Sunteți pe pagina 1din 11

Termen Echivalent Engleza

Acceleraie tangenial Tangential acceleration


Acceleraie gravitaional Gravity acceleration
Acceleraia unghiluar Angular accelaration
Proiecie ortogonal Orthogonal projection
Unghiuri directoare Angle of direction
Unghi de rotaie Angle of rotation
Raz de curbur Radius of curvature
Vitez unghiular Rotational speed
Constant de integrare Integration constant
Versorii axelor carteziane
Viteza areolar Areolar velocity
Hodograf Hodograph
Component radial Radial component
Triedrul lui Frenet Frenet Trihedron
Acceleraie centripet Centripetal acceleration
Acceleraia Coriolis Coriolis acceleration
Elice circular
Micarea pe cicloid
Coordonate ortogonale Normal coordinates
Invariant vectorial
Invariant scalar Scalar invariant
Polul acceleraiilor
Translaia Translatory motion
Rotaia Gyration
Micarea elicoidal Helical motion
Micarea plan-paralel(plan) Parallel motion
Baz(centroid fix)
Rostogolitoare(centroid mobil)
Axoid fix
Axoid mobil
Axoid
Cicloid Cycloid
Micarea relativ Relative motion
Micarea absolut Absolute movement
Micarea de transport
Viteza relativ Relative velocity
Viteza absolut Absolute velocity
Viteza de transport
Lan cinematic Linkage
Rezistena materialelor Stress analysis
Elemente unidimensionale(bare)
Efort unitar Unit loading
Efort unitar normal
Contracia transversal
Seciune periculoas Critical section
Tensiune principal Principal stress
Direcie principal Main direction
Moment static Statical moment
Moment de inerie Inertia moment
Deformatie admisibila
Deformatie elastica Elastic deformation
Deformatie permanenta Unrecoverable deformation
Deformatie plastica Plastic flow
Deformatie unghiulara Angle of shearing
Otel moale Mild steel
Ecruisaj Cold hammering
Solicitare dinamica Dinamic loading
Solicitare statica Static loading
Forfecare Shearing
Nit Rivet
Imbinari nituite Riveted joint
Grinda Beam
Grinda armata
Grinda articulata
Grinda atarnata
Grinda continua Continuous beam
Grinda cu inima plina Plain girder
Grinda cu zabrele Braced girder
Grinda de egala rezistenta Uniform strength beam
Grinda in consola Projecting beam
Grinda incastrata Built-in beam
Grinda simplu rezemata Girder on two supports
Grinda suspendata Suspension girder
Forta taietoare Shearing force
Moment incovoietor Bending moment
Moment de torsiune Moment of rotation
Moment de rezistenta Moment of resistance
Modul de ecuisare
Modul de elasticitate Coeficient of elasticity
Modul de elasticitate transversal Modulus of elasticity in shear
Modul de rezistenta polar
Stare limita
Starea de incovoiere pura
Sectiune periculoasa Critical section
Tensiune tangential Tangential stress
Sectiune circulara Circular section
Lunecarea Detrusion
Deplasare Transit
Rotire specifica Gyration
Fibra Fiber
Deplasare de frecventa elastica Frequency distortion
Deplasare de frecventa liniara
Deplasare de frecventa unghiulara
Fibra neutra Neutral fiber
request solicitarea
Definiie
Vector tangent la traiectorie n fiecare punct al ei, al crui modul exprim viteza de variaie n timp a modului vitezei
Acceleraia micrii unui corp care cade liber, datorit gravitaiei.
Variaia vitezei unghiulare n unitatea de timp.
Proiecie obinut cu ajutorul unor proiectante paralele cu o direcie numit direcie de proiecie. Dac direcia de proiecie e perpendicular pe planul pe care se face reprezentarea obiectului din spaiu proiecia se numeste ortogonal.
Angle of rotation is the measure of degrees that a figure is rotated about a fixed point.
Raza pe care o are, n fiecare punct al unei curbe, cercul, numit cerc osculator, cu care curba se aseamn mai mult n vecintatea acelui punct.
