe la -?rsta de ) ani; +rupul de-ine un actor
tot mai important %n -ia(a copilului. P!rin(ii> de o&icei> de-in
con$tien(i de acest aspect> %ns! reac(iile pe care le au sunt dierite
$i uneori pot ' neinspirateC
- unii negli*ea! importan(a +rupului> iar> c?nd copilul -ine
acas! sup!rat c! a
ost <penali.atD de ceilal(i mem&ri> ei %l <consolea.!DC 'Mar#
lucru/ P#n%ru a%%a
#1%i n#c0i%7 Ac#$%#a nu $un% pro3l#m#/"
- al(ii maniest! ,#lo.i# 'Cum a(ic7 P#n%ru %in# con%#a.
mai mul% c# .ic
pri#%#nii %i, (#c% c# &)i $pun #u7"
- o alt! cate+orie de p!rin(i %ncearc! s! 2or%e+e inte+rarea
copilului %n +rupC ,G6#
c# nu *r#)i $ * 0uca)i cu copilul m#u7 Primi)i? 1i p# #l &n #c+ip,
c (ac nu, *
ar% #u *ou/ "
0e aceea> consider!m c! este util ca p!rintele s! %n(elea+!
aptul c!> %n anumite momente ale -ie(ii> +rupul de prieteni
poate eEercita o in,uen(! mai mare dec?t a lui $i c! este util s!
manieste respect a(! de deci!ia copilului. 0e asemenea> e
&ine ca p!rintele s! %n(elea+! <tra+ediaD pe care o tr!ie$te
copilul c?nd> de eEemplu> nu a ost in-itat la o .i de na$tere sau
nu a ost ales %n ec9ipa preerat!. El nu poa%# $ comp#n$#.#
+olul ap!rut> %ns! poate ' al!turi de copil $i %l poate a*uta s! %$i
orme.e strategii de rec?$ti+are a popularit!(ii $i a accept!rii
sale de c!tre +rup.
#. CE IN@B2ENSJ ARE TEBE6ITI2NEA?
nc! de la apari(ia sa> tele-i.iunea a n!-!lit %n -ia(a oamenilor>
in-ad?nd=o cu pro+ramele sale -ariate. 2nii s=au acomodat at?t de
&ine cu eEisten(a ei> %nc?t ast!.i nici m!car nu $i=ar putea concepe
eEisten(a !r! accesul la tele-i.iuneA au de-enit dependeni.
Copiilor> asemenea adul(ilor> le ace pl!cere s! %$i petreac!
timpul %n a(a tele-i.orului> %nc! de la cele mai ra+ede -?rste.
0ac! pe parcursul primului an de -ia(! se uit! la <cutia
luminoas!D doar sporadic> o dat! cu trecerea timpului ei %ncep s!
'e din ce %n ce mai preocupa(i de aceasta. Ba %nceput> copilul
este ascinat de tele-i.or> la el cum este ascinat $i de ma$ina de
sp!lat rue sau de ac-ariul cu pe$ti>
99
deoarece or+anele sale de sim( sunt stimulate> iar acest lucru %i
pro-oac! o mare pl!cere.
Totu$i> mult! lume se %ntrea&!C < C# in;u#n) ar# %#l#*i.orul
a$upra copiilor7", 'E$%# %#l#*i.orul un (u1man $au un alia% al
prin)ilor7", ' C# &n)#l#,# copilul (in in2orma)iil# %ran$mi$#7",
' C# ar %r#3ui $ 2ac prin)ii &n pri*in)a 2#nom#nului T.-.7" #%c.
Ba aceste %ntre&!ri> p!rerile emise au ost -ariate $i> %n
+eneral> contradictorii. 2nii aprecia.! c! tele-i.orul repre.int! o
poart! prin care copiii intr! %n contact cu lumea> le desc9ide oc9ii
spre noile descoperiri %n domeniul $tiin(ei> %i %n-a(! cum s! se
comporte %n societate prin imitarea unor persona*e po.iti-e> le
de.-olt! -oca&ularul etc. Al(ii> %ns!> consider! c! -i.ionarea
pro+ramelor T.6. duce la i.olarea copiilor> la cre$terea -iolen(ei>
la sc!derea perorman(elor $colare $.a.m.d.
Tele-i.orul = st!p?nul timpului li&er
a. (ele3i+inea / &a&?/sitter*
Timpul petrecut de c!tre copii %n a(a tele-i.orului este -aria&il %n
unc(ie de -?rst!> de interesul maniestat> de calitatea pro+ramului
etc. Totu$i> %n unele amilii> pre.en(a acestuia a de-enit o aacere
<pro'ta&il!DC copiii sunt l!sa(i %n a(a tele-i.orului> ca $i cum ar '
%n +ri*a unui &a&N=sitter :a unei doici;. Astel> %n urma
in-esti+a(iilor !cute %n r?ndul copiilor $i al p!rin(ilor> s=a putut
constata aptul c! timpul li&er de care &ene'cia.! copiii este
ocupat %n oarte mare m!sur! de -i.ionarea pro+ramelor T.6.
Re.ultatele o&(inute au mai relieat c! cele mai multe ore le
dedic! emisiunilor T.6. %n special copiii pro-eni(i din medii
dea-ori.ate din punct de -edere social $i cultural.
/"
D# un(# 1%im c% in;u#n) ar# %#l#*i.iun#a a$upra copiilor7
0ac! nu ar ' con-in$i c! tele-i.iunea repre.int! o important!
surs! de educare $i manipulare a telespectatorilor> atunci cu
si+uran(! oamenii de aaceri nu ar c9eltui sume astronomice pe
pu&licitatea tele-i.at!.
ns! %ntre&area care se ridic! este < Cum in;u#n)#a.
%#l#*i.iun#a (#.*ol%ar#a copiilor7 In 3in# $au &n ru7" Pentru a
putea r!spunde la aceast! %ntre&are> %nt?i e &ine s! urm!rim
aspectele pre.entate %n continuare.
&. Ce 4n%ele0 copiii din pro0ra'ele 3i+ionate*
Un $%u(iu ara% c =@L (in pro,ram#l# T. -. (#$%ina%# &n
$p#cial a(ul)ilor $un% *i.iona%# 1i (# copiii pn la C ani, iar F@L
(in%r# ac#$%#a au $p#c%a%ori cu *r$%a (# lJ ani 5Pi%.#r R.,
?>F>6.
Este clar pentru oricine c! mesa*ul transmis de pro+ramele T. 6.
este %n(eles diferit de c!tre telespectatori> %n unc(ie de di-er$i
actori :dintre care -?rsta repre.int! unul dintre actorii de &a.!;.
%ns! mai pu(in clar este cum receptea.! copiii mesa*ele $i c#
%n(ele+ ei din acestea.
Aten%ia copiilor cunoa$te numeroase %m&un!t!(iri> pe m!sur!
ce ace$tia %naintea.! %n -?rst!. %ns!> atunci c?nd sunt mici> copiii
%nt?mpin! +reut!(i> %n special din cau.a capacit!(ii sc!.ute de a=
$i concentra aten(ia %n mod selectiv $i pe o perioad lung de
timp. 0e aceea> le este +reu s i,nor# ceea ce nu %i interesea.!
$i nu reu$esc s! surprind! #$#n)ialul dintr=un scenariu.
In urma unui $%u(iu #2#c%ua% p# pr#1colari, $a o3$#r*a% c &n
%impul *i.ionrii unui pro,ram T.-., ac#1%ia &1i mu% pri*ir#a (#
la #cran 1i napoi la #cran, (# +,- (# ori p# parcur$ul un#i or#
(# #mi$i# 5L#*in M An(#r$on6. Num!rul de mi$c!ri poate -aria $i
%n unc(ie de pre.en(a sau a&sen(a altor stimuli %n camer! care
le=ar putea distra+e aten(ia :%n special *uc!rii;> de con(inutul
pro+ramului> de accesi&ilitatea mesa*elor transmise etc.
Prin urmare> c9iar dac! ar a-ea capacitatea de %n(ele+ere la el
de de.-oltat! ca $i a unui adult> copilul a,at %n primii ani din -ia(!
nu ar %n(ele+e oarte &ine inorma(iile T.6. receptate deoarece nu
este capa&il %nc! s!=$i concentre.e aten(ia un timp %ndelun+at.
Imaturitatea +?ndirii copiilor ace s! eEiste dieren(e %ntre ei $i
adul(i $i %n ceea ce pri-e$te 4n%ele0erea 'esa@elor transmise de
pro+ramele -i.ionate $i a se'niAca%iei pe care o au acestea
asupra min(ii copiilor.
Interpretarea pe care o ac copiii asupra pro+ramelor T.6. este
de cele mai multe ori am&i+u!.
n plus> p?n! la -?rsta premer+!toare intr!rii %n $coal!> copiii
distin+ cu +reutate %ntre realitate $i 'c(iune. Ei -!d tele-i.orul ca
'ind o ereastr! ma+ic! prin care pot urm!ri %nt?mpl!ri dierite.
Pentru unii dintre ei> persona*ele de la T.6. nu sunt altce-a dec?t
oameni care tr!iesc toat! -ia(a %n ni$te cutii p!trate.
9:
0e pe la -?rsta de ) ani> copiii %ncep s! %n(elea+! aptul c!
punctul de -edere al celor din *ur poate ' dierit de punctul lor de
-edere. Ei %ncep s! %n(elea+! mai &ine +?ndurile> sentimentele $i
comportamentul altora> iar acest lucru %m&un!t!(e$te
%n(ele+erea pro+ramelor T. 6.
Totu$i> la aceast! -?rst!> de o&icei copiii %nt?mpin! +reut!(i
%n %n(ele+erea moti-elor care au stat la &a.a s!-?r$irii aptelor.
Aceast! capacitate se de.-olt! mai &ine %ncep?nd cu -?rsta de
11=1# ani.
In%run $%u(iu #2#c%ua% cu $copul (# a c#rc#%a ,ra(ul (#
&n)#l#,#r# a $u3i#c%ului unor pro,ram# T. -. $a (#mon$%ra% c
#l#*ii (# cla$a a (oua au &n)#l#$ CCL (in $c#n#l# pr#.#n%a%#, c#i
(# cla$a a cinc#a, F=L, iar c#i (# cla$a a op%a, >JL5 Nalin
C.,?>>O6.
0in datele pre.entate mai sus> putem tra+e conclu.ia c!
ceea ce %n-a(! de la tele-i.or copiii este cu totul dierit de ceea
ce %n-a(! adul(ii. E normal atunci s! ne punem %ntre&areaC < C#
#2#c%# ar# %#l#*i.orul a$upra min)ii, $u;#%ului 1i
compor%am#n%ului copiilor7 "
c. (ele3i+orl / n prieten al copiilor
'Mami, m la1i la %#l#*i.or7"
Accesul copiilor la pro+ramele de tele-i.iune atra+e dup!
sine numeroase &ene'cii> dintre care c?te-a -or ' pre.entate %n
r?ndurile de mai *osC
= tele-i.iunea are a-anta*ul de a putea pre.enta sintetic oarte
multe informaii utile %ntr=un timp scurt $i !r! costuri mari. A$a
cum se $tie> inorma(ia %nseamn! pu%#r#, iar li&erul acces al
copiilor la inorma(ii %i a*ut! s! se adapte.e mai &ine %n societate>
%i ace s! de-in! mai puternici datorit! cuno$tin(elor de care
&ene'cia.!.
Primul pa$ al omului p# Lun, #*#nim#n%# poli%ic# (#
mar# amploar#, olimpia(#l# $por%i*#, pr#.#n%ar#a primului
animal (ona%, conc#r%#l# (# %ali# mon(ial $un% (oar c%#*a
(in%r# #*#nim#n%#l# ma0or# la car# am pu%u% a$i$%a prin
in%#rm#(iul %#l#*i.iunii.
=pro+ramele T.6. contri&uie la de!voltarea intelectual a
copilului prin aceea c! %l conrunt! cu situa(ii ipotetice> scenarii
care solicit! luarea unor deci.ii. Astel> copilul este stimulat s!
re.ol-e pro&lemele ap!rute> s! adopte o anumit! atitudine %ntr=o
situa(ie dat!. %n plus> pro+ramele pre.entate %ntr=o lim&! str!in!>
contri&uie la de.-oltarea deprinderii de citire $i la %m&un!t!(irea
cuno$tin(elor despre acea lim&!.
D# un(# 1%iu copiii cu*in%# &n lim3a #n,l#. &nain%# (# a !
urma% *r#un cur$ $p#cial &n ac#$% $#n$7 D# c# *i.ion#a.
concur$uril# (# cul%ur ,#n#ral %#l#*i.a%# $au cu o %#m
$p#ci!c7
/3
= tele-i.iunea repre.int! $i un mi*loc de #(ucar# &n ma$ a
popula(iei> prin
emisiunile sale special destinate educa(iei :cum ar '> de eEemplu>
emisiunile $tiin(i'ce>
cursurile de lim&i str!ine> cursurile de art! culinar! etc;.
D# #:#mplu, un r#por%a0 T. -. a pr#.#n%a% $i%ua)ia #:i$%#n% &n
un#l# r#,iuni al# Au$%rali#i. Acolo copiii car# nu r#u1#$c $
m#ar, la 1coal (in cau.a (i$%an)#lor 2oar%# mari, par%icip la
pro,ram# (# &n*)mn% la (i$%an), r#ali.a%# prin in%#rm#(iul
%#l#*i.iunii. A$%2#l, #i po% a$i$%a la cur$uri (in 3uc%ri#, (in
(ormi%or $au (in ,r(in.
- e'isinile (.B. pot induce spectatorilor tr!iri emo(ionale
dierite> %n unc(ie
de natura pro+ramelor. Ele oer! o alternati-! de petrecere a
timpului li&er> a-?nd
rol de di3ertis'ent.
T#l#*i.iun#a n# o2#r un mi0loc como( (# a p#%r#c# %impul
*i.ionn( pro,ram# car# n# a(uc 3una (i$po.i)i#, n#
&n%ri$%#a., n# &n$pimn%, n# r#la:#a., n# #mo)ion#a. #%c.
pro+ramele T.6.> prin modelele pe care le oer!> %i %ndeamn! pe
copii s! imite com
por%am#n%ul persona*elor sale. Astel> ace$tia pot %n-!(a a%i%u(ini 1i
(#prin(#ripro$ocial#
Pacor(ar#a (# a0u%or p#r$oan#lor car# au n#*oi# (# #l, r#$p#c%ar#a
p#r$oan#lor &n *r$%,
pro%#c)ia m#(iului #%c6, precum $i adoptarea unui model de *ia)
sntos Pprac%icar#a
unui $por%, alim#n%a)i# cor#$pun.%oar#, r#$p#c%ar#a unui pro,ram
#%c6.
C)i (in%r# copii pr#2#r $ mnnc# $panac (in cau. c a1a &i
cr#$c mu1c+ii lui Pop#Q# Marinarul7
n conclu.ie> eEist! o mul(ime de a-anta*e pe care ni le oer!
tele-i.orul. 0ar ce se a,! %n spatele acestor a-anta*e?
d. (ele3i+orl / n Cprieten) periclos
'Dac prin%#l# ar *#ni aca$ 1i ar ,$i un $%rin car# iar
&n*)a copilul cum $ &l lo*#a$c p# al%ul $au ar &nc#rca $ &i
*n( un pro(u$ com#rcial, cu $i,uran) c lar #:p#(ia rapi(
a2arD &n$, a%unci cn( *in# aca$ 1i &1i ,$#1%# copilul ui%n(u
$# la %#l#*i.or, nu $pun# nimic. :0r. 4erom 7in+er> Uale 2ni-ersitN;
0ac! la %nceputul apari(iei sale %n -ia(a oamenilor
tele-i.iunea primea doar aprecieri po.iti-e> o dat! cu trecerea
timpului p!rerile reeritoare la eectele in,uen(ei sale asupra
telespectatorilor au %nceput s! se sc9im&e.
= Escaladarea 3iolen%ei
Cercet!rile eectuate asupra con(inutului pro+ramelor T.6. au
dus la conclu.ii de=a dreptul %nsp!im?nt!toare %n ceea ce
pri-e$te cantitatea de *iol#n) pre.entat! pe micile ecrane.
97
C% (# 2r#c*#n% apar $c#n# *iol#n%# &n pro,ram#l# T. -. 7
0ac! %n anii K30 se constata la emisiunile americane o
rec-en(! de 5G3 acte de -iolen(! pe or!> pe la s?r$itul anilor
K)0 rec-en(a acestora a crescut la 1/ acte de -iolen(! pe or!.
Arnold Ioldstein remarc! aptul c! un adolescent o&i$nuit> care
urm!re$te %n medie #7 de ore pe s!pt!m?n! pro+ramele T. 6.>
asist! la #00.000 de tentati-e de crim!> din care //.000 sunt
duse la %ndeplinire.
8ai mult dec?t at?t> emisiunile pentru copii con(in desene
animate %n care actele de -iolen(! sunt pre.ente cu o rec-en(!
de #5=/0 pe or!.
C# #2#c%# ar# *i.ionar#a $c#n#lor *iol#n%# a$upra copiilor7
.ormarea comportamentului violent. 7e $tie c!> %n
%n-!(area oric!rui comportament> un rol esen(ial %l *oac!
modelul pe care copilul %l imit!.
Prin urmar#, copilul $# *a compor%a *iol#n% (in cau. c, $#
&nc+ipui# 0ucn( rolul unui p#r$ona0 &n(r,i%.
.olosirea violenei ca modalitate de re!olvare a unor
probleme. In urma -i.ion!rii pro+ramelor T.6. &o+ate %n scene
de -iolen(!> copilul -a %n-!(a c! de 'ecare dat! c?nd cine-a nu
este de acord cu el> c?nd apare -reo pro&lem! sau c?nd se
%nt?mpl! s! nu %i plac! o situa(ie> -a putea olosi cu e'cien(!
-iolen(a.
D#$#n$i3ili.ar#a copilului. 0ac! o persoan! -i.ionea.! %n mod
repetat scene -iolente> cu timpul -a de-eni indierent! la
acestea> -a %n-!(a s! le tolere.e $i c9iar s! le i+noreA cu alte
cu-inte> -a de-eni mai sadic!.
Astel> se poate remarca cum copiii %ncep s! %$i piard!
a&ilitatea de a %n(ele+e suerin(a altora> de a protesta sau de
a se %n+ri*ora atunci c?nd asist! la producerea unui act
-iolent> dup! ce au urm!rit mai multe scene -iolente la
tele-i.or.
'Paranoia ". In urma unui studiu eectuat pe popula(ia
Iermaniei :@iedler V.> 1993;> s=a constatat c! telespectatorii 'deli
au con-in+erea c! societatea %n care tr!iesc este mai -iolent!
dec?t %n realitate.
Prin urmar# c#i car# urmr#$c 2r#c*#n% pro,ram#l# &ncrca%#
(# *iol#n), au &n p#rman#n) $#n%im#n%ul (# 2ric (# a nu !
a,r#$a)i. Ac#$%# p#r$oan# mani2#$% *uln#ra3ili%a%#, an:i#%a%#,
(#p#n(#n), $%r#$ #:a,#ra% #%c.
Din c# cau.# $un% copiii in;u#n)a)i n#,a%i*7
I,norar#a con$#cin)#lor. Cercet!torii arat! c!> %n pro+ramele
T.6. care con(in scene de -iolen(!> 7/W dintre a+resori r!m?n
nepedepsi(i> iar %n 5)W dintre ca.uri
9,
nu se arat! c9inul> suerin(a -ictimelor. 6iolen(a este pre.entat!
deci> ca o metod! de succes %n re.ol-area con,ictelor.
I(#n%i!car#a cu a,r#$orii. 0e multe ori> promotorii -iolen(ei
sunt pre.enta(i ca persona*e po.iti-e> %ntr=o lumin! a-ora&il!.
Copiii a*un+ astel la conclu.ia c!> dac! -or s! de-in! ca $i
persona*ul preerat> tre&uie s! se comporte la el de -iolent.
Cum ar pu%#a (#*#ni 'in*inci3ili ca Arnol(" (ac nu ar
(i$%ru,# %o% &n 0urul lor, a1a cum au *.u% &n ' T#rmina%or" 7
Gu$%i!car#a *iol#n)#i. Atunci c?nd a+resorii se comport!
-iolent> uneori sunt pre.enta(i %n deensi-!> ca 'ind <-ictime ale
sistemuluiD. 6iolen(a de-ine astel un mi*loc le+itim de atin+ere a
unor scopuri> iar a+resorii au o scu.! %ntemeiat! care st! la &a.a
actelor pe care le=au comis.
D# #:#mplu, ul%racuno$cu%ul p#r$ona0 Ram3o &1i mo%i*a
ac)iunil# $al# prin 2ru$%rril# 1i prin %raum#l# a*u%# &n urma
r.3oiului (in -i#%nam. Copiii car# au urmri% !lmul, a3ia au
a1%#p%a% $ ai3 un mo%i* (# 2ru$%rar# p#n%ru a $# compor%a
a$#mn%or.
Prin urmare> pre.entarea -iolen(ei %n pro+ramele T.6. duce
in#*i%a3il la escaladarea acesteia %n comportamentul copiilor
:-er&al $i non-er&al;.
= Di'inarea per2or'an%elor acade'ice
2n studiu eloc-ent %n acest sens s=a reali.at pe popula(ia unor
or!$ele canadiene. Cercetarea a ost eectuat! lon+itudinal> pe o
perioad! de patru ani $i a urm!rit sc9im&!rile care se produc %n
-ia(a tinerilor dup! apari(ia tele-i.iunii. Re.ultatele au rele-at o
sc!dere a a&ilit!(ilor de citire $i a creati-it!(ii acestora> corelat!
cu o diminuare a particip!rii la acti-it!(ile comunitare.
Cu toate acestea> re.ultatele $#mni!ca%i*# au ap!rut doar %n
ca.ul tinerilor care au urm!rit pro+ramele T.6. #:a,#ra% de mult.
Riar#l# ,#rman# au pr#.#n%a% un $%u(iu r#c#n% #2#c%ua% a$upra
unui ,rup (# #l#*i, a cror $arcin a 2o$% $ num#a$c culoar#a
pr#(ominan% a *acilor. Ma0ori%a%#a #l#*ilor au r$pun$ c *acil#
au culoar#a mo* 5a$#m#ni c#l#i (in%ro r#clam T. -., 2cu%
p#n%ru un $or%im#n% (# ciocola% #l*#)ian6 5Fi#(l#r N, ?>>C6.
= Deteriorarea 3ie%ii sociale
Timpul p# car# copilul &l p#%r#c# &n 2a)a %#l#*i.orului #$%#
%impul &n car# ac#$%a NU $# 0oac cu pri#%#nii, NU po*#$%#1%# cu
prin)ii, NU 2ac# cuno1%in) cu al)i copii (# *r$%a $a, NU &i a0u%
p# 3unici $ 2ac cumpr%uril#, NU (i$cu% cu $ora lui #%c.
Ata$area de tele-i.or %nseamn! i.olarea de societate. Acest
enomen are consecin(e ne+ati-e asupra de.-olt!rii capaci%)ii
(# comunicar# a copilului> a
/9
legturilor afective dintre p!rinte $i copil> a orm!rii
deprinderilor de comportament $ocial etc.
= Crearea de Cne3oi) necnoscte pDn atnci
EEpunerea prelun+it! a copiilor la spoturi publicitare, care %i
%m&ie s! cumpere dierite produse> creea.! st!ri de rustrare $i
nemul(umire> deoarece de multe ori p!rin(ii nu le pot satisace
cerin(ele astel ap!rute.
E$%# oar# prin%#l# (# *in c nu poa%# s-i o2#r# copilului %o%
c##a c# ac#$%a &1i (or#1%#7
= Pro'o3area pasi3it%ii
2nele pro+rame T.6. %ncura*ea.! ideea de a renun(a la
acti-it!(ile cotidiene $i de a -i.iona> in sc9im&> pro+ramele oerite.
Cei mici sunt spectatorii cei mai recepti-i la aceste mesa*e
deoarece ei se a,! %n stadiul orm!rii atitudinilor $i sistemului de
-alori. Astel> %n timp ce se uit! la tele-i.or> ei N2 alear+!> N2
citesc> N2 desenea.! sau scriu> N2 ac eEcursii etc.
4# poa%# con$%a%a cu u1urin) cum p#%r#c#r#a pr#lun,i% a
%impului &n 2a)a %#l#*i.orului (uc# &n un#l# ca.uri la o3#.i%a%#.
- Dependen%
2nii se o&i$nuiesc at?t de mult cu pre.en(a tele-i.orului> %nc?t
!r! acesta a*un+ s! se simt! <pri.onieriDA ei nu $tiu ce s! ac!
cu li&ertatea de care pot &ene'cia.
Un %nr (in Europa (# -#$% a *#ni% &n%run $a% mai i.ola% (in
Romnia $ &1i p#%r#ac %r#i $p%mni (# *acan). La
&nc#pu%ul $#0urului a #:clama%< ' TREI $p%mni &n%r#,i 2r
%#l#*i.or $i 2r 0ocuri p# calcula%or7/7/ Am $ $upra*i#)ui#$c #u
cum*a/ "
n conclu.ie> putem a'rma c! pro+ramele T.6. au at?t a-anta*e
c?t $i de.a-anta*e pentru telespectatori. Ce atitudini pot adopta
p!rin(ii %n pri-in(a acestui enomen? In mod cert> simpla
inter.icere a -i.ion!rii pro+ramelor nu ar repre.enta dec?t o
surs! de rustrare %n plus.
A%unci c# # (# 2cu%7
e. S0estii
Ale+erea solu(iilor eEtreme nu a-anta*ea.! copilul 5"Nu %# ui%a
(#loc la %#l#*i.or/" sau Mai 3in# ai $%a %oa% .iua la %#l#*i.or/ "6.
Ce ar tre&ui s! ac! p!rin(ii pentru a putea pro'ta din plin de
a-anta*ele tele-i.iunii $i pentru a e-ita capcanele %n care pot
c!dea copiii?
!7
= 7! %ncura*e.e copilul %n a=$i or+ani.a timpul alocat
emisiunilor T.6.> prin
ela&orarea unui pro,ram (# *i.ionar#, a unui orar.
Plani!car#a &mpr#un cu copilul a pro,ram#lor car# m#ri%
urmri%# ar ! 3in# $ !# 2cu% la &nc#pu%ul $p%mnii.
4 p#%r#ac &mpr#un cu copilul timpul %n care acesta se
uit! la tele-i.or.
M#$#ria (# prin%# &l o3li, p# a(ul% $ cunoa$c in2orma)iil# p#
car# copilul l#
prim#1%# (# la %#l#*i.or 1i $ &l a0u%# p# ac#$%a $ &n)#l#a, c#
*#(#. In plu$, *i.ionar#a #mi$iunilor T. -. poa%# 1i # 3in# $
r#pr#.in%# un pril#0 (# al #(uca 1i (# ai %ran$mi%# *aloril# la
car# ar %r#3i $ a(#r#.
- 7! al%#rn#.# mi*loacele de di-ertisment. E &ine ca p!rintele
s! sta&ileasc! un
ec9ili&ru %ntre -i.ionarea pro+ramelor T.6. $i citirea de c!r(i sau
re-iste> ie$iri %n
natur!> petrecerea timpului cu copiii de -?rsta lui> antrenarea %n
acti-it!(i sporti-e
etc.
- 7! se comporte a$a cum le-ar plcea s se comporte
copilul.
Copiii au %#n(in)a (# ai imi%a p# a(ul)i. Dac prin)ii $%au
.ilnic &n 2a)a %#l#*i.orului, a%unci copiii *or &n)#l#,# c a1a %r#3ui#
$ %# compor)i cn( *#i ! mar#. In $c+im3, (ac &1i *( prin)ii
2cn( #:cur$ii la $2r1i% (# $p%mn $au ci%in( o car%# &n loc
$ $# ui%# la %#l#*i.or, pro3a3ili%a%#a ca #i $ &1i p#%r#ac %impul
*i.ionn( pro,ram#l# T.-. *a ! mai mic.
7u+estiile pre.entate mai sus repre.int! c?te-a dintre
posi&ilit!(ile prin care copilul poate $ !# 2#ri% de in,uen(a noci-!
a pro+ramelor T.6. $i> %n acela$i timp> $ 3#n#!ci#.# de
a-anta*ele pe care tele-i.iunea le are. 0esi+ur c! i(#al ar ' ca
p!rintele s! le poat! urma> %ns! realitatea ne demonstrea.! c!
acest lucru este eEtrem de di'cil de reali.at.
Totu$i> atunci c?nd timpul p!rintelui permite sau c?nd
comportamentul copilului de-ine un moti- de %n+ri*orare> iar
-i.ionarea pro+ramelor T.6. poate ' o cau.!> p!rintele poate
urma cu mai mare aten(ie aceste su+estii.
. Conclu.ie
ntre&area pe care ne=o punem %n le+!tur! cu in,uen(a
tele-i.iunii asupra copiilor nu este dac! aceasta eEercit! in,uen(!
ne+ati-! sau po.iti-! :pentru c!> dup! cum am putut constata>
ea eEercit! am&ele tipuri de in,uen(!;A e &ine s! ne %ntre&!m c?t
timp se uit! copiii la tele-i.or> la ce se uit! $i ce %n(ele+ din ceea
ce -i.ionea.!.
!1
PARTEA A 012A
'A%unci cn( n# cumprm o ma1in (#
$pla% nou, o primim cu in$%ruc)iuni &n
pai$pr#.#c# limbi (i2#ri%#. Cn( apar#
p# lum# un copil, c# primim 7 Nimic/"
:Parent TalQ=1997;
<8eseriaD de p!rinte nu este deloc una u$oar!. Indierent de
speciali.area pe care o are> acesta este ne-oit s! %n-e(e AOC=ul
psi9olo+iei copilului> la el de util ca $i un manual de instruc(iuni
pentru olosirea unei ma$ini de sp!lat.
A reali.a o educa(ie $i o a&ordare a copilului <dup! urec9eD
poate duce la re.ultate pe m!sur!. 0e aceea consider!m
deose&it de important! consultarea speciali$tilor %n psi9olo+ia
copilului> ori de c?te ori situa(ia o cere.
8en(ion!m acest lucru> deoarece rec-ent se %nt?lnesc ca.uri
%n care p!rin(ii ce se conrunt! cu situa(ii pro&lem! +enerate de
copilul lor> nu apelea.! la speciali$tii %n domeniu 'indc!> din
p!cate> pentru unii con$ili#r#a p$i+olo,ic se conund! cu
consultarea psi&iatric.
Prin urmare> consider!m necesar! %n(ele+erea de c!tre adul(i
care se ocup! de educa(ia copiilor a unor no(iuni de psi9olo+ie>
care -or ' pre.entate %n acest capitol.
"#
Interesul pentru copii
I. C2N1AMTEREA C1PIB2B2I
< Oam#nii mari nu &n)#l#, $in,uri nimic,
nicio(a% 1i #$%# o3o$i%or p#n%ru copii $ l#
(#a &n%runa lmuriri"
:Antoine de 7aint EEuperN;
0ac! %n trecut copilul era considerat ca 'ind un adult %n
miniatur!> %n .ilele noastre tot mai mult! lume %ncepe s!
%n(elea+! aptul c! un copil este un indi-id pentru care lumea
%ncon*ur!toare arat! altel dec?t o -!d cei mari. 2nii adul(i
consider! copilul -ino-at pentru c! nu %n(ele+e ce i se spuneA
%n sc9im&> al(ii reali.ea.! c!> de apt> -ina este a lor> a
adul(ilor> deoarece nu r#u1#$c $ $# 2ac &n)#l#1i. 0e aceea
cunoa$terea psi&ologiei copilului consider!m c! este
metoda prin care se d!r?m! .idul eEistent %ntre lumea 'Eat!
%n stereotipii a adul(ilor $i universul unic, original al
'ec!rui copil.
0eoarece adul(ii sunt mai eEperimenta(i> au mai multe
cuno$tin(e $i o capacitate de %n(ele+ere mai mare dec?t a
copilului> ar ' normal ca #i s! ai&! ini(iati-a de desc9idere a
c!ilor de comunicare 5C# *r#a $ $pun copilul ac#$%a 7 D#
c# m &n%r#a3 un lucru car# mi# mi $# par# a%% (# $implu 7
Cum a1 pu%#a $ &l 2ac $ m &n)#l#a,76. 0in p!cate> mul(i
dintre adul(i ironi.ea.! copilul> %i atri&uie lui +re$eala de a nu
se putea ace %n(eles $i a$teapt! ca timpul s! re.ol-e
pro&lema :< C# pro$% #l Nici a%%a nu &n)#l#,#/ La$ c o $
cr#a$c
#l/";.
Acest capitol -ine %n %nt?mpinarea p!rin(ilor care maniest!
preocupare a(! de %n(ele+erea copilli si doresc s $i
mbunteasc cuno$tinele psi&ologice dob"ndite
prin practic. Este imposi&il s! (inem un curs de psi9olo+ie
+eneral! :sau a copilului; %n c?te-a pa+ini $i este oarte di'cil
s! d!m r!spunsuri tuturor pro&lemelor care %i preocup! pe
cititori. %ns! credem c! su&iectele care -or ' atinse -or
contri&ui la cunoa$terea anumitor aspecte psi9olo+ice le+ate
de copil $i -or r!spunde unor %ntre&!ri adresate mai rec-ent de
c!tre p!rin(i cadrelor didactice $i consilierilor $colari.
C% (# (#1%#p% #$%# copilul m#u7 D# c# nu )in# min%# c# &i
$pun7 D# c# nu &n*a) la 2#l (# 3in# ca 1i 2ra%#l# $u7 C# au &n
plu$ col#,ii $i (# cla$7 Cum $l 2ac $ &n*#)#7
!9
1. INTEBIIENSA
C# r#pr#.in% r#.ul%a%ul o3)inu% &n urma aplicrii unui %#$% (#
in%#li,#n)7 C# #$%# in%#li,#n)a 1i c# ara% un %#$% (#
in%#li,#n)7
1ri+inea no(iunii de inteli+en(! se a,! %n lim&a latin! :inter=
le+ere; $i se reer! la capacitatea min(ii noastre de a sta&ilii
di2eren%e #i ase'nri de a pne 4'pren ce3a1 de a
sta&ili rela%ii.
D#ci, un copil poate f con$i(#ra% ca a*n( o in%#li,#n)
$up#rioar, a%unci cn( r#u1#1%# $ #:%ra, c% mai mul%#
in2orma)ii 1i $ l# com3in# &n c% mai mul%# mo(uri po$i3il, a*n(
la (i$po.i)i# c% mai pu)in# r#$ur$#, (a%#. Unui copil in%#li,#n%
nui *or ! n#c#$ar# ' %on# " (# 0ucrii p#n%ru a con$%rui un 0oc, ci
$# *a a(ap%a $i%ua)i#i, impro*i.n( (in ma%#rial#l# (# car#
(i$pun#.
Pe de alt! parte> inteli+en(a repre.int! capacitatea de
adaptare la 'edi. 7e
poate constata de c!tre oricine c! societatea %n care ne a,!m este
%ntr=o transormare continu!> pe .i ce trece mai accentuat! $i mai
rapid!. Indi-idul se conrunt! .ilnic cu situa(ii noi> inedite> la care
tre&uie s! +!seasc! solu(ii prompte> s! r!spund! adec-at %n orice
moment ca s! nu 'e cople$it> <%n+9i(itD de pro&lemele care apar.
Inteli+en(a ne a*ut! s! ne eEplic!m enomenele care ne
%ncon*oar!> s! reali.!m un ec9ili&ru> o armonie %ntre propria
persoan! $i mediul %n care tr!im.
Raportat la eEperien(a $colar!> inteli+en(a este capacitatea
de acEi+i%ie1 de 4n3%are1 de do&Dndire a altor capacit%i1
co'porta'ente. 4pun#m (#$pr# un #l#* c #$%# in%#li,#n%
a%unci cn( r#u1#1%# $ ac+i.i)ion#.# 1i $ r#(#a &n mo( a(#c*a%
in2orma)ia car# ia2o$% %ran$mi$, $ aplic# c##a c# a &n*)a%, &n
al% con%#:% :Radu> I.> 1991;.
Prin urmare> este 'resc s! ne %ntre&!m 'C# &n$#amn un
co#!ci#n% in%#l#c%ual 5I. S.6 (# ??B7", 'C# r#pr#.in% ci2ra c#
in(ic r#.ul%a%ul unui %#$% (# in%#li,#n)7", 'C% (# impor%an%
#$%# un $cor mar# al co#!ci#n%ului (# in%#li,#n)7
?
H.
%n urma %ncerc!rii de a m!sura ni-elul intelectual al
persoanelor pe &a.a unor teste standardi.ate> s=a a*uns la
conclu.ia c! 50W din popula(ie are un I.X. cuprins %ntre 90 $i 110
:ENsenQ H.> 1999;> restul a,?ndu=se su& sau peste aceste limite.
Atunci c?nd se aprecia.! ni-elul intelectual printr=un num!r> e
&ine de $tiut c! aceasta desemnea.! inteli0en%a 0eneral a
persoanelor respecti-e> este re.ultatul unei $um# (# #l#m#n%#
repre.ent?nd actorii determinan(i ai inteli+en(ei. 0eci> pot
eEista numeroase persoane cu acela$i I.X.> %ns! care s! 'e
oarte dierite din punctul de -edere al capacit!(ilor intelectuale.
!!
0ieren(e %ntre copiii cu acela$i I.X.
Ceea ce se cunoa$te %ns! mai pu(in este aptul c! eEist! mai
multe tipuri de inteli+en(!C spa(ial!> -er&al!> practic!> social!
etc. 0eci> dac! p!rintele dore$te s! cunoasc! ni-elul intelectual
al copilului s!u> mai indicat este s! a,e date despre
inteli0en%a speciAc de care dispune acesta.
D# #:#mplu, nu pu%#m a!rma c un p$i+olo, #$%# mai in%#li,#n%
(#c% un ar+i%#c% 5$au in*#r$6, (#oar#c# ac#$% lucru *aria. &n
2unc)i# (# con%#:%. Dac (# p# 3ncil# 1colii c#l car# *a (#*#ni
p$i+olo, $# *a #*i(#n)ia prin u1urin)a cu car# $%a3il#1%# r#la)ii
in%#rp#r$onal# 5(#ci, $pun#m c *a a*#a o inteligen social
$up#rioar6, c#l car# *a (#*#ni ar+i%#c%, c+iar (ac un#ori *a !
mai pu)in comunica%i*, (ac $# *a #:prima oral mai ,r#oi, $# *a
r#marca &n $c+im3 prin capaci%a%#a $a $up#rioar (# a p#rc#p# 1i
a op#ra cu aran0am#n%# $pa)ial# 5*a a*#a, (#ci o inteligen
spaial (# &nal% ni*#l6.
Prin urmare> e &ine de $tiut c! scorul coe'cientului intelectual
o&(inut %n urma aplic!rii unui test de inteli+en(! %$i pierde din
presta(ia de care se &ucura c?te-a decenii %n urm!. 0ac!
departa*area %n unc(ie de I.X. %n r?ndul ele-ilor este destul de
mare %n primii ani de $coal!> o dat! cu %naintarea %n -?rst! acest
criteriu %$i pierde din -aloare> pun?ndu=se accentul pe o
%ncadrare social! corespun.!toare.
1are un %nalt ni-el intelectual repre.int! sin+ura condi(ie care
ne determin! s! credem c! DFiul m#u #$%# (#1%#p%"7 Cu
si+uran(!> nu.
"5
#. A N6JSA N7EA8NJ A 8E81RA?
EEist! tendin(a de a catalo+a un copil ca 'ind <prostD din cau.!
c! 'nu )in# min%# c##a c#i $pui".
In c# m$ur # a(#*ra% ac#a$% a!rma)i#7 C% (# mul% #$%#
in;u#n)a% $ucc#$ul 1colar (# o m#mori# 3unK$la3 7 E$%# oar#
m#moria principala $au $in,ura *ino*a% (in cau.a cr#ia
#l#*ul nu r#)in# c##a c# ci%#1%# $au i $# $pun#7
n urma studiilor eectuate pe ele-ii cu de'cien(e mintale s=a
constatat c! 3ol'l memoriei lor este mai redus dec?t al
ele-ilor normali> procesul de 'e'orare 3olntar este
de'citar> A5area $i reprodcerea materialelor %n-!(ate este
mai ri+id!> iar reactali+area cuno$tin(elor are o 'delitate
redus! :Ro$ea> 8.> 1937;. 0e aici am putea tra+e conclu.ia c!> cu
c?t memoria copilului este mai sla&!> cu at?t el este <mai
prostu(D.
0e$i> luat! +lo&al> a'rma(ia are o anumit! -aloare de ade-!r>
ar f nedrept s ne limitm la ac#$%# constatri. 0e aceea
pro&lema tre&uie pri-it! mai %n proun.ime. 6! propunem deci s!
anali.!m $i al(i 2actori care pot determina ca perorman(ele s!
'e &une sau sla&eC
a. 'odl de or0ani+are a 'aterialli de 4n3%at 5(ac
#$%# 3in# $%ruc%ura%,
clar, conci$, $au nu6. Cu si+uran(!> dac! am pre.enta aceast!
lucrare su& orma unor
ra.e intermina&ile> !r! s! (inem cont de alineate> de capitole $i
su&capitole> !r! s!
e-iden(iem cu-intele :ra.ele; mai importante etc> cititorii ar
re(ine pu(in din ceea
ce citesc> ar o&osi repede $i s=ar %ntre&a la 'nal < C# *or $ .ic
1%ia 7". 6ina c! nu
au %n(eles &ine inorma(ia pre.entat! nu ar ' a cititorilor> ci a
autorilor> deoarece nu
au ost su'cient de eEplici(i. Prin urmare> %nainte de a da -ina pe
copil> c! nu poate
re(ine ceea ce i se spune sau ceea ce are de %n-!(at> p!rintele ar
tre&ui s! se asi+ure
%nt?i de calitatea materialului pre.entat.
&. dac 'ateriall este &ine 4n%eles.
2n material> c9iar dac! este lun+> se memorea.! mai u$or
atunci c?nd %n(ele+i despre ce e -or&a $i %(i orme.i o sc9em!
mintal!> sau cree.i un scenariu al con(inutului.
D# #:#mplu, mul)i prin)i #:clam mn(ri< 'Ui%# c# po#.i#
lung 1%i# copilul m#u/" $au 'Ui%# c%# cn%#c# a &n*)a%/". In
#n%u.ia$mul lor, (#%#rmina% (# p#r2orman)#l# can%i%a%i*# al#
copiilor, #i omi% un#ori $ $# a$i,ur# (ac copilul lor &n)#l#,#
3in# c##a c# r#pro(uc#.
0e aceea> timpul alocat memor!rii unor materiale care nu au
ost %n(elese este oarte mare> iar memorarea lor se ace uneori
cu mare eort.
!$
c. 2a'iliaritatea 'aterialli.
0ac! ceea ce i se cere copilului iese din sera lui de
preocup!ri> cu si+uran(! c! -or ' mari $anse ca eortul s!u s!
nu ai&! re.ultatele scontate.
D# mul%# ori, &n*)%orii au 2o$% $urprin1i $ con$%a%# c unii
#l#*i 5p# car# #i &i con$i(#rau incapa3ili $ 2ac 2a) $olici%rilor
1colar# 1i car# nu r#u1#au $ &n*#)# p# (# ro$% o po#.i# (# =
$%ro2#6, cuno1%#au %o)i 0uc%orii 5inclu$i* r#.#r*#l#6 unor #c+ip#
(# 2o%3al mai mul% $au mai pu)in c#l#3r#. A*#au ac#i copii o
m#mori# (#!ci%ar 7 Cu $i,uran), nu. Doar c c##a c# li $# c#r#a
$ &n*#)# l# #ra n#2amiliar. In plu$, nu #rau $u!ci#n% (# motivai
$ m#mor#.# po#.ia.
d. 0radl de 'oti3are.
8oti-a(ia *oac! un rol esen(ial %n orice orm! de acti-itate. 1
moti-are optim! poate determina indi-idul s!=$i aloce ener+iile
de care dispune la maEim> pentru a putea 'nali.a acti-itatea
%nceput!.
D# #:#mplu, prin)ii car# au &n%mpina% pro3l#m# cu copiii 1i
nu l# ,$#$c r#.ol*ar# *or r#)in# mai mul% (in ac#a$% lucrar#
(#c% c#i car# o r$2oi#$c (oar p#n%ru a1i &m3o,)i cul%ura
,#n#ral.
Prin urmare> eortul pe care=l depun p!rin(ii pentru a=i a*uta pe
copii s! memore.e &ine anumite sarcini> ar ' mai olositor dac! ar
' depus pentru a=i con-in+e pe copii de utilitatea a ceea ce ac.
e. condi%iile 4n care are Ioc
'e'orarea.
/ a'&ian%a :condi(iile eEterne;.
E-ident> toat! lumea $tie c! re(ii mai &ine atunci c?nd nu este
+!l!+ie %n *urul t!u> c?nd nu e$ti deran*at. Ins!> ceea ce pu(ini
$tiu> este aptul c! dac! %n-e(i %ntr=o anumit! am&ian(! :acas!
sau la munte;> atunci c?nd -a tre&ui s! reproduci ceea ce ai
memorat> -ei a-ea o perorman(! mai sc!.ut! cu /0W dac!
am&ian(a nu mai este aceea$i :7doroP B.> 199/;.
In $p#cial c#i car# au 2o$% $%u(#n)i &1i amin%#$c cu .m3#%ul
p# 3u.# cum, &n *acan)# 5la mar#, (# #:#mplu6, crau (up #i
.#ci (# cur$uri ca $ mai &n*#)# pu)in ' cn( *or a*#a %imp li3#r
", ' cn( $# *or o(i+ni", p#n%ru $#$iun#a c# $# apropia. E*i(#n%
c, a%unci cn( au r#u1i% $ &n*#)# c#*a, o(a% a0un1i aca$ au
r#ali.a% c nu &1i mai a(uc amin%# mar# lucru (in c# au &n*)a%.
Prin urmare> e limpede c! ideal ar ' ca acti-itatea de
memorare a cuno$tin(elor academice s! 'e reali.at! la 1coal,
deoarece acolo eEist! $i o am3ian) c# 2a*ori.#a. $%u(iul.
1dat! a*uns acas!> copilul -a ace eorturi mai mari s! memore.e
materialele cerute> de aceea> uneori> temele pentru acas! sunt
un c9in pentru ele-i.
!7
/ dispo+i%ia copilli :condi(iile interne;.
Cu to(ii $tim c! %n momente de o&oseal!> de &oal!> de
indispo.i(ie etc. nu o&(inem acelea$i perorman(e ca atunci c?nd
ne sim(im &ine $i> cu si+uran(!> nici un p!rinte nu are preten(ia
de la copilul s!u s! %n-e(e c?nd> de eEemplu> are +rip!. Totu$i>
ceea ce pu(in! lume cunoa$te e aptul c!> dac! am memorat
ce-a %n timp ce ne a,am %ntr=o anumit! dispo.i(ie> putem
reactuali.a mai &ine atunci c?nd ne a,!m %n aceea$i dispo.i(ie.
Atunci c?nd solicit!m copilului s! memore.e ce-a> tre&uie s!
(inem seama $i de dispo.i(ia %n care se a,!.
2.itarea inten%ionat. EEplica(ia acestui enomen :cunoscut
$i su& denumirea
de represie=1 pro-ine din curentul psi9analitic promo-at de
@reud $i de discipolii
s!i. Atunci c?nd de un anumit o&iect> de o anumit! persoan!
sau de o anumit!
%nt?mplare ne lea+! amintiri nepl!cute> a-em tendin(a de a
reprima tot ceea ce ne
aminte$te de ele> de a le uita.
Prin urmar#, # %o%al ina(#c*a% $ c#r#m unui copil $ &n*#)# o
l#c)i# &n %imp c# $%, (# #:#mplu, la coa( la (#n%i$%.
0. e2ectl FAN :acts added to nodes Y inorma(ii
super,ue;. Acesta apare %n
ca.ul %n care oerim prea multe inorma(ii colaterale. Astel> cu c?t
a-em mai multe
inorma(ii adiacente> cu at?t ne este mai +reu s! ne reamintim cu
eEactitate sarcina
primit! :8iclea 8.> 1999;.
D# #:#mplu, cn( &i $pun#m copilului ' G#or,#, (u%# pn
la compl#: $ cump#ri 3#r#, p#n%ru c *in# n#n#a Emil la noi $
n# r#par# ma1ina (# $pla% 1i cn( lucr#a. 1%ii c lui &i plac# $
3#a 3#r# 3run, c %r#3ui# $ $pl +ain#l# pn min# 1i apoi $
&)i 2aci %#m#l# c min# ai lucrar# (# con%rol". A%unci cn( copilul
*a &n%r#a3 ' C# $ 2ac 7 ", ar ! anormal $i r$pun(#m ' C# 7
A%%a nu &n)#l#,i 7 Du%# 1i cumpr 3#r#/ "
E. inter2eren%a :unele cuno$tin(e de*a %n-!(ate> %mpiedic!
memorarea unor noi inorma(ii;.
Dac, (# #:#mplu, un copil au(# aca$ (# mai mul%# ori ' Ti
am cumpra% un %r#lin," $au 'Papucii )i$ &n +ol", cu ,r#u $# *a
o3i1nui c (# 2ap% '%r#lin,ul" # '%r#nin," 1i 'papucii" $un%
papuci". 0e aceea> este de preerat ca educa(ia pe care
copilul o prime$te acas! s! se corele.e cu cea de la $coal!>
inclusi- su& aspectul -oca&ularului olosit.
7i+ur c! ar ' prea mult s! credem c! -e(i (ine cont de to(i
2actorii pre.enta(i mai sus %nainte de a=1 certa pe copil c! a
!cut o +re$eal! din cau.! c! <a uitatDA %ns!
!,
sper!m c! m!car anumite aspecte dintre cele amintite au reu$it
s! -! capte.e aten(ia $i s! -! determine s! %n(ele+e(i mai &ine
<ce e %n minteaD copilului dumnea-oastr!.
Dar pu%#m a!rma c 'a m#mora" &n$#amn 'a &n*)a"/
C9iar dac! %n unele situa(ii se pare c! cele dou! no(iuni sunt
identice> totu$i acti-itatea de %n-!(are nu se reduce la simpla
memorare. Ac%i*i%a%#a (# &n*)ar# repre.int! o #:p#ri#n) prin
care trece copilul> eEperien(! ce poate ' reali.at! prin mai multe
modalit!(i. 8emoria are rol doar %n cule+erea> stocarea $i
reactuali.area inorma(iilor o&(inute> %ns! %n-!(area repre.int! un
proces mult mai amplu.
/. I8P1RTANSA BI8OA42B2I
n primii ani de -ia(! asist!m la o spectaculoas! de.-oltare a
li'&a@li care s=a do-edit a ' unul dintre enomenele psi9ice
cu rol esen(ial %n de.-oltarea 'ec!rei persoane. 0esi+ur>
poticnelile pe care pre$colarii le au %n %ncercarea lor de a se
eEprima corect repre.int! de cele mai multe ori o surs! de
amu.ament pentru adul(i> %ns! dac! acest enomen se eEtinde %n
timp :dup! -?rsta $colar!; atunci tre&uie luate m!suri.
Ceea ce tre&uie s! $tie un p!rinte este c! li'&a@l se a,!
%ntr=o str?ns! le+!tur! cu 0Dndirea $i> prin urmare> modul %n
care un copil $i=l %nsu$e$te in,uen(ea.! de.-oltarea ulterioar! a
+?ndirii $i a personalit!(ii acestuia.
