MISIUNEA Casei Nationale de Asigurari de Sanatate

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) este institutie publica,

autonoma, de interes national, cu personalitate juridica, al carei principal obiect de
activitate il reprezinta asigurarea functionarii unitare si coordonate a sistemului
asigurarilor sociale de sanatate din Romania. Sistemul asigurarilor sociale de sanatate
reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii si promovarii populatiei care ofera
un pachet de servicii de baza care cuprinde servicii medicale, servicii de ingrijire a
sanatatii, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale. CNAS functioneaza
pe baza Statutului propriu si are urmatoarele obligatii
sa asigure logistica functionarii unitare si coordonate a sistemului asigurarilor
sociale de sanatate!
sa urmareasca colectarea si folosirea cu eficienta a fondului!
sa foloseasca mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea
si sustinerea intereselor asiguratilor pe care ii reprezinta!
sa acopere nevoile de servicii de sanatate ale persoanelor, in limita fondurilor
disponibile.
CNAS are in subordine casele judetene de asigurari de sanatate, Casa de
Asigurari de Sanatate a "unicipiului #ucuresti, Casa Asigurarilor de Sanatate a
"inisterului $ransporturilor, Constructiilor si $urismului, Casa Asigurarilor de Sanatate
a Apararii, %rdinii &ublice, Sigurantei Nationale si Autoritatii 'udecatoresti.
&rincipalele atributii ale CNAS
asigura, supravegheaza si controleaza functionarea sistemului de asigurari
sociale de sanatate!
administreaza si gestioneaza (ondul national unic de asigurari sociale de
sanatate, impreuna cu casele de asigurari de sanatate care sunt institutii subordonate
CNAS conform %rdonantei de urgenta a )uvernului nr. *+,-.,,., cu modificarile si
completarile ulterioare!
aproba anual bugetele de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurari de sanatate
in conditiile legii si, dupa caz, cu avizul ministerelor si al institutiilor centrale cu retele
/ sanitare proprii, corespunzatoare unui plan de activitati, precum si obiectivele de
investitii, la propunerea acestora!
1.
negociaza criteriile privind calitatea asistentei medicale acordate asiguratilor din
sistemul de asigurari sociale de sanatate, elaborate de Colegiul "edicilor din Romania!
participa la licitatiile nationale organizate de "inisterul Sanatatii in vederea
achizitiei de medicamente si materiale sanitare specifice pentru realizarea programelor
de sanatate si incheie si deruleaza contracte de achizitii publice pentru medicamente si
materiale sanitare specifice pentru realizarea acestor programe!
asigura si controleaza respectarea dreptului asiguratilor la servicii medicale,
medicamente si materiale sanitare in mod nediscriminatoriu, in conditiile legii!
asigura, monitorizeaza si controleaza modalitatea de eliberare a medicamentelor!
participa la acreditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale
si de medicamente, care pot fi admisi sa lucreze in sistemul de asigurari sociale de
sanatate!
acorda gratuit informatii, consultanta si asistenta in domeniul asigurarilor sociale de
sanatate persoanelor asigurate, angajatorilor si furnizorilor de servicii medicale.
Prezentare generala a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
Cadru legislativ 1 . Scurt istoric
&ana la aparitia 0egii asigurarilor sociale de sanatate nr. *1+-*223, sistemul de
ocrotire a sanatatii a fost coordonat in mod centralizat de catre "inisterul Sanatatii prin
cele 1* de directii sanitare judetene si directia sanitara a municipiului #ucuresti,
constituit dintr4o retea de spitale, policlinici, dispensare si alte unitati sanitare. 5n plus,
e6istau si un numar de spitale, institute si centre nationale de inalta specializare direct
subordonate "inisterului Sanatatii, precum si retele medicale paralele, in subordinea
"inisterului $ransporturilor, "inisterului Apararii Nationale, "inisterului de 5nterne,
"inisterului "uncii si &rotectiei Sociale si Serviciului Roman de 5nformatii, care
furnizau servicii medicale si raspundeau de ocrotirea sanatatii pentru o anumita
categorie de populatie.
5n perioada *22, / *227, s4a utilizat un sistem dualist de tipul finantare de la
bugetul de stat - finantare complementara / fond special de sanatate (%rdonanta
)uvernului nr. ..-*22.), precum si finantare e6terna / imprumuturi de la #anca
"ondiala (0egea nr. 32-*22*), fonduri &hare si donatii.
.
5nceputul reformei sanitare a presupus reorganizarea serviciilor de sanatate si a
sistemului de finantare a serviciilor de sanatate.
&rincipiile de organizare ale sistemului sanitar s4au imbunatatit simtitor prin
acces gratuit la serviciile medicale, asistenta medicala cu plata, acoperire nationala,
transferul responsabilitatilor / 8S', C"R, alegerea libera a medicului, aparitia notiunii
de 9medic de familie: si aparitia sectorului privat.
5n iulie *223, a fost adoptata de &arlamentul Romaniei si promulgata de
&resedintele tarii 0egea Asigurarilor Sociale de Sanatate / 0egea nr. *1+-*223. Aceasta a
urmarit modelul de asigurari tip #ismar;, cu asigurare de sanatate obligatorie, bazat pe
principiul solidaritatii si functionand in cadrul unui sistem descentralizat. <a a intrat in
vigoare, cu toate prevederile, incepand cu * ianuarie *222 dar a e6istat o perioada de
tranzitie in anul *227 in care 8irectiile Sanitare 'udetene si "inisterul Sanatatii au
administrat fondurile de asigurare. 5n consecinta, de la * ianuarie *222, conform legii au
functionat si casele de asigurari ca institutii publice autonome, conduse de reprezentantii
asiguratilor si patronatului prin consiliile de administratie, deci si Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate.
2. 5mplementarea sistemului de asigurari de sanatate si organizarea CNAS si a
institutiilor sale teritoriale
0egea nr. *1+-.,,. a asigurarilor sociale de sanatate, primul act normativ care a
introdus principiile asigurarilor sociale de sanatate, a venit cu caracteristici noi si
democrate (cuprindere obligatorie a populatiei intr4un sistem unitar de protectie sociala,
alegerea libera a medicului, unitatii sanitare si a casei de asigurari de sanatate, acordare
pachet definit de servicii medicale / reglementate prin Contractul4cadru, finantare prin
contributii si subventii de stat, echilibru financiar, functionare descentralizata,
solidaritate si subsidiaritate in colectarea si utilizarea fondurilor, echitate, accesibilitat in
acordarea serviciilor medicale).
8in punct de vedere administrativ, =asigurarile de sanatate se organizeaza prin
CNAS, prin casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului #ucuresti si prin
oficii teritoriale> (art. ?@ / 0egea nr. *1+-*223) iar organele de conducere au fost
stabilite ca fiind pentru CNAS, adunarea generala a reprezentantilor si consiliul de
administratie, ales de adunarea generala a reprezentantilor, care avea un presedinte si un
vicepresedinte, alesi dintre membrii acestuia (art. ??) si pentru C'AS adunarea
reprezentantilor si consiliul de administratie (art. 3*).
@
Casele de asigurari sociale de sanatate trebuiau sa aiba, potrivit 0egii nr.
*1+-*223, organe proprii de conducere alese prin vot secret pe o perioada de + ani si
cuprindeau reprezentanti ai asiguratilor si ai patronatului. Asiguratii si angajatorii isi
alegeau cate . reprezentanti pentru fiecare *,.,,, de asigurati, pe grupe reprezentative
pentru salariati, liber profesionisti, agricultori, pensionari, someri, elevi si studenti si
pentru personalul casnic. 0egea mai prevedea desfasurarea alegerilor pentru adunarea
generala a reprezentantilor intr4un regulament electoral elaborat de catre comisia
electorala centrala iar la nivelul judetului si al municipiului #ucuresti, in baza
regulamentului electoral, urmau sa functioneze comisii electorale judetene si, respectiv,
a municipiului #ucuresti, aprobate, in componenta similara, de catre comisia electorala
centrala(art.3+siart.3?).
3. $ransformari survenite ca urmare a modificarilor legislative
5n perioada *223 / .,,*, 0egea asigurarilor sociale de sanatate nr. *1+-*223 a
fost modificata succesiv prin %A) nr. @,-*227, %A) nr. 3.-*227, %.A.). nr. *7,-.,,,
si %.A.). nr. *+,-.,,. / care abroga 0egea nr. *1+-*223 (art. *,7).
&resedintele CNAS devine ordonator principal de credite / art. 22(*), iar
presedintii CAS sunt desemnati ordonatori secundari de credite / art. *,*(1). &rin
%.A.). nr. @,-*227 s4a impus si statuarea tripartitismului la nivelul conducerii CNAS si
CAS, consiliile de administratie fiind =formate din reprezentanti ai puterii e6ecutive,
precum si ai asociatiilor patronale si sindicale, reprezentative la nivel national> (art. 21)
4 consiliul de administratie al CNAS compus din *+ membri (art. 2+) iar consiliile de
administratie ale C'AS din 2 membri (art. *,*). Consiliile de administratie ale caselor de
asigurari de sanatate erau conduse de un &resedinte si doi Bicepresedinti.
5n cazul CNAS / =&resedintele este numit de primul4ministru, la propunerea
ministrului sanatatii, dintre membrii consiliului de administratie>, iar vicepresedintii
=desemnati de ceilalti parteneri sociali din randul membrilor consiliului de
administratie>(art.27).
5n cazul C'AS / &resedintele si vicepresedintii sunt alesi din randul membrilor
consiliului de administratie (art. *,*). Conducerea operativa a caselor de asigurari de
sanatate era e6ercitata de catre un 8irector general. Consiliile de administratie C'AS si4
au intrat in atributiile legale la data de ,* aprilie *222, conform 0egii nr. *1+-*223
modificata si completata de %A) nr. @,-*227, &rotocolului &atronal din ,*.,1.*222 si
1
Acordului Sindical din .1.,@.*222. &rotocolul &atronal si Acordul Sindical se
refera la repartizarea reprezentantilor organizatiilor patronale si ai confederatiilor
sindicale reprezentative la nivel national / in consiliile de administratie ale caselor de
asigurari de sanatate. Sunt reprezentative la nivel national, confederatiile sindicale si
organizatiile patronale care au dobandit aceasta calitate potrivit 0egea nr. *@,-*22?
privind contractul colectiv de munca, modificata si completata prin 0egea nr. *1@-*223.
Aparitia %A) nr.*7,-.,,, a modificat si completat 0egea nr. *1+-*223 4 referitor
la organele de conducere CNAS si CAS. A stabilit in mod concret atributiile consiliilor
de administratie CNAS si C'AS si ale 8irectorilor generali si pentru o mai buna
reprezentare a intereselor asiguratilor, consiliile de administratie ale CNAS si C'AS au
fost completate cu inca . membri din partea reprezentantilor pensionarilor. 8in punct de
vedere organizatoric, cea mai importanta modificare a 0egii nr. *1+-*223 adusa prin
%.A.). nr. *7,-.,,, a fost faptul ca 8irectorii generali ai caselor de asigurari de
sanatate, numiti de catre &resedintele CNAS / in urma unui concurs, au devenit
ordonatori secundari de credite. Conducerea activitatii caselor de asigurari de sanatate
era asigurata de 8irectorii generali si de consiliile de administratie (art. *,*). &rin
aceasta ordonanta s4a urmarit o mai buna coordonare si supraveghere a activitatilor
desfasurate la nivelul caselor judetene, prin responsabilizarea ordonatorilor secundari de
credite (a directorilor generali).
5ncepand cu data de ., noiembrie .,,. (data aparitiei in "onitorul %ficial),
0egea asigurarilor sociale de sanatate nr. *1+-*223 a fost abrogata de %A) nr. *+,-.,,.
4 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate (art.
*,7).
55. %rganizarea si functionarea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate conform
%.A.). nr. *+,-.,,.
1. Noutati introduse prin %.A.). nr. *+,-.,,. 4 %.A.). nr. *+,-.,.**..,,., privind
C%rganizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate> care abroga
C0egea asigurarilor sociale de sanatate nr. *1+ - *223>, este actul normativ care a permis
modificarea conceptuala si structurala a asigurarilor sociale de sanatate ca un sistem
unitar de finantare a ocrotirii si promovarii sanatatii populatiei.
&rincipiile sistemului asigurarilor de sanatate solidaritatea, libertatea alegerii,
concurenta, calitatea serviciilor si respectul pentru asigurat, confidentialitatea actului
medical conduc la o concluzie unica asiguratul este elementul central a sistemului
asigurarilor de sanatate.
+
$oate institutiile / incepand cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate /, toti
medicii si toate unitatile medicale sunt puse in slujba asiguratului. &otrivit %.A.). nr.
*+,-.,,., sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania are trei componente
majore
Asiguratii! (urnizorii de servicii de sanatate( medicii, spitalele, farmaciile)!
Casele de asigurari sociale de sanatate(tertiul platitor).
=%rdonanta de Argenta nr. *+,> a creat noua institutie C(ond national unic de asigurari
sociale de sanatate>si defineste cu mai multa claritate atat obligatiile asiguratorilor si
