Sunteți pe pagina 1din 5

OCUPATII SI STATUTE PROFESIONALE

In secolul XX oamenii au continuat sa practice, meserii traditionale legate de cultivarea


plantelor si cresterea animalelor, dar numarul celor cu astfel de preocupari a scazut si este in
continua scadere. Revolutiile industriale, tehnologice si informationale successive au
modificat ireversibil ocupatiile si statutele profesionale ale oanenilor.
Revolutiile tehnologice din a doua jumatatea secolului al XX lea a adus modificari
semnificative la nivelul ocupatiilor si statutelor profesionale, iar oamenii s-au adaptat la aceste
noi realitati. In tarile dezvoltate din punct de vedere economic industrializarea si cresterea
populatiei urbane nu a insemnat o explozie a clasei muncitoare, cum s-a intamplat dupa prima
revolutie industriala, ci a insemnat accentuarea si consolidarea clasei de mijloc, care in statele
superindusrializate este numeroasa si foarte puternica. Acesta stare de fapt s-a datorat in
primul rand dezvoltarii sectorului tertiar. La ora actuala ocupatiile legate de agricultura si
mestesuguri traditionale au o pondere scazuta in economie, sau sunt pe cale de disparitie,
munca fizica a fost lasata pe seama imigrantilor. Exceptie fac unele state asiatice , China,
India, Indonezia unde procentul celor care sunt cuprinsi in sectorul primar ( agricultura,
pescuit, exploatarea lemnului, etc.) si mestesuguri traditionale este ridicat. In statele europene
dezvoltate, mestesugurile fac subiectul unor programe special ale guvernelor pentru pastrarea
lor.
Munca in agricultura a devenit mecanizata si lasata pe seama emigrantilor sau a
persoanelor cu un grad scazut de instructie, in timp ce in industrie dupa o perioada cuprinsa
intre sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si anii `60,in care sectorul industrial a ocupat o
buna parte a populatiei, ponderea acesteia a scazut considerabil, in schimb a crescut
considerabil ponderea populatiei din sectorul tertiar.
In tarile din central si estul Europei, procesul de industrializare a inceput in anii `60 si
ma suferit un declin dupa caderea regimurilor comuniste. In Romania, dupa anii `60 s-a
incercat industrializarea fortata, proces ce a determinat modificari la nivelul ocupatiilor si
profesiilor. Dezvoltarea rapida si fortata a industriei a dus la cresterea numerica si la
consolidarea clasei muncitoare considerate clasa sociala de baza a comunismului. In 1950, in
Romania erau inregistrati 1,2 milioane muncitori din care 650.000 in industrie. In 1985
numarul total al muncitorilor era de 6 milioane, din care jumatate in industrie.
Incepand cu anii `80 ocupatiile majore lae oamenilor sunt cele legate de noile
tehnologii informationale si de servicii. Aparitia computerului personal in anul 1981, a
schimbat statutele profesionale. Meserile traditionale legate de agricultura si industrie au fos
inlocuite treptat cu meserii legate de televiziune, publicitate, informatica, relatii cu publicul,
finante turism, etc. Cele mai multe din acete profesii sunt din sectorul tertiar si au aparut pe
piata muncii odata cu dezvoltarea acestuia. In S.U.A. care detine cele mai dezvoltate sectoare
tertiare se estimeaza ca 70% din profesii utilizeaza cu precadere informatia, inclusive cele din
invatamant, sanatate, administratie, bursa, asigurari. O statistica din 1979 a aratat ca ocupatia
numarul unu era de functionar, urmata de cea de muncitor si fermier. Categoria gulerelor
albe ( denumire generic pentru categoriile de angajati care nu executa operatii manuale) este
numeric mai mare decat cea a gulerelor albastre si este in crestere. Numai in domeniul
informaticii in SUA forta de munca ocupata este de 16,5%. Situatia este identica in statele
industrializate , dar si in cele in curs de dezvoltare.
Ocupatiile cu mare potential sunt cele legate de domeniul IT: informatician,
administrator de retea, designer pagini web, iar in domeniul serviciilor: mechanic auto,
tinichigiu auto, agent de vanzari, agent de asigurari, broker, agent de publicitate, la cre se pot