Unghiul descris n unitatea de timp de dreapta care unete punctul mobil cu centrul de rotatie.
This constant expresses an ambiguity inherent in the construction of antiderivatives.
O mrime vectorial care reprezint aria mturat n unitatea de timp de raza vectoare a unui punct material aflat n micare pe o traiectorie curbilinie.
Curbsausuprafa,locgeometricalextremitilorvectorilor,carereprezintvalorileuneifunciivectoriale.
The radial component of the acceleration of a particle or object moving around a circle, which can be shown to be directed toward the center of the circle. Also known as radial acceleration.
Se numete triedrul lui Frenet la curban punctulM triedrul format din planul osculator, planul normal i planul rectifiant n punctul M, precum i din dreptele de intersecie ale acestor plane: binormala, tangenta, normala principal.
The acceleration toward the center that holds a satellite in elliptical orbit
An acceleration which, when added to the acceleration of an object relative to a rotating coordinate system and to its centripetal acceleration, gives the acceleration of the object relative to a fixed coordinate system. A vector which is equal in magnitude and opposite in direction to that of the first definition.
Elice nfurat pe un cilindru, care se construiete tind cilindrul dup generatoare AB i desfurnd suprafaa lui lateral.
A set of coordinates for a coupled system such that the equations of motion each involve only one of these coordinates.
Scalar quantity that takes the same value in every coordinate system.
Punctul care la un moment dat are acceleraia nul.
Deplasarea unei figuri sau a unui mobil astfel inct toate punctele figurii sau ale corpului s se mite de-a lungul unor derepte paralele, parcurgnd distane egale, cu viteze egale.
Micarea unui mobil ale crui puncte descriu cercuri situate n aceelai plan sau n plane paralele, cu centrele fie n acelai punct, fie pe aceeai dreapt perpendicular pe planele cercurilor.
Un solid rigid execut o micare elicoidal dac dou puncte aparinnd acestuia rmn pe o dreapt fix n spaiu, n tot timpul micarii.
Un solid rigid execut o micare plan dac trei puncte necoliniare ale sale sunt coninute n tot timpul micrii ntr-un plan fix din spaiu.
Locul geometric din planul fix al centrului instantaneu de rotaie ntr-o micare plan.
Locul geometric din planul fix al centrului instantaneu de rotaie ntr-un sistem de referin legat de corpul mobil, ntr-o micare plan a acestuia.
Suprafaa generat de Axa instantanee de rotaie i translaie n micarea sa fa de sistemul fix de coordonate
Se rostogolete fr s alunece n raport cu axoida fix.
Suprafaa, loc geometric al axei instantanee de rotaie n micarea unui corp rigid.
Curba care reprezint locul geometric descris de un punct al circumferinei unui cerc , cnd acesta de rostogolete fr alunecare pe o dreapt din planul su.
Este micarea punctului fa de sistemul de referin mobil, ca i cum acesta ar fi fix.
Este micarea punctului fa de sistemul de referin fix.
Este micarea fa de sistemul de referin fix a unui punct solidar legat cu sistemul de referin mobil.
Viteza pe care o are un mobil n raport cu un sistem de referin n micare.
Viteza pe care o are uhn mobil fa de un sistem de referin fix.
Analiza transmisiilor i transformrilor micrilor de la un corp la altul sau mai precis, de la un organ de main la altul.
Este disciplina care studiaz tensiunile i deformaiile care apar n interiorul barelor, din aciuni fixe sau mobile.
Ctul dintre efortul care lucreaz pe un element de suprafa dintr-o pies i aria acestei suprafee.
Componenta efortului unitar dup normala la elementul de suprafa respectiv.
O bar supus la ntindere se lungete o data cu lungirea barei, apare o micare a seciunii, numit ~
Seciunea unei piese n care tesinuile sunt maxime i n care se poate produce ruperea piesei.
A stress occurring at right angles to a principal plane of stress.
Determinarea cosinusurilor directori ai direciilor ale eforturilor unitare principale.
Este o caracteristc geometric care ser calculeaz n raport cu o ax.
Este o caracteristica geometrica a unei sectiuni, care se masoara in raport cu o axa, cu doua axe sau in raport cu un pol.
Deformatia stabilita in mod conventional ca maxima permisa intr-o piesa.
Deformatie care dispare cand solicitarea care a provocat-o inceteazza sa actioneze.
Deformatie care ramane si dupa ce solicitarea care a provocat-o inceteaza sa actioneze.
Deformatie permanenta a unui material supus unei solicitari dincolo de limita de elasticitate si care creste continuu, chiar fara cresterea solicitarii.
Deformatia unghiului dintre doua trepte trasate, inainte ca deformatia sa fi avut loc pe un corp, printr-un punct caracteristic.
Iron-carbonalloycontaining less than 0.25percentcarbonwhich makes it more ductile and less hard thus rendering it unsuitable for structuralwork.
Defeciune a unui metal sau a unui aliaj care const n ntrirea lor n urma deformrii plastice la rece.
Solicitare mecanica la care forta de actionare variaza repede in timp sau se aplica brusc.
Solicitare mecanica la care forta exterioara se aplica incet, progresiv si in acelasi sens.
Stare de solicitare in sectiunea unui corp, datorita fortelor interioare tangentiale care tind sa provoace o alunecare a sectiunii peste sectiunea vecina.
Element de polidarizare intre doua sau mai multe piese.
The permanent joining of parts by means of rivets; used mainly for fastening sheet and shaped rolled metal. Riveting may be used in lap, abutment, and double-coverplate joints.
Element de constructie, care are dimensiunea orizontala relativ mare fata de celelate dimensiuni si care este solicitat de sarcini care dau incovoiere si, uneoori, tractiune sau compresie.
Grinda dreapta intarita printr-un tirant si prin unul sau mai multi poli.
Grinda continua impartita, prin articulatii, in mai multe panouri, fiecare panou rezemandu-se pe cel mult doua reazeme simple
Grinda dreapta simplu rzemata, atarnata prin tiranti de punctele de intersectie ale unei bare.
Grinda dreapta, rezemata pe mai mult decat doua reazeme.
Grinda cu sectiunea dreptunghiulara in T sau I, formata fie dintr-o singura piesa, fie din mai multe piese.
Grinda formata din bare imbinate intre ele la capete.
Grinda cu sectiuni transversale variabile, contruita astfel incat tensiunea maxima sa fie aceeasi in toate sectiuniile.
Grinda cu unul din capete incastrat si cu celalalt liber.
Grinda cu ambele capete incastrate in cele doua reazeme.\
Grinda cu capete pe reazeme simple.
Grinda simplu rezemata, care este suspendata in diferite puncte de un cablu fizat la cele doua extremitati.
Componenta in planul sectiunii unei bare a rezultantei fortelor interioare care lucreaza asupra acelei sectiuni.
Suma vectoriala a momentelor fortelor care se exercita asupra uneia dintre cele doua parti in care o sectiune imparte o piesa, fata de centrul de greutate al sectiunii, proeictata pe acea sectiune.
Suma vectoriala a momentelor fortelor care se exercita asupra uneia dintre cele doua parti in care o sectiune fata de o axa perpendiculara pe acea sectiune imparte o piesa.
Raportul dintre momentul de inertie in raport cu axa neutra a sectiunii transversale a unei grinzi si distanta de la axa neutra pana la fibra cea mai departata de aceasta.
Parametru care caracterizeaza ecruisearea materialului intr-o anumita stare de tensiune si de deformatie.
Raportul dintre efortul unitar normal si lungirea specifica corespunzatoare a unui material.
Raportul dintre efortul unitar tangential si lungirea specifica corespunzatoare unui material.
Modulul de rezistenta a unei sectiuni circulare sau tubulare, cand momentul de inertie a fost luat in raport cu centrul.
Starea de solicitare a unui corp solid deformabil, corespunzand limitei pe care o poate atinge intensitatea sistemului de sarcini exterioare care actioneaza pentru ca solidul poate functiona in bune conditii ca elementul de constructii.