asiguratilor la constituirea fondului, cat si parghiile ce se utilizeaza de Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate si casele de asigurari in activitatea de administrare si gestionare a
fondurilor colectate. 8e asemenea, prin C%.A.). nr. *+,-.,,.> sunt precizate cu mai
multa e6igenta sarcinile sporite si rolul determinant ce revine Casei Nationale de
Asigurari de Sanatate si caselor de asigurari in activitatea de gestionare si administrare a
fondurilor colectate, acestea, conform actului normativ, fiind in proportie de 2?D
utilizate pentru plata serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare si
dispozitivelor medicale de care beneficiaza asiguratii.
2. Adevarata reforma in domeniul sanitar
5ncepand cu anul .,,? sistemul de asigurari de sanatate se pregateste pentru
schimbari substantiale, prin aprobarea de catre &arlamentul Romaniei a pachetului de
legi privind reforma in domeniul sanitar, 0egea nr. 2+-.,,?.
3. Noua structura a CNAS 4 8in punct de vedere organizatoric, ordonanta impune,
pentru functionarea actualelor structuri CNAS si CAS, mai multa fle6ibilitate si
dinamism, conferindu4le atributii clare care sa asigure atat logistica functionarii unitare
si coordonate a sistemului asigurarilor sociale de sanatate prin colectarea si folosirea
eficienta a fondurilor, cat si mijloace adecvate pentru reprezentarea, informarea si
sustinerea intereselor asiguratilor.
Conform organigramei CNAS (departamente, servicii si birouri), structura
organizatorica constituie premisa necesara in asigurarea functionarii normale a
compartimentelor de munca, in repartizarea precisa a responsabilitatilor, in stabilirea
riguroasa a dependentelor ierarhice, a unitatii dintre responsabilitatea unei functii si
puterea de decizie, in asigurarea unor legaturi clare in interiorul institutiei.
?
0a data de @,.,1..,,?, CNAS are prevazute un numar de @,, posturi, din care@2
de conducere si .?* de e6ecutie.
8in punctul de vedere al organelor de conducere, 0egii nr. 2+-.,,? stabileste
%rganele de conducere ale CNAS sunt
a) adunarea reprezentantilor!
b) consiliul de administratie!
c) presedintele
d) comitetul director!
e) . vicepresedinti (* si .)!
f) directorul general.
%rganele de conducere C'AS
Consiliul de administratie 4 2 membri!
&resedintele / 8irector general, numit pe baza de concurs, prin decizie a presedintelui
CNAS pentru un mandat de 1 ani si cu calitate de ordonator de credite.
&ana in data de .? iunie .,,@, conducerea CNAS a fost reprezentata de Consiliul de
administratie, presedintele si cei doi vicepresedinti ai consiliului de administratie si
directorul general.
5n data de .? / .3.,?..,,@, la sediul CNAS, a avut loc constituirea Adunarii
reprezentantilor. 5n conformitate cu %.A.). nr. *+,-.,,., Adunarea reprezentantilor se
constituie pe o perioada de 1 ani si cuprinde
reprezentanti ai asiguratilor delegati de consiliile judetene si de Consiliul )eneral al
"unicipiului #ucuresti in numar de unu pentru fiecare judet si doi pentru municipiul
#ucuresti (in total 1@ persoane).
.2 de membri numiti de catre
&resedintele Romaniei / . persoane!
&rimul4"inistru, la propunerea ministrului sanatatii si familiei / @ persoane!
Senat, la propunerea comisiei de specialitate / @ persoane.
Camera 8eputatilor, la propunerea comisiei de specialitate / @ persoane
Asociatiile patronale reprezentative la nivel national / + persoane
%rganizatiile sindicale reprezentative la nivel national / + persoane
"inistere si institutii centrale cu retele sanitare proprii / 3 persoane
Consiliul National al &ersoanelor Barstnice / * persoana
3
4. (unctiile CNAS
Activitatea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate presupune indeplinirea
anumitor functii. Acestea presupun administrarea fondurilor colectate precum si
finantarea serviciilor medicale necesare asiguratilor.
5n noul cadru, furnizarea serviciilor medicale se face in functie de cerere si oferta,
fapt ce conduce la eliminarea risipei si la rationalizarea cheltuielilor.
Relatiile dintre medici si casele de asigurari se desfasoara in baza unui Contract4
cadru in care sunt specificate criteriile cantitative si calitative de evaluare a activitatii
medicale, in functie de care se realizeaza plata medicilor pentru serviciile furnizate.
CNAS are rolul de a urmari respectarea cadrului legal si aplicarea lui intr4un mod unitar,
la nivelul intregii tari. $otusi, in baza principiului descentralizarii, casele judetene de
asigurari de sanatate se bucura de autonomie in rezolvarea si controlul aspectelor
specifice ce se regasesc la nivel local. 5n acest sens, au loc intalniri frecvente intre
membrii CNAS si reprezentantii locali pentru integrarea acestor aspecte locale intr4un
cadru general si unitar.
5. Atributii ale CNAS
&rintre cele mai importante atributii ale CNAS pot fi mentionare
*. gestioneaza (ondul, in conditiile legii, prin presedintele CNAS, impreuna cu
casele de asigurari, inclusiv Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, %rdinii
&ublice, Sigurantei Nationale si Autoritatii 'udecatoresti si Casa Asigurarilor de
Sanatate a "inisterului $ransporturilor, Constructiilor si $urismului, pana la
reorganizarea acestora!
.. propune, cu avizul "inisterului Sanatatii &ublice, proiecte de acte normative
pentru asigurarea functionarii sistemului de asigurari sociale de sanatate si acorda
aviz conform proiectelor de acte normative care au incidenta asupra (ondului!
@. elaboreaza, implementeaza si gestioneaza procedurile si formularele unitare,
avizate de "inisterul Sanatatii &ublice, pentru administrarea sistemului de
asigurari sociale de sanatate!
1. elaboreaza si actualizeaza Registrul unic de evidenta a asiguratilor!
+. elaboreaza si publica raportul anual, precum si e6ecutia bugetara pe capitole si
subcapitole si planul de activitate pentru anul urmator!
?. asigura organizarea sistemului informatic si informational unic integrat pentru
inregistrarea asiguratilor si pentru gestionarea si administrarea (ondului.
5ndicatorii folositi in raportarea datelor in sistemul de asigurari sociale de sanatate
sunt unitari si se stabilesc de "inisterul Sanatatii &ublice, la propunerea CNAS,
Colegiului "edicilor din Romania si Colegiului "edicilor 8entisti din Romania!
3. raspunde pentru activitatile proprii sistemului de asigurari sociale de sanatate
in fata )uvernului si fata de asigurati!
7. elaboreaza strategia sistemului de asigurari sociale de sanatate cu privire la
colectarea contributiilor de asigurari sociale de sanatate care se afla in
administrarea CNAS, potrivit competentelor stabilite de lege, precum si cu privire
la utilizarea si administrarea acestuia in conditiile legii!
2. participa la stabilirea obiectivelor programelor de sanatate publica, in
colaborare cu "inisterul Sanatatii &ublice, Colegiul "edicilor din Romania,
Colegiul (armacistilor din Romania, reprezentanti ai asiguratilor, spitalelor si
clinicilor universitare, ai unitatilor de cercetare, ai organizatiilor
neguvernamentale, ai sindicatelor si patronatelor, ai ministerelor si institutiilor
centrale cu retea sanitara proprie!
*,. elaboreaza si stabileste, impreuna cu "inisterul Sanatatii &ublice, prin
comisiile organizate la nivel national, metodologia si nivelul de evaluare a
furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale si medicamente!
**. elaboreaza proiectul contractului4cadru, care se prezinta de catre "inisterul
Sanatatii &ublice spre aprobare )uvernului!
*.. elaboreaza proiectul normelor metodologice de aplicare a contractului4cadru,
cu consultarea Colegiului "edicilor din Romania, Colegiului (armacistilor din
Romania, Colegiului "edicilor 8entisti din Romania, %rdinului Asistentilor
"edicali si "oaselor din Romania, %rdinului #iochimistilor, #iologilor si
Chimistilor din Romania, precum si a organizatiilor patronale si sindicale
reprezentative din domeniul medical, pana la data de *+ decembrie a anului in
curs pentru anul urmator, care se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice
si al presedintelui CNAS!
*@. elaboreaza impreuna cu "inisterul Sanatatii &ublice criteriile privind calitatea
asistentei medicale acordate asiguratilor referitoare la diagnostic si tratamentul
medico4chirurgical si stomatologic!
*1. elaboreaza conditiile privind acordarea asistentei medicale din cadrul
sistemului de asigurari sociale de sanatate, cu consultarea Colegiului "edicilor
din Romania si a Colegiului "edicilor 8entisti din Romania!
*+. participa anual si ori de cate ori este nevoie la elaborarea listei de medicamente
eliberate cu sau fara contributie personala, pe baza prescriptiilor medicale, pentru
persoanele asigurate!
*?. administreaza si intretine bunurile imobile si baza materiala din patrimoniu, in
conditiile legii!
*3. analizeaza proiectele bugetelor de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurari
propuse de acestea!
*7. elaboreaza caracteristicile tehnice ale cardului european de asigurari sociale de
sanatate, precum si modalitatile de elaborare si implementare a acestuia!
*2. indeplineste functia de organism de legatura, care asigura comunicarea cu
organismele similare din statele care au incheiat cu Romania documente
internationale cu prevederi in domeniul sanatatii!
.,. elaboreaza strategiile necesare si actioneaza pentru indeplinirea conditiilor de
aderare impuse de Aniunea <uropeana ca parte integranta a politicii
guvernamentale in domeniul asigurarilor sociale de sanatate!
.*. realizeaza prognoze, strategii, studii si analize privind dezvoltarea,
functionarea, eficacitatea si performantele sistemului de asigurari sociale de
sanatate din Romania, in vederea perfectionarii acestuia!
... indruma metodologic si controleaza modul de aplicare a dispozitiilor legale de
catre casele de asigurari!
.@. negociaza si contracteaza cu institutii abilitate de lege colectarea si prelucrarea
datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguratilor, in vederea
contractarii si decontarii acestora de catre casele de asigurari!
.1. acorda gratuit informatii, consultanta si asistenta in domeniul asigurarilor
sociale de sanatate persoanelor asigurate, angajatorilor si furnizorilor de servicii
medicale!
.+. participa la licitatii nationale organizate de "inisterul Sanatatii &ublice pentru
achizitia de medicamente si materiale specifice pentru realizarea programelor de
sanatate!
.?. incheie si deruleaza contracte de achizitii publice pentru medicamente si
materiale sanitare pentru derularea programelor de sanatate, precum si contracte
de furnizare de servicii medicale de dializa!
.3. monitorizeaza si controleaza modalitatea de eliberare a medicamentelor
compensate si gratuite!
.7. organizeaza, impreuna cu "inisterul Sanatatii &ublice si "inisterul 'ustitiei,
comisia centrala de arbitraj, care este condusa de un consiliu de conducere format
din reprezentanti ai "inisterului Sanatatii &ublice, CNAS, Colegiului "edicilor
din Romania, Colegiului (armacistilor din Romania si Colegiului "edicilor
8entisti din Romania!
.2. aproba bugetele de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurari, in conditiile
legii!
@,. asigura evidenta statistica necesara in activitatea specifica sistemului de
asigurari sociale de sanatate si colaboreaza cu institutii care au atributii in
domeniul statisticii!
@*. efectueaza, direct sau prin intermediari specializati, sondaje in vederea evaluarii
gradului de satisfactie a asiguratilor si de evaluare a interesului manifestat de
acestia fata de calitatea serviciilor medicale si asigura controlul masurilor stabilite
in gestionarea fondurilor pentru realizarea functionarii sistemului de asigurari
sociale de sanatate intr4un mod coerent si unitar!
@.. initiaza, negociaza si incheie cu institutii similare documente de cooperare
internationala in domeniul sau de activitate si deruleaza programe finantate de
organisme internationale avand ca specific asigurarile de sanatate!
@@. coopereaza cu partenerii sociali (patronate, sindicate, societate civila) si cu
celelalte institutii cu atributii in asigurarea si promovarea sanatatii!
@1. asigura informarea cel putin o data pe an a fiecarui asigurat, prin casele de
asigurari, asupra serviciilor de care beneficiaza, nivelului de contributie si
modului de plata, dar si asupra drepturilor si obligatiilor sale, precum si asupra
mijloacelor de pastrare a sanatatii, de reducere si de evitare a cauzelor de
imbolnavire si asupra pericolelor la care se e6pun in cazul consumului de droguri,
alcool si tutun!
@+. monitorizeaza si controleaza modul de incheiere si e6ecutare a contractelor
incheiate intre casele de asigurari si furnizorii de servicii medicale, de
medicamente si de dispozitive medicale!
@?. monitorizeaza functionarea organelor de conducere ale caselor de asigurari si
stabileste atributiile acestora, in conditiile legii!
@3. asigura logistica functionarii unitare si coordonate a sistemului de asigurari
sociale de sanatate!
@7. foloseste mijloacele adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea
si sustinerea intereselor asiguratilor!
@2. organizeaza si efectueaza impreuna cu casele de asigurari controlul serviciilor
medicale care se acorda asiguratilor pe baza contractelor de furnizare de servicii
incheiate, potrivit 0egii nr. 2+-.,,? privind reforma in domeniul sanatatii!
1,. asigura aplicarea unitara a modalitatilor de acordare a asistentei medicale
cetatenilor statelor cu care Romania a incheiat acorduri!
1*. asigura logistica si baza materiala necesare activitatii de pregatire si formare
profesionala a personalului, din cheltuielile de administrare a (ondului!
1.. prezinta un raport anual )uvernului privind starea sistemului de asigurari
sociale de sanatate!
1@. prezinta rapoarte &arlamentului, la solicitarea acestuia!
11. implementeaza programele nationale de sanatate cu scop curativ finantate din
bugetul (ondului, conform strategiei aprobate de "inisterul Sanatatii &ublice!
1+. raspunde de asigurarea, urmarirea si controlul fondurilor alocate pentru
derularea programelor si subprogramelor de sanatate cu scop curativ, precum si de
monitorizarea, controlul si analiza indicatorilor fizici si de eficienta, prin
intermediul caselor de asigurari de sanatate!
1?. transmite Agentiei Nationale pentru &rograme de Sanatate, trimestrial, anual si
ori de cate ori este nevoie, analiza modului in care au fost derulate programele
nationale de sanatate cu scop curativ finantate din bugetul (ondului!
13. poate elabora, pentru furnizorii aflati in relatii contractuale cu casele de
asigurari de sanatate, protocoale de practica, ca baza de decontare pentru servicii
medicale, medicamente si dispozitive medicale, cu consultarea Colegiului
"edicilor din Romania, Colegiului (armacistilor din Romania, Colegiului
"edicilor 8entisti din Romania si %rdinului Asistentilor "edicali si "oaselor din
Romania!
alte atributii prevazute de acte normative in domeniul sanatatii.
*.
6. %biectivele CNAS
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si4a fi6at mai multe obiective la nivel
central si teritorial in desfasurarea activitatii, care tin cont de specificul fiecarui
departament in parte precum si de localizarile in teritoriu
%biective in domeniul stabilirii strategiei CNAS!
%biective in activitatea de contractare si acreditare !
%biective in domeniul resurselor umane, salarizarii, evaluarii si perfectionarii
personalului!
%biective ale Serviciului "edical!
%biective in domeniul tehnologiei informatiei si statistica!
%biective in domeniul de control si audit intern !
%biective in activitatea de informare si relatii publice !
%biective in domeniul urmaririi si recuperarii creantelor !
%biective in activitatea de decontare a serviciilor medicale!
%biective in activitatea financiar4contabila.
5n conte6tul politicii sanitare initiata de )uvern prin "inisterul Sanatatii &ublice,
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si4a propus sa rezolve problemele sistemului de
asigurari sociale de sanatate demarand o adevarata reforma in sistem, integrata reformei
sanitare. 8intre obiectivele specifice sistemului, pot fi evidentiate realizarea unei
adevarate campanii de informare a asiguratilor in legatura cu modificarile din sistem si
pentru sistem in vederea asigurarii transparentei necesara intelegerii problemelor de care
se preocupa sistemul, indeplinirea obiectivelor programului social dar si implicarea /
alaturi de alte institutii centrale si locale, servicii publice descentralizate, specialisti in
domeniul cercetarii, asociatii si organizatii nonguvernamentale / in planul antisaracie si
promovarea incluziunii sociale prin cresterea accesibilitatii la pachetul minimal de
servicii pentru persoanele neasigurate medical.
&e de alta parte, CNAS, acorda o importanta deosebita colaborarii cu sindicatele si
patronatele, pe de o parte pentru solicitarea sprijinului in recuperarea datoriilor, iar pe de
alta parte pentru semnalarea problemelor din sistemul sanitar si incercarea de rezolvare
fara conflicte. &utem spune astfel ca in realizarea obiectivelor propuse, CNAS aplica o
politica si strategie specifice sistemului asigurarilor sociale de sanatate.
*@
. &rincipii ale sitemului de asigurari de sanatate
&rincipii pentru organizarea si functionarea CNAS cum ar fi
Alegerea libera a casei de asigurari de sanatate!
Solidaritate si subsidiaritate in colectarea si utilizarea fondurilor!
Alegerea libera a medicului de familie, a medicului specialist din ambulatoriu si a
unitatii sanitare!
&articiparea obligatorie la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru
formarea fondului national unic de asigurari sociale de sanatate!
&articiparea persoanelor asigurate, a statului si a angajatorilor la managementul
fondului national unic de asigurari desanatate!
Acordarea unui pachet de servicii medicale de baza, in mod echitabil si
nediscriminatoriu oricarui asigurat!
$ransparenta sistemului de asigurari sociale de sanatate.
III. &e scurt despre activitatea CNAS
Activitatea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate este una deosebit de comple6a
si se refera in primul rand la aspectele economice si medicale care caracterizeaza
sistemul asigurarilor sociale de sanatate.
8in punct de vedere financiar trebuie mentionat faptul ca #ugetul (ondului
National Anic de Asigurari Sociale de Sanatate se aproba prin 0egea anuala a bugetului
de stat si tine cont de
necesarul curent al activitatii medicale!
sumele reprezentand arieratele inregistrate la nivelul spitalelor si farmaciilor de circuit
deschis!
resursele financiare e6istente la nivelul fiecarui judet!
Nu in ultimul rand, trebuie subliniat faptul ca in pregatirea procesului de integrare
europeana, sistemul de asigurari sociale de sanatate romanesc trebuie modelat adecvat
conte6tului european, necesitatilor nationale si posibilitatilor socio4economice. Casa
Nationala de Asigurari de Sanatate, ca reprezentant major in sistem, a avut proiecte de
infratire institutionala precum si legaturi de stricta specialitate cu parteneri straini,
tocmai pentru a capata e6perienta si a asimila compatibilitati cu alte sisteme de asigurari
sociale de sanatate europene. &ot fi amintite
&rogramul "atra pentru aderare, cu asistenta din partea )uvernului %landei, pe tema
9dezvoltarii institutionale a CNAS privind asigurarea calitatii serviciilor medicale
contractate!
*1
&roiectul de infratire institutionala4Consensus 555, in domeniul reformei
institutionale pentru dezvoltarea capacitatii institutionale a CNAS si C'AS!
&roiectul national 8R)4finantarea bazata pe caz!
&arteneriat ASA58.

ASPEC!E P"I#IN$ C%N!A&I'I!A!EA INS!I!U!I'%" PU&'ICE

Caracteristica acestui fel de contabilitate este ca in sistemul sau nu vom gasi cont
de rezultate intrucat nu are scop lucrativ. Avem insa un act de prevedere cunoscut sub
denumirea de buget referitor la veniturile si cheltuielile acestei administratii.
Contabilitatea publica este acea parte a contabilitatii care se ocupa de evidenta
operatiunilor din cadrul unui patrimoniu public. (unctionarea acestora presupune
efectuarea unor cheltuieli ale caror surse le reprezinta veniturile din contributiile sub o
forma sau alta ale cetatenilor.
Acest tip de contabilitate mai este cunoscuta si sub denumirea de contabilitate
bugetara.

5nstitutiile publice si serviciile publice cu personalitate juridica ai caror
conducatori au calitatea de ordonatori de credite, indiferent de modul de finantare a
cheltuielilor au obligatia potrivit legii sa conduca contabilitatea in partida dubla, sa
intocmeasca bilant contabil si cont de e6ecutie bugetara.

Contabilitatea e6ecuEiei bugetelor locale se organizeazF si se conduce la nivelul
unitFEilor administrativ4teritoriale, potrivit normelor metodologice emise de "inisterul
(inanEelor &ublice si asigurF Gnregistrarea operaEiunilor privind drepturile constatate,
veniturile Gncasate, cheltuielile efectuate Gn e6ecutarea bugetelor locale, precum si
obligaEiile cu termene legale de platF pHnF la data de @* decembrie! evidenta subventiilor
primite de la bugetul de stat si de la celelalte bugete, precum si a sumelor defalcate din
bugetul de stat, potrivit legii! gestiunea datoriei publice locale interne si e6terne!
stabilirea rezultatului e6ecuEiei bugetelor locale prin Gnchiderea conturilor de venituri si
cheltuieli.
AnitFEile administrativ4teritoriale, instituEiile si serviciile publice de subordonare
localF, care au personalitate juridicF si ai cFror conducFtori au calitatea de ordonator de
credite, organizeazF si conduc contabilitatea drepturilor constatate si a veniturilor
Gncasate, precum si a angajamentelor si a plFEilor efectuate, potrivit bugetului aprobat.
Continutul categoriei =terti>
*+
Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor institutiei publice Gn
relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, bugetul statului, bugetele locale,
bugetul asigurarilor sociale de stat, decontarile referitoare la fondurile nerambursabile
primite de la Comunitatea <uropeana (&IAR<, 5S&A,SA&AR8), cu debitorii si creditorii
diversi, creante bugetare si creditori bugetari,decontarile intre institutii publice, precum si
evidenta operatiilor ce necesita clarificari ulterioare si alte decontari.

(urnizori si conturi asimilate
Jn contabilitatea furnizorilor se Gnregistreaza operatiunile privind cumpararile de
marfuri si produse, lucrarile e6ecutate si serviciile prestate, precum si cumpararile de
active fi6e. (conturile 1,* si 1,1).
Avansurile acordate furnizorilor se Gnregistreaza Gn contabilitate Gn conturi
distincte.(contul 1,2).
%peratiunile privind cumpararile de bunuri, e6ecutarile de lucrari si prestarile de
servicii, precum si cumpararile de active fi6e pe baza efectelor comerciale, se
Gnregistreaza Gn contabilitate Gn conturile corespunzatoare de efecte de platit.(conturile
1,@ si 1,+).
<fectele comerciale scontate neajunse la scadenta se Gnregistreaza Gntr4un cont Gn
afara bilantului si se mentioneaza Gn notele e6plicative.
<fectele comerciale trebuie sa Gndeplineasca conditiile de forma si fond prevazute
de reglementarile Gn vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata.
&otrivit prevederilor 0egii contabilitatii nr.7.-*22* republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, datoriile se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala.
#unurile cumparate, lucrarile e6ecutate si serviciile prestate pentru care nu s4au
primit facturi, se evidentiaza distinct in contabilitate. (contul 1,7).
Contabilitatea analitica se tine pe fiecare furnizor, grupati in furnizori interni si
e6terni, iar in cadrul acestora pe termene de plata sub un an si peste un an.


Clienti si conturi asimilate
Jn contabilitatea clientilor se Gnregistreaza operatiunile privind vanzarile de
marfuri si produse, lucrarile e6ecutate si serviciile prestate.(contul 1**).
#unurile vandute, lucrarile e6ecutate si serviciile prestate pentru care nu s4au
intocmit facturi, se evidentiaza distinct in contabilitate.(contul 1*7).
Avansurile incasate de la clienti se Gnregistreaza Gn contabilitate Gn conturi distincte.
(contul 1*2).

*?
%peratiunile privind vanzarile de bunuri, e6ecutarile de lucrari si prestarile de
servicii, pe baza efectelor comerciale, se Gnregistreaza Gn contabilitate Gn conturile
corespunzatoare de efecte de primit.(contul 1*@).
Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate.(contul 1**7).
&otrivit prevederilor 0egii contabilitatii nr.7.-*22* republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, creantele se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor
nominala.
Contabilitatea analitica a clientilor se tine pe fiecare client, grupati in clienti interni
si e6terni, iar in cadrul acestora pe termene de incasare sub un an si peste un an.
&ersonal si conturi asimilate
Contabilitatea decontarilor cu personalul evidentiaza drepturile salariale,
sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de
odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de
salarii si alte drepturi Gn bani si-sau Gn natura datorate de institutia publica personalului
pentru munca prestata si care se suporta, potrivit reglementarilor Gn vigoare, din fondul de
salarii. (contul 1.*).
Contabilitatea decontarilor cu pensionarii evidentiaza drepturile de pensie si alte
drepturi prevazute de lege, cuvenite pensionarilor conform legii.(contul 1..).
Contabilitatea decontarilor cu somerii / evidentiaza indemnizatiile de somaj
datorate somerilor.(cont 1.1).
Jn contabilitate se Gnregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit
reglementarilor Gn vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente
antidot etc.), precum si avansurile acordate potrivit legii.(contul 1.+).
8repturile de personal neridicate Gn termenul legal se Gnregistreaza Gntrun cont
distinct, pe persoane. (contul 1.?).
Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata Gn rate, chirii sau
pentru alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele),
se efectueaza numai Gn baza unor titluri e6ecutorii sau ca urmare a unor relatii
contractuale. (contul 1.3).
Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de
personal), respectiv eventualele sume ce urmeaza a fi Gncasate de la acesta, aferente
e6ercitiului Gn curs, se Gnregistreaza ca alte datorii si creante Gn legatura cu personalul.
(contul 1.7*).
8ebitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de
uniforme si echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale,
amenzile si penalitatile stabilite Gn baza unor hotarHri ale instantelor judecatoresti, si alte
creante fata de personalul unitatii se Gnregistreaza ca alte creante Gn legatura cu
personalul. (contul 1.7.).



*3
Asigurari so(iale) prote(tia so(iala si (onturi asi*ilate
Contabilitatea decontarilor privind asigurarile sociale evidentiaza contributiile
angajatorilor /institutii publice4 pentru asigurari sociale de stat, asigurari sociale de
sanatate, accidente de munca si boli profesionale, asigurari pentru somaj (conturi
1@**,1@*@,1@*+,1@3*) precum si contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale,
asigurari sociale de sanatate si aigurari pentru somaj. (conturile 1@*.,1@*1,1@3.).
<ventualele sume datorate sau care urmeaza a se Gncasa Gn perioadele urmatoare,
aferente e6ercitiului Gn curs, se Gnregistreaza ca alte datorii si creante sociale. (conturile
1@7* si 1@7.).
#ugetul statului, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat si conturi
asimilate
Jn cadrul decontarilor cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile speciale se
cuprind ta6a pe valoarea adaugata, impozitul pe venituri de natura salariala, impozitul pe
cladiri, ta6a asupra mijloacelor de transport si alte impozite, ta6e si varsaminte asimilate.