adauga alte donenii precum: producerea energiei, utilizarea inteligentei artificial, expolorarea
spatiului cosmic, telecomuncatii, in diferite sectoare ale transporturilor.
In Romania contemporana, meseriile cele mai cautate,, dar nu intodeauna cele mai
platite, sunt cele din industria usoara ( confectii, incaltaminte), din domeniul IT ( analist
programator, informatician, administrator de retea, designer pagini web), in constructii (
zidar, lacatus, fierar-betonist), in domeniul serviciilor ( agent asigurari, agent commercial,
vanzator, agent de paza, ospatar, bucatar, cofetar-patiser, brutar), dar si in industria
prelucratoare ( templar, lacatus, sudor). Meseriile cu cea mai mica cautare la ora actual sunt
de desenator tehnic, inginer metalurg, inginer aeronave, inginer chimist, prelucrator prin
aschiere, gfrezor, sculer-matriter, operator chimist. Pe ansamblu, in Romania predomina
salariatii in timp ce lucratorii pe cont propriu, patronii desi au crescut numeric inca numarul
acestora este unul modest. Lucratorii pe cont propriu au cea mai mare pondere in agricultura
(48%), patronii sunt prezenti in comert (8%) si in lanturile de hoteluri si restaurant(4%), iar
salariatii in celelalte domenii de activitate. Odata cu dezvoltarea sectorului privat s-a
observant modificari in pondereas salariatilor in cele doua domenii de activitate. In 1995
ponderea salariatilor in sectorul privat era de 12% iar in anul 2000 ajunsese la 40%; in acelasi
timp ponderea salariatilor care lucrau in sectorul public a scazut de la 83% in 1995, la 47% in
anul 2000.
La nivel mondial incepand cu anii `80 au avut loc mutatii importante pe piata fortei de
munca, cauzate de evolutia accesului la resurse, a globalizarii economice si a integrarii
politice. Pe langa schimbarile economice induse de acceleraea ritmului de dezvoltare a
pietelor, sub efectul inovarii si globalizarii, mediul socio-economic in societatea informational
este profund marcat si modificat de revolutia tehnologica majora din ultimii ani. Inovarea
tehnologica permanenta, accelerarea schimburilor, interconectarea mondiala a cunostintelor si
a actorilor constituie elemente caracteristice ale mediului economic actual. Adaptarea la
societatea informational constituie o mare provocare la adresa sectoarelor economiei, a
intreprinderilor, a calificarilor si profesiilor, a furnizorilor de servicii publice sau private.
In lumea contemporana, a detine o anumita tehnologie nu mai reprezinta garantia unui
avantaj concurential pe termen nelimitat ce ar putea fi aparat si mentinut. Este mai important
ca resursele umane ale unei firme: managerii si angajatii nu numai sa aiba cunostinte si
deprinderi adecvate, ci sis a manifeste atitudini si comportamente active, pentru a putea face
fata provocarilor economiei globalizate. Cerintele de pe piata muncii, indicia de performanta
si eficienta, dar, mai ales, competitia pentru posturile bine platite si conceptual modern despre
cariera au determinat o crestere a gradului de pregatire profesionala si a
specializarii.Necesitatea unei pregatiri superioare se resimte si in sectoarele de executie
datorita gradyului inalt de tehnologizare, ciclul invatamantului obloigatoriu sic el de pregatire
profesionala nu mai sunt suficiente pentru a lucre cu robotii industriali sau cu masini
performante. Intreprinderile trebuie sa fie cat mai flexibile pentru a opera in noul context de
competitive, de calitate, de personalizare si de inovare rapida. Angajatorilor li se cere din ce
in ce mai mult sa se adapteze la noile calificari, sarcini si forme de organizare a muncii, apar
noi relatii intre functia platita, munca si activitatea depusa. Obtinerea sau pastrarea locului de
munca devine o problema majora in societatea contemporana.
In timp totul se va schimba in toate domeniile vietii economice si sociale. Proprietate
revolutiei microcipilui este de a multiplica, in cvasitotalitatea activitatilor, mijloacele care pot
asigura inlocuirea, intr-o maniera in acelasi timp rentabila si agreabila, a oamenilor de catre
masini.




OCUPATII N SECOLUL XX I IMPACTUL TEHNOLOGIEI ASUPRA ACESTORA

n cele mai vechi timpuri oamenii i asigurau existena culegnd roadele
pmntului sau vnnd animale. Cu timpul au nceput s cultive plante, s creasc
animale i s le domesticeasc, s descopere bogiile solului i s le valorifice. Astfel iau
natere meserii precum agricultor i meteugar.

n timp, pentru a se dezvolta, societatea avea nevoie de oameni cu alte
preocupri, interese i profesii. Profesia este o ocupaie care presupune pregtire
intens i studiu. Cele mai vechi meserii de acest gen sunt cele de preot, militar, doctor
sau avocat. Inveniile i inovaiile din secolul al XIX au dus la apariia specializrilor i la
diversificarea statutelor profesionale, nct acestea s rspund cerinelor tot mai
complexe ale vieii materiale i spirituale.
Secolul XX reprezint o perioad important n ceea ce privete statutele i
ocupaiile profesionale. n aceast perioad are loc migrarea ocupaiilor tradiionale din
spaiul privat n spaiul public. Explozia demografic din Europa, inveniile i inovaiile
tot mai numeroase cu consecine spectaculoase schimb definitiv viaa oamenilor.
Numrul preocuprilor tradiionale a sczut considerabil n aceast perioad,
fiind nlocuite cu noi meserii care presupun migrarea de la tar ctre ora. n spaiul
urban atelierele i munca manual sunt nlocuite treptat de complexe industriale, iar la
marginea oraelor se configureaz cartierele industriale.
Primul Rzboi Mondial a avut un impact puternic asupra ocupaiilor. Cteva motive
de schimbare a statutelor sociale datorita rzboiului sunt: mecanizarea, producia
n mas, emanciparea femeii ( au obinut dreptul de a practica meserii pe care
nainte nu aveau voie sa le practice), trauma pierderilor omeneti.
Revolutiile industriale, tehnologice i informationale successive au modificat
ireversibil ocupaiile i statutele profesionale ale oamenilor. n tarile dezvoltate din
punct de vedere economic industrializarea i creterea populaiei urbane nu a
nsemnat o explozie a clasei muncitoare, cum s-a ntamplat dup prima revolutie
industrial, ci a nsemnat accentuarea i consolidarea clasei de mijloc, care n
statele superindusrializate este numeroas i foarte puternic. Acest stare, de fapt,
s-a datorat n primul rnd dezvoltrii sectorului tertiar. La ora actual ocupaiile
legate de agricultur i meteuguri tradiionale au o pondere scazut n economie,
sau sunt pe cale de dispariie, munca fizic a fost lasat pe seama imigranilor.
n Romnia, dup anii `60 s-a ncercat industrializarea forat, proces ce a
determinat modificri la nivelul ocupaiilor i profesiilor. Dezvoltarea rapid i
fortat a industriei a dus la cresterea numeric i la consolidarea clasei muncitoare
considerate clasa social de baz a comunismului.
ncepnd cu anii `80 ocupaiile majore ale
oamenilor sunt cele legate de noile
tehnologii informaionale i de
servicii. Apariia computerului personal
n anul 1981, a schimbat statutele
profesionale. Meseriile tradiionale
legate de agricultur i industrie
au fost nlocuite treptat cu meserii legate
de televiziune, publicitate, informatic,
relaii cu publicul, finane, turism, etc. Cele
mai multe din aceste profesii sunt din sectorul teriar i au aprut pe piaa muncii
odat cu dezvoltarea acesteia.