O grinda este solicitata la incovoiere pura daca ea este supusa la activitatea a doua cuple egale si de sens contrar; in orice sectiune forta taietoare este nula.
Sectiunea unei piese, in care tensiunile sunt maxime si in care se poate produce ruperea piesei.
Componenta efortului unitar in planul elementului de suprafata respectiv.
Deformatie care consta in variata unghiului format de doua elemente liniare concurente ale unui corp oarecare.
Unghiul cu care se rotesc, una fata de cealalta, doua sectiuni ale unei bare, departate intre ele cu unitatea de lungime, cand bara este supusa unei torsiuni.
Linie care contine punctele situate la distanta egala de extradosul sau de intradosul unei piese supuse la incovoiere.
Deplasarea unei sectiuni a unei structuri elastice din pozitia ei intiala, cand structura trece in pozitie deformata.
Deplasare vectoriala a centrului de greutate al unei sectiuni transversale printr-un corp, in urma defromarii corpului.
Unghiul cu care s-a rotit o sectiune transversala printr-un corp, in urma deformarii corpului; el este egal cu unghiul cu care s-a rotit tangenta la fibra medie deformata.
Linia teoretica pe care se afla fibra a carei lungime nu variaza cand piesa este supusa la incovoiere.
request
Vector tangent la traiectorie n fiecare punct al ei, al crui modul exprim viteza de variaie n timp a modului vitezei
Proiecie obinut cu ajutorul unor proiectante paralele cu o direcie numit direcie de proiecie. Dac direcia de proiecie e perpendicular pe planul pe care se face reprezentarea obiectului din spaiu proiecia se numeste ortogonal.
Raza pe care o are, n fiecare punct al unei curbe, cercul, numit cerc osculator, cu care curba se aseamn mai mult n vecintatea acelui punct.
O mrime vectorial care reprezint aria mturat n unitatea de timp de raza vectoare a unui punct material aflat n micare pe o traiectorie curbilinie.
The radial component of the acceleration of a particle or object moving around a circle, which can be shown to be directed toward the center of the circle. Also known as radial acceleration.
Se numete triedrul lui Frenet la curban punctulM triedrul format din planul osculator, planul normal i planul rectifiant n punctul M, precum i din dreptele de intersecie ale acestor plane: binormala, tangenta, normala principal.
An acceleration which, when added to the acceleration of an object relative to a rotating coordinate system and to its centripetal acceleration, gives the acceleration of the object relative to a fixed coordinate system. A vector which is equal in magnitude and opposite in direction to that of the first definition.
Elice nfurat pe un cilindru, care se construiete tind cilindrul dup generatoare AB i desfurnd suprafaa lui lateral.
A set of coordinates for a coupled system such that the equations of motion each involve only one of these coordinates.
Deplasarea unei figuri sau a unui mobil astfel inct toate punctele figurii sau ale corpului s se mite de-a lungul unor derepte paralele, parcurgnd distane egale, cu viteze egale.
Micarea unui mobil ale crui puncte descriu cercuri situate n aceelai plan sau n plane paralele, cu centrele fie n acelai punct, fie pe aceeai dreapt perpendicular pe planele cercurilor.
Un solid rigid execut o micare elicoidal dac dou puncte aparinnd acestuia rmn pe o dreapt fix n spaiu, n tot timpul micarii.
Un solid rigid execut o micare plan dac trei puncte necoliniare ale sale sunt coninute n tot timpul micrii ntr-un plan fix din spaiu.
Locul geometric din planul fix al centrului instantaneu de rotaie ntr-un sistem de referin legat de corpul mobil, ntr-o micare plan a acestuia.
Curba care reprezint locul geometric descris de un punct al circumferinei unui cerc , cnd acesta de rostogolete fr alunecare pe o dreapt din planul su.
Analiza transmisiilor i transformrilor micrilor de la un corp la altul sau mai precis, de la un organ de main la altul.