Pu%#m apr#cia, la ni*#lul $im)ului comun, c un copil #$%#
in%#li,#n% a%unci cn( (o*#(#1%# c ar# un *oca3ular 3o,a%,
a(#c*a% $i%ua)iilor &n car# $# a;, 2olo$in( cor#c% r#,ulil#
,rama%ical#. Dar c#i car# au ci%i% pa,inil# pr#c#(#n%# *or 1%i
(#0a $ pr#ci.#.# c ac#l copil (o*#(#1%# o inteligen verbal
1i social $up#rioar 2r a a*#a (o*#.i &n c##a c# pri*#1%#, (#
#:#mplu, inteligena practic.
ns! lim&a*ul nu poate ' ac9i.i(ionat oric?nd> speciali$tii
:7doroP> 199/; consider?nd c! eEist! o perioad! critic! p?n! la
care acesta poate ' ac9i.i(ionat %n mod corespun.!tor> dup! care
eorturile de recuperare sunt oarte ane-oioase $i cu re.ultate
minime. EEemplul urm!tor consider!m c! este edi'cator %n
acest sensC
In ?>O@ o 2#%i) (# ?U ani 5G#ni#6 a 2o$% ,$i% (# c%r# ni1%#
munci%ori &n%ro 3arac i.ola%. 4a (o*#(i% ul%#rior c 2u$#$#
)inu% acolo (#par%# (# oric# con%ac% $ocial, (# cn( #ra 2oar%#
mic. In ?>F?, (up o (#ca( (# la in%#,rar#a #i &n $oci#%a%#, &n
ciu(a a$i$%#n)#i m#(ical# 1i p$i+op#(a,o,ic# (# car# a 3#n#!cia%,
G#ni# nu r#u1#a (#c% $ comunic# $impli$%, cu 2oar%# mul%#
,r#1#li $in%ac%ic#.
"9
n 'nal putem tra+e cel pu(in dou! conclu.iiC
- -or&irea copiilor tre&uie %ncura*at! $i corectat! de timpuriu
:!r! a c!dea %n
eEtrema opus!> a p!rintelui cic!litor> stresant> care=$i
sanc(ionea.! copilul pentru
orice +re$eal!;A
- atunci c?nd deectele de -or&ire se prelun+esc %n timp este
&ine s! se apele.e
la un lo+oped. 2nele tul&ur!ri pot ' -indecate de timp> altele>
doar de specialist.
I+norarea acestor aspecte poate atra+e dup! sine insccese
#colare1 care se pot a+ra-a %n timp 5(# #:#mplu, un #l#* car#
nu poa%# pronun)a 3in# anumi%# $un#%#, *a &n%mpina (i!cul%)i
&n ci%ir#a 1i $cri#r#a lor, iar, cu %impul, (in ac#a$% cau. *a
rmn# mult &n urma col#,ilor, la &n*)%ur6 sau %i pot aecta
personalitatea 5un ap$%or compl#: (# in2#riori%a%#6.
". 41C2B MI 0ET61BTAREA I8AIINASIEI
Gocl repre.int! o orm! undamental! de acti-itate care
apare spontan din tre&uin(a de ac(iune $i tr!ire emo(ional! a
oric!rei persoane. Acesta> de$i mult! lume consider! c! este
caracteristic doar copiilor> se re+!se$te pe tot parcursul
eEisten(ei indi-idului.
Astel> %nc! (in prim#l# luni (# *ia), copilul ini(ia.! orme de
acti-itate care %i pro-oac! pl!cere 5$cu%urar#a 0ucriilor p#n%ru a
pro(uc# .,omo%#, $c+im3uri (# ,#$%uri cu a(ul)ii #%c6.
ncep?nd cu *r$%a (# J ani, copilul %$i de.-olt! capacitatea
sim&olic!> ceea ce %nseamn! c! are a&ilitatea de a %nlocui un
o&iect care nu este pre.ent> cu un 7I8O1B care poate ' repre.entat
de cu*in%#, o3i#c%#, ima,ini min%al# $au ac)iuni. D# #:#mplu, o
3uca% (# l#mn poa%# (#*#ni un %#l#2on mo3il, o ma1in $au
un animal, (up pr#2#rin)#l# copilului. Ba aceast! -?rst! :#=3 ani;>
premer+!toare -?rstei $colare mici> de$i copiii dau impresia c! se
*oac! %mpreun!> %n realitate> de cele mai multe ori> %$i construiesc
indi-idual propriile scenarii.
0up! in%rar#a &n 1coal :3 ani;> colecti-ul %ncepe s! *oace un rol
oarte important %n -ia(a copiilor> iar *ocurile do&?ndesc din ce %n
ce mai mult o amprent! social!. 0e acum> copiilor le place %n
mod deose&it s! ini(ie.e *ocuri care s!=i implice $i pe cole+ii lor>
d?ndu=le $ansa s! do-edeasc! de ce sunt capa&ili. 4ocurile po(
s! se &a.e.e pe a&ilit!(ile lor !.ic#, pe a&ilit!(ile in%#l#c%ual# sau>
mai ales> pe cele *#r3al#.
0ac!> o dat! cu intrarea %n $coal!> *ocurile %ncep s! se
or+ani.e.e tot mai mult pe &a.! de %ntreceri> concursuri> de la
-?rsta pr#a(ol#$c#n)#i 1i a(ol#$c#n)#i :%ncep?nd cu 1#=1/ ani;
acest sistem competi(ional predomin! %n acti-itatea ludic! a
tinerilor. Adolescen(a este -?rsta la care ei tre&uie s! arate ceea
ce au> ceea ce pot>
:7
iar acest lucru are o -aloare cu at?t mai mare cu c?t se compar!
cu partenerii lor de *oac!> cu cole+ii de la $coal! 5(# #:#mplu,
comp#%i)iil# $por%i*# $un% un pr#%#:% 2oar%# 3un p#n%ru a1i #%ala
mi#$%ria6.
1 surs! important! de amu.ament la aceast! -?rst! o
constituie <duelurile -er&aleD> sc9im&urile de replici. Aceast!
orm! -er&al! a *ocului se -a de.-olta $i -a predomina acti-itatea
ludic! la *r$%a a(ul%. Prin urmare $i sc9im&urile de replici> *ocurile
de cu-inte> +lumele pot ' considerate <orme undamentale de
acti-itate care apar spontan din tre&uin(a de dinamism $i tr!ire
emo(ional!D> 'ind %ns! speci'ce -?rstei adulte. Acestea solicit!
mai mult sera intelectual! $i aecti-! a persoanelor implicate %n
acti-itate $i implic! mai pu(in aspecte de natur! '.ic! 5car#
pr#(omin &n ac%i*i%a%#a copiilor6D de>aceea a-em tendin(a de a le
eEclude din cate+oria *ocurilor.
In%r#3ar#< D# c# a%unci cn( n# a;m, la o p#%r#c#r#
&mpr#un cu copiii, c#i mici %r#3ui# $ a1%#p%# pn la '$par%ul
c+#2ului" 1i nu in*#r$, a(ic prin)ii $ pl#c# cn( copiii au
%#rmina% 0oaca 7
R$pun$ 5(# ?@ punc%#6< Doar p#n%ru c prin)ii au o
au%ori%a%# mai mar#, nu p#n%ru c ac%i*i%a%#a lor ar ! ' mai
impor%an% " $au ' mai $#rioa$ " (#c% c#a a copiilor.
0ar ce +re$eli suntem tenta(i s! acem mai rec-ent> atunci
c?nd -edem copiii *uc?ndu=se?
- CGocl este doar o 'odalitate prin care copill 4#i
ocp ti'pl). Tre&uie
$tiut %ns! c! timpul petrecut de copil *uc?ndu=se nu este timp
pierdut> ci timp c?$ti+at>
%n unc(ie de natura *ocului> copilulC
- %$i poate orma unele a3ili%)i !.ic# :manipularea unor
o&iecte> men(inerea
ec9ili&rului> aler+are> c!(!rat etc;A
= %$i de.-olt! ,n(ir#a, %n special capacit!(ile de anali.! $i
sinte.!> de o&ser-are a realit!(ii %ncon*ur!toare> %ntr=un mod
or+ani.at> sistematic :clasi'carea o&iectelor dup! %nsu$iri
comune> sesi.area deose&irilor dintre ele etc;> de a +enerali.a
sau particulari.a etcA
- %$i %m&o+!(e$te *olumul cuno1%in)#lor despre lumea
%ncon*ur!toareA
- %$i de.-olt! lim3a0ul, at?t din punctul de -edere al ormei de
eEprimare :topic!>
structur!;> c?t $i din punctul de -edere al con(inutului
:-oca&ular;A
- %$i de.-olt! ima,ina)ia %n special prin intermediul *ocurilor de
crea(ie :pe care
le -om detalia %n cele ce urmea.!;A
- poate %n-!(a lucruri noi despre r#la)iil# $ocial#, despre cum
ar ' &ine $i cum
nu ar ' indicat s! se comporte cu oameniiA
- %$i ormea.! %r$%uri po.i%i*# (# carac%#r :perse-eren(!> cura*>
spirit de ini(iati-!
etc;.
Tre&uie men(ionat aptul c! nu toate *ocurile repre.int!
acti-it!(i constructi-eF
= <2n ele- tre&uie s! %n-e(e> nu s! se *oaceD. 0in p!cate>
pentru mul(i adul(i>
*ocul repre.int! o acti-itate <pueril!D> <neserioas!D> care ar
%mpiedica procesul de
maturi.are al copilului lor. Tre&uie a-ut %ns! %n -edere c! aceast!
orm! de acti-itate
pro-oac! o deose&it! pl!cere. Nimeni nu tre&uie s!
recompense.e copilul pentru
c! se *oac!> deoarece *ocul repre.int! %n sine o r!splat!. Ac#$%
lucru #$%# 2oar%#
impor%an% (#oar#c# $# 1%i# c oric# in(i*i( &n*a) mai 3in# a%unci
cn( &i 2ac# plc#r#
2orma (# ac%i*i%a%# p# car# o (#$21oar, oric# p#r$oan ar# o
pro(uc%i*i%a%# mai
mar# la lucru a%unci cn( 2ac# c#*a cu plc#r#.
0eci> ceea ce %n-a(! copilul prin *oc> re(ine mult mai &ine $i se
%ntip!re$te pentru mai mult timp dec?t dac! ar %n-!(a din
o&li+a(ie. 0e aceea> %n acti-it!(ile de %n-!(are pe care le
des!$oar! copiii la $coal! e preera&il s! se utili.e.e c?t mai
multe *ocuri didactice.
= <N=are rost s!=i mai cump!r *uc!rii> c! pe toate le stric!D.
E &ine de $tiut
c! un &!iat care de.mem&rea.! ma$inu(ele pe care tocmai le=a
primit %n dar sau o
at! care scoate 9ainele unei p!pu$i noi> nu ace acest lucru
pentru a le ace %n ciud!
p!rin(ilor> ci o ace de cele mai multe ori din curio.itate. Prin
urmare> uneori este
total nepotri-it! atitudinea p!rinteluiC 'Tu $%rici %o% c#)i cumpr/ &)i
3a)i 0oc (# munca
m#a/".
Pe de alt! parte> s=a constatat c! uneori p!rin(ii le cump!r!
copiilor *uc!rii !r! a se preocupa dac! copilul %$i dore$te
neap!rat acea *uc!rie sau dac! poate aprecia la ade-!rata lui
-aloare +estul !cut de c!tre p!rinte. 0e aceea> e &ine s!
e-it!m s!=i acem copilului eEa+erat de multe daruri> dac! dorim
ca acesta s! ai&! +ri*! de ele.
0e asemenea> dac! dorim ca el s! se &ucure de *uc!riile
primite cadou> e &ine ca ele s! 'e oerite cu oca.ii speciale> prin
care s!=1 <premie.eD pentru un moti- clar #:plica% 5.i (#
na1%#r#, c1%i,ar#a unui concur$, o 2ap% 3un6. In consecin(!>
e contraindicat ca primirea de c!tre copil a cadourilor s! se
transorme %ntr=o o&i$nuin(!.
n conclu.ie> *ocul are un rol undamental %n de.-oltarea
armonioas! a copilului> %n special prin intermediul *ocurilor de
crea(ie> copilul %$i poate de.-olta ima,ina)ia, proces psi9ic
compleE care are o importan(! oarte mare %n de.-oltarea
capacit!(ii de cunoa$tere. 1rice om normal posed! ima+ina(ieA
putem spune %ns! despre un copil c! are o ima+ina(ie mai
&o+at! sau mai s!rac! :mai pu(in de.-oltat!;.
4ocurile de crea(ie :1.unu 0.> 1995; pot a-ea $u3i#c%# (in
*ia%a co%i(ian :de=a amilia> de=a $coala;> $u3i#c%# (in po*#1%i,
(in !lm# ar%i$%ic# ori (#$#n# anima%#
:Ro&ocop> 7coo&N=0oo; sau pot ' 0ocuri (# con$%ruc)i# :din
cu&uri;. Toate aceste *ocuri permit copiilor s! intre %n lumea
persona*elor pe care le interpretea.!> s! ai&!
:"
atitudini> sentimente similare cu ale persona*elor respecti-e>
s! +?ndeasc! din perspecti-a acestora> s! anticipe.e anumite
acti-it!(i $i c9iar s! *oace dierite roluri %n acela$i timp.
Copilul %$i poate construi astel un uni-ers prin intermediul
c!ruia s! ai&! acces la normele $i -alorile promo-ate de
societate> care s! constituie o punte de le+!tur! %ntre lumea sa
interioar! $i lumea %ncon*ur!toare. Prin intermediul *ocului>
copilul se poate eEprima cel mai &ine> a$a cum nu poate s! o
ac! prin cu-inte> cu con(i)ia $l remarce $i s-l neleag
cineva.
5. PER71NABITATEA
EEist! %ntip!rite %n lim&a*ul u.ual eEpresii de +enul '#$%#
un om 2r p#r$onali%a%#" sau 'ar# o p#r$onali%a%# pu%#rnic"K>
prin care se %ncearc! %n c?te-a cu-inte caracteri.area unei
persoane.
Dar c# (#$#mn#a. no)iun#a (# p#r$onali%a%#7 Pu%#m $pun#
c unii au, iar al)ii nau p#r$onali%a%#7 Pu%#m i#rar+i.a oam#nii
&n 2unc)i# (# c% (# pu%#rnic l# #$%# p#r$onali%a%#a 7
Personalitatea 5&n lim3a la%in persana Y ma$c, p#r$ona0,
rol6 se poate de'ni succint ca 'ind un ansam&lu de tr!s!turi
unice> relati- constante> ale elului %n care +?ndim> sim(im $i ne
comport!m. Altel spus> personalitatea include elementele
esen(iale> de'nitorii prin care o persoan! se distin+e de cele din
*urul s!u> rolul pe care %l *oac! cel mai rec-ent pe scena -ie(ii
sociale $i pri-ate.
Pu%#m $pun# (#$pr# o p#r$oan c #$%# (i$ciplina%,
n#$i,ur, au%ocri%ic, $ocia3il, ciclitoare #%c. 4# poa%#
&n%mpla ca %oa%# ac#$%# %r$%uri $ i $# po%ri*#a$c &n ac#la1i
%imp $au po% i#1i &n #*i(#n) &n con%#:%# (i2#ri%#. Iar, a%unci, car#
(in%r# ac#$%#a o carac%#ri.#a. cel mai 3in#7
Atunci c?nd %ncerc!m s! caracteri.!m pe cine-a> tre&uie s! ne
asi+ur!m c! acea tr!s!tur! se maniest! relati- con$%an% %n orice
conteEt. Aceasta se %nt?mpl! c?nd> de pild!> at?t p!rin(ii> c?t $i
%n-!(!toarea> cole+ii de $coal! sau prietenii spun despre un copil
cam acela$i lucru.
D# #:#mplu, a%unci cn( .ic#m 'Alina #$%# %imi( ", # 3in# $
1%im c a!rma)ia noa$%r $# 3a.#a. p# o3$#r*a)ii r#ali.a%# (in
mai mul%# p#r$p#c%i*#. Dac Alina #$%# %imi( aca$, &n $c+im3
la 1coal $au la 0oac $# (o*#(#1%# a f foarte comunica%i*,
$ocia3il, a%unci pro3a3il c aca$ nu 3#n#!cia. (# un clima%
car# $ &i p#rmi% s $# poa% #:prima $u!ci#n% (# 3in#.
:9
/rin urmar#, Alina nu #$%# %imi( ci $# compor% cu %imi(i%a%#
&n anumi%# con%#:%#. Ea poa%# !, &n $c+im3, %o% %impul 5&n oric#
con%#:%6 ama3il, #,oi$% $au +arnic.
0up! ce am %n(eles la ce se reer! no(iunea de personalitate>
este e-ident aptul c! 'ecare dintre noi are personalitatea
proprie. Prin urmare> nu eEist! oameni !r! personalitate. Putem
e-entual s! spunem c! unii au tr!s!turi de personalitate mai
mult sau mai pu(in eEprimate.
n sc9im&> dac! dorim s! clasi'c!m oamenii %n unc(ie de
personalitatea lor> tre&uie s! cunoa$tem di'ensinile
personalit%ii $i anume %#mp#ram#n%ul, carac%#rul 1i
ap%i%u(inil#.
:.1. (EMPERAMEN(UL
0intre toate dimensiunile personalit!(ii> %#mp#ram#n%ul este
cea mai accesi&il! $i u$or de identi'cat> deoarece ne oer!
inorma(ii %n le+!tur! cu can%i%a%#a (# #n#r,i# (# car# (i$pun# o
p#r$oan.
A$%2#l, &n 2unc)i# (# %#mp#ram#n%ul p# car# &l ar#, un copil
poa%# ! mai lini$tit, r#%ra$, calm, #c+ili3ra% $au (impo%ri*
poa%# ! #n#r,ic, a,i%a%, impul$i*. Aceste tr!s!turi pot ' -i.i&ile
at?t %n mi$c!ri> c?t $i %n -or&ire sau +?ndire.
Clasi'carea temperamentelor se ace %n unc(ie de +radul
de $%a3ili%a%#K in$%a3ili%a%# #mo)ional $i +radul de #:%ra*#r%ir#
Kin%ro*#r%ir# :orientare predominant! %nspre lumea eEterioar! sau
spre cea interioar!;. Astel> din %m&inarea celor doi parametri>
re.ult! " tipuri temperamentale undamentale :Radu 1.> 1991>
Bittauer R> 1999;C
a. 'elancolicl 'instabil 1i introvertit(
6er&ul care %l de'ne$teC A IN0I.
Acest tip temperamental e considerat ca apar(in?nd +eniilor.
Insta&ilitatea %i ace s! 'e mereu nemul(umi(i> s! reia ac(iunile>
de-enind p#r2#c)ioni1%i. Ei sunt oarte anali%ici, nu se mul(umesc
cu <am&ala*ulD> ci caut! <mie.ulD pro&lemei cu care se conrunt!.
8elancolicii au oarte mult! r3(ar#, 'ind %n stare s! ac!
munci pe care unii le=ar considera plictisitoare :de mi+al!;> dac!
pre-!d un re.ultat concret %n -iitor. In +eneral> sunt retra$i %n
sine> preer! s! lucre.e in(i*i(ual, deoarece consider! c!
munca %n ec9ip! antrenea.! dup! sine discu(ii> care nu ac
altce-a dec?t s! %ncetineasc! ritmul de lucru. Pentru ei
$#rio.i%a%#a $i (#c#n)a repre.int! calit!(i cu care se m?ndresc> %n
timp ce pentru al(ii aceste tr!s!turi repre.int! deecte. 0in aceast!
cau.!> se %nt?mpl! ca $o3ri#%a%#a de care dau do-ad! s! 'e
considerat! plic%i$i%oar# de c!tre san+-inici sau de c!tre colerici.
8elancolicii +?ndesc oarte ordonat, precis, snt %nclina(i
s! catalo+9e.e> s! clasi'ce s! alc!tuiasc! $c+#m#. 0e
asemenea> pot ' eEtrem de ateni la (#%alii #i %$i 'Eea.!
standarde aproape de perfeciune, $i=i ale+ prietenii cu
mult! precau(ie. Ins!> odat! ce $i=au ales un prieten> ei sunt %n
stare s! manieste a(! de el sentimente de lung durat. 4n
plus> sensibilitatea crescut! a melancolicilor %i ace s! 'e oarte
ateni la nevoile celorlali $i s! manieste o mare capacitate
empatic.
Pe de alt! parte> melancolicii au o capacitate de lucru
redus %n condi(ii de suprasolicitare $i sunt %n ,#n#ral puternic
afectai de insuccese :se descura*ea.!;. 0itmul ac(iunilor>
+?ndurilor sau al cu-intelor este foarte lent, apt care %i -a
de.a-anta*a %n condi(ii de competi(ie $i %i -a determina s! se
nc&id n sine :s! se reu+ie.e %n ima+inar;.
8elancolicii sunt> %n +eneral> %nclina(i spre pesimism,
pre-!.?nd <pro&lemeD %nainte ca acestea s! apar!. Be ace
pl!cere s! se lamente!e, a$tept?nd s! 'e comp!timi(i.
&. He0'aticl 'stabil $i introvertit(
6er&ul care %l de'ne$teC A BINIMTI
Temperamentul ,e+matic se caracteri.ea.! prin stabilitate $i
ec&ilibru. Persoanele care se %nscriu %n aceast! cate+orie> sunt
'ri puternice> au mult! %ncredere %n sine> %nc?t maniest! mult!
toleran a(! de ceea ce se %nt?mpl! %n*ur> d?nd impresia c!
nimic nu %i deran*ea.!. Au mult! rbdare, maniest! siguran
%n tot ceea ce ac $i dau do-ad! de o mare capacitate de
munc.
Asemeni melancolicilor> ,e+maticii sunt oarte con$tiincio$i $i
$#rio1i, petrec?nd mult timp %n singurtate. Ei sunt buni
asculttori, discrei, inofensivi, a-?nd mari calit!(i de
mediatori %n re.ol-area con,ictelor.
@aptul c! nu au aspira(ii oarte %nalte> %i ace s! se
mulumeasc cu puin $i s! nu fe orgolio$i. Ec9ili&rul
emo(ional le permite s! ai&! sentimente durabile care cu
+reu se sc9im&! %n timp.
0in cau.a ritmului lent de lucru $i apatiei pe care o de+a*!>
,e+maticii pot ' considera(i lene$i $i de!interesai. Pe ei pare
c! nu i entu!iasmea! nimic $i te las! s! %n(ele+i c! de apt
'nimic nu # nou $u3 $oar#".
@le+maticilor nu le place s!=$i asume responsabilitatea,
nu le place s! 'e n centrul ateniei deoarece nu au ne-oie
de aprecierea celor din *ur. 0e o&icei ei sunt mpotriva
sc&imbrilor, maniest?nd ncp"nare, rigiditate $i
nclinaie spre rutin.
c. san03inicl 'stabil $i e#travertit(
6er&ul care %l de'ne$teC A BORII
::
7an+-inicii sunt persoane oarte $ocia3il#, popular#, care %$i ac
sim(it! pre.en(a de %ndat! ce intr! %ntr=o colecti-itate. 0e altel> ei
ador! s! 'e admira(i> sim(indu=se minunat %n mi*locul mul(imii>
atunci c?nd au toate pri-irile a(intite asupra lor.
Be place tot ceea ce este nou, in#(i%, de aceea apari(ia
situa(iilor nemai%nt?lnite p?n! atunci &i $%imul#a., %i ace s! se
simt! pro*oca)i. 7an+-inicii au o mare a&ilitate de a ace
cuno$tin(! rapid cu persoane necunoscute> iar dup! c?te-a
momente petrecute %mpreun!> %(i las! impresia c! se cunosc de
o -e$nicie.
7pre deose&ire de ,e+matici> ei au un ri%m al#r% maniestat
at?t acti-it!(ile pe care le ini(ia.!> c?t $i %n -or&ire $i +?ndire. Ei
%$i #%al#a. r#p#(# po$i3ili%)il# $i %r#c cu u1urin) p#$%#
in$ucc#$#. 8ai mult dec?t at?t> san+-inicii au talentul de a
transorma munca %n distrac(ie> de+a*?nd optimism $i %n-eselind
-ia(a celor care %i %ncon*oar!. Ei sunt oarte #n#r,ici $i #n%u.ia1%i
aproape de orice <nimicD. Be place s! eEa+ere.e atunci c?nd
po-estesc> aduc?nd %n acest el un plus de culoare $i -italitate
con-ersa(iei.
Pe de alt! parte> san+-inicii sunt persoane pe care nu
&n%o(#auna %# po)i 3a.a :a$a cum te po(i &a.a pe ,e+matici sau
pe melancolici;. Promit cu u$urin(! $i se an+a*ea.! de multe ori
%n dierite acti-it!(i> (ar rar#ori $# )in (# promi$iun#. 0e multe
ori ei doar *or3#$c, nu 2ac. 2$urin(a cu care a&ordea.! -ia(a> %i
ace s! 'e considera(i ima%uri.
7an+-inicii nu au ne-oie de prieteni ade-!ra(i> ci mai
de+ra&! de a(mira%ori. 0e aceea> se poate %nt?mpla s!
constat!m c! pentru ei sunt mai impor%an%# n#*oil# c#lorlal)i,
dec?t cele ale amiliei sau ale prietenilor. %n plus> aptul c! ei se
pun %ntotdeauna %n mi*locul e-enimentelor> %i ace s! nu !#
(i$poni3ili p#n%ru a a$cul%a n#ca.ul cui*a, s! nu ai&! r!&dare
pentru pro&lemele celorlal(i $i s! nu se implice %n nici o situa(ie
tra+ic!. @aptul c! trec cu u$urin(! peste pro&lemele care apar>
le diminuea.! oarte mult spiritul autocritic> ei consider?ndu=se
aproape !r! deecte.
0ac! -ia(a aecti-! a san+-inicilor este dominat! de tr!iri
emo(ionale puternice> $#n%im#n%#l# pe care ei le au a(! de
anumite persoane sunt $up#r!cial#, deoarece simt %ntotdeauna
ne-oia de -aria(ie.
d. colericul 5in$%a3il 1i #:%ra*#r%i%6
6er&ul care %l de'ne$teC A @ACE
Temperamentul coleric este temperamentul li(#rilor, al
oam#nilor (# ac)iun#. Pentru persoanele cu acest temperament
nu se pune pro&lema (ac %$i -or atin+e scopul> ci cn( se -a
%nt?mpla aceasta. Colericii sunt oarte am3i)io1i, or,olio1i $i
pu%#rnic ori#n%a)i $pr# $copD de multe ori> pentru ei nu con%#a.
mi0loac#l# prin care %$i atin+ ceea ce $i=au propus at?ta timp c?t
-or ' c1%i,%ori.
Colericii sunt oarte impul$i*i, #n#r,ici, a,i%a)i, maniest?nd
totodat! mult cura0 atunci c?nd se pune pro&lema asum!rii de
riscuri. Pot lua (#ci.ii #!ci#n%# 1i promp%#
:$
%n ca.uri de cri.!> pot re!olva problemele aprte #i pot s!
economiseasc timp. Be ace pl!cere atunci c?nd li se opune
re.isten(! $i sa-urea.! situa(iile com&atante cu cea mai mare
pl!cere. 0e aceea> ei sunt n$cu)i p#n%ru comp#%i)ii.
0in cau.! c! sunt !ri in$%a3il#, colericii resimt %n
permanen(! ne-oia de sc9im&areA ei sunt op%imi1%i, cr#a%i*i,
#!ci#n)i %n acti-itate> interesa(i de tot ceea ce e nou> inedit.
Tr!iesc at?t de intens pre.entul %nc?t> pentru colerici nu
contea.! oarte mult aptul c! cine-a ar putea sueri de pe urma
ac(iunilor lor> de aceea ei ri$c $ rmn 2r pri#%#niD rela(iile pe
care ei le consider! a ' de <prietenieD sunt %n realitate doar rela(ii
proesionale> <de aaceriD. Poten(iala lips! de popularitate a
colericilor mai re+lt #i din still despotic de a condce1 din
2aptl c foarte rar $i asum vina '1u am dreptatel"( #i
c nu accept sfaturi.
Colericii sunt dependeni de munc 5'can(i(a)i la in2arc%"6
$i %i presea.! pe ceilal(i s! 'e ca $i ei. 2u au rbdare,
capacitatea empatic este foarte sc!ut $i din aceast!
cau.! uneori sunt considera(i ca 'ind (uri, '3(rani".
Totodat!> ei sunt incapabili de a reali!a munci de migal #i
se plictisesc repede de ceea ce ac.
Asemeni san+-inicilor> colericii au tr!iri emo(ionale
puternice> dar care nu (ur#a. pr#a mul% &n %imp. Aceste
eEplo.ii emo(ionale sunt alternate cu p#rioa( (# (#l$ar#, de
inacti-itate :do-ad! a insta&ilit!(ii;. n plus. colericii au o
%nclina(ie deose&it! spre dramati!ri, e#agerri, spre
declan$area strilor de alarm.
E:#rci)iu< Cr#i ca%#,orii %#mp#ram#n%al# apar)in#)i7 Dar
$o)ulK$o)ia7 Dar copilul (*oa$%r3
Pentru o mai &un! %n(ele+ere a persoanelor din
perspecti-a cate+oriei temperamentale c!reia %i apar(in> sunt
necesare c?te-a preci.!riC
= n e5ist tipri te'pera'entale pre. Atunci c?nd a(i
%ncercat s! ace(i
eEerci(iul de mai sus> cu si+uran(! c! a(i %nt?mpinat di'cult!(i>
deoarece> pro&a&il>
a(i %nt?lnit la o persoan!> tr!s!turi care se potri-esc mai multor
tipuri temperamentale.
Prin urmare> putem re+!si %n structura personalit!(ii unui
coleric $i tr!s!turi speci'ce san+-inicului :ec9ili&ru emo(ional
sau capacitate de lucru %ndelun+at!;.
= nu eEist! te'pera'ente &ne sa rele. C9iar dac! ne=ar
pl!cea s! a-em un
copil mai socia&il> mai descurc!re(> mai autonom 'deci $ ai3
%r$%uri $p#ci!c#
%#mp#ram#n%ului $an,*inic6, pe c?nd el %n realitate este mai retras>
lipsit de ini(iati-!>
ricos sau> cum rec-ent se olose$te eEpresia> <mai &le+D
5%#mp#ram#n% m#lancolic6,
nu a-em de ce s! 'm nemul(umi(i.
D# #:#mplu, (#1i m#lancolicul ar# %r$%uri car# &l (#.a*an%a0#a.
5capaci%a%# r#(u$ (# lucru &n con(i)ii (# $upra$olici%ar#,
$#n$i3ili%a%# cr#$cu% #%c6, &n $c+im3 po$#( o capaci%a%# (#
au%ocunoa1%#r# mai mar# (#c% col#ricul $au $an,*inicul 5car# $un%
mai $up#r!ciali &n c##a c# 2ac 1i &n c##a c# pri*#1%# curuVa1%#r#a
propri#i p#r$oan#6.
:7
D# a$#m#n#a, m#lancolicii $un% mai a%#n)i la (#%alii (#c%
col#ricii $au $an,*inicii, iar, a%unci cn( &n(#plin#$c o $arcin,
(#1i au un ri%m (# lucru mai l#n%, pro(u$ul !nal *a ! mai r#u1i%
(#c% al c#lorlal)iD #i $un% p#r2#c)ioni1%i 1i rar#ori $# &n%mpl $
2ac *r#o ,r#1#al 5(a%ori% num#roa$#lor *#ri!cri6. &n plu$, o
(a% c# iai c1%i,a% &ncr#(#r#a unui m#lancolic, &l po)i con$i(#ra o
p#r$oan p# car# %# po)i 3a.a, !(#l 1i al# cr#i $#n%im#n%#
(ur#a. &n %imp.
= te'pera'entele n se scEi'&. Ba na$tere> 'ecare
dintre noi do&?ndim anumite tr!s!turi temperamentale> care
nu se modi'c! pe parcursul -ie(ii. Temperamentul este o latur!
a personalit!(ii> asupra c!reia cu +reu se poate inter-eni prin
educa(ie.
Rar#ori un $an,*inic ar pu%#a ! &n*)a% $ (#*in la 2#l (#
m#%iculo$ ca 1i un m#lancolic.
Prin urmare> 'ecare temperament are a-anta*ele $i
de.a-anta*ele sale> p!r(ile sale &une $i pe cele mai pu(in &une.
0atoria oric!rui p!rinte> educator sau adult responsa&il de educa(ia
copilului> este s! %i identi'ce calit!(ile $i s! %i ormule.e sarcini de
lucru &n funcie de posibilitile reale, nu n funcie de ceea
ce $i dore$te el, adultul.
D# #:#mplu, #$%# %o%al n#!r#$c $ &i c#r#m unui #l#* ;#,ma%ic
$ lucr#.# &n ac#la1i ri%m cu col#,ul $u (# cla$, car# ar# un
%#mp#ram#n% col#ric.
5.#. CARAC(ERUL
0ac! temperamentul constituie dimensiunea dinamico=
ener+e(ic! a personalit!(ii> caracterul, %n sc9im&> creionea.!
proflul psi&omoral al individului :Radu I.> 1991;.
A$%2#l, (in punc%ul (# *#(#r# al carac%#rului, pu%#m $pun#
(#$pr# un copil c #$%# on#$%, mo(#$%, al%rui$% 1.a.m.(. $au
(impo%ri*, mincino$, lu(ro$, #,oi$% #%c.
Pro&lema moralit!(ii este una dintre cele mai contro-ersate $i
mai -ec9i pro&leme le+ate de personalitatea indi-i.ilor. Practic>
putem a'rma c! unul dintre cri%#riil# ma*ore dup! care erau
%mp!r(i(i oamenii> %nc! din cele mai -ec9i timpuri :cu mult %nainte
ca psi9olo+ia s! 'e consacrat! ca $tiin(!;> era caracterul
acestora 5,GQuni" sau 'ri"6.
2lterior> cercet!rile pe tema caracterului au scos %n e-iden(!
anumite aspecte pe care le -om pre.enta %n cele ce urmea.!.
C?nd -or&im despre caracterul unei persoane> tre&uie s!
a-em %n -edere dou! aspecte undamentaleC
ceea ce +?nde$te $i simte a(! de cine-a sau de ce-a
'atitudinea p# car# o ar#,
po.i)ia p# car# o a(op%6D
ceea ce ace %ntr=o anumit! situa(ie 'comportamentul
mani2#$%a%6.
Cu alte cu-inte> tre&uie !cut! dieren(a %ntre con$tiina
moral a indi-idului $i con(ui%a $a moral. 2na se reer! la
sistemul de atitudini> -alori> con-in+eri> deci
:,
la ceea ce cunoa$te copilul ca 'ind &ine> r!u> rumos> ur?t
$.a.m.d.> iar cealalt!> la modul %n care pune %n aplicare aceste
cuno$tin(e.
Dar cum $# 2orm#a. c#l# (ou compon#n%# al# pro!lului
moral7 Din c# $un% alc%ui%# ac#$%#a7 Cum pu%#m $ l#
mo(i!cm7
a.Educarea con#tiin%ei 'orale se reali.ea.! %n dou!
etape distincte> care
e-oluea.! simultan> complet?ndu=se reciprocC ormarea
cuno1%in)#lor moral# :re+uli
de comportament moral> no(iuni de moralitate; $i a
$#n%im#n%#lor morale. Cu alte
cu-inte> ceea ce #tie $i ceea ce si'te indi-idul c! este moral.
Un#ori $# &n%mpl ca un copil $ $tie c nu # 3in# ca, (#
#:#mplu, $ 2ur#, &n$ nu $im%# ac#$% lucruD &n ac#$% ca., n#
pu%#m a1%#p%a (# la #l ca, a%unci cn( *a ! $i,ur c nu &1i *a (a
$#ama nim#ni (# 2ap%a $a, nu *a #.i%a $ 2ur#.
4# poa%# &n$ &n%mpla $ simt c nu # 3in# $ $pui
minciuni, &n$ nu $tie $au nu poa%# s o2#r# o 0u$%i!car# ac#$%ui
$#n%im#n%. In ac#$% ca., (ac cin#*a &i *a o2#ri o 0u$%i!car#
plau.i3il &n 2a*oar#a minciunii, pro3a3il #l o *a cr#(#.
Prin urmare> pentru ca un copil s! poat! a-ea o con1%iin)
moral!> tre&uie s! ne asi+ur!m c! 1%i# $i c! simte ceea ce e
moral sau imoral.
&.@ormarea conditei 'orale. Conduita moral! nu
repre.int! altce-a dec?t o
serie de o3i1nuin)# $i (#prin(#ri comportamentale> pe care
copilul $i le %nsu$e$te
prin #:#rci)ii.
A=l %n-!(a pe copil s! 'e politicos presupune ca de 'ecare
dat! c?nd situa(ia o cere> el s! se comporte adec-at> nu doar cu
anumite prile*uri.
7e &n%ln#1%# 2r#c*#n% a%i%u(in#a unor prin)i car#, a%unci cn(
copilul $pun# o pro$%i# &n pu3lic, &l c#ar%< ' D# c%# ori )iam .i$
c nu # 2rumo$ $ *or3#1%i a1a 7 ". Un#ori copilul mai prim#1%# 1i
o palm.
4 !# oar# *ina copilului &n &n%r#,im#7 Oar# nu # *or3a (# o
(#prin(#r# (# #:primar# p# car# copilul $i-a format-o &n %imp7
Oar# ac#l copil ar *or3i a1a (ac nu i $ar a%ra,# a%#n)ia (oar &n
pu3lic 5' un(# ne face (# ru1in# "6, ci 1i aca$ 7
Prin urmare e &ine de re(inut c! o deprindere se
consolidea.! n'ai prin e5erci%ii !cute %n mod consec3ent.
0eci> dac! dorim s! orm!m unui copil anumite tr!s!turi de
caracter> este necesar s! a-em %n -edere %n e+al! m!sur! ceea
ce $im%#, ce ,n(#1%# $i c# 2ac# acesta.
5./. AP(I(UDINILE
'Copilul m#u #$%# a%% (# pric#pu% la... &nc% nu mai ar# n#*oi#
$... " Pro&a&il nu o dat! ni s=a %nt?mplat s! au.im ra.e de +enul
celei de mai sus> -enite de la ni$te p!rin(i oarte m?ndri de
aptitudinile copiilor lor.
59
C% (# a(#*ra%# $un% #l# 7 C# $un% ap%i%u(inil# 7 C# #$%#
impor%an% $ 1%im (#$pr# ap%i%u(ini7
C9iar dac! 'ecare p!rinte $i=ar dori un copil care s! de-in! un
mu.ician apreciat> s! o&(in! centura nea+r! la *udo> s!
-or&easc! ,uent opt lim&i str!ine> s! de-in! in-entatorul
sistemului de unc(ionare al na-elor trans+alactice $i s! ai&!
cuno$tin(e impresionante %n medicin!> este +reu s! ne ima+in!m
c! toate aceste -ise i se -or %mplini. Mi aceasta deoarece
$p#ciali.ar#a %ntr=un domeniu solicit! oarte mult! munc,
timp #i talent. Prin r'are1 n eEist! copii 'pr#apric#pu)i ca
$...D Putem %ns! a'rma c! unii copii maniest! ap%i%u(ini %ntr=un
anumit domeniu de acti-itate> %n timp ce al(ii se remarc! %n alt
domeniu.
Pe scurt> ap%i%u(in#a se de'ne$te ca 'ind o %nsu$ire sau un
compleE de %nsu$iri psi9ice sau '.ice care asi+ur! $ucc#$ul,
r#u1i%a %ntr=o acti-itate :Radu I.> 1991;.
Pentru a %n(ele+e mai &ine rolul pe care %l au aptitudinile %n
ormarea personalit!(ii copilului> consider!m necesare c?te-a
preci.!riC
= nu este su'cient ca un copil s! ai&! %nclina(ie spre un
domeniu pentru a=i '
asi+urat! perorman(a> la el cum nici nu este indicat ca> de la
primele succese o&(inute
de copil> p!rintele s!u s! nu=$i mai ac! +ri*i $i s! se m?ndreasc!C
'C#po%#n)ial ar#
copilul m#ul" Ca s! a*un+! la perorman(!> copilul tre&uie s!
depun! oarte mult
#2or% $i s! aloce %imp pentru culti-area aptitudinilor pe care le
are.
D# ac##a, nu #$%# in(ica% $ &ncrcm pro,ramul copilului cu
pr#a mul%# ac%i*i%)i, (#oar#c#, a%unci cn( *a a0un,# la o *r$%
a(ul%, p#n%ru a ! un 3un pro2#$ioni$%, *a %r#3ui $ al#a, (oar
una $au (ou (in%r# (om#niil# (# ac%i*i%a%# an%#rioar#D
= unele aptitudini apar oarte t?r.iu> %n perioada adolescen(ei
sau c9iar la -?rsta
adult!. Acest enomen se eEplic! prin aptul c! unele meserii %nc!
nu sunt accesi&ile
%n(ele+erii la -?rste ra+ede sau prin aptul c! unele meserii %nc!
nu s=au in-entat.
D# #:#mplu, prin)ii in2orma%ici#nilor (# a$%.i, cu ,r#u 1iar !
pu%u% ima,ina acum c%#*a (#c#nii c# m#$#ri# *or a*#a copiii
lorD
= nu e &ine s! %l or(!m pe copil s! de-in! ceea ce nu poate.
Totu$i eEist! ca.uri
de p!rin(i care %$i propun cu %n-er$unare s! ac! din copiii lor
-edete sau speciali$ti
%ntr=un domeniu %n care ace$tia nu maniest! prea mari %nclina(ii.
Pu%#m a$i$%a la $i%ua)ii &n car# prin)ii in$i$% $ &1i %rimi% copiii
la pro2#$ori (# pian, (# can%o $au la (an$uri popular# (in cau.
c '$un% la mo(" $au (in cau. c ac#$%#a r#pr#.in% o3i#c%i*#
p# car# #i nu le-au r#ali.a% la *r#m#a lor.
Astel> %n loc s! 'e %ncura*a(i s! %$i urme.e propriul -is $i s! %$i
de.-olte propriile aptitudini> unii copii se -!d ne-oi(i s! urme.e
-isul nereali.at al p!rin(ilor.
Prin urmare> o &un! cunoa$tere a copilului implic! nu doar
(#$cop#rir#a aptitudinilor sale> ci $i cul%i*ar#a acestora.
$7
PAR(EA A (REIA
Copiii pot a-ea temperamente sau aptitudini dierite> pot '
dota(i de la na$tere cu o memorie str!lucit! sau cu o inteli+en(!
ie$it! din comun> %ns! ei nu se nasc mincino1i, %imi.i,
n#a$cul%%ori, o3ra.nici, c+iulan,ii, l#n#1i etc. Aceste tr!s!turi
sunt do&?ndite pe parcursul -ie(ii> 'ind determinate %n special de
in,uen(a pe care o au asupra lor prin)ii $i m#(iul &n care tr!iesc.
Prin urmare> elul %n care p!rintele %$i asum! responsa&ilitatea de
a ' p!rinte> se r!sr?n+e asupra comportamentului copilului
%ntr=o 2oar%# mar# m$ur.
0e aceea> consider!m util ca %n aceast! a treia parte a lucr!rii s!
punem %n discu(ie c%#*a PR1OBE8E cu care se conrunt!
p!rintele $i a c!ror re.ol-are depinde %n mare parte de el.
Aspectele pre.entate %n acest capitol au inten(ia de a rele-a
c?te-a i(#i ,#n#ral#> de &a.!> care credem c! ar ' indicat s! 'e
cunoscute de c!tre orice p!rinte. Aceste aspecte constituie %ns!
su&iecte care au ost $i pot ' tratate %n sute> c9iar mii de pa+ini>
!r! a a-ea preten(ia de a le epui.a.
0up! anali.area c?tor-a dintre situa(iile=pro&lem! cu care se
conrunt! p!rin(ii> %n capitolul al doilea al acestei p!r(i -om
pre.enta c?te-a dintre cele mai des utili.ate 8ET10E 0E
810I@ICARE A C18P1RTA8ENT2B2I. Cu a*utorul acestora>
sper!m ca p!rintele :dup! ce -a parcur+e capitolul;> s!=$i poat!
re.ol-a sin+ur unele pro&leme cu care se conrunt! $i s!
ameliore.e rela(ia pe care o are cu copilul :copiii; s!u :s!i;.
E necesar s! men(ion!m c! metodele pre.entate nu
repre.int! <solu(ia miraculoas!D pe care unii dintre p!rin(i o
a$teapt! pentru a le re.ol-a pro&lemele. 0e apt> o asemenea
solu(ie uni-ersal -ala&il! nici nu #:i$%, deoarece 'ecare situa(ie
este ori,inal, acest lucru dator?ndu=se particularit!(ilor
speci'ce 'ec!rui actor pre.entat %n <Partea %nt?iD a lucr!rii.
0e asemenea> consider!m util de men(ionat aptul c!
aplicarea metodelor pre.entate poate s! nu duc! la
re.ultatele scontate sau poate s! cree.e alte incon-eniente.
Acest enomen poate ap!rea nu din cau.! c! metodele nu au
ost &une> ci pentru c! eEist! posi&ilitatea ca acela care le=a
aplicat s! ' ne+li*at anumite aspecte aparent neesen(iale. 0e
aceea> %nainte de aplicarea lor> este recomandat s!=i 'e cerut
satul unui specialist.
$1
I. SI(UAJII/PROILEM6
@iecare p!rinte se conrunt! cu pro&leme di-erse> a c!ror
re.ol-are de-ine de multe ori oarte di'cil!. 0eoarece nu toate
situa(iile %i interesea.! %n e+al! m!sur! pe to(i cititorii> am decis
ca %n acest capitol s! pre.ent!m n linii mari doar c"teva dintre
ele.
1. 6I1BENSA N MC1ABJ
Pro&a&il mai mult dec?t oric?nd> %n .ilele noastre suntem
martori la numeroase maniest!ri -iolente care au loc pe strad!> %n
institu(ii pu&lice sau %n di-erse alte locuri. Acest enomen a
do&?ndit amploare $i %n $coli astel %nc?t deseori p!rintele poate
au.i cum copilul s!u a a+resat sau a ost a+resat de un alt cole+>
cum a asistat la o conruntare %n curtea $colii sau cum a participat
la o disput! %mpreun! cu ceilal(i cole+i ai s!i.
Atunci c?nd apar aceste situa(ii> p!rintele %ncearc! s!
+!seasc! o eEplica(ie care s! *usti'ce aptele petrecute> %ns!> de
cele mai multe ori> a*un+e la conclu.ia c! #i sunt de -in! sau c!
Dunii copii sunt ri de la na$tere ".
C% (# *aloroa$ #$%# ac#a$% a!rma)i# (in punc% (# *#(#r#
1%iin)i!c7 C# $# cunoa1%# (#$pr# a,r#$i*i%a%#7 D# c# apar
ac#$%# mani2#$%ri la copii7
Cu toate c! unele cercet!ri +enetice arat! c! pot eEista
persoane care s! 'e predispuse spre -iolen(! mai mult dec?t
altele> ma*oritatea studiilor su&linia.! c! actele a+resi-e sunt
in,uen(ate de mediul %n care indi-i.ii %$i des!$oar! acti-itatea $i
de #(uca)ia pe care o primesc.
Ba s?r$itul anilor K /0> 0ollard $i 8iller au ormulat $tiin(i'c ipote.a
conorm c!reia %ntre rustrare $i a+resi-itate eEist! o le+!tur!
oarte str?ns!. Astel> frustrarea 5W $i%ua)i# &n car# in(i*i(ul
#$%# &mpi#(ica% $ o3)in c#*a car# &i pro*oac plc#r#6
+enerea.! o stare de nemul(umire care %l %mpin+e pe copil s! se
manieste a+resi- :spre eEemplu eEcluderea lui dintr=o ec9ip!>
primirea unei note mai mici dec?t s=ar ' a$teptat> inter.icerea
accesului la *uc!ria preerat!> limitarea li&ert!(ii de mi$care etc.;.
Ac#a$% %#ori# n# a0u% $ n# #:plicm (# c#, (# #:#mplu,
(up c# au p#%r#cu% mul% %imp &n ca$ $au &n $ala (# cla$, unii
copii i#$ a2ar %rn%in( u1il#, urln(, lo*in(, a,)n( %o% c# l#
i#$# &n cal# #%c.
1 ipote.! care -ine %n %nt?mpinarea celei de mai sus> a ost
emis! de OerQo-it. :199/;. El declara c! le+!tura dintre rustrare
$i a+resi-itate este -ala&il! doar atunci
$"
c?nd rustrarea produce o reacie emoional puternic, iar
conte#tul #i obiectele
care se a,! %n*ur a-ori.ea.! apari(ia comportamentelor
-iolente.
D#ci, a%unci cn( copiii $# 0oac &n%run m#(iu &n car# #:i$%
o3i#c%# p#rc#pu%# ca !in( 'p#riculoa$#" 5cu)i%#, pi$%oal# cu 3il#
#%c6, #:i$% mai mari 1an$# p#n%ru apari)ia con;ic%#lor.
Pe de alt! parte> Al&ert Oandura a ela&orat o teorie conorm
c!reia a+resi-itatea este un compor%am#n% &n*)a%. El sus(ine c!
indi-i.ii care se maniest! -iolent nu ac altce-a dec?t s! imite
modelele pe care le consider! a ' semni'cati-e :<importanteD;.
A$%2#l, copiii $# po% mani2#$%a *iol#n% p#n%ru c a1a au v!ut
c fac persoanele p# car# l# a(mir 5col#,ii (# 1coal, pri#%#nii
(# la 3loc, prin)ii, p#r$ona0#l# (# la T.-.#%c6.
Totu$i> unii p!rin(i sunt nedumeri(i de aptul c!> %n ciuda
armoniei eEistente %n amilia lor> %n ciuda a&sen(ei con,ictelor>
copiii lor se maniest! -iolent. 0e ce oare?
P#n%ru ca un copil $ $# compor%# a$#m#ni prin)ilor, ac#1%ia
%r#3ui# s (#*in modele veritabile p#n%ru copil, $ !#
a(mira)i (# c%r# ac#$%a, $ !# p#r$oan# &n$#mna%# p#n%ru #l.
Rolul prin%#lui #$%# cu a%% mai (i!cil cu c% prin%#l# concur#a.
un#ori, ca mo(#l, cu p#r$ona0# (# la T.-., &n.#$%ra%# cu pu%#ri
$uprana%ural#.
7emni'ca(ia modelelor pe care le urmea.! copilul ne a*ut!
s! ne eEplic!m in,uen(a dierit! de la un copil la altul> pe care
o are tele-i.iuneaC copiii care &ene'cia.! de modele po.iti-e %n
amilie> nu mai au ne-oie s! le caute pe ecranul tele-i.orului.
Alte cau.e care pot sta la &a.a apari(iei comportamentului
-iolent> mai pot ' m#(iul !.ic im#(ia% :temperatur! ridicat!>
.+omot> a+lomera(ie> poluare> tra'c intens;> de!in&ibitorii
8alcooll1 dro0rile=1 pre!ena unor poteniale victime
8copii a cror mimic! tr!dea.! rica; etc.
0eci> %n +eneral> -iolen(a care apare printre ele-i nu se
datorea.! aptului c! unii sunt mai a,r#$i*i (in na1%#r# dec?t
al(ii. 8aniest!rile pot lua na$tere ca urmare a rustr!rilor
resim(ite de c!tre copii> a conteEtului %n care tr!iesc> a modelelor
pe care le urmea.! etc.
Prin urmare> p!rintele *oac! un rol oarte important %n
educarea copilului %nc?t s!=l deprind! s! poat! ace a(!
con,ictelor %n mod pa$nic.
#. TI8I0ITATEA MI 1ORJTNICIA
#.1. TI8I0ITATEA
Cadrele didactice %nt?lnesc rec-ent ca.uri de copii retra$i> care
nu (in s! ias! %n e-iden(!> care nu -or&esc dec?t %ntre&a(i :$i
atunci <cu o *um!tate de +ur!D;> a c!ror -e$nic! preocupare este
<.s! nu ,r#1#a$c".
P!rin(ii acestor copii sunt uneori m?ndri de <cumin(eniaD
copiilor lor> alteori sunt *ena(i pentru c! %i consider! prea <moiD>
prea <&le+iD.
E$%# %imi(i%a%#a o cali%a%# $au un (#2#c%7
2nele persoane aprecia.! copiii timi.i> consider?nd c!
maniest! respect> &un sim(> nu deran*ea.!> nu %ntrerup
con-ersa(iile etc. %ns!> pro&a&il> pu(ine dintre acestea &!nuiesc ce
se poate ascunde %n spatele timidit!(ii $i ce consecin(e poate a-ea
aceast! tr!s!tur!> pe termen lun+.
0e o&icei> copiii care se maniest! timid au o stim! pentru
sine redus!> nu au %ncredere %n or(ele proprii $i sunt domina(i de
un puternic comple# de inferioritate. Ei simt c! '&n%o%(#auna
c#ilal)i au (r#p%a%#", '$#n%im#n%#l# m#l# nu con%#a." $i c!>
dac! are loc un incident> acesta $# nt"mpl numai din vina lor.
C.I. 4un+ :1997; remarca aptul c! persoanele timide au
preten(ia ascuns! de a ' apreciate $i recunoscute la ade-!rata
lor -aloare> au con-in+erea propriei competen(e r!mase
nedescoperite. 0in aceast! cau.!> ele reac(ionea.! la cel mai mic
+est de de.apro&are.
Timiditatea mai poate repre.enta $i o orm! mascat! a tipului
de personalitate pa$i*a,r#$i* :Belord C> Andre @.> 199);.
Aceasta se caracteri.ea.! printr=o stare de nemulumire, un
sentiment (# frustrare $i o atitudine !(i$! de critic la adresa
p!rerilor celorlal(i. Personalit!(ile pasi-=a+resi-e sunt dualiste,
nu eEprim! direct ceea ce simt. Aparent> ele accept! deci.iile $i
par s! nu 'e deran*ate de nimic> %ns! <pe la spateD tot timpul au
ce-a de comentat $i %n loc s! se antrene.e %ntr=o lupt! desc9is!>
se mul(umesc s! %mpin+! %n aren! alte persoane> mai nai-e.
Personalit!(ile pasi-=a+resi-e sunt asemeni unui -ulcan> care
poate la un moment dat i.&ucni> !r! s! te a$tep(i $i !r! s!
%n(ele+i din ce cau.!.
Prin urmare> adultul care %ncura*ea.! timiditatea la copilul
s!u> risc! s!=i culti-e %n acela$i timp $i incapacitatea de a
opune re.isten(! $i de a=$i eEprima respectuos punctul de -edere
atunci c?nd nu este de acord cu anumite deci.ii>
vulnerabilitatea $i sensibilitatea crescut! la <s!+e(ileD
trimise de ceilal(i> umilina $i acceptarea situa(iilor care %l
dea-ori.ea.! etc.
'A%unci, # mai 3in# $ !# o3ra.nic7" s=ar putea %ntre&a unii.
".". OIR6KNICIA
Ba polul opus timidit!(ii se a,! obr!nicia. 0ac!> %n +eneral>
ma*oritatea adul(ilor implica(i %n educa(ia copiilor nu sunt de
acord cu aceast! orm! de comportament> totu$i eEist! p!rin(i
care o %ncura*ea.!> uneori %n mod indirect. Ei consider! c! '&n
*ia) %r#3ui# $ &n*#)i $ %# (#$curci cum po)i mai 3in#" $i c! ,G$Ku
%r#3ui# $ %# la1i clca% &n picioar#"H. 0e aceea> ei sunt de p!rere
c! DD#c% $ $%ai cumin%# &n col)ul %u, mai 3in# $ !i
ndr!ne".
0in p!cate> +rani(a dintre obr!nicie $i ndr!neal este
oarte ra+il!> iar mul(i dintre copiii educa(i %n acest spirit nu
reu$esc s! ac! dieren(a %ntre cele dou! moduri de comportare.
Astel> ei a*un+ s! de.am!+easc! prin lipsa lor de compasiune>
de %n(ele+ere> de &un=sim( $i respect maniestate c9iar a(! de
propriii p!rin(i.
$!
1 dat! cu trecerea timpului> ace$ti copii -or a-ea tendin(a de a
lua deci.ii !r! s! (in! cont de dorin(ele sau de sentimentele
celorlal(i. Prin elul lor de a se comporta> -or risca s! *i+neasc!
persoanele din *ur> s! nu accepte alte p!reri> s! %$i de.-olte o
atitudine ostil!> ceea ce le -a aduce pre*udicii pe planul -ie(ii
sociale.
8ai eEist! ca.uri de copii care maniest! o&r!.nicie %n
dierite conteEte :de eEemplu la $coal!;> apt care %i surprinde
c9iar $i pe p!rin(i lor 5'-ai, (ar copilul m#u nu #$%# a1a/H
C
6.
2neori> p!rin(ii acu.! cadrele didacticeC ,Aca$ nu a 2cu%
nicio(a% a1a c#*a/ La 1coal a &n*)a% a$%a/"
Este normal ca p!rintele s! 'e sup!rat atunci c?nd aude c!
'ica sau 'ul lui este <persona*ul ne+ati-D al %nt?mpl!rii de la
$coal!> %ns! e &ine s! se +?ndeasc! $i c!> pro&a&il sc9im&area
comportamentului acestuia se poate datora $i lip$#i (#
comunicar# #!ci#n% (in 2amili# :din dierite cau.eC ric!>
ne%ncredere> interesul sc!.ut al p!rin(ilor etc.; sau in;u#n)#i
pu%#rnic# eEercitate de c!tre ceilal(i cole+i de $coal! :ceea ce
denot! o autonomie sc!.ut! $i o stim! pentru sine redus!;.
Aro,an)a repre.int! o orm! particular! a o&r!.niciei $i> de
cele mai multe ori> este determinat! :asemeni timidit!(ii; de un
$#n%im#n% (# in2#riori%a%# culti-at %n su,etul indi-idului> de care
acesta rar#ori &1i ( $#ama. Pentru a caracteri.a acest enomen>
4un+ :1997; a olosit eEpresia de <in,a(ie psi9ic!D> prin care
eEplica umplerea unui spa(iu ce nu ar putea ' acoperit %n mod
normal.
A$%2#l, pu%#m &n)#l#,# mo%i*ul p#n%ru car# ac#i copii p# car# i
am &n%lni% 1i iam carac%#ri.a% (r#p% o3ra.nici, $# compor%au cu
aro,an)D &n $pa%#l# ac#$%#i a%i%u(ini, (# 2ap%, $# a$cun(#a
n#&ncr#(#r#a &n 2or)#l# proprii.
Dar, a%unci, cum #$%# 3in# $ &l #(ucm p#n%ru a nu ! nici
o3ra.nic, nici %imi(7
#./. A7ERTI6ITATEA
7olu(ia de mi*loc %ntre timiditate $i o&r!.nicie o repre.int!
%n-!(area unui comportament $i a unui lim&a* a$#r%i* :Oedell R.>
BennoE 7.> 1997;. Prin aceste orme de maniestare> copilul -a
%n-!(a $ 2ac a!rma)ii #:primn( c##a c# cr#(#, c# $im%# 1i c#
(or#1%#, aprn(u1i (r#p%uril# proprii 1i r#$p#c%n(, &n ac#la1i
%imp, pr#ril# al%ora.
Astel> pentru a se putea eEprima aserti-> copilul -a tre&ui s!
ia %n considerare sentimentele> opiniile $i dorin(ele
interlocuitorului> s! eEprime ceea ce dore$te %ntr=un mod direct>
!r! a acu.a sau a *i+ni persoana cu care discut!. Cu a*utorul
lim&a*ului aserti-> el -a putea s! decid! ce este $i ce nu este &ine
pentru el> -a putea spune N2 atunci c?nd consider! c! este
ca.ul> dar -a a-ea +ri*!> %n acela$i timp> s! respecte po.i(ia
adoptat! de cel!lalt.
:6om re-eni cu detalii asupra acestei pro&leme %n
su&capitolul reeritor la <Comunicarea e'cient!D;.
$:
Prin urmare> se poate constata c! p!rintele poart! o mare
responsa&ilitate %n ceea ce pri-e$te %imi(i%a%#a sau o3r.nicia de
care d! do-ad! copilul s!u. In unc(ie de elul %n care este
educat %n amilie> copilul -a reu$i s! se poat! eEprima !r! '$
,r#1#a$c" dar> %n acela$i timp> !r! '$ $# la$# clca% &n
picioar#".
/. 7TRE72B MC1BAR
< Nu m mai $%r#$a a%%a/ ", ' -ai c# .i $%r#$an% am a*u% a.i/ ", '
M %o% $%r#$#a. copilul cu &n%r#3ril# lui/ "
Aceste eEpresii le au.im .i de .i. Ele ac parte din lim&a*ul
acti- al adul(ilor $i eEprim! epui.area> ener-area> irasci&ilitatea>
starea de indispo.i(ie etc. %ns!> pe c?t de normale ni se par
atunci c?nd le au.im spuse de c!tre adul(i> pe at?t de amu.ante
sau lipsite de sens ni se par c?nd sunt eEprimate de c!tre un
copil.
C# &n$#amn a ! $%r#$a%7 D# c%# 2#luri #$%# $%r#$ul7 Cin#
'ar# *oi#" $ !# $%r#$a%7 E 3in# $ $%r#$m copiii7
A$a cum pro&a&il mul(i dintre cititori cunosc> $%r#$ul
repre.int! o $%ar# (# &ncor(ar# n#r*oa$ sau o r#ac)i# care este
declan$at! de un anumit e-eniment. %n lim&a*ul u.ual> o&i$nuim
s! asociem no(iunea de <stresD cu cea de <indispo.i(ieD> %ns!>
pro&a&il> pu(ini cunosc aptul c! aceasta poate eEprimaC
= de o stare de acti-are> de toni'ere a or+anismului>
indispensa&il! unc(ion!rii
sale adec-ate> care are drept consecin(! cre$terea perorman(ei
5#u$%r#$6D
sau
= o stare de supra%nc!rcare> tensionare> de.adaptare a
or+anismului> care are o
intensitate crescut! $i care duce la sc!derea perorman(ei
indi-idului 5(i$%r#$6 :Oa&an
A.> 199);.
n cele ce urmea.! -om lua %n discu(ie in,uen(a distresului
asupra perorman(elor $colare ale ele-ului.
Di$%r#$ul poate ap!rea %n anumite $i%ua)ii par%icular#
:eEamene> concursuri sporti-e> %n +eneral e-enimente care sunt
percepute ca 'ind importante; sau poate constitui o %r$%ur a
p#r$onali%)ii indi-idului 5'Copilul ac#la #$%# *#1nic $%r#$a%l"6.
0ac!> %n primul ca.> acest tip de stres 5acu%6 este 'resc $i poate
cople$i pe oricine> %n a doua situa(ie 5$%r#$ul cronic6 lucrurile sunt
mai +ra-e> iar p!rin(ii ar tre&ui s! ia m!suri pentru pre-enirea>
ameliorarea sau eliminarea st!rii respecti-e.
E$%# noimal 1i carac%#ri$%ic $p#ci#i uman# $ &1i (or#a$c $
#*olu#.#, $ a%in, noi o3i#c%i*#, $ pro,r#$#.# (in c# &n c# mai
mul%. Dar cu c# co$%uri7
Aceast! %ntre&are este &ine s! 'e ormulat! de c!tre to(i
p!rin(ii care a$teapt! oarte mult de la copiii lor $i le cer s!
reali.e.e %n permanen(! acti-it!(i solicitante.
Astel> se pot %nt?lni ca.uri de p!rin(i care> de 'ecare dat!
c?nd copilul lor a reali.at o perorman(!> se +r!&esc s!
ormule.e alte preten(ii> !r! a=i da copilului oca.ia s! se &ucure
de reu$it!.
$$
D# #:#mplu, au #:i$%a% $i%ua)ii &n car# copilul a *#ni% 2#rici% la
prin%# 1i ia $pu$ c a %#rmina% (# ci%i% car%#a p# car# o a*#a
ca %#m &n$, prin%#l#, &n loc $ apr#ci#.# cum $# cu*in#
#2or%ul (#pu$, $a ,r3i% $ $pun< 'Acum, $ &mi ci%#1%i 1i
c#l#lal%# (ou cr)i (# p# ra2%/ "
E ca $i cum ar .iceC DAi %n-!(at lim&a en+le.!? 19> dar asta nu e
nimicF 7! -edem dac! po(i s! %n-e(i paQistane.aFD
n mod incontesta&il> tre&uie apreciat in%#r#$ul $i #2or%ul
p!rin(ilor care solicit! ore suplimentare :medita(ii; pentru
acti-itatea $colar! a copiilor lor> cu scopul ca ace$tia s!=$i poat!
de.-olta ori.ontul academic. Cu toate acestea> nu putem trece cu
-ederea numeroasele situa(ii %n care acest eort nu este %ncununat
de succes> din cau.a necunoa$terii capacit!(ii reale de eort de
care dispune copilul $i a i+nor!rii dorin(elor $i preocup!rilor
acestuia.
Dac un a(ul%, &n%orcn(u$# (# la locul (# munc, ar ! pus
&n $i%ua)ia (# a pr#$%a ac##a1i ac%i*i%a%# &n mo( $uplim#n%ar, la
un mom#n% (a% ac#a$%a ar (uc# la suprasolicitare, epui!are,
distres, (#ci, implici%, la $c(#r#a pro(uc%i*i%)ii.
Dac $olici%m unui copil ca, (up or#l# (# la 1coal, p# ln,
%#m#l# (# ca$ c# %r#3ui# #2#c%ua%# pn a (oua .i, $ mai
par%icip# la or# $uplim#n%ar# 5m#(i%a)ii6, oar# #2#c%ul nu *a !
ac#la1i7
<7i+ur> -or .ice unii> dar capacitatea de eort a copiilor este
mai mare dec?t a adul(ilor. %n plus> acum tre&uie s! %n-e(e.D
<7i+ur> -om .icem noi> dar tre&uie s! a-em %n -edere do.area
eortului pentru a putea ' !cut %n momentele cele mai
importante ale -ie(ii> deoarece resursele ener+etice ale copiilor
sunt $i ele limitate.D
-i $a &n%mpla% $ &n%lni)i *r#o(a% 0uniori cu p#r2orman)#
#:c#p)ional# &n comp#%i)iil# $por%i*#, &n$ p# car# nu ia)i mai
nt"lnit la $#niori7 A)i cuno$cu% #l#*i pr#mian)i p# %o% parcur$ul
*i#)ii (# 1colar car# au 2o$% &n(#mna)i (# prin)i $ ia numai
no%# ma:im# la %oa%# (i$ciplin#l#, iar &n mom#n%ul n car# au
2o$% pu1i &n $i%ua)ia (# a1i con%inua $%u(iil# la ni*#l uni*#r$i%ar
au c#(a%, #pui.a)i7 Noi (a.
1re suplimentare
37
". 8INCI2NA MI CHI2B2B
!.1. MINCIUNA
8inciuna repre.int! un enomen des %nt?lnit> care poate '
a&ordat din multe puncte de -edere. Ins!> acest enomen
repre.int! o surs! de %n+ri*orare pentru p!rin(i a&ia %ncep?nd cu
-?rsta primilor ani de $coal!> deoarece> p?n! atunci> copilul
tr!ie$te %ntr=o lume %n care ante.ia se %mplete$te cu realitatea.
D# c# min%# copilul7 Cin# &l &n*a)7 Cum poa%# ! '%ra%a%"
minciuna7
Consider!m c! principalele cau.e care %l determin! pe copil
s! mint! sunt urm!toareleC
= climatul de nencredere %n care tr!ie$te copilul. Dac &n%r#
copil 1i p#r$oan#l# apropia%# nu ar# loc o comunicare e'cient!>
a%unci &n r#la)ia car# $# in$%al#a. poa%# apr#a n#&ncr#(#r#aD
2rica. 0ac! amilia %i solicit! copilului mai mult dec?t poate el
oeri> atunci acesta se -a olosi de minciun! pentru a ascunde
unele apteC <7! nu aud c! -ii acas! cu o not! mai mic! dec?t
$apteFD. %n consecin(!> c?nd copilul -a primi o not! mai mic!
dec?t $apte> p!rintele <nu -a au.iD.
proasta impresie despre sine. 2nii copii descoper! c!
denaturarea ade-!rului %i poate pune %ntr=o lumin! a-ora&il! sau
le poate aduce anumite a-anta*e. 0e aceea> ei preer! s! se
<reali.e.eD pe plan ima+inar> i+nor?nd sau ne+li*?nd importan(a
ade-!rului.
Prin urmare> %nainte de a c!uta solu(ii pentru <tratarea
minciuniiD> e &ine ca p!rintele s! sta&ileasc! un climat de
%ncredere %ntre mem&rii amiliei> s! elimine rica $i s!
%m&un!t!(easc! ima+inea proprie a copilului. 0up! ce reali.ea.!
toate acestea> s=ar putea s! constate surprins c! nu mai are ce
<trataD.
".". CLIULUL
1 pro&lem! cu care se conrunt! p!rin(ii %n mod rec-ent o
constituie a&sen(ele copiilor de la acti-it!(ile $colare.
Car# $un% cau.#l# car# &i &mpin, p# copii $ c+iul#a$c (# la
or#7 Cum poa%# ! opri% $au (iminua% ac#$% 2#nom#n 7
E &ine de $tiut c! apari(ia acestui enomen re,ect! un
de.ec9ili&ru %n rela(ia amilie = copil = $coal!. Prin urmare> atunci
c?nd cercet!m cau.ele care contri&uie la apari(ia c9iulului>
tre&uie s! a-em %n -edere natura rela(iilor dintre ace$ti actori.
7e $tie c!> de o&icei> ele-ii c9iulesc %n grup. Prin urmare>
+rupul de prieteni repre.int! un actor deose&it de important %n
apari(ia acestui enomen. Totu$i> se poate constata c! rec-en(a
c9iulului la -?rsta $colar! mic! este mult diminuat!.
3)
Acest lucru se poate eEplica> pe de o parte> prin aptul c! %n
clasele mici +rupul nu eEercit! o in,uen(! at?t de mare> iar> pe
de alt! parte> prin aceea c! modelul $i autoritatea cadrelor
didactice impun o disciplin! $i o responsa&ilitate de un ni-el mai
%nalt.
Cea mai mare responsa&ilitate %n apari(ia a&senteismului o are
familia, din cau.a metodelor educati-e olosite.
Cum $# #:plic ac#$% 2ap%7
0ac! amilia l=ar a*uta pe copil s!=$i de.-olte autonomia,
responsabilitatea $i &ncr#(#r#a &n 2or)#l# proprii, atunci
acesta nu ar mai ' la el de vulnerabil la in,uen(ele eEercitate
de +rup. Prin urmare> e &ine de $tiut c! +rupul are o in,uen(! cu
at?t mai mare asupra copilului> cu c?t +olul l!sat de lipsa
aec(iunii amiliale este mai mare.
n plus> consider!m important de su&liniat aptul c! +rupul are
ca eect pi#r(#r#a &n anonima% a indi-idului> prin eli&erarea
acestuia de constr?n+erile con$tiin(ei :@iceacO.> 199);.
A$%2#l, copiii car# c+iul#$c &n ,rup nu $# con$i(#r *ino*a)i
$au r#$pon$a3ili p#n%ru 2ap%#l# lor, (#oar#c# 'Xi c#ilal)i au
fcut la 2#l/".
EEist! $i ca.uri %n care copiii c9iulesc nu din cau.! c! a$a au
!cut ceilal(i cole+i> ci> din moti-e personale> cum ar ' antipatia
pe care o au a(! de un proesor $i a(! de o materie de studiu
:<Z ,roa.nic $ a$i1%i la ora (# ... "6 sau indieren(a cu care
tratea.! enomenul educa(ional :< C# ro$% ar# $ $%au la or#7"6.
n aceste situa(ii> copiii maniest! lips de respect a(! de
autoritatea $colar!. A$a cum am mai men(ionat> dac! p!rintele
are o atitudine ne+ati-! a(! de proesori> a(! de $coal!
5pro2#$orul (# ma%# nu # 3un (# nimic/ ", 'Pro2#$oara ac##a
$i,ur ar# c#*a p#r$onal cu %in#/ "6, iar copilul simte acest lucru>
nu ne putem a$tepta ca el s! ai&! o atitudine mai &un! a(! de
sistemul de %n-!(!m?nt.
Prin urmare> c9iar dac! atitudinea pe care o maniest!
p!rintele a(! de $coal! sau dasc!li este %ndrept!(it!> nu este
&ine s! 'e cunoscut! de c!tre copil deoarece #l *a &n*)a s nu
se $upun autoritilor c##a c# *a pu%#a (una #*olu)i#i lui
ul%#rioar#.
$<
II. 8ET10E 0E 810I@ICARE
A C18P1RTA8ENT2B2I
Cum $ m compor% cu copilul m#u ca $ m a$cul%#7 'B%aia
# rup% (in rai7" '-or3a (ulc# mul% a(uc#7" C# a(uc#7 Cn(
a(uc#7 Copilul m#u #$%# 2oar%# &ncp)na%. C# $ m 2ac cu
#l7
EEist! multe %ntre&!ri care r!m?nt! mintea adul(ilor implica(i %n
educa(ia copiilor. To(i am -rea s! +!sim solu(ia ma+ic! prin
care s! o&(inem re.ultatele dorite. Ade-!rul este c! educarea
unui copil repre.int! o munc! oarte di'cil!> mai ales prin aptul
c! re.ultatele se cule+ mult mai t?r.iu> iar pentru a o&(ine
perorman(e %n acest domeniu tre&uie s! 'i tot timpul >>pe a.!D>
s! r!spun.i de 'ecare dat! %n mod adec-at situa(iilor inedite care
apar.
Este deose&it de di'cil s! o&ser-i $i s! aprecie.i &n%o%(#auna,
%n mod a(#c*a% reali.!rile copilului t!u :a$a cum -om -edea %n
eEemplele care urmea.!;> precum $i s! iei o atitudine potri-it!
atunci c?nd situa(ia o cereA dar e &ine ca> cel pu(in> s! 'm
con$tien(i de consecin(ele comportamentelor noastre $i s! ne
str!duim s! e-it!m unele +re$eli. C9iar dac! to(i a-em la ni-elul
sim(ului comun no(iuni ca <recompens!D sau <pedeaps!D> pu(ini
suntem con$tien(i de aptul c! rec-ent am ost in,uen(a(i de
aceste metode pe parcursul -ie(ii noastre. 8a*oritatea celor care
le olosesc o ac din instinct> pentru c! a$a consider! <c! e
normalD. 0e aceea -! propunem ca> %n su&capitolul care
urmea.!> s! anali.!m c?te-a dintre metodele de &a.! prin care
se ameliorea.! sau prin care am modi'cat !r! s ne d!m
seama> comportamentul copiilor no$tri.
1. NTJRIREA P1TITI6J :REC18PEN7A;
42r1i%ul cla$#i I. Mama #l#*ului Ionic &1i (o0#n#1%# $o)ul
!in(c ac#$%a nu 1ia r#comp#n$a% copilul cu oca.ia a3$ol*irii
cla$#i I, la 2#l cum o 2ac c#ilal)i prin)ii. Ta%l &1i &n$u1#1%# cri%ica
1i &1i (uc# !ul la o &n,+#)a%.
42r1i%ul 2acul%)ii. 4c#na $# r#p#%< mama &1i (o0#n#1%# $o)ul,
$u,#rn(ui $1i in*i%# !ul la o 3#r#. Ta%l $# con2orm#a., ns
Ionic &i r$pun(#<
= Dar 3in# %a%, %u nu 1%ii c 3#r#a nu m#r,# (up &n,+#)a%7
77
C% (# 2r#c*#n% ar %r#3ui r#comp#n$a)i copiii7 D# c# #
in(ica% 2olo$ir#a r#comp#n$#i7 C# %ipuri (# r#comp#n$# po% !
2olo$i%#7
1.1. CE ES(E RECOMPENSA*
4ntrirea po+iti3 8reco'pensa= este un e-eniment
pl!cut care> (ac #$%# pre!entat imediat dup! apari(ia unui
comportament> cau.ea.! o cre$tere a rec-en(ei
comportamentului respecti-. Cu alte cu-inte> dac! %ntr=o anumit!
situa(ie cine-a se comport! adec-at $i e imediat recompensat>
atunci cre$te pro&a&ilitatea ca acel comportament s! se repete
:8artin I.> Pear 4.> 1993;.
E:#mpl#<
Sita%ie> Mama $pal *a$#l# &n 3uc%ri#. Fiica #i (# C ani
*in# 1i $# 0oac cu 2r)iorul mai mic.
Atitdinea printeli> Mama $# opr#1%# puin (in
ac%i*i%a%# 1i $# 0oac cu amn(oi p#n%ru o $cur% p#rioa(
5r#comp#n$#a. ini)ia%i*a 2#%i)#i6.
Consecin% pe ter'en ln0> Cr#1%# pro3a3ili%a%#a ca
2#%i)a $ $# 0oac# cu 2r)iorul #i 1i &n al%# $i%ua)ii.
Sita%ie> Ta%l 1i !ul 2ac cumpr%uri &n%ro (upamia. %ori(.
Bia%ul, o3o$i%, &1i &n$o)#1%# %a%l &n lini1%# 1i 2r $ $# pln, 5&n
mo( $urprin.%or6.
Atitdinea printeli> Ta%l r#marc cura0ul copilului 1i &i
propun# $ 2ac o pau. (# &n,+#)a% 5r#comp#n$#a.
compor%am#n%ul ac#$%uia6.
Consecin% pe ter'en ln0> &n *ii%or, *a cr#1%# pro3a3ili%a%#a
ca ac#l copil $1i &n$o)#a$c %a%l la %r#3uril# ca$#i &n lini1%# 1i
2r $ $# pln,.
Sita%ie> An(r##a &1i 2ac# %#m#l# p#n%ru aca$.
%titudinea printelui: 8ama remarc! situa(ia $i o laud!> %i
.?m&e$te sau o mn,i# &ncura0a%or p# cap.
Consecin% pe ter'en ln0> Cr#$c 1an$#l# ca An(r##a $
&1i 2ac %#m#l# &n *ii%or cu mai mul% in%#r#$.
1.". CE (IPURI DE RECOMPENSE E IINE 7 FOLOSIM*
C?te tipuri de recompense pot ' olosite? Care sunt mai
e'ciente? EEist! recompense uni-ersal -ala&ile?