La nivel mondial ncepnd cu anii `80 au avut loc mutaii importante pe piaa
forei de munc, cauzate de evoluia accesului la resurse, a globalizrii economice
i a integrrii politice. Pe lng schimbrile economice induse de accelerarea
ritmului de dezvoltare a pieelor, sub efectul inovrii i globalizrii, mediul socio-
economic n societatea informaional este profund marcat i modificat de
revoluia tehnologic major din ultimii ani. Inovarea tehnologic permanent,
accelerarea schimburilor, interconectarea mondial a cunotinelor constituie
elemente caracteristice ale mediului economic actual. Adaptarea la societatea
informational constituie o mare provocare la adresa sectoarelor economiei, a
ntreprinderilor, a calificrilor i profesiilor, a furnizorilor de servicii publice sau
private.

n Romania contemporan, meseriile cele mai cutate,, dar nu ntodeauna cele
mai pltite, sunt cele din industria usoar ( confecii, nclminte), din domeniul
IT ( analist programator, informatician, administrator de reea, designer pagini
web), n construcii ( zidar, lactu, fierar-betonist), n domeniul serviciilor
(agent asigurri, agent commercial, vnztor, agent de paz, osptar, buctar,
cofetar-patiser, brutar), dar i n industria prelucrtoare ( tmplar, lctu,
sudor). Meseriile cu cea mai mic cutare la ora actual sunt de desenator tehnic,
inginer metalurg, inginer aeronave, inginer chimist, prelucrtor prin achiere,
gfrezor, sculer-matriter, operator chimist. Pe ansamblu, n Romania predomin
salariaii n timp ce lucrtorii pe cont propriu, patronii, dei au crescut numeric
nca numrul acestora este unul modest. Lucrtorii pe cont propriu au cea mai
mare pondere n agricultur (48%), patronii sunt prezeni n comer (8%) i n
lanurile de hoteluri i restaurant(4%), iar salariaii n celelalte domenii de
activitate. Odat cu dezvoltarea sectorului privat s-a observat modificri n
ponderea salariailor n cele dou domenii de activitate.

Meserii uitate :
apicultura- n gospodriile trneti stupii erau inui
de cele mai multe ori n conie de nuiele sau papur.
Pe vremuri, ceara de albine a ocupat un loc nsemnat
din cauza folosirii ei drept "combustibil" pentru
iluminat. Treptat, importana albinritului a nceput s
scad atunci cnd zahrul a nlocuit parial mierea, iar
locul lumnrilor de cear a fost luat de lmpile cu
petrol.

prepararea vopselelor din plante- se practica
nainte n zona Bihorului.
n timp totul se va schimba n toate domeniile vieii
economice i sociale.



APLICATIE:
Ocupaii i statute profesionale

1. Ce impact asupra familiei i societii credei c a avut emanciparea femeii?
2. Care au fost primele ocupaii ale oamenilor la nceputul istoriei?
3. Citii cu atenie textul de mai jos i rspundei la urmtoarele cerine:
,,n 1921 femeile din Romnia au cerut urmtoarele drepturi: Aplicarea principiului la
munca egal, salariu egal. Admiterea femeilor n profesiunile liberale de avocat, notar.
Admiterea femeilor la camerele i tribunalele de comer. Admiterea femeilor n nvmntul
universitar superior i n funcia de directoare de spitale. Admiterea femeilor n corporaii,
societi de administraie, binefacere i asisten public.
a. Precizati principalele drepturi cerute de femeile din Romnia.
b. Ce nelegei prin feminism.