Este o caracteristica geometrica a unei sectiuni, care se masoara in raport cu o axa, cu doua axe sau in raport cu un pol.
Deformatie permanenta a unui material supus unei solicitari dincolo de limita de elasticitate si care creste continuu, chiar fara cresterea solicitarii.
Deformatia unghiului dintre doua trepte trasate, inainte ca deformatia sa fi avut loc pe un corp, printr-un punct caracteristic.
Iron-carbonalloycontaining less than 0.25percentcarbonwhich makes it more ductile and less hard thus rendering it unsuitable for structuralwork.
Stare de solicitare in sectiunea unui corp, datorita fortelor interioare tangentiale care tind sa provoace o alunecare a sectiunii peste sectiunea vecina.
The permanent joining of parts by means of rivets; used mainly for fastening sheet and shaped rolled metal. Riveting may be used in lap, abutment, and double-coverplate joints.
Element de constructie, care are dimensiunea orizontala relativ mare fata de celelate dimensiuni si care este solicitat de sarcini care dau incovoiere si, uneoori, tractiune sau compresie.
Grinda continua impartita, prin articulatii, in mai multe panouri, fiecare panou rezemandu-se pe cel mult doua reazeme simple
Grinda cu sectiuni transversale variabile, contruita astfel incat tensiunea maxima sa fie aceeasi in toate sectiuniile.
Suma vectoriala a momentelor fortelor care se exercita asupra uneia dintre cele doua parti in care o sectiune imparte o piesa, fata de centrul de greutate al sectiunii, proeictata pe acea sectiune.
Suma vectoriala a momentelor fortelor care se exercita asupra uneia dintre cele doua parti in care o sectiune fata de o axa perpendiculara pe acea sectiune imparte o piesa.
Raportul dintre momentul de inertie in raport cu axa neutra a sectiunii transversale a unei grinzi si distanta de la axa neutra pana la fibra cea mai departata de aceasta.
Modulul de rezistenta a unei sectiuni circulare sau tubulare, cand momentul de inertie a fost luat in raport cu centrul.
Starea de solicitare a unui corp solid deformabil, corespunzand limitei pe care o poate atinge intensitatea sistemului de sarcini exterioare care actioneaza pentru ca solidul poate functiona in bune conditii ca elementul de constructii.
O grinda este solicitata la incovoiere pura daca ea este supusa la activitatea a doua cuple egale si de sens contrar; in orice sectiune forta taietoare este nula.
Unghiul cu care se rotesc, una fata de cealalta, doua sectiuni ale unei bare, departate intre ele cu unitatea de lungime, cand bara este supusa unei torsiuni.
Linie care contine punctele situate la distanta egala de extradosul sau de intradosul unei piese supuse la incovoiere.
Deplasare vectoriala a centrului de greutate al unei sectiuni transversale printr-un corp, in urma defromarii corpului.
Unghiul cu care s-a rotit o sectiune transversala printr-un corp, in urma deformarii corpului; el este egal cu unghiul cu care s-a rotit tangenta la fibra medie deformata.
solicitarea regimul actiunilor exterioare external actions system
Proiecie obinut cu ajutorul unor proiectante paralele cu o direcie numit direcie de proiecie. Dac direcia de proiecie e perpendicular pe planul pe care se face reprezentarea obiectului din spaiu proiecia se numeste ortogonal.
Se numete triedrul lui Frenet la curban punctulM triedrul format din planul osculator, planul normal i planul rectifiant n punctul M, precum i din dreptele de intersecie ale acestor plane: binormala, tangenta, normala principal.
An acceleration which, when added to the acceleration of an object relative to a rotating coordinate system and to its centripetal acceleration, gives the acceleration of the object relative to a fixed coordinate system. A vector which is equal in magnitude and opposite in direction to that of the first definition.
Starea de solicitare a unui corp solid deformabil, corespunzand limitei pe care o poate atinge intensitatea sistemului de sarcini exterioare care actioneaza pentru ca solidul poate functiona in bune conditii ca elementul de constructii.

S-ar putea să vă placă și