EEist! stimuli care repre.int! %nt!riri po.iti-e pentru aproape
orice persoan! :alimentele preerate;> la el cum eEist! stimuli
care sunt semni'cati-i doar pentru unele 5unii copii pr#2#r
anumi%# pro,ram# T. -., al)ii, $ $# 0oac# cu pri#%#nii $au cu o
0ucri# car# l# plac# mai mul% #%c6.
71
0e aceea> tre&uie acordat! o mare aten(ie copilului pentru a
a,a ce repre.int! pentru el o recompens! semni'cati-! P(#
#:#mplu. &n ,#n#ral, copiilor l# plac (ulciuril#6. 0ar nu tuturor
copiilor le plac la el de mult dulciurileF Prin urmare>
semni'ca(ia unei recompense -aria.! de la indi-id la indi-id.
%n unc(ie de natura lor> recompensele pot 'C
a.alim#n%# = &om&oane> pr!*ituri> ructe> sucuri> meniul
preerat> eEisten(a
desertului la mas! etcA
3.(i$%inc)ii =*etoane> stelu(e> puncte ro$ii> diplome etcA
c. po$#$iuni %#mporar# al# unor o3i#c%# 5' &mprumu%uri"6 =
posi&ilitatea de a %m&r!ca o roc9ie pentru oca.ii speciale> de a sta
pe scaunul cui-a> de a a-ea o camer! pri-at! etc.
(. ac%i*i%)i $%imula%oar# = eEcursii *ocuri> -i.ionarea unor
pro+rame T. 6.> sau
a unor 'lme la cinema> citirea c!r(ii preerate etc.
#.r#comp#n$# $ocial# = %m&r!(i$!ri aectuoase> laude> .?m&ete>
o simpl! pri-ire
care s! eEprime interesul $.a.m.d.
0in cau.a aptului c! rec-en(a comportamentelor care ar
tre&ui %nt!rite po.iti- este uneori oarte mare> se impun dou!
preci.!riC
- atunci c?nd dorim s! orm!m un comportament> %;
recompens!m ori de c?te
ori apare. 2lterior> dup! ce deprinderea este ormat!> num!rul
%nt!ririlor poate s!
scad! Pc%# o r#comp#n$ la a (oua, apoi a %r#ia apari)i#
1.a.m.(.6D
- e &ine s! se oloseasc! recompense c?t mai -?nate> %ns!
cele mai accesi&ile $i
mai economice sunt cele sociale. Recompens! social! constituie
$i a=1 asculta pe
copil atent> cu interes> a=1 l!sa s!=$i termine ideea :ra.a;> a
men(ine contactul -i.ual
cu el> a=1 sus(ine %n ini(iati-e> a=i aprecia str!dania> i+nor?nd
+re$eala
:< T#ai $%r(ui% $l2acip# m mic (# mn"6, a=i pune %ntre&!ri
la care s! poat! r!spunde a'rmati- :< Tiai (a% $#ama $in,ur c
%r#3ui# $)i 2aci %#ma7"6 etc.
1./. C28 @ACE8 7J CREA7CJ E@ICIENSA REC18PEN7EB1R?
a. Al#,#r#a unui compor%am#n% $p#ci!c
1&i$nuim s! spunemC &l &n*) $ !# cumin%# $au o &n*) $ !#
a$cul%%oar#. C# &n$#amn '$!# cumin%# " 7 Dar 'a$cul%%oar# " 7
P# cin# $ a$cul%# 1i c# $ a$cul%#7
0ac! dorim s! modi'c!m un tip de maniestare a copilului
nostru> e necesar s! ne propunem dinainte eEact ceea ce dorim
s! amelior!m 5&l mo%i*m $1i 2ac %#ma, &l &n*)m $ $#
a(r#$#.# poli%ico$ #%c6. In acest el este mai u$or s!=i oerim
%nt!riri po.iti-e> deoarece -om $ti $pr#ci.m ce comportament
anume ne=a pl!cut 5'Bra*o, ai 2o$% +arnic a.i p#n%ru c )iai
2cu% cur)#ni# &n cam#r/"6.
7"
b. 4eprivarea $i saierea
Pentru ca o recompens! s! poat! a-ea o semni'ca(ie mare
pentru copil> e necesar! uneori o perioad! %n care acesta s! 'e
depri3at de o&iectul sau de situa(ia stimulati-! :< $? 2aci $i!#
(or (#... "6. In +eneral> cu c?t e mai lun+! %n timp depri-area> cu
at?t mai e'cient! -a ' %nt!rirea.
Sa%ierea se reer! la pierderea -alorii stimulati-e a
recompensei. 0up! ce o recompens! a ost olosit! de mai multe
ori> copilul -a ' saturat de acea %nt!rire. Cu alte cu-inte> dac!
o&ser-!m c! %i plac &om&oanele> nu %nseamn! c! %l -om
recompensa la in'nit %ndop?ndu=1 cu &om&oane> deoarece
copilul se -a plictisi de aceast! recompens!.
%ici o mar# (i!cul%a%# o &n%mpin prin)ii car#, (in #:c#$ (#
.#l, o2#r copiilor %o% c##a c# *or ac#1%ia. O (a% cu %r#c#r#a
%impului, copilul *a ! (in c# &n c# mai ,r#u (# mul)umi% 1i, prin
urmar#, numrul r#comp#n$#lor car# $ &l %#n%#.# $# *a
(iminua.
c. 5emnifcaia recompensei
A$a cum am preci.at anterior> semni'ca(ia recompensei dier!
de la copil la copil. Prin urmare> un o&iect> un +est este de'nit ca
recompens!> doar dup! ce se o&ser-! eectul po.iti- a-ut asupra
persoanei -i.ate.
'lam %o% .i$ ci cumpr o 3icicl#% (ac *a &n*)a mai 3in#,
(ar #l con%inu $ $%#a %oa% .iua p# a2ar 1i $ 0oac# 2o%3al/"
.ice p!rintele care nu %$i d! seama c! o min+e de ot&al ar
repre.enta o recompens! autentic! pentru &!iatul s!u.
d. /romptitudinea cu care se acionea!
E &ine de $tiut c! #!ci#n)a recompensei cr#1%# cu cDt
(i$%an)a dintre momentul aptei $i aplicarea acesteia este mai
mic. 0e aceea> este indicat s! reac(ion!m imediat ce un
comportament o&ser-at la copilul nostru ne=a atras aten(ia :DAm
o3$#r*a% c mai a1%#p%a% &n lini1%# c% %imp a %r#3ui% $ pro3#.
+aina. Aai(# acum $)i cumpr un $uc/"6.
Tot aceast! condi(ie eEplic! $i moti-ul pentru care
recompensarea %ndep!rtat! %n timp nu este su'cient de
stimulatoare 5'Dac min# *#i 1%i la %#$%, la *ar %# *oi %rimi%# &n
%a3r la mar#/"6.
#.Con$#c*#n)a &n%ririlor
nt!rirea po.iti-! e mai e'cient! c?nd se ace %n mod continuu>
consec-ent. 0ac! r!spl!tim un comportament de c?te-a ori> iar
apoi nu=/ mai apreciem sau %l i+nor!m> e'cien(a metodei scade.
1.!. CUM APAR COMPOR(AMEN(E> NEDORI(E -N URMA
APLIC6RII INBOLUN(ARE A -N(6RIRII POKI(IBE*
7! acord!m aten(ie urm!toarei situa(iiC
Alin, un 3ia% (# F ani, se *oac &n cam#ra lui. Dup un %imp, $#
(uc# &n $u2ra,#ri# 1i &nc#p# $ man#*r#.# %#l#coman(a
%#l#*i.orului, (n( $onorul 2oar%# %ar#. Mama
79
*in# &n cam#r 1i &i $pun# ' -( c %#ai plic%i$i% $ %# 0oci $in,ur.
Aai(# $ m#r,#m &mpr#un &n parc."
C# pu%#m $pun# (#$pr# compor%am#n%ul mam#i7 C#
con$#cin) poa%# a*#a7 Cum a)i ! proc#(a% &n%ro $i%ua)i#
$imilar7
Ba o prim! impresie> mama lui Alin poate ' considerat! un
p!rinte modelC atent! la ne-oile 'ului ei> %ncearc! s! %$i petreac! o
&un! parte din timp %mpreun! cu acesta> %ns!> dac! anali.!m
aceast! situa(ie lu?nd %n considerare ceea ce tocmai am eEpus
anterior> putem spune c! mama lui Alin a recompensat :in-oluntar;
un comportament nedorit care a aprt la copilul s!u. Prin urmare>
pro&a&ilitatea ca Alin s! %$i deran*e.e p!rin(ii $i %n -iitor> atunci
c?nd are ne-oie de aten(ie> -a ' mai mare.
Al%# #:#mpl#<
4i%ua)i#< Ta%l ci%#1%# .iarul. &n %imp c# copiii $# 0oac &n
apropi#r#. Din%ro (a%, unul (in%r# copii &l lo*#1%# cu 0ucria p#
c#llal%.
A%i%u(in#a prin%#lui< Ta%l $# opr#1%# (in ci%i%, $# a1a.p#0o$ 1i
$# 0oac p#n%ru un %imp cu copiii.
6onsecin pe termen lung: Cr#1%# pro3a3ili%a%#a ca, &n
*ii%or, copilul car# a pro*oca% inci(#n%ul $ $# mani2#$%# *iol#n%
a%unci cn( (or#1%# $ a%ra, a%#n)ia cui*a a$upra $a.
4i%ua)i#< Mama 2ac# cumpr%uri &mpr#un cu !ica $a. La un
mom#n% (a%, 2#%i)a &nc#p# $ $# $miorci# ' -r#au aca$/ -r#au
aca$/ ".
%titudinea printelui: Mama 2#%#i, ru1ina% (#
compor%am#n%ul ac#$%#ia, pr$#1%# ma,a.inul &n mar# ,ra3.
Con$#cin) pe termen lung: &n *ii%or, 2#%i)a *a 2olo$i mai
2r#c*#n% ac#$% 'mi0loc (# con*in,#r# ".
4i%ua)i#< Ta%l $# uit la un m#ci (# 2o%3al, la %#l#*i.or. Copiii
in%r &n cam#r 1i &nc#p $ se *oace, deran*"ndu-l.
A%i%u(in#a printelui: Ta%l l# ( ni1%# 3ani ca $ pl#c# (in
cam#r.
Con$#cin) pe termen lung: In *ii%or, copiii $# *or 0uca mai
(#$ &n cam#ra &n car# $# a; %#l#*i.orul a%unci cn( %a%l lor
urmr#1%# m#ciuril#.
n urma pre.ent!rii acestor ca.uri> se poate constata c!> prin
aplicarea :-oit! sau> de cele mai multe ori> in-oluntar!; a
recompensei> se pot o&(ine nu doar re.ultate po.iti-e> ci $i
re.ultate ne+ati-e %n ceea ce pri-e$te comportamentul copilului
nostru. Astel> putem sin+uri s! ne eEplic!mC
= de ce copilul nostru este <un m?r?itDA
7!
- cum a %n-!(at copilul nostru s! -or&easc! ur?tA
- de ce <ne $anta*ea.!DA
- cum de-in copiii <materiali$tiD etc.
E &ine de (inut minte c! aceste comportamente ale copiilor
se 4n3a%1 nu sunt %nn!scute. Copiii nu sunt <materiali$tiD> ei nu
<ne $anta*ea.!D. 7e comport! %n acest el pentru c! a$a i=am
%n-!(at> !r! s! ne d!m seama.
Prin urmare> e &ine de $tiut c!> de cele mai multe ori
<pro+ramareaD comportamentului copilului este la %ndem?na
noastr!. @iecare amilie urm!re$te <pro+ramulD pe care %l ale+e.
0in p!cate> %ns!> <telecomandaD are prea multe &utoane $i uneori
ne %ncurc!m %n eleA de aceea> sper!m ca aceast! lucrare s! -!
clari'ce pu(in nedumeririle reeritoare la pro&lemele care pot
ap!rea.
%n 'nal> -! oerim dou! studii de ca.. Conclu.iile le -e(i tra+e
sin+uri.
5ituaie: 4o)ul 1i $o)ia $# pr#,%#$c p#n%ru culcar#. 4o)ul
ri(ic +ain#l# $o)i#i car# #rau c.u%# p# 0o$ 1i l# a1a. &n (ulap.
%titudinea sofei: Ii 1op%#1%# un 'mul)um#$c" 1i &i a(r#$#a.
un .m3#% $o)ului.
6onsecin pe termen lung: In *ii%or, pro3a3ili%a%#a ca
$o)ul $ a1#.# +ain#l# $o)i#i la locul lor, cr#1%#.
5ituaie: Dimin#a)a, &n %imp c# $# pr#,%#1%# (# m#r$ la
$#r*iciu, 3r3a%ul nu &1i ,$#1%# cma1a 1i $# apuc $ url# prin
%oa% ca$a ' Un(# (racuH miai pu$ cma1a aia7"
%titudinea soiei: 4o)ia apar# r#p#(# cu cma1a &n mn.
6onsecin pe termen lung: In *ii%or, *a cr#1%#
pro3a3ili%a%#a ca ori (# c%# ori $o)ul *a a*#a n#*oi# (# c#*a s
ri(ic# %onul.
1.:. TECE MO(IBE CARE SUSJIN FOLOSIREA RECOMPENSEI
2n copil care este educat olosindu=se adec-at te9nica %nt!ririi
po.iti-e> %$i -a de.-olta anumite calit!(iC
- -a %n-!(a $ comunic# mai u$or> eEprim?ndu=$i dorin(ele $i
nemul(umirileA
- -a de-eni mai sociabil;
- -a reac(iona mai calm la critic! $i -a a-ea o toleran mai
crescut la frustrare;
- -a A mai )e#ibil, cooperant $i desc&is la no;
- -a a3ea o capacitate creatoare mai 'are;
- -a A mai optimist #i mai ncre!tor n forele propriiKA
- -a maniesta spirit de iniiativ;
- se -a comporta mai altruist;
7:
- 3a A mai disciplinat %n toate situa(iile :nu doar %n acelea %n
care p!rintele sau
alt! autoritate e de a(!;A
- se -a an+a*a %n acti-it!(i mai motivat.
Tre&uie men(ionat c! aceste calit!(i se de.-olt! %ntre anumite
limite> in unc(ie de particularit!(ile personalit!(ii 'ec!ruia.
#. 7TINIEREA
G#or,#l $# plim3a p# $%ra( cu %a%l 1i cu mama lui. La un
mom#n% (a%, %r#cn( p# ln, un ma,a.in, copilul .ic#<
- Ta%, (# c# $% %an%i ac##a (in *i%rin n#mi1ca%7... Nici
un r$pun$...
Dup un %imp<
- Ta%, (# c#p# %ro%uar nu circul ma1inil#7 ... Din nou
lini1%#...
Mai %r.iu<
- Ta%, cum $# 2ac# c7... (ar mama lui &l
&n%r#rup#<
Mi G#or,#l, nul mai (#ran0a p# %a%a cu
&n%r#3ril# %al#/
In$ %a%l, $upra%, o cor#c%#a.<
- Dar la$l n#*a$% $ &n%r#3#, c numai a1a &n*a) copilul/
C% (# 2r#c*#n% ar %r#3ui $ r$pun(#m $olici%rilor copiilor
no1%ri 7 E 3in# $i i,norm7 Cn( %r#3ui# i,nora%
compor%am#n%ul lor7
C9iar dac! pentru unii sun! ciudat> i+norarea st! la &a.a unei
alte te9nici de ameliorare a comportamentuluiC stin0erea.
".1. CE ES(E S(INMEREA*
Stin0erea presupune eliminarea unui comportament nedorit
prin i,norar#a lui. Atunci c?nd copilul nostru se maniest! %ntr=o
manier! pe care noi o consider!m neadec-at!> e &ine ca> %n
unele situa(ii> s! i+nor!m aceste maniest!ri dac! dorim ca ele s!
dispar!.
E:#mpl#<
5ituaie: Un 3ia% (# O ani $% &n pa% a1%#p%n( $ a(oarm,
&n %imp c# prin)ii (i$cu% &n cam#ra al%ura% cu mu$a!rii. La
un mom#n% (a%, copilul &nc#p# $ $coa% $un#%# ciu(a%#,
a1%#p%n( $ !# 3,a% &n $#am.
0spunsul prinilor< II i,nor 1i con%inu con*#r$a)ia cu
oa$p#)ii.
6onsecin pe termen lung: &n *ii%or, pro3a3ili%a%#a ca
3ia%ul $ a%ra, a%#n)ia a$upra $a &n ac#$% mo( *a ! mai mic.
7$
5ituaie: O 2#%i) (# > ani ia ma$a cu prin)ii. Dup c#
%#rmin (# con$uma% 2#luril# principal# &nc#p# $ url#< 'Pr0i%u
ra/ Pr0i%ura/ "
0spunsul prinilor: Nu o 3a, &n $#am. Dup c# $#
po%ol#1%# p#n%ru o p#rioa( $cur%, 2#%i)a prim#1%# pr0i%ura.
6onsecin pe termen lung: In *ii%or *a $c(#a
pro3a3ili%a%#a ca 2#%i)a $ c#ar pr0i%ura urln(.
5ituaie: Mama 1i !ica 2ac cumpr%uri &n%run $up#rmarY#%. La
un mom#n% (a%, 2#%i)a $pun# p# un ton pln,cio$ c &i %r#3ui#
rol#.
%titudinea mamei: O i,nor, cu%n( p# ra2%uri c##a c# ar#
#a n#*oi#.
6onsecin pe termen lung: F#%i)a nu $# *a mai a(r#$a p#
ac#la1i ton mam#i, (ac *a a*#a n#*oi# (# c#*a.
A $%in,# un compor%am#n% #$%# ac#la1i lucru cu al i,nora 7
Car# # (#o$#3ir#a 7
Citind cele scrise mai sus> nu tre&uie s! ne pripim tr!+?nd
conclu.ia c!> de 'ecare dat! c?nd apare un comportament
nedorit> solu(ia sal-atoare este s!=1 i+nor!m. In anumite situa(ii>
%ns! aceast! solu(ie de-ine oarte e'cient!. 0e aceea> e &ine s!
cunoa$tem cn( # in(ica% $ o aplicm, la c# #2#c%# $#cun(ar# $
n# a1%#p%m, cum &i pu%#m cr#1%# #!ci#n)a 1i c# con$#cin)#
n#,a%i*# poa%# a*#a 2olo$ir#a in*olun%ar a ac#$%#i %#+nici.
#.#.CN0 7E APBICJ?
0e$i nu eEist! o <re(et! uni-ersal!D %n ceea ce pri-e$te
situa(ia %n care tre&uie administrat! stin+erea> de o&icei aceast!
te9nic! se olose$te atunci c?nd dorim s! elimin!m un
comportament nedorit ormat prin %nt!riri po.iti-e P(# #:#mplu,
a%unci cn( copilul nu *or3#1%# cor#c% $au poli%ico$, a%unci cn(
ar# pr#a mul%# pr#%#n)ii, a%unci cn( mani2#$% o &n,ri0orar#
#:a,#ra% #%c.6.
#./.BA CE 7J NE AMTEPTJ8?
E &ine de $tiut c! atunci c?nd se aplic! aceast! te9nic!>
re.ultatele nu se o&(in imediat. 8ai mult c9iar> rec-en(a $i
intensitatea comportamentului nedorit pot s! creasc! %nainte de
a descre$te. 8aniest!rile pot ' %nso(ite deseori de -iolen(!.
D# #:#mplu, a%unci cn( pi iu)ii i,nor $un#%#l# 3i#)#lului (#
O ani (in primul ca., #:i$% o mar# pro3a3ili%a%# ca ac#$%#a $ !#
(in c# &n c# mai 2r#c*#n%# 1i $ $# %ran$2orm# &n a(#*ra%#
rcn#%#. Un#ori po% ! &n$o)i%# (# lo*i%uri cu picioar#l# &n u1 $au
(# al%# mani2#$%ri *iol#n%#.
6!.?nd c! nu este &!+at nici atunci %n seam!> copilul -a %nceta
%n 'nal s! atra+! aten(ia asupra lui %n acest mod.
77
".!. CE CONDIJII (REIUIE -NDEPLINI(E PEN(RU A FACE
EFICIEN(6 FOLOSIREA ACES(EI ME(ODE*
a. 6orelarea cu ntrirea po!itiv
7tin+erea> ca metod! de modi'care a comportamentului> este
aproape ine'cient! dac! nu olosim %n mod adec-at $i metoda
%nt!ririi po.iti-e. Nu este de a*uns doar s! i+nori
comportamentul nepl!cut al copilului> ci tre&uie urm!rit! cu
aten(ie $i %nt!rit!> imediat ce apare> o maniestare po.iti-!.
D# #:#mplu, 2#%i)a car# c#r#a ,l,io$ pr0i%ura a 2o$%
i,nora% a%%a %imp c% $a compor%a% n#a(#c*a% &n$, im#(ia%
c# a %cu%, compor%am#n%ul ia 2o$% r#comp#n$a% 5i $a a(u$
pr0i%ura6.
0in p!cate> mul(i dintre p!rin(i> proesori sau al(i adul(i
implica(i %n educarea copiilor pun mare accent pe +re$elile
copilului. C9iar dac! sunt &ine inten(iona(i> ei %ncearc! s!
corecte.e +re$elile d?ndu=le o oarte mare importan(! :adic!>
eEact atitudinea opus! stin+erii;. Ei spun 'nu # 3in# $..." sau
'nu 2ac# a$%a... " uit?nd s! oere alternati-e de re.ol-are a
pro&lemei sau s! recompense.e un comportament po.iti- al
copilului.
b. %titudinea ferm $i consecvent a printelui
0e$i este deose&it de di'cil pentru un p!rinte care %$i iu&e$te
copilul s! re.iste solicit!rilor acestuia sau s! r!m?n! indierent la
micile <trucuriD olosite pentru a=1 con-in+e> este necesar! o
atitudine erm! $i consec-ent! dup! ce deci.ia a ost luat!> %n
ca.ul %n care cedea.! ru+!min(ilor copilului dup! ce a %nceput
s! oloseasc! metoda stin+erii> %nseamn! c! a recompensat
comportamentul nedorit al copilului. Prin urmare> o nou!
%ncercare de aplicare a stin+erii -a ' mai di'cil de reali.at.
D# #:#mplu, (ac mama 2#%i)#i car# i $a a(r#$a% p# un %on
pln,cio$ c#(a ru,min)ilor ac#$%#ia, a%unci, &n *ii%or,
pro3a3ili%a%#a ca 2#%i)a $ $# compor%# $imilar cn( *a a*#a
n#*oi# (# c#*a ar f fost mai mar#.
c. 6omplicitatea celor din *ur
E 3in# (# 1%iu% c m#(iul $au p#r$oan#l# (in 0ur po% 0uca un rol
(#2a*ora3il a%unci cn( $# &nc#arc #liminar#a unui
compor%am#n% prin $%in,#r#.
4 pr#$upun#m c mama i,nor a%i%u(in#a 2#%i)#i
'pln,cioa$#" &n %imp c# 2ac# cumpr%uril# iar 2a%a &nc#%#a.
%r#p%a% $i mai c#ar $i cump#r# rol#. A0un1i aca$, 2a%a
&nc#p# (in nou $ $olici%# c#*a p# un %on pln,cio$D mama o
i,nor, &n$ in%#r*in# %a%l 2#%#i car# &i r#pro1#a. mam#i c #$%#
cru(, c nu )in# la 2a%a #i 1.a. m.(. In ac#a$% $i%ua)i#, 2#%i)a cr#(#
c %a%a a p#(#p$io p# mam p#n%ru c nu a 2cu% cum ia c#ru%
#a, iar, &n *ii%or, pro3a3ili%a%#a $ $# a(r#$#.# p# ac#la1i %on
$upr%or, *a cr#1%#.
7,
Prin urmare> atunci c?nd inten(ion!m s! olosim stin+erea ca
te9nic! pentru eliminarea unui comportament> e &ine s! ne
asi+ur!m c! cei din *urul nostru sunt amiliari cu procedeul> c!
sunt de partea noastr! sau c! nu se -or amesteca %n rela(ia pe
care o a-em cu copilul.
d. 0egulile
Atunci c?nd inten(ion!m s! utili.!m stin+erea pentru a elimina
un comportament nedorit> e &ine s! ne ormul!m re+uliC '(#
!#car# (a% cn(..., #u nu *oi ! a%#n% 56".
".:. CUM APAR CONSECINJELE NEIATI6E -N 2R8A FOLOSIRII
INBOLUN(ARE A S(INMERII*
0up! cum am putut o&ser-a> asemeni metodei %nt!ririi
po.iti-e> stin0erea este o te9nic! pe care o aplic!m rec-ent>
de multe ori !r! s! ne d!m seama. 2neori o olosim %n mod
corect> %ns!> alteori> utili.area acesteia poate a-ea repercusiuni
ne+ati-e.
5ituaie: In %imp c# prin)ii (i$cu% unul cu c#llal%, copilul $#
apropi# (# #i cu $copul (# ai &n%r#3a c#*a. A1%#ap% poli%ico$ $
$# %#rmin# con*#r$a)ia, (ar *.n( c nu # 3,a% &n $#am, &i
&n%r#rup#.
%titudinea prinilor: 4# opr#$c (in con*#r$a)i# 1i a$cul% c#
ar# (# .i$ copilul.
6onsecin pe termen lung: &n *ii%or, copilul nu *a mai !
a1a (# r3(%or 1i *a &n%r#rup# con*#r$a)ia im#(ia% c# &1i
&n%ln#1%# prin)ii.
n urma pre.ent!rii eEemplului anterior> pro&a&il unii -or .iceC
DDa, (ar copiii nu au r3(ar# ca a(ul)ii". ntr=ade-!r> copiii nu
sunt at?t de r!&d!tori> %ns!> atunci c?nd %$i ac apari(ia> putem s!
%i acem s! %n(elea+! cel pu(in c! i=am remarcat $i c! %n c?te-a
clipe -om asculta ceea ce au de spus.