C%N$A#505$A$<A $<R$50%R

*. ACI5K5$5A-BANKAR<A CA &R5"5R<-AC%R8AR< 8< R<8AC<R5
C%"<RC5A0< S5 (5NANC5AR<
.. (%0%S5R<A <(<C$<0%R 8< C%"<R$
@. S$%CAR5 &R5"5$<-BAN8A$< (LRL (AC$ARL

5n cazul unei tranzactii de vanzare-cumparare avem urmatoarele date
4 pret de vanzare-cumparare al marfurilor (&B-CA) *..,,, lei,$BA *2D!
4 valoarea contabila de intrare a marfurilor *,.,,, lei.
Sa se inregistreaza operatiile privind facturarea in contabilitate

Achiziti a
D M 1,*
*1. .7,
@3*
*.. ,,,
11.?
.. .7,

&lata furnizorului
1,* M +*.*
*1. .7,



*7
*. ACI5K5$5A - BANKAR<A CA &R5"5R<-AC%R8AR< 8< R<8AC<R5
C%"<RC5A0< S5 (5NANC5AR<
Reduceri
4 comerciale / rabat, remiza, risturn. Se acorda pentru defecte de calitate, clienti
fideli sau volum al vanzarilor ce depaseste un anumit nivel.
4 financiare / sconturi de decontare (discount). Se acorda pentru plata inainte de
scadenta a facturii.
5n cazul unei tranzactii de vanzare-cumparare avem urmatoarele date pret de
vanzare-cumparare al marfurilor (&B-CA) *..,,, lei,$BA *2D! valoarea
contabila de intrare a marfurilor *,.,,, lei. &e factura apare o remiza de *,D si
un scont de decontare de .D. Sa se faca inregistrarea contabila.

Calculul facturii
pret de vanzare-cumparare *..,,,
remiza (*,D) *..,,
Neta comerciala *,.7,,
scont de decontare (.D) .*?
Neta financiara *,.+71
$BA aferent netei financiare ..,*,,2?
Neta de incasat *..+21,2?

A. Scontul se inregistreaza la plata furnizorului
*.Achizitia D M 1,* *..7*,,2?
@3* *,.7,,
11.? ..,*,.2?
.. &lata furnizorului
1,* M D *..7*,,2?
+*.* *..+21,2?
3?3 .*?
#.
*.Achizitia *..7*,,2? D M D *..7*,,2?
*,.7,, @3* 1,* *..+21,2?
..,*,,2? 11.? 3?3 .*?
.. &lata furnizorului 1,* M +*.* *..+21,2?
*.Achizitia
D M 1,* *..,+.
@3* *,.7,,
11.? ..,+.
.. &rimirea scontului 1,* M D .+3,,1
3?3 .*?
11.? 1*,,1
@. &lata furnizorului 1,* M +*.* *..+21,2?

@. S$%CAR5 &R5"5$<-BAN8A$< (LRL (AC$ARL

Se vinde-cumpFrF fFrF facturF un stoc de mFrfuri la preE de vHnzare-cost de
achiziEie (&B-CA) de *..,,,.,,, lei, $BA M *2D.


*. Jnregistrarea achiziEiei
D M 1,7
(urnizori / facturi
nesosite
*1..7,.,,,
@3* *..,,,.,,,
11.7 ...7,.,,,


.,
Cazul 5 (actura GntocmitF ulterior nu prezintF nici o modificare comparativ cu datele
Gnregistrate Gn contabilitate.

1. Jntocmirea facturii

@N. $recerea sumelor Gn conturile care aratF
natura operaEiei

1,7 M 1,* *1..7,.,,,
11.? M 11.7 ...7,.,,,

@b*. Stornarea facturii Gn roOu

D M 1,7 *1..7,.,,,
@3* *..,,,.,,,
11.7 ...7,.,,,

@b.. Stornarea facturii Gn negru

1,7 M D *1..7,.,,,
@3* *..,,,.,,,
11.7 ...7,.,,,

Se GnregistreazF dupF stornare facturile noi Gn
conturi

D M 1,* *1..7,.,,,
@3* *..,,,.,,,
11.? ...7,.,,,


Cazul 55 (acturF GntocmitF - primitF este diferitF de sumele Gnregistrate Gn contabilitate
&B(CA) M *+.,,,.,,,.

@. $recerea sumelor Gn conturile care aratF natura
operaEiei
1,7 M 1,* *1..7,.,,,
11.? M 11.7 ...7,.,,,

.*
5nregistrarea diferentei in plus
D M 1,* @.+3,.,,,
@3* @.,,,.,,,
11.? +3,.,,,

Cazul 555 (acturF GntocmitF-primitF este diferitF de sumele Gnregistrate Gn contabilitate
&B(CA) M *,.,,,.,,,.


@. $recerea sumelor Gn conturile care aratF natura
operaEiei
1,7 M 1,* *1..7,.,,,
11.? M 11.7 ...7,.,,,
5nregistrarea diferentei in minus
D M 1,* ..@7,.,,,
@3* ..,,,.,,,
11.? @7,.,,,


P"%CE$U"A $E AN+A,A"E) 'IC-I$A"E)
%"$%NAN!A"E SI P'A!A A C-E'!UIE'I'%"

Anga.area) li(/idarea) ordonantarea si plata (/eltuielilor, reprezinta
un mecanism care se organizeaza la fiecare institutie publica in scopul asigurarii
efectuarii platilor in limita creditelor aprobate si eliminarii inregistrarii de obligatii de
plata fara acoperire.
5ndicatorii specifici ai e6ecutiei bugetare sunt
4platile de casa, adica utilizarearesurselor financiare din conturile deschise la $rezoreria
Statului pe subdiviziunile clasificatiei bugetare,
4cheltuielile effective, adica utilizarea resurselor financiare si materiale pentru realizarea
actiunilor.


Anga.area (/eltuielilor
Angajamentul legal Mfaza sau sau procesul e6ecutiei bugetare reprezentand orice
act juridic din care rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice.
Angajarea cheltuielilor se efectueaza in tot cursul e6ercitiului bugetar, fara a
depasi anul calendaristic bugetar si reprezinta limite ma6ime care nu pot fi depasite.
..
8upa avizarea de C(&4control financiar preventiv a angajamentului bugetar
acesta se semneaza de ordonatorul de credite si se transmite compartimentului pentru
inregistrarea in evidenta a cheltuielilor angajate.
&ropunerea de angajare a unei cheltuieli
Se inainteaza de compartimente, din timp, persoanei care e6ercita controlul
financiar preventiv, pentru a da posibilitatea acesteia sa isi e6ercite atributiile.
$rebuie insotite de toate documentele justificative aferente.
'i(/idarea (/eltuielilor
<ste faza in care se verifica e6istenta angajamentelor, se detrmina sau se verifica
realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de e6igibilitate ale angajamentului legal pe
baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile respective, receptiile sau
realitatea serviciului efectuat.
&rin acordarea semnaturii si a mentiunii Cbun de plata> se atesta pe proprie
raspundere ca drepturile stabilite au foet verificate si sunt corecte.
%rdonantarea (/eltuielilor
<ste faza in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost e6ecutate sau alte
creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata.
<ste documentul intern prin care ordonatorul de credite da dispozitie
conducatorului compartimentului financiar sa intocmeasca instrumentele de plata.
8upa aprobarea ordonatarii de plata, acesta impreuna cu toate documentele
justificative, in original, se inainteaza compartimentului financiar pentru plata.
Raspunderea pentru angajarea, lichidarea si ordonatarea cheltuielilor revine
ordonatorului de credite bugetare.

Plata (/eltuielilor
<ste faza prin care institutia publica este eliberata de obligatiile sale fata de terti
este asigurata de seful compartimentului financiar in limitele disponibilitatilor aflate in
conturi
se e0e(tueaza da(a sunt indeplinite (onditiile
- cheltuielile au fost angajate, lichidate si ordonantate
-exista disponibilitati in conturi bancare
-subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectueaza plata este cea
corecta si corespunde naturii cheltuielilor respective
-exista documente care justifica plata
semnaturile de pe documentele justificative apartin ordonatorului de credite
sau persoanelor desemnate de acesta
-beneficiarul sumelor este cel indreptatit potrivit documentelor care atesta
serviciul efectuat
23
-suma datorata beneficiarului este cea corecta
-documentele de angajare si ordonantare au primit viza CFP
-documntele sunt intocmite cu toate datele cerute de formular
Ordinele de plata se emit pe numele fiecarui creditor !or fi datate si
se vor avea inscrise in spatiul rezervat " obiectul platii si subdiviziunile
bugetului aprobat de la care se efectueaza plata
#le se inscriu intr-un registru, purtand numere de ordin unic,
incepand cu numarul $ in ordine crescatoare %u pot cuprinde plati
referitoare la mai multe subdiviziuni ale bugetului aprobat
&e semneaza de seful compartimentului financiar si persoanele cu
atributii in efectuarea platilor
&lata in numerar se efectueaza pentru urmatoarele categorii de cheltuieli salarii,
premii, deplasari sau alte cheltuieli care nu se pot efectua prin virament. 5nstitutiile
publice vor lua masurile necesare pentru reducerea la ma6imum a platilor in numerar.
8ispozitia de plata4incasare catre casierie se semneaza de seful compartimentului
financiar si de catre persoanele cu atributii in efectuarea platilor in numerar si reprezinta
documentul prin care se acorda avansuri in numerar pentru deplasari sau cheltuieli
gospodaresti.


SI!UA!II 1INANCIA"E

&entru institutiile publice, documentul oficial de prezentare a situatiei
patrimoniului aflat in administrarea statului si a unitatilor administrativ4teritoriale si a
e6ecutiei bugetului de venituri si cheltuieli, il reprezinta situatiile financiare trimestriale
si anuale. Acestea se intocmesc conform normelor elaborate de "inisterul finantelor
publice. Situatiile financiare trimestriale si anuale cuprind

#ilantul!
Contul de rezultat patrimonial!
Situatia flu6urilor de trezorerie!
Situatia modificarilor in structura activelor-capitalurilor!
Ane6e la situatiile financiare, care includpolitici contabile si note e6plicative!
Contul de e6ecutie bugetara

&entru afectuarea analizei situatiei financiare, sursele de date provin din situatiile
financiare elaborate de institutie, precum si din bugetul de venituri si cheltuieli intocmit si
aprobat.
5n structura bilantului, asa cum o prezinta reglementatorii romani in Norme se
cuprind

.1
A. AC!I#E
Active necurente
Active fi6e necorporale
5nstalatii tehnice, mijloace de transport,mobilier, aparatura birotica si active corporale
$erenuri si cladiri
Alte active nefinanciare
Active financiare
Creante (peste un an)
$otal active necurente
Active curente
Stocuri
Creante (sub un an)
5nvestitii pe termen scurt
Conturi la trezorerie si la banci
Cheltuieli in avans
$otal active curente
$otal active

&. $A!%"II
8atorii necurente
8atorii (peste un an)
5mprumuturi pe termen lung
&rovizioane
$otal datorii necurente
8atorii curente
8atorii (sub un an)
5mprumuturi pe termen scurt
5mprumuturi pe termen lung ce trebuie platite in e6ercitiul curent
Benituri din avans
&rovizioane
.+
$otal datorii curente
$otal datorii
Active nete-capitaluriM$otal active4$otal datorii

C. CAPI!A'U"I P"%P"II
Rezerve, fonduri
Rezultatul patrimonial
Rezultatul reportat


ANA'I2A P"%1I!U'UI

&rofitul, ca rezultat al activitatii economice se determina ca diferenta dintre
veniturile realizate din activitatea desfasurata si cheltuielile inregistrate.
Cheltuielile si veniturile sunt structurate pe domenii de activitate dupa natura lor astfel
cheltuieli si venituri de e6ploatare legate de activitatea de baza a firmei!
cheltuieli si venituri financiare, legate de activitatea financiara a firmei!
cheltuieli si venituri e6traordinare.8in acest punct de vedere putem stabili
Rezultatul e6ploatarii (profit sau pierdere)
Rezultatul financiar (profit sau pierdere)
Rezultatul curent al e6ercitiului insumeaza rezultatul e6ploatarii si rezultatul
financiar.
Rezultatul e6traordinar al e6ercitiului (intamplator, neavand caracter de
regularitate)
Analiza structurala a profitului se face pe baza datelor din contul de profit si
pierdere, care ofera o imagine generala asupra structurii veniturilor si cheltuielilor
precum si a rezultatului firmei.

Reforma contabilitatii publice in Romania s4a realizat incepand cu ,*.,*..,,? in
baza %"(& *2*3-.,,+, prin care s4a trecut la contabilitatea de angajamente, respectiv
determinarea rezultatului patrimonial.

Situatiile financiare ale institutiilor publice cuprind
#ilantul contabil!
Contul de rezultat patrimonial!
Situatia flu6urilor de trezorerie!
Ane6e la situatiile financiare.

Contul de rezultat patrimonial al institutiei publice la data de @*.,@..,,7 se
prezinta dupa cum urmeaza
.?
Contul de profit si pierdere permite stabilirea contului de rezultate intermediare
sau a situatiilor soldurilor intermediare de gestiune.
Soldul intermediar de gestiune reprezinta diferenta dintre doua valori. &rin scaderi
succesive se obtin indicatori de caracterizare a rentabilitatii firmei.
<6cedentul (deficitul) brut al e6ploatarii (<#<) reflecta rezultatul economic brut
al firmei, determinat numai de activitatea de e6ploatare, nefiind influentat de sistemul de
amortizare si de provizioane, de politica financiara si politica fiscala.

<#< M Benituri operationale (subventii)4Cheltuieli operationale
<#< M *27.27,4***..2.
<#<(e6cedent)M 73.?77 lei
Cheltuielile operationale implica plati imediate sau ulterioare. Cheltuielile
operationale care implica plati sunt formate din consumurile provenite de la terti,
impozite, ta6e si varsaminte asimilate, cheltuielile cu personalul.
Rolul e6cedentului brut al e6ploatarii (<#<) in analiza financiara poate fi urmarit
sub trei aspecte

*. <#< este o masura a performantelor economice ale firmei!
.. <#< este independent de politica financiara a firmei (nu e influentat de veniturile si
cheltuielile financiare), de politica de investitii (nu tine cont de deciziile privind modul de
calcul al amortizarii), de politica fiscala si elementele e6traordinare. 8in acest punct de
vedere poate fi folosit la analizele comparative ale firmelor apartinand aceluiasi sector de
activitate.
@. <#< reprezinta o resursa financiara fundamentala pentru plata cheltuielilor
financiare, rambursarea imprumuturilor angajate anterior.
.7