Sunteți pe pagina 1din 8

VALORIZAREA TEXTULUI LITERAR DE CĂTRE SUBIECTUL RECEPTOR ÎN

CADRUL ACTIVITĂŢII DECADA LECTURII


Dr. Mariana Marin,
Lector superior universitar, IŞE,
or. Chişinău, Republica Moldova

Abstract
Conţinutul investigaţiei date se referă la demersul practic al asigurării principiului de valorizare a
textului literar de către subiectul receptor prin activitatea Decada lecturii. Accepţia didactică promovată
orientează cadrele didactice spre o activitate literar-artistică conştientizată, axată pe teoria educaţiei
literar-artistice. Demersul orientativ şi cel practic bazat pe decodajul textelor literare, care este
întotdeauna un act de valorizare (strict gnoseologică, ideologică, emoţională) demonstrează
eficienţa formelor de organizare selectate în ideea dezvoltării atitudinii elevului faţă de opera literară.
Cuvinte-cheie:
Lectura, atitudini, educaţie literar-artistică, principii de dezvoltare a atitudinii faţă de opera literară,
valorizarea textului literar, subiect receptor, decodajul textului literar, decada lecturii, forme şi mijloace
instrucţionale, strategii didactice.

Una dintre activităţile care angajează personalitatea într-o permanentă explorare a propriei
persoane, a propriei conştiinţe sau a lumii înconjurătoare este lectura. Impactul unei lecturi
calitative denotă valenţe formative în dezvoltarea caracterului, aspiraţiilor, idealurilor umane.
Subiectul educaţiei literar-artistice trebuie să conştientizeze participarea sa în actul de creaţie ca
o modalitate sigură de dezvoltare, de maturizare. Dialogul virtual între cititor şi creator/scriitor
prin intermediul operei literare este o condiţie mai mult decît necesară pentru acumularea
experienţei lectorale şi nu în ultimul rînd a experienţei de viaţă.
Dezvoltării atitudinii elevului faţă de opera literară se axează pe o serie de principii, care ar
putea să le ofere elevilor libertatea imaginaţiei şi opiniei, prioritatea lor ca receptori de text
artistic, să le stimuleze interesul de cunoaştere, să le actualizeze experienţa de lectură şi cea de
viaţă. În activităţile educaţiei literar-artistice vom plasa accentul pe următoarele principii
estetico-literare: principiul stimulării interesului pentru lectură al elevilor; principiul
actualizării experienţei de viaţă şi a celei estetice a elevului; principiul creativităţii.
Respectarea acestor principii va coopta un şir de alte principii secundare ca: principiul
operaţionalizării; principiul stimulării gîndirii creative; principiul valorizării textului artistic de
către subiectul receptor; principiul activizării experienţei de viaţă; principiul estetic; principiul
priorităţii receptorului de literatură şi artă; principiul libertăţii imaginaţiei elevilor.
Principiul valorizări textului artistic de către subiectul receptor proiectează următoarea idee
„decodajul unui text artistic este întotdeauna un act de valorizare (strict gnoseologică, ideologică,
emoţională etc.) [10, p. 160]. Valorizarea textului artistic de către subiectul cititor este
menţionată şi de A. Burov, E. Kviatokovski, M. Vulcănescu (1991).
Aspectul praxiologic orientează valorizarea textului artistic de către subiectul receptor în
producerea situaţiilor de predicţie exemplificate mai jos, iar activitatea selectată Decada lecturii
va urmări ca opera literară să fie supusă acţiunii de valorizare la fiecare lectură, cercetare,
interpretare etc., adică de fiecare dată cînd receptorul o citeşte, o recită sau face referinţe la operă
în contextul altor activităţi decît cea de lectură a textului dat. Ca rezultat al acestor interacţiuni
operă – cititor, cititor – operă, opera literară este înzestrată cu o nouă valoare, numită valoarea
in actu, o valoare care-i este comunicată de către cititor [8]. Cititorul, la rîndul său, primeşte
influenţele benefice ale operei literare, fiind astfel şi el valorizat.
Constatăm azi îngrijorarea faţă de faptul că un lucru mai detaliat, mai aprofundat în ceea ce
priveşte formarea atitudinilor faţă de opera literară nu reuşeşte în cadrul lecţiilor curente, mai
ales cînd opera literară este folosită mai mult ca o „cenuşăreasă” şi nu ca o regină.
Există posibilităţi de alternativă: ore opţionale, cercuri literare, activităţi extracurriculare
care oferă oportunitatea de a folosi cu succes timpul în cadrul procesului instructiv, de a asigura
o aprofundare în valorificarea ideilor operei literare. Or, lectura lăsată pe seama elevului nu va
produce mari schimbări în cultivarea conştientă a interesului pentru lectură şi a preferinţelor
literare.
Activităţile enumărate vor rezolva problema enunţată dacă se va crea un demers favorabil
urmărind dezideratele educaţiei literar-artistice: cultivarea faptelor estetice; manifestarea
sensibilităţii artistice prin lectură; raportarea emoţional-afectivă la mesajul textelor lecturate;
cultivarea conştientă a gustului estetic şi a preferinţelor literare; exprimarea atitudinii personale
faţă de textele literare citite, stimularea interesului durabil pentru lectură.
Demersul orientativ al activităţii Decada de lectură va favoriza realizarea obiectivelor
propuse prin următoarele etape:
Se va anunţa elevilor că se află într-o decadă a lecturii. 10 zile de lectură conştientă,
reflexivă, contemplativă. Literatura selectată de elevi poate fi coordonată de către profesor prin
recomandare. E binevenit ca să se ţină cont de interesele copilului, dar şi cadrul didactic va
urmări ca aceasta să se înscrie în parametrii estetici.
Lectura propriu-zisă elevii o realizează acasă, în pauze, deci în afara orelor de studiu. Fiecare
zi va fi semnificativă, căci elevii vor participa la o competiţie lectorală. Important ca în aceste
zece zile ei să reuşească lectura integrală a cărţii alese.
Decada lecturii poate fi adoptată şi în cadrul planului managerial al instituţiei de învăţămînt.
Va urmări ca aceasta să încadreze un număr mare de elevi din instituţia dată. Activitatea comună
va spori şi mai mult interesul pentru lectură. În acest sens se vor organiza un şