Sunteți pe pagina 1din 2

UNITATEA ,,JOC I JOAC

Jocul i joaca sunt teme foarte des ntlnite n viaa cotidian, iar ele arat direcia omului spre socializare. Jocul
este strict, de aceea el prezint reguli, unele trebuie respectate, iar altele sunt menite s fie nclcate. Aceasta este
dorina fiine umane, de a depi ceea ce este normal, de a depi pe alii i de a se depi pe sine. Mediocritatea este
pentru cei slabi, de aceea omul a inventat competiia ca modalitate de afirmare.
Joaca este o form de manifestare ntlnit la copii, care ncearc s scape de rutin cu ajutorul imaginaiei.
Acetia ncalc toate regulile impuse de raiune, de natur, de tot ceea ce este realizabil, prin crearea unor personaje
supranaturale pe care le comand sau n locul crora se pun chiar ei, impunnd viziunea lor despre via.
Joaca se ntlnete de cele mai multe ori n poezii cu coninut destinat unei anumite categorii de vrst: copilria,
dar i n proza care vizeaz experienele i fazele formrii caracterului unui personaj, de la vrstele cele mai fragede.
PREFA
Tudor Arghezi (n. 21 mai 1880, Bucureti - d. 14 iulie 1967)
- jocul i creaia
Tudor Arghezi a fost un scriitor romn cunoscut pentru contribuia sa la dezvoltarea liricii romneti. Opera sa
poetic, de o originalitate exemplar, reprezint o vrst marcant a literaturii romne. A scris, ntre altele, teatru,
proz (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire si Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum i literatur pentru
copii. A fost printre autorii cei mai contestai din ntreaga literatur romn. Numele su adevrat este Ion N.
Theodorescu, iar pseudonimul su, Tudor Arghezi, preluat de la numele roman al Argeului, ,,Argesis.

IEI DIN DOGM I, TIPTIL,/F-TE LA CITIT COPIL."

Poezia Prefa, a fost publicat n volumul Cartea cu jucrii n anul 1931, un volum de proze scurte de
Tudor Arghezi. n prima parte a textului ntlnim tema creaiei. Asemenea celorlalte texte studiate. Arghezi abordeaz
tema creaiei si a jocului.
Poemul Prefa se remarc prin jocul deosebit de cuvinte ce introduc cititorul n lumea lecturii si strnsa legtur
dintre autor i cititor.
n primul cadru poetul ne prezint locul in care va urma s se desfoare aciunea. El ne arat personajele povetii
ca fiind o familie format din doi prini si doi copii; aducnd in discuie motivul familiei. Acetia descriu scrisul ca
fiind un joc pe care vor s l mprteasc tuturor copiilor. Eul liric consider c jocul ar trebui s existe in viata
fiecrui adult, in ciuda problemelor acestora . Jocul este o metoda simpla de detaare si de relaxare. Acesta apare n
prima parte a poeziei sub forma unui concurs.
Doi parinti si doi copii s-au luat la intrecere sa creeze stihuri ,pe nerasuflate". Castigatorul, autorul insusi, reusind
sa-si termine proba, a rasuflat", in sfarsit, si a primit ca premiu un sfert dintr-un mar cretesc, impartind intregul cu
tovarasii de coate". El este convins ca cititorul, asa cum a fost deprins, s-ar astepta la o poveste elaborata si cere
intelegere. Poate fi, insa, trecut cu vederea acest lucru daca se recurge la o viclenie: cititorul sa devina si el copil,
avand din asta un mare castig, intrucat a te copilari inseamna sa ai parte de alean si sanatate" - terapia prin joc.
Arghezi, pus pe sotii, se adreseaza direct cititorului, atragandu-l in jocul sau, stilul fiind direct si foarte vesel -
vezi inceputul poeziei. Cum orice poveste trebuie, oricum, crezuta, nu ce se scria era important, ci a ,, scri mai iute".
Ca orice activitate, si jocul are riscurile lui: Si ne-am asternut pe scris./Ochii ni s-au cam inchis./Mana ne-a cam
amortit/Si-a iesit ce a iesit".
Cititorul trebuie sa renunte la seriozitate, sa uite ce a invatat si sa accepte jocul: ,,domnule care citesti/Multe
altelepovesti/(...) E nevoie sa-ti explic:/Esti prea mare. Fa-te mic/Uita regula o data/Si, cu cartea dezvatata./Mergi nitel
de-a busile./Poti inchide usile / De ti-e teama si rusine/Sa te faci de ras ca mine./Iesi din dogma si. liptil./Fa-te la citit
copil".

Conversand cu confratele" sau, Arghezi elogiaza jocul, recomandandu-l tuturor, lauda copilaria ca varsta a
candorii si a lipsei de griji: ,,asta, Domnule Confrate./Da alean si sanatate./Eu, cum vezi. incet, incet,/M-am facut
analfabet".
Acestui analfabet", cum se declara a fi, cuvintele ii sunt foarte la indemana. El (autorul Cuvintelor potrivite) le
potriveste astfel incat nu doar sa-l atraga, ci chiar sa-l incante pe cititor si sa-l vindece de ursuzenie. Gasim in limbajul
poetului sinonime (prinsoare" - ramasag"), antonime (vrea. nu vrea", am stiut" - nu stim"), cuvinte si expresii din
limbajul popular (Vai mie!", alean", insuratoare", nu ma osandi), neologisme (dogmei"', analfabet") etc.
Raspunzand invitatiei lui Arghezi, in final cititorul ar trebui sa lase cartea dezvatata", sa reinvete sa mearga de-a
busile" si incet, incet" sa intre copilarie, in suflet cu dorul de povesti.
Titlul poeziei : Prefa ; este construit dintr un substantiv comun, simplu, nearticulat ce are semnificaia de
cuvnt introductiv.
Prezena eului liric se poate remarca prin pronume i verbe la persoana I i a II-a ne , ni , mea , am
apucat,sa povestim,facurm,sa vezi. Acesta i exprim gndurile de bucurie fa de actul creaiei, dar i
sentimentele de nostalgie faa de anii trecui ai copilriei .
Expresivitatea textului este redat prin numeroase imagini artistice i figuri de stil ce au rolul de a nfrumusea i
de a contura cadrul aciunii.
Textul este structurat n versuri, neavnd strofe bine definite, iar msura versurilor alterneaz intre apte i opt
silabe.
Arghezi ne arat in prima parte a poemului un tablou fericit de familie, iar n a doua secven ne ndeamn s
prsim lumea responsabilitilor , viaa de adult, si s devenim copii, s intrm intr-o lume inocent, lucru evideniat
prin sintagma ,,Eti prea mare. Fa-te mic. Eul liric are pe toat durata poemului o stare euforic, de bucurie, pe care
i-o transmite cititorului. n prima parte a operei autorul stabilete legtura autor- familie- creaie, iar in a doua
secven pune n evident legtura autor- cititor, autorul folosind apelative precum Domnule si Domnule Confrate
pentru a implica cititorul n aciune.
n concluzie, poetul ndeamn cititorul s intre ntr-o lume ludic i inocent , unde s nu i fie team s creeze .