Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Facultatea de Inginerie a Instalatiilor

Proiect


Retele Termice



















Student: Toader Mihaela
Anul IV, Seria A, Grupa 2



Borderou de piese scrise si desenate



A. Piese scrise
Tema proiectului
Memoriu tehnic justificativ
Note de calcul
1. Reglarea furnizarii caldurii pentru consumatori rezidentiali
2. Reglarea furnizarii caldurii pentru consumatori industriali
3. Compararea graficelor de reglare. Alegerea unei curbe de reglare la centrala
4. Calculul sarcinii termice pentru ansamblul M1
5. Calculul sarcinii termice la centrala
6. Calculul debitelor de agent termic pentru consumatori rezidentiali
7. Calculul debitelor de agent termic pentru consumatori industriali
8. Calculul Hidraulic Alegerea diametrelor
9. Etapele graficului piezometric
10. Modul de trasare al graficului piezometric
11. Calculul grosimii peretilor conductelor
12. Calculul distantei intre reazemele mobile
13. Calculul fortelor in punctul fix F2







B. Piese desenate

Graficul de reglare a furnizarii caldurii..01
Planul de situatie al ansamblului M1(sc 1:1000)..02
Ansamblul rezidential M1 (sc 1:1000).03
Schema de calcul hidraulic...04
Graficul piezometric (sc 1:1000 / 1:4000) 05
Schema de calcul termomecanic...06

Memoriu justificativ


Tema proiectului ce urmeaza reprezinta proiectarea unui sistem de alimentare cu caldura,
sistem bitubular,inchis si apa calda, utilizand ca agent termic apa fierbinte.
Pentru alimentarea se utilizeaza o Centrala Electrica de Cogenerare aflata la o distanta de
1000 m fata de consumatori. Reteaua proiectata alimenteaza atat ansambluri rezidentiale, cat si
consumatori industriali.
Sistemul functioneaza pe baza unui grafic de reglare a furnizarii caldurii, pentru a satisface
in permanenta cerintele consumatorilor, sistemul. Graficul presupune reglarea temperaturilor pe
tur/retur ale agentului termic, in functie de temperatura exterioara. In urma suprapunerii
graficelor consumatorilor industriali si rezidentiali, s-a observat ca temperaturile cerute de
consumatorii industriali sunt mai scazute decat cele cerute de consumatorii rezidentiali. Pentru ca
centrala produce agentul termic la o anumita temperatura, la consumatorii industriali se realizeaza
si un reglaj cantitativ. Asadar, in cazul consumatorilor rezidentiali facem un reglaj calitativ
centralizat, iar pentru consumatorii industriali se face un reglaj mixt cel calitativ centralizat si
cantitativ local.
Se observa din graficul de reglare a furnizarii caldurii ca temperatura agentului termic
scade foarte mult la temperaturi exterioare peste 0 C. Pentru a permite producerea constanta a
apei calde de consum la temperatura de 55 C, se impune o limita a temperaturii agentului termic la
65 C. Aceasta limitare se numeste punct de frangere. Deoarece temperatura de 65 C este mai mare
decat temperatura necesara instalatiei de incalzire in perioadele cu temperaturi exterioare pozitive,
pentru a evita supraincalzirea camerelor se realizeaza un reglaj intermitent (se intrerupe periodic
functionarea instalatiei).
Pentru ansamblul rezidential M1 sarcina termica a consumatorilor a fost determinata
printr-o metoda aproximativa, metoda indicilor specifici aplicata pe apartamente medii
conventionale. Pentru celelalte ansambluri rezidentiale, calculul sarcinii termice s-a facut cu
ajutorul densitatilor termice. Pentru calculul sarcinii termice a centralei s-a tinut cont si de o un
procent de 5% pentru pierderi.
Punctelor termice s-au amplasat in subsolul tehnic al cladirilor, in imediata apropiere a
accesului in bloc. Punctele termice se amplaseaza tinand cont de recomandarea ca incarcarea
maxima pe fiecare punct termic sa nu depaseasca 0.8 1 MW, luand in considerare sarcina de
incalzire.
In interiorul ansamblului M1 s-au utilizat conducte preizolate, traseele fiind subterane. S-a
urmarit o trasare a retelei pe cat posibil prin spatiile verzi, urmarindu-se paralelismul cu arterele
de circulatie si cu limitele cladirilor. Traversarea arterelor de circulatie s-a realizat doar
perpendicular pe axul acestora.
Ramificatiile conductelor au fost prevazute in constructii speciale de beton, denumite camine de
racord/vizitare. In aceste camine se prevad vane de izolare, golire, aerisire si elemente de masurare
a presiunii.
Unghiul dintre 2 conducte nu are voie sa fie mai mic de 90, in sensul de curgere.
Se va realiza schema de calcul hidraulic a retelei. Aceasta urmareste intocmirea planul de situatie,
ordinea caminelor de racord, a punctelor termice. Schema de calcul hidraulic contine informatii
legate de sarcinile termice si debitele necesare fiecarui consumator ,fie punct termic, fie ansamblu
rezidential, si informatii legate de sarcina termica totala, debitul de agent termic, lungimea si
diametrul fiecarui tronson de conducta.
Dimensionarea sistemului de retele s-a realizat ca un sistem de conducte lungi, unde
pierderile liniare de sarcina au o pondere mai mare decat cele locale. Astfel, pierderile locale de
sarcina au fost aproximate ca fiind 20% din pierderile liniare.
Diametrele au fost alese pe criteriul pierderilor specifice de sarcina, urmarindu-se valorile
recomandate pentru fiecare tip de tronson. De asemenea s-a tinut cont de limitarea vitezelor intre
0.5 3 m/s.
Debitele de agent termic au fost calculate in functie de modul de racordare in punctul
termic. La consumatorii rezidentiali s-a realizat o racordare 2 trepte serie-serie, iar la consumatorii
industriali o racordare directa simpla.
Pentru punctele termice rezidentiale s-a considerat o pierdere de 10 mCA, iar in punctele
termice industriale o pierdere de 12 mCA.
Se traseaza graficul piezometric, pe baza informatiilor rezultate din calculul hidraulic. Din
graficul piezometric obtinem informatii despre modul de racordare a instalatiilor in punctele
termice, corpurile de incalzire folosite, presiunea in orice punct al instalatiei, locul de amplasare a
echipamentelor de consum al excedentului de presiune (amplasarea diafragmei pe tur sau retur).
Din graficul piezometric s-au determinat inaltimile de pompare ale pompelor ce compun
instalatia:
Hc = 93.12 mCA, pentru pompa de circulatie
Had = 51.55 mCA, pentru pompa de adaos
Hst = 50.8 mCA, pentru pompa de regim static

Ulterior s-a intocmit schema de calcul termomecanic si au fost determinate fortele Pv, Pax si Ptr.