Concl+ie> 7tin+erea repre.int! o metod! e'cient! de
eliminare a unui comportament nedorit> %ns! pentru aplicarea ei
e'cient! tre&uie (inut cont de numero$i actori. Este &ine s!
preci.!m c! atunci c?nd un p!rinte dore$te s! aplice aceast!
metod!> poate ace +re$eli care pot determina o a+ra-are a
comportamentului.
D# #:#mplu, $# poa%# &n%mpla ca, &n%ro .i, copilul $ *in (#
la 1coal cu un cali!ca%i* $la3, &n$ prin%#l#, cr#.n( c aplic
%#+nica $%in,#rii, $ &l i,nor#. Copilul *a &n)#l#,# (in ac#a$%
a%i%u(in# c p# prin%# nu &l (#ran0#a. r#.ul%a%#l# $al# $la3# la
&n*)%ur 1i *a r#nun)a $ mai !# pr#ocupa% (# &n*)%ur.
0e aceea> %nainte de a se decide asupra olosirii unei te9nici>
su+er!m cititorului s! alea+! metoda care se potri-e$te cel mai
&ine situa(iei cu care se conrunt!. A
79
i+nora un comportament nepl!cut e u$or uneori> %ns! a aplica
te9nica stin+erii %n mod adec-at repre.int! o pro-ocare pentru
orice adult implicat %n educa(ia copilului.
/. NTJRIREA NEIATI6J :PE0EAP7A;
0ac! -i s=ar pune %ntre&area < 4un%#)i (# acor( cu 2olo$ir#a
p#(#p$#i &n #(ucar#a copiilor (*oa$%r7" cum a(i r!spunde?
Pro&a&il unii ar .ice un 0A 9ot!r?t> sus(in?nd ideea c! <O!taia
este rupt! din raiD. Al(ii> dimpotri-!> ar a'rma <Eu nu -oi da
niciodat! %n copilul meu.D
%n-!(!tura %naite de toate
E$%# 3in# $ n# p#(#p$im copiii7 C# &n$#amn $i p#(#p$#1%i7
Ai p#(#p$i #$%# #c+i*al#n% cu ai lo*i7 C# al%# mi0loac# pu%#m
2olo$i &n a2ar (# p#(#ap$a !.ic7 C# poa%# $ i $# &n%mpl# ru
copilului m#u (ac &i mai (au o palm (in cn( &n cn(7
Pentru a +!si r!spunsuri adec-ate acestor %ntre&!ri> e &ine s!
acem %nt?i distinc(ia %ntre pedeaps! ca teEnic de modi'care a
comportamentului $i pedeapsa ca reac%ie la comportamentul
nedorit al copilului> ca <r!.&unareD. 0ac! prima este o metod!
psi9oterapeutic! ce +arantea.! ameliorarea comportamentului %n
ca.ul %n care este olosit! corect> cealalt repre+int un r!spuns
ne+ati- la un stimul nepl!cut> ceea ce
nu oer! +aran(ia c! %n -iitor stimulul -a disp!rea. D# ac##a, ci%in(
c#l# c# urm#a., *om pu%#a a;a cn( 1i cum #$%# 3in# $ 2olo$im
p#(#ap$a, c# %ipuri (# p#(#p$# po% ! 2olo$i%# 1i cum pu%#m 2olo$i
#!ci#n% ac#$% mi0loc (# mo(i!car# a compor%am#n%ului.
/.1. CE E7TE PE0EAP7A?
Ca te9nic! de modi'care a comportamentului> pedeapsa
repre.int! un e-eniment care> dac! este pre.entat imediat
dup! un comportament nedorit> pro-oac! o descre$tere %n
rec-en(! $i intensitate a comportamentului respecti-.
0e eEemplu> %ntr=un +rup de copii care se *oac!> un &!iat %$i
lo-e$te cole+ul. 0ac! &!iatul este eliminat imediat din *oc
pentru o anumit! perioad! de timp> atunci pro&a&ilitatea ca el
s! se mai comporte la el %ntr=o situa(ie similar! -a ' mai mic!.
/.#. TIP2RI 0E PE0EP7E
a. D#.apro3ar#a = atunci c?nd copilul a !cut ce-a nepotri-it>
e &ine ca p!rintele
s! se manieste %n concordan(! cu ceea ce simte 5a%i%u(in#
(# (#.apro3ar#,
r#$pin,#r#, (in car# copilul poa%# &n)#l#,# m#$a0ul ' nu &mi
plac# Knu $un% (# acor(
cu, c##a c# ai 2cu%"6. %ncruntarea spr?ncenelor> %ntoarcerea cu
spatele> a&sen(a .?m
&etului> pri-irea rece> toate acestea sunt semnale pentru copil c!
p!rintele nu este de
acord cu ceea ce a !cut. 0esi+ur c!> dac! p!rintele are tot timpul
o atitudine distant!>
rece a(! de copil> aceast! metod! %$i pierde din -aloare. Pe de
alt! parte> dac!
p!rintele %i spune .m3in( copilului c! nu a procedat &ine $i c! nu
este de acord cu
ce a !cut> $ansele ca acel copil s! %n(elea+! corect mesa*ul
transmis> sunt oarte mici.
3. Mu$%rar#a = dac! copilul nu %n(ele+e din semnele
de.apro&atoare ale adultului
c! ceea ce a !cut nu este &ine> atunci adultul poate olosi
cu-intele pentru a=$i
eEprima nemul(umirea :-e.i <Comunicarea e'cient!D;.
c.Pri*ar#a de un o&iect dra+ G o acti-itate pl!cut! = cn(
copilul $# compor%
n#a(#c*a% la ma$, prin%#l# poa%# (#ci(# c ac#$%a nu mai
prim#1%# (#$#r%. Alte
metode de pri-are pot constitui neacordarea permisiunii de a
pri-i la tele-i.or o
perioad! de timp> de a se *uca cu prietenii sau cu *uc!riile
preerate etc.
(. 'Tim#ou%" : <scoaterea aar!D pentru un timp; = aceast!
eEpresie> olosit!
rec-ent $i %n *ocurile sporti-e> se reer! la i.olarea copilului %ntr=
un loc plictisitor>
departe de orice stimul care i=ar putea ace pl!cere. Astel>
eEemple de time=out pot
constitui <scaunul neast?mp!ratuluiD> trimiterea <la col(D sau
%ntr=o camer! +oal!
etc. Pentru olosirea e'cient! a acestei te9nici tre&uie
respectate anumite condi(iiC
- timpul <de pedeaps!D tre&uie s! 'e dinainte oarte clar sta&ilit.
%n +eneral> acesta
este cuprins %ntre 5 $i 15 minute> %n unc(ie de -?rsta copiluluiA
- e'cien(a olosirii acestei te9nici este mai mare dac! se aplic!
imediat ce apare
comportamentul nedoritA
,1
- locul %n care este trimis copilul nu tre&uie s!=i oere satisac(ii
5(# #:#mplu 'c#
3in#, c mai $cap (# ,ura mam#i c%#*a minu%# " $au ' acum
m po% 0uca 1i #u
lini1%i% c%#*a minu%# &n cam#ra m#a " $au ' (ac ma %rimi$ la
col), %oa% lum#a
poa%# *#(#a c# roc+i) nou am p# min#"6D
- scopul acestei te9nici este de a=1 plictisi nu de a=1 %nrico$a
pe copil de aceea
este contraindicat a olosi locurile %ntunecoase :de&ara>
c!mar!> &eci; ca loc de
pedeaps!.
e.0epararea gre$elilor" = prin aceast! metod!> copilul
-a tre&ui s! %$i
r!scumpere +re$eala prin acti-it!(i sau atitudini reparatoare 5$1i
c#ar i#r%ar#, $1i
r#cunoa$c ,r#1#lil#, $ $# an,a0#.# c nu *a mai 2ac#
a$#m#n#a 2ap%# #%c6.
f. /edeapsa f!ic aceast! orm! de pedeaps! %n +eneral
presupune dispari(ia
comunic!rii. Ea repre.int! orma eEtrem! de solu(ionare a
pro&lemei $i #$%# #:pr#$ia
neputinei de care d dovad adultul n educaia pe care
o practic.
Prin urmare> p!rin(ii care se ascund %n spatele eEpresiei <i6P
a$cul% (#c% (# 3)", do-edesc %n realitate o incapacitate de
comunicare efcient.
1are> prin aplicarea pedepsei '.ice> adultul nu cum-a %i
su+erea.! copilului c! <Cel mai tare are %ntotdeauna dreptateD?
1are nu %i su+erea.! acestuia cum s! a&u.e.e de or(! atunci
c?nd situa(ia %l a-ori.ea.! :c?nd p!rin(ii -or ' mai sla&i> mai
nea*utora(i;? 1are copilul uit! cum a ost tratat %n copil!rie?
9.9. FAC(ORI CARE INFLUENJEAK6 EFICIENJA PEDEPSEI
Asemeni %nt!ririi po.iti-e $i stin+erii> pedeapsa poate ' mai
e'cient! dac! se respect! anumite condi(iiC
a. promptitudinea cu care se acionea!
Ba el ca $i %n ca.ul recompensei> cu c?t pedeapsa este mai
apropiat! %n timp de ac(iunea care a pro-ocat=o> cu at?t e mai
e'cient!.
b. semnifcaia pedepsei $i a persoanei
care pedepse$te
Prin%#l# &1i am#nin) copilul<
- Dac nu &n*#)i, %# %rimi% la oi/
- M %rimi)i la oi7 Uraa/
EEist! copii pentru care o pri-ire %ncruntat! este su'cient!
pentru a=i ace s! i.&ucneasc! %n lacrimi> %n timp ce pe al(ii nu=i
impresionea.! nici amenin(area cu nuiaua. Aceasta se %nt?mpl!
deoarece cei din urm! sunt o&i$nui(i s! 'e lo-i(i> $i nu mai sunt
at?t de <sensi&iliD la lo-ituri.
Pe de alt! parte> dac! copilul pedepsit are pentru persoana
care %l pedepse$te o do.! mare de respect> atunci -a ' oarte
aectat de pedeaps!. 0ac! maniest! doar ric!> atunci -a
a$tepta s! se s?r$easc! pedeapsa pentru a o lua de la cap!t.
,"
c. preci!area motivului
0e 'ecare dat! c?nd este pedepsit> copilul tre&uie s! $tie
moti-ul precis pentru care merit! asemenea tratament.
7e %nt?mpl! uneori ca p!rin(ii s!=$i pedepseasc! copiii pentru o
apt! iar copilul s! cread! c! altul este moti-ul pentru care a
primit pedeapsa.
4e e#emplu, copilul vine t"r!iu (# la 0oac, cu pan%alonii
mur(ari. Prin%#l# &l p#(#p$#1%# pentru ora t"r!ie la care $#
&n%oarc# aca$, &n $c+im3 copilul cr#(# c a primi% p#(#ap$a
pentru murdrirea pan%alonilor.
%n ca.ul administr!rii pedepselor %r#3ui# p#(#p$i%2ap%a, nu
copilul, iar el tre&uie s! %n(elea+! &ine acest lucru.
De e5e'pl1 tre&ie preci+at 'Nu %# (uci la 0oac (#oar#c#
&nc nu 1%ii 2oar%# 3in# %a3la &nmul)irii cu C" $i n DGGG in%#r.ic $
m#r,i la 0oac p#n%ru c #1%i ru".
d. consecvena aplicrii
0ac! o pedeaps! este aplicat! intermitent> !r! a respecta o
re+ul! &ine preci.at!> atunci e'cien(a ei -a sc!dea.
0e eEemplu> %ntr=o .i 8i9!i(! spar+e un +eam. Tat!l s!u %l
%ncura*ea.!> a*ut?ndu=1 s! treac! cu &ine peste acest $oc. %n alt!
.i> 8i9!i(! -ine acas! cu pantalonii stropi(i de noroi. Tat!l s!u %l
&ate r!u pentru c! a a-ut o .i proast! la ser-ici. Ce s! mai
cread! 8i9!i(!?
e. e#istena rspunsurilor alternative
Atunci c?nd %ncerc!m s! modi'c!m un comportament cu
a*utorul pedepsei> este necesar s! preci.!m $i ce comportament
am preera %n locul celui nedorit.
Este util ca atunci c?nd> de eEemplu> un copil este pedepsit
pentru c! -or&e$te nepoliticos> s! i se poat! oeri ni$te -ariante
de comunicare politicoas!> deoarece s=ar putea ca el s! nu le
cunoasc!.
f. minimi!area cau!ei care duce la comportamentul
nedorit
0ac! dorim ca e-enimentul nepl!cut s! nu se mai %nt?mple din
nou> nu e indicat s insist' c 4ntre&rile> < 4e c# ai 2cu%
a$%a 7 4pun#mi/ Nu au.i7 ". E mai &ine s! ne ocali.!m asupra
solu(iilor care ar putea duce la re.ol-area pro&lemei $i a e-it!rii
acesteia %n -iitor.
9.!. KECE MO(IBE PEN(RU CARE E IINE S6 EBI(6M PEDEAPSAR
1. n primul r?nd> tre&uie su&liniat c! %n urma olosirii pedepsei
re.ult! o suprimare rapid! $i de scurt! durat! a comportamentului
nedorit> dar care nu re!olv problema pe termen lung.
RAici> nu ne reerim la pedeapsa ca m#%o( or,ani.a% (# mo(i!car# a
compor%am#n%ului, a$a cum am eEpus=o anterior.
)/
P#(#ap$a nu #$%# ca m#(icam#n%ul cura%i*, ci, (oar ca
al,ocalminul cu a0u%orul cruia &)i po)i po%oli (ur#r#a p#n%ru o
p#rioa( $cur% (# %imp. Dar nim#ni nu $a *in(#ca% *r#o(a%
(oar cu un anal,#.ic/
J.Pedeapsa repre.int! o m#%o( (# a r#.ol*a o $i%ua)i#. 2na
din multe altele.
0ac! copilul -ede c! este pedepsit pentru un comportament cu
care p!rintele s!u
nu este de acord> atunci la r?ndul lui va folosi ac##a1i m#%o(
P&n*)a% prin imi%a)i#6
c?nd ce-a %l -a deran*a.
E a&solut normal pentru un copil s! nu %n(elea+! de ce tat!l s!u
%l poate lo-i> %ns! el nu are -oie s! dea %n r!(iorul mai mic.
/.Pedeapsa poate produce sentimente de revolt, m"nie,
nemulumire care duc
la scderea re!istenei la frustrare.
D# #:#mplu, unii prin)i l# impun !ic#lor un compor%am#n%
'mo(#l" (# "2a% cumin%# 1i a$cul%%or# ", n#p#rmi)n(ul#
#:primar#a propriilor pr#ri. Ac#i prin)i $# *or mira mai %r.iu,
(up c# 2#%#l# &nc#p $ cr#a$c 1i $ (o3n(#a$c o anumi%
au%onomi#, c *or ' #:plo(a " (in%ro (a% a%unci cn( *or !
cri%ica%#, c *or (#*#ni ni1%# 'r#3#l#".
".1 alt! consecin(! a pedepsei o constituie de.-oltarea
unei $%ri (# 2ric
generali!ate $i a lipsei de iniiativ. Pedeapsa nu &l
&n*a) p# copil un nou
compor%am#n%. Ea doar elimin! unul nedorit. Nu %l &n*a) pe
copil ce s! ac!> ci
(oar c# $ nu 2ac. Prin urmare pedeapsa nu a*ut! la
de.-oltarea copilului ci
contri&uie la in9i&area acestuia.
EEist! adul(i care se m?ndresc cu perorman(ele copiilor lorC
<Nu -or&e$te ur?t> nu minte> nu te contra.ice> nu deran*ea.!
etc.D 0ar atunci ce ace?
5.Pedeapsa poate determina cap#r$oan#l# I o3i#c%#l# a$ocia%#
acesteia s devin
&n%ri%ori n#,a%i*i. Cu alte cu-inte> tot ce %i aduce copilului aminte
de acest e-eniment
nepl!cut :pedeapsa; %i -a pro-oca sentimente de ur!> ric!>
respin+ere.
D# #:#mplu, (ac &nc#rcm $l &n*)m p# copil $
ci%#a$c, p#(#p$in(ui 2r#c*#n% ,r#1#lil# 2r al r#comp#n$a &n
mo( a(#rHa%, a%unci prin%#l#, cam#ra, cr)il#, ac%i*i%a%#a (#
ci%ir# &n ,#n#ral, *or (#*#ni c#*a (# car# copilul $# *a 2#ri.
Copilul *a a*#a %#n(in)a (# a #*i%a ac#1%i stimuli.
3.Pedeapsa tinde s! $%imul#.# compor%am#n%ul a,r#$i*.
EEperimentele pe
animale arat! c! stimulii durero$i le ace s! atace alte animale>
c9iar dac! acestea nu
au nici o le+!tur! cu durerea sim(it! 5(# c# unii copii $un%
a,r#$a)i (# n#cuno$cu)i,
2r ca ac#1%ia $! 2o$% pro*oca)i76.
Prin urmare> comportamentul -iolent al copilului se accentuea.!
dac! este pedepsit des.
,!
7. Copilul care este pedepsit rec-ent *a &n*)a (# 2rica
p#(#p$#i, nu din
con-in+ere proprie. Acest tip de %n-!(are :<dresa*D; este
in#!ci#n% deoarece copilul
nu este con-ins c! ceea ce %n-a(! el este olositor :>>@! cum (i=
am .is> c! de nu> te
ple.nescFD;.
Prin urmare> atunci c?nd -a ap!rea o <alternati-!
educa(ional!D mai &ine ar+umentat! $i mai con-in+!toare>
copilul -a a&andona cu u$urin(! -alorile impuse de amilie.
D# #:#mplu, a%unci cn( copilul *a a0un,# $ cunoa$c
*ia)a ',1%ilor" (in car%i#r, #l *a a(#ra la i(#il# ac#$%ora p#n%ru
c acolo i $# r#$p#c% punc%ul (# *#(#r# 1i 3#n#!cia. (# o
i(#n%i%a%# propri#, (i$%inc%.
). Pedeapsa are consecin(! direct! (i$pari)ia comunicrii.
Atunci c?nd un copil
se teme s! spun! p!rin(ilor ceea ce %l %n+ri*orea.! sau ceea ce %l
preocup! din cau.!
c! ar putea ' pedepsit pentru asta> atunci cu si+uran(! -a ale+e
alte persoane c!rora
s! li se conese.e> iar rela(ia dintre el $i p!rin(i se -a r!ci. :6om
anali.a pe lar+> %n
su&capitolul urm!tor importan(a comunic!rii;.
9. Copiii care sunt pedepsi(i mai des risc! s! de-in! mai
&ncp)na)i $i mai ri,i.i.
Ei nu recunosc cu u$urin(! c! au +re$it deoarece se tem c! un
e$ec este %ntotdeauna
urmat de pedeaps! 5'=8B #$%# U@/ X%iu #u 4IGUR/Z "6.
10. Pedeapsa duce la sc!derea sti'ei de sine $i a
4ncrederii 4n 2or%ele proprii.
7tima de sine repre.int! [:n 2ac%or #$#n)ial &n (#.*ol%ar#a
p#r$onali%)ii copilului>
a pro(uc%i*i%)ii %n orice orm! de acti-itate $i a maturi!rii
sale aecti-e.
2n copil care are un ni-el sc!.ut al stimei a(! de sine se -a
conrunta rec-ent cu e$ecuri %n acti-itatea $colar! sau de
+rup. @ra.e de +enul '#u nu *oi pu%#a nicio(a% $ r#.ol*
pro3l#ma astal" sunt speci'ce acestor copii.
0in p!cate> cu c?t sunt pedepsi(i mai mult pentru insucces> cu
at?t ni-elul stimei de sine -a sc!dea mai mult> ceea ce -a duce
la un alt insucces... $.a.m.d. 1dat! intra(i %n acest cerc -icios>
cu +reu -or ie$i de acolo dac! p!rintele $i persoanele din *urul
lor nu %$i -or sc9im&a atitudinea olosind rec-ent &n%riri
po.i%i
*#.
".
C1
8
2N
IC
AR
EA
E@I
CI
EN
TJ
'Pa
rc
*or3
#$c
cu
p#r#)
ii/ To%
c#i
$pun
&i
in%r
p# o
ur#c
+# 1i
&i
i#$#
p#
al%a/
Cum
$
*or3
#$c
cu #l
ca $
m
&n)#l#
a,7
"D
'Nu
a$cul
% c#i $pun/ Parci $ur(/ C# $ m 2ac cu #a7"
0e multe ori> ni s=a %nt?mplat s! rostim sau s! au.im aceste
cu-inte. Pro&lema comunic!rii dintre dou! persoane :mai ales
%ntre p!rinte $i copil; este una pe c?t de delicat! $i di'cil de
reali.at> pe at?t de important!.
,:
nsu$i titlul acestui su&capitol sus(ine o idee de &a.!C nu este
de a*uns doar s! comunici> ci este #$#n)ial s! comunici eAcient.
0e ce aceast! preci.are? %n +eneral> se consider! c! a %ran$mi%#
ni$te inorma(ii unei persoane este su'cient pentru ca acestea
s! 'e receptate a$a cum dorim noi. %ns!> uneori> se %nt?mpl! s!
sc!p!m din -edere i'pactl pe care %l au cu-intele noastre
asupra interlocutorului> at?t din punct de -edere #mo)ional c?t $i
din punctul de -edere al &n)#l#,#rii in2orma)iilor. 0e aceea> de
multe ori a*un+em s! 'm de.am!+i(i de aptul c! -or&ele noastre
nu $i=au a-ut eectul scontat.
n cele ce urmea.! -om %ncerca s! e-iden(iem c?te-a condi(ii
care stau la &a.a unei comunic!ri e'ciente> precum $i c?te-a din
eEprim!rile care in9i&! comunicarea $i care e &ine s! 'e e-itate.
!.1. CUM COMUNIC6M EFICIEN(*
Dup c# &n \##Y#n( mama ia $pla% +ain#l# ca $ m#ar,
la 1coal cura%, !ul a0un,# aca$ luni cu +ain#l# mur(ar#. C#
a%i%u(in# ar %r#3ui $ a(op%# mama lui3 Cum ar %r#3ui $
*or3#a$c cu #l7
n +eneral> atitudinile care pot decur+e din situa(ii de acest
+en se situea.! %ntre dou! eEtremeC
a.a%i%u(in# a,r#$i*< "N#$im)i%ul#/ E1%i un n#r#cuno$c%or/ ",
'Nu )i# ru1in#
(# c# ai 2cu%7 ", 'Aa3ar nu ai c# &n$#amn munc/"
E &ine de $tiut c! acest tip de a'rma(ii nu %ncura*ea.!
comunicarea. 0impotri-!> atunci c?nd ne adres!m unui copil %n
acest mod> indierent ce %i spunem> pentru el e acela$i lucruC
<8ama m! critic!D sau <Iar %mi (ine moral!D. %n +eneral> copilul -a
pretinde c! este atent sau -a ' atent la ceea ce i se spune !r!
a ' de acord. %ns! p!rintele nu are de unde s! $tie acest lucru>
deoarece el nu este interesat de p!rerea copilului. P!rintele> %n
acest ca.> n co'nic eAcient.
3.a%i%u(in# pasiv: %r#c# cu *#(#r#a p#$%# ac#$% inci(#n%
$au minimali!ea!
impor%an)a lui 'La$ c am $ l# mai $pl &nc o (a%".
n acest ca.> p!rintele se +?nde$te c! nici un eort nu e prea
mare pentru copilul s!u sau c!> dac! %i -a spune copilului ce %l
deran*ea.!> %l -a sup!ra a$a de r!u %nc?t -a pierde <apreciereaD
sau <dra+osteaD lui. Astel> copilul -a considera c! nu este o
pro&lem! prea mare s! ac! asemenea surpri.e nepl!cute $i le -a
repeta> cu o rec-en(! $i o intensitate din ce %n ce mai mari. In
acest ca.> p!rintele nu numai c! nu comunic! e'cient> ci> mai mult
dec?t at?t> n co'nic deloc. n plus> in-oluntar> %i de.-olt!
copilului ni$te deprinderi ne+ati-e de comportament.
,$
Cum pu%#m #*i%a ac#$%# $i%ua)ii7 Car# #$%# 2orma op%im (#
comunicar#7 C# con(i)ii %r#3ui# &n(#plini%#7
Condi(ia primordial! care st! la &a.a unei comunic!ri e'ciente
este aceea de a a-ea ini%iati3a co'nicrii. Atunci c?nd
a$cun(#m #:primar#a $#n%im#n%#lor noastre de rica unor
posi&ile repercusiuni ne+ati-e> ne acem un mare deser-iciu> ne
am!+im sin+uri. 0e aceea este necesar s! a*#m cura0ul
#:primrii propriei atitudini -i.a-i de apta petrecut!> s! ne
asum!m r#$pon$a3ili%a%#a $#n%im#n%#lor 1i (orin)#lor noastre.
Dar, p#n%ru a #:i$%a o comunicar# #!ci#n% &n%r# prin%# 1i
copil, #$%# n#c#$ar ca nu (oar prin%#l# $ poa% a*#a
ini)ia%i*a comunicrii, ci 1i copilul. Cum &ncura0m copilul $ $#
#:prim#.
Ba &a.a unei comunic!ri e'ciente st! ascltarea a ceea ce
dore$te s! ne spun! interlocutorul.
0in p!cate> eEist! tendin(a ca adultul s! desconsidere p!rerea
copilului din cau.a lipsei lui de eEperien(! P'Tu #1%i mic nu 1%ii
nimic/ "6. El maniest! o atitudine aro+ant! prin care %$i impune
suprema(ia 5Aici #u $un% 1#2ul/6. 2neori aceast! atitudine este
%mpins! la eEtrem> iar desconsiderarea se transorm! %n lip$ (#
r#$p#c% 5'Tu cn( *or3#1%i cu min# $ %aci/ "6. Atitudinea aro+ant!
se maniest! nu doar prin -or&e ci $i prin eEpresii non-er&ale
5pri*ir#a '(# $u$", &ncrun%a%, ',lacial" $au pur 1i $implu
#*i%ar#a pri*irii copilului a%unci cn( ar# loc o (i$cu)i#D .m3#%
' $up#rior", ironicD mi1cri p#rman#n%# al# corpului, c##a c#
pro*oac a,i%a)i#D c$ca% #%c6.
)7
Comunicarea <e'cient!D
0esi+ur c! p!rintele se simte ,atat atunci c?nd copilul <nu
comentea.!D sau um&l! <pe -?ruriD c?nd trece pe l?n+! el
5-#.i cum a$cul% (# min#7 -#.i cum m r#$p#c%76. Ceea ce
nu $tie p!rintele este c! acel copil ascult de p!rinte pentru c
nu are o alternativ mai &un!. Ceea ce nu $tie p!rintele este
c! acelui copil %i este fric de el> nu l respect.
0ac! dorim %ns! ca %ntre adult $i copil s! ai&! loc o comunicare
e'cient!> -a tre&ui s! %n-!(!m cum s! asclt' $i s! l' 4n
considerare p!rerea copilului> c&iar $i atunci c"nd nu
suntem de acord cu #l. 0e aceea> c?nd are loc o discu(ie>
este preera&il! tratarea copilului de pe opo.i)i# (# egalitate, ca
$i cum ar ' :$i ar tre&ui s! 'e; cel mai &un prieten al nostru
5Tra%#a.l p# c#llal% a1a cum )iarplc#a $ !i %ra%a% la rn(ul
%u6. 0esi+ur> este +reu de ima+inat c! <mo+?ldea(aD din a(a
noastr! -a de-eni o persoan! oarte capa&il! peste c?(i-a ani. %ns!
dac! acum copilul -a ' tratat cu respect> atunci $ansele sunt
mari ca %n -iitor s! se comporte &ine cu cei din *ur :c?nd raportul
de or(e se -a sc9im&a;.
Tratarea de pe o po.i(ie de e+alitate nu %nseamn! %ns! a l!sa
copilul $ fac c# *r#a el sau a n# $u3or(ona lui. E &ine ca
acesta s! 'e con$tient de e#istena unor limite $i a unei
ierar&ii familiale. Ceea ce dorim s! su&liniem este c!> %n
rela(ia adult=copil nu ar tre&ui s! eEiste competi(ie> nu ar tre&ui
s! se pun! pro&lema cine e mai tare> cine are %ntotdeauna
dreptate> cine e c?$ti+!torul $i cine e ratatul. Atunci c?nd reu$im
s! l!s!m or0oliile la o parte %ntr=o asemenea rela(ie> putem
a'rma cu con-in+ere c! am e3olat1 c! am de-enit mai
4n%elep%i.
0e aceea> c?nd comunic!m cu copilul nostru> este &ine ca
acesta s! simt! c! i se acord! atenie :c! eEist! tot timpul un
contact *i.ual $i o postur care s! indice ascultarea;> c! nu
are de ce s! %i !% fric 'indc! spune ce $im%# $i ce (or#1%#. Cu
alte cu-inte> s! simt! c! maniest!m respect a(! de persoana
lui.
1dat! -enit! ini(iati-a comunic!rii din am&ele p!r(i> pro&lema
esen%ial care se pune %n continuare o repre.int! cum # bine
s ne e#primm dorinele, bucuriile, neplcerile, cum s
ne cerem drepturile, s spunem 27 atunci c"nd situaia
o c#r# fr a n# *igni interlocutorul. Altel spus> cum
reu$esc at?t p!rintele c?t $i copilul s! %n-e(e s! co'nice
aserti3 :Oedell R.> BennoE 7.> 1997;.
A %n-!(a s! comunic!m aserti- %nseamn! a %n-!(a s!
eEprim!m cum n# simim %ntr=o anumit! situa(ie :< 4un%
$upra% p#n%ru c...", ' M (oar# cn(... ", ' 4un% mn(ru (# ...
", ' M $im% 0i,ni% cn(... ", ' 4un% (#.am,i% (#oar#c#..."6 sau
ce ne-am dori de la interlocutor 5'Miar2ac# plc#r# $... ",
'Al%(a% a1 *r#a $...D;.
n eEemplul de mai sus> mama &!iatului ar ' putut s!=i spun!
'M (oar# cn( *( c nu pui pr#) p# munca m#a" sau ,Miur
plc#a ca, al%(a%, $ !i mai a%#n% cu &m3rcmin%#a %a". Prin
acest tip de ormulare a mesa*elor> centrate pe <euD> p!rintele %i
atra+e copilului aten(ia c! $i el are $#n%im#n%#. El la r?ndul lui %l
a*ut! pe
,,
copil s! -ad! realitatea $i cu ali oc+i, %l a*ut! s! %n(elea+! c!
prin comportamentul s!u poa%# rni oamenii !r! s! %$i dea
seama. Pe de alt! parte> acest tip de mesa* nu aectea.!
drepturile sau inte+ritatea partenerului de dialo+.
7pre deose&ire de mesa*ele centrate pe <euD> mesa*ele
centrate pe ,Gu" aduc mari pre*udicii e'cien(ei dialo+ului. C?nd
spunem <E$ti un nesim(itFD sau <Tu e$ti de -in!FD ceea ce acem
nu este altce-a dec?t s! critic!m sau s! %n-inuim copilul> !r! a=i
da oca.ia s! se +?ndeasc! la ceea ce sim(im noi sau s! se
+?ndeasc! la o solu(ie sal-atoare. 8esa*ele centrate pe <tuD
su+erea.! c! gre$eala e numai a copilului $i c el trebuie
s suporte consecinele, !r! a=l a*uta s! se +?ndeasc! la o
solu(ie alternati-!> la o modalitate de a repara r!ul !cut.
0e asemenea> mesa*ele centrate pe <tuD nvinovesc
copilul, nu fapta. Ele +enerali.ea.! o tr!s!tur! de
personalitate a copilului pornind de la o %nt?mplare particular!>
%l etic9etea.! pe &a.a unei sin+ure iposta.e 5'Nai 1%iu% $
r#.ol*i #:#rci)iul ac#$%a $implu7 E1%i o proa$%/", < Cum a(ic
nu ai 1%iu% (# 1#(in)a cu prin)ii7 E1%i un mincino$/ "6.
Al%# #:#mpl# (# m#$a0# c#n%ra%# p# ' #u " 1i ' %u "<
- 'Mi# ru1in# c am un copil car# (#ran0#a. *#cinii" &n loc
(# 'E1%i un
o3ra.nic/"
- ' M $upr 2ap%ul c nu &)i 2aci %#m#l# D &n loc (# ' E1%i o
l#n#1 1i 0um%a%#/ "
- 'Miarplc#a $ nu %n mai (#ran0#.i cn( m ui% la
%#l#*i.or" &n loc (#
'Tr#ci &n cam#ra %a/" $au 'Nu %# mai %o% plim3a p# aici/"
0esi+ur c! rareori ni se %nt?mpl! s? ne adres!m copiilor %ntr=
un lim&a* at?t de ormal ca $i cel din eEemplele de mai sus> %ns!
ideea care dorim s! o e-iden(iem este aceea c! mesa*ele
transmise tre&uie s! re,ecte sentimentele p!rintelui a(! de
comportamentul copilului. 1dat! ce p!rintele %n-a(! s! se
adrese.e %n acest el> sunt mari $anse ca $i copilul la r?ndul lui>
prin imita(ie> s! oloseasc! %n comunicare lim&a*ul
responsa&ilit!(ii. Iar odat! ormat! aceast! deprindere> putem '
con-in$i c! nu -or mai eEista &ariere %n eEprimare.
1 alt! condi(ie care st! la &a.a reali.!rii unei comunic!ri
e'ciente> o constituie co'nicarea po+iti31 ca re.ultat al
0Dndirii po+iti3e. Ilustrarea cea mai &un! a dieren(ei dintre
+?ndirea po.iti-! $i cea ne+ati-! este oerit! de ar9icunoscutul
eEemplu al pa9arului cu ap! umplut pe *um!tateC %n timp ce unii
consider! c! au %n a(a lor un pa9ar din care lip$#1%# ap! $i
maniest! nemul(umire> %n+ri*orare> a(! de ceea ce le lipse$te>
alii sunt mul(umi(i c! au un pa9ar umplut pe *um!tate cu ap! $i
sunt mul(umi(i cu ce au. nt?mplarea pre.entat! %n urm!toarele
r?nduri consider!m c! este su'cient de edi'catoareC
,<
Dup c# &n*)%orul $a c+inui% %imp (# mai mul%# $p%mni
cu o #l#* mai $la3 la &n*)%ur $ o &n*#)# $ $cri# c%#*a
li%#r# 1i apoi $ alc%uia$c cu*in%# cu ac#$%#a, mama #i a *#ni%
&n%ro .i la 1coal. In%mpl%or, &n ac#a .i #l#*a a $cri$ o
propo!iie ntreag. &n*)%orul, (ornic (a# ai $pun# mam#i
*#$%#a c#a 3un, &i ara% cai#%ul< ' Pri*i)i c# a 2cu% a$%.i !ica
(umn#a*oa$%r/ ". La car# mama, (up c# 1ia r#*#ni% (in uluir#,
&nc#p# $ o lo*#a$c< 'Nu )ii ru1in#, m,ri)7 D# aia %# %rimi%
#u la 1coal &n !#car# .i7 Numai a%%a #1%i &n $%ar# $ 2aci7
"...apoi, $# &n%oarc# $pr# &n*)%or< 'Nu * 2ac#)i pro3l#m#
(omnuH. Am #u ,ri0 (# #a $ prim#a$c c##a c# m#ri%, aca$.
Nu o $ $# mai &n%mpl# a1a c#*a ".
Astel> %n timp ce %n-!(!torul a apreciat <partea plin! a
pa9aruluiD> mama ele-ei a ost nemul(umit! de <partea +oal!D.
Mi acesta nu este un ca. sin+ular...
-#nin( aca$ 2#rici% c a lua% o no% 3un, 3ia%ul &i ara%
prin%#lui carn#%ulD Ac#$%a #:clam< 'Doar no%a nou ai lua%7"
O 2#%i) car# *roia $i2ac $urpri. mam#i $pln( *a$#l# (in
3uc%ri#, (in ,r#1#al $cap unul p#0o1 1i $# $par,#. &n loc $
apr#ci#.# ini)ia%i*a 1i #2or%ul (#pu$, mama o &n*inui#1%# p#n%ru
,r#1#al, p#(#p$in(o.
Un 3ia% *in# aca$ cu o 2oai# (# cai#% plin cu li%#ra 'i", (in
car# o $in,ur li%#r #$%# &nc#rcui% (# &n*)%oar# ca !in(
,r#1i%. -.n( cai#%ul, mama rup# 2oaia 1i &l pun# p# copil 1
r#2ac &n%r#a,a pa,in.
Toate aceste eEemple demonstrea.! tendin(a i.-or?t! dintr=o
+?ndire eEa+erat de critic! de a penali.a necru(!tor +re$eala $i
a i+nora aspectele po.iti-e. Ceea ce ine-ita&il> duce la conclu.ia
Dmai bine s nu lucre!i c atunci sigur nu gre$e$ti".
Nu -rem s! a'rm!m aici c! este &ine s! %ncura*!m
perorman(ele mai sla&e ale copiilorA -rem doar s! e-iden(iem
c! adultul tre&uie s! demonstre.e c! este %ntotdeauna dispus
s! dialo+9e.e. C9iar $i atunci c?nd copilul spar+e un -as sau
-ine acas! cu o not! mai mic! dec?t ne=am ' a$teptat> un
p!rinte care 1%i# $ comunic# po.i%i* -a reu$i %ntotdeauna s!
+!seasc! elemente demne de apreciat> s! -ad! pic!tura de ap!
din pa9arul aparent +ol.
!.". CE MREIM C.ND COMUNIC6M*
E un#ori ironic $ o3$#r*i cum unii a(ul)i &1i %ra%#a. pri#%#nii
mai 3ln( (#c% p# proprii copii. Dac un copil &1i *ar$ 3u%ura,
pu%#m au.i 'C# $# &n%mpl cu %in#7 Nu po)i ! mai a%#n%7 Tr#ci
im#(ia% 1i cur) mi.#ria/" &n $c+im3, (ac un pri#%#n (#al
ac#luia1i prin%# *ar$ 3u%ura, n# pu%#m a1%#p%a $ au.im< ' O+,
(ar nu # nimic/ 4# cur) &n%run mom#n%. " :4a[e 8.> 1991;.
Cu riscul de a ne repeta> %n urm!toarele r?nduri -om trece %n
re-ist! atitudinile mai rec-ent %nt?lnite care nu doar in+i3 sau
$ca( #!ci#n)a comunic!rii> ci> de asemenea> predispun la
apariia con)ictelor:
<7
atitdine> Amenin(area
eEempleC DDac nu *ii aca$ cu r#.ul%a%# 3un#, ai &ncurca%o/
", '
ce +?nde$te copill> "/rintee m#u # p#riculo$K", 'Cu #l
nu # (# ,lumi%/", 'Ar %r#3ui $ am ,ri0 (# acum &ncolo/"
consecin%> principala preocupare a copilului -a ' s! nu
,r#1#a$c. Nu -a a-ea cura*ul s! ac! ce-a dec?t dac! -a '
si+ur c! re.ultatul este &un. A$a apar 2rica, minciuna,
in%ol#ran)a etc.
atitdine> Contra.icerea $i minimali.area pro&lemei
e5e'ple> '4un% ur%/ Nu m iu3#1%# nim#ni", spune eti(a
"Nu # a(#*ra%/ Nu $pun# a$%a/", 'Nu ! $upra%/ ", %i
r!spunde tat!l.
ce +?nde$te copill> <Nu mai ar# ro$% $ *or3#$c cu %a%a
(#$pr# pro3l#ma m#a, p#n%ru c nu &i plac# c# .ic #u."' Cr#(# c
(ac &mi $pun# $ nu !u $upra%, m $im% mai 3in# 7 "
consecin%> contra.ic?nd copilul %n acest mod> p!rintele %i
%nt!re$te con-in+erea de*a ormat!. Copilul -a sim(i c! p!rintele
s!u nu %l %n(ele+e $i nu e capa&il s!=i asculte pro&lemele. A$a se
poate na$te lip$a (# &ncr#(#r# %n competen(a p!rintelui.
atitdine> Critica
e5e'ple> 'Nu )iam .i$ $ %# ui)i p# un(# calci7", 'D# c%#
ori %r#3ui# $)i $pun c nu # *oi# acolo7", 'D# c# ai 2cu%
a$%a7"
ce +?nde$te copill> Iar &mi )in# moral/ Mai a1%#p% un pic 1i
$# calm#a.. "
consecin%> -a sc!dea recepti-itatea copilului la p!rerile
emise de p!rinte. A$a se poate na$te indiferena.
atitdine> Etic9etarea
e5e'ple> 'E1%i o ur%/", 'E1%i o proa$%/", 'E1%i un 3l#,/" ce
+?nde$te copill> 'A(ul)ii 1%iu mai mul%# (#c% copiii. "
consecin%> dac! a'rma(iile se repet! rec-ent> atunci copiii -or
' urm!ri(i toat! -ia(a de aceast! idee. n su&con$tientul lor> ei
-or ' con-in$i c! sunt ur?(i> pro$ti sau &le+i. 0e aceea> -or
%ncerca> de c?te ori se -a i-i oca.ia> s! demonstre.e c! nu este
a$a> c9iar dac! nu li se cere acest lucru. Apar compl#:#l# de
inferioritate.
atitdine> Indieren(a
e5e'ple> 'Ta%i/ Ta%i/ Am &n*)a% $l $criu p# M/ ", spune
copilul. = 'Bin#. Du%# (in 2a)a %#l#*i.orului, %i r!spunde tat!l. ce
+?nde$te copill> %#l#*i.orul # mai impor%an% (#c% min#/ ", '
Cum $ 2ac $ &i a%ra, a%#n)ia a$upra m#a7"
<1
e5e'ple> 'Ta)i/ Ta)i/ Am &n*)a% $l $criu p# M/ ", spune
copilul.
= 'Bin#. Du%# (in 2a)a %#l#*i.orului]", %i r!spunde tat!l.
ce 0Dnde#te copill> 'T#l#*i.orul # mai impor%an% (#c%
min#/ ", ' Cum $ 2ac $ &i a%ra, a%#n)ia a$upra m#a7"
consecin%> copilul -a c!uta s! atra+! aten(ia asupra sa cu
orice pre(> c9iar $i prin apte ne+ati-e 'furt, c&iul, n*urturi(.
atitdine> Ironia
e5e'ple> orma -er&al!C 'Ai au.i% c $a in*#n%a% crpa (#
1%#r$ pra27",
' Mul)um#$c p#n%ru ^a0u%or_/"
orma non-er&al!C pri-ire <de susD> .?m&et
.e,emitor.
ce 0Dnde#te copill> ,M con$i(#r un n#pric#pu%. ", '&1i 3a%#
0oc (# min#/" consecin%> -a sc!dea %ncrederea copilului %n
or(ele proprii $i %ncrederea a(! de p!rinte.
El -a c!uta s! 'e apreciat %n alt! parte la <ade-!rata lui
-aloareDA a$a poate s! apar! distanarea.
atitdine> %n-inuirea
e5e'ple> 'Tu #1%i (# *in/ ", 'Ar %r#3ui $)i !# ru1in#/ "
ce 0Dnde#te copill> ,G` numai *ina m#a. ", 'Nu $un% 3un
(# nimic."
consecin%> scade ni-elul stimei de sineA
a$a pot ap!rea comple#ele de in2#riori%a%#.
atitdine> Neaten(ia la ce ni se spune :%ntrerupem o
con-ersa(ie %nceput!> %ntoarcem spatele> sc9im&!m &rusc
su&iectul discu(iei sau partenerul de dialo+;.
e5e'ple> <.. .1i la 1coal %o)i col#,ii...D>
po-este$te copilul. G)i mai %r#3ui#
$upai", spune mama.
ce 0Dnde#te copill> ,GNu o in%#r#$#a. nimic (in c# &i $pun.
Da%a *ii%oar# nu m mai o3o$#$c $i #:plic. "
consecin(!C copilul -a comunica ceea ce crede c! o
interesea.! pe mam! $i -a %ncepe s! omit! ceea ce se -a do-edi
mai t?r.iu a ' ost esen(ialA a$a poate s! apar! negli*ena.
atitdine> Nemul(umirea
e5e'ple> ,Gim cur)a% cam#ralH", spune copilul.
'Era 1i %impul", ' Mcar a%%a $ 2aci 1i %u", 'Era ca.ul
$ 2aci 1i %u un lucru 3un ", ' Cn( *#i r#u1i $)i c1%i,i pin#a
cu mna %a, a%unci &n$#amn c ai 2cu% c#*a/ ", %i r!spunde
mama.
<"
atitdine> Repro$ul
e5e'ple> ,GDac nu #ram #u, %u #rai (# mul% p# (rumuri/",
'Dac nu %r#3uia $ am ,ri0 (# %in#, c%# pu%#am 2ac#/ 7"
ce 0Dnde#te copill> < C# *r#a (# la min#7 ", 'Acum ar %r#3ui
$ m $im% *ino*a% p#n%ru c #:i$%7"
consecin%> a$a poate s! apar! sentimentul de *ino*)i#.
atitdine> Ridicarea -ocii
e5e'ple> ,GE1%i un n#$im)i% 1i 0um%a%#/H//", ' O3ra.nicul#/// "
ce 0Dnde#te copill> 'Numiplac# cn( *or3#1%# cu
pr#cipi%a)ii. ", ' Cr#(# c am pro3l#m# cu au.ul7"
consecin%> eEersat! mai mult timp> aceast! orm! de
<comunicareD se poate transorma %ntr=o deprindere p!+u&oas!
a p!rintelui. A$a poate s! apar! (i$pr#)ul a(! de p!rinte.
atitdine> 2milirea
e5e'ple> ,04pun#l# %u%uror c# ai 2cu%/ " sau 'D# aia $%ri, la
%in#, $ au( %o)i *#cinii c# copil am/ "
ce 0Dnde#te copill> 'Nu m r#$p#c% (#loc.", 'Nu
m#ri%am $ m 2ac (# ru1in# la %oa% lum#a. "
consecin%> p!rintele nu mai este un om de %ncredere>
deoarece te poate ace de r?s c?nd nu te a$tep(i.
Prin urmare> copilul -a %n-!(a s! ascund! ade-!rulA a$a
poate s! apar! nencrederea.
0eci> adoptarea acestor atitudini duce la sc!derea e'cien(ei
%n comunicare $i uneori> c9iar predispun la apari(ia con,ictelor.
Consecin(ele ne+ati-e pot s! apar! mai de-reme sau mai t?r.iu>
%ns!> pentru a putea ' pre%nt?mpinate> este &ine ca adultul s!
acorde o aten(ie special! comunic!rii.
<9
EPILOM
<8eseria de p!rinteD nu $i=a propus s! l!mureasc! de'niti-
pro&lemele cu care se conrunt! adul(ii implica(i %n educa(ia
copiilor. %n sc9im&> ea oer! cititorului eEemple> situa(ii
autentice $i teorii $tiin(i'ce> care %l -or pro-oca $i %l -or a*uta s!=$i
+!seasc! r!spunsuri la unele pro&leme concrete cu care se
conrunt!.
6aliditatea celor eEprimate %n lucrare se &a.ea.! pe pre+!tirea
de specialitate a autorilor :licen(ia(i %n socio=psi9o=peda+o+ie;>
precum $i pe eEperien(a proesional! de lun+! durat! %n
domeniul educ!rii copiilor $i adul(ilor. Rela(ia p!rinte=copil %n
care se +!sesc cei doi autori -ine s! %nt!reasc! -ala&ilitatea
celor eEprimate.
C9iar dac! nu toate ideile pre.entate aici au ost %mp!rt!$ite de
c!tre cititor> sper!m ca m!car unele dintre ele %l -or a*uta s!
pri-easc! cu al(i oc9i la&orioasa munc! de educa(ie.
<!
IIILIOMRAFIE
Adler A.> P$i+olo,ia 1colarului ,r#u #(uca3il, Iri> Oucure$ti>
1995
Oa&an A.> 4%r#$ 1i p#r$onali%a%#, Presa 2ni-ersitar! Clu*ean!>
Clu*=Napoca> 199)
Oedell R.> BennoE 7.> Aan(3ooY o2 Comunica%ion an( Pro3l#m
4ol*in, 4Yill$
Trainin,, LileN \ 7ons> Inc.> 1997 OerQoPit. B.>
A,,r#$$ion< I%$ Cau$#$, Con$#au#nc#$ an( Con%rol, NeP UorQ
8cIraP Hill> Inc.> 199/
OraN L.> Lilliams 7.> Par#n% TalY, Care or t9e @amilN> Cardi[>
1997 Can'eld 4.> Hansen 8.> 4up (# pui p#n%ru $u;#%, ed.
Almatea> Oucure$ti> #000 0amon L.> Hart 0.> 4#l2
un(#r$%an(in, in c+il(+oo( an( a(ol#$c#nc#,
Cam&rid+e 2ni-ersitN Press> 19)) Eastman 8.> Rosen 7.>
Tamin, %+# Dra,on in bour C+il(, L9ileN \ 7ons> Inc.>
199"
Eliade> 7.> ABCul con$ili#rii #l#*ului, ed. Hiper&orea>
Turda> #000 ENsenQ H.> ENsenQ 8.> D#$ci2rar#a
compor%am#n%ului uman, ed. Teora>
Oucure$ti> 1999
@icea+ O.> T#+nici (# manipular#, ed. Nemira> Oucure$ti> 199)
@iedler V.> Appli#( 4ocial P$Qc+olo,Q, 7a+e Pu&lica(ions> 1993
IarrN 8> Pear 4.> B#+a*ior Mo(i!ca%ion 5!2%+ #(i%ion6, Prentice
Hali> Inc.> 1993 Iil&ert P.> Copiii +ip#rac%i*i cu (#!ci% (#
a%#n)i#, PolimarQ> Oucure$ti> #000 IillN 8.> El#* 3un #l#*
$la3, E.0.P.> Oucure$ti> 1973 4a[e8.> Un(#r$%an(in,
Par#n%in,, Lm.C.OroPn Pu&lis9ers> 1991 4un+ C. I.>
P#r$onali%a%# 1i %ran$2#r, Teora> Oucure$ti> 1997 Valin C>
T#l#*i$ion, -iol#nc# an( C+il(r#n, 8.7. 7Nnt9esis Paper>
1re+on
2ni-ersitN> 1997 Belord @.> Andre C> Cum $ n# pur%m cu
p#r$onali%)il# (i!cil#, Editura Trei>
Oucure$ti> 199)
Bittauer @.> P#r$onali%a%# plu$, Ousiness Tec9 International Press>
Oucure$ti> 1999 8iclea 8.> P$i+olo,i# co,ni%i*, ed. Polirom>
Ia$i> 1999 8ontessori 8.> D#$cop#rir#a copilului, E.0.P.
Oucure$ti> 1977 1.unu 0.> P#(a,o,ia pr#1colar 1i a 0ocului,
ed. Ienesis> Clu* = Napoca> 1995 Pit.er R.> T#l#*i$ion an(
c+li(r#n, 2ni-ersitN o 8innesota > 19)9
<:
Radu I. :coord.;> In%ro(uc#r# &n p$i+olo,ia con%#mporan, ed.
7incron>
Clu*=Napoca> 1991
Ro$ea 8.> P$i+oo,ia (#!ci#n)ilor min%ali, E.0.P. Oucure$ti>
1937 7doroP B.> P$Qc+olo,Q, OroPn \ Oenc9marQ> Inc.>
199/ 79a[er 0.> D#*#lopm#n%al P$Qc+olo,Q 5$#con(
#(i%ion6, OrooQs G Coli
Pu&lis9in+ CompanN> Inc.> 199/
79apiro 0.> Con;ic%#l# $i comunicar#a, ed. Arc> Oucure$ti>
199) 79roue A.> Cooper R.> 0eHart I.> D#*#lopm#n%al
P$Qc+olo,Q I%$ Na%ur# an(
Cour$#, 8cIraP=Hill> Inc.> 199# To,er A.> Xocul *ii%orului,
E.0.P. Oucure$ti> 1977 Sinic! 7.> Petro-ai 0.> Comunicar# 1i
mana,#m#n%ul con;ic%ului, Centrul de
resurse ARE7> Clu*=Napoca> 1997
<$ //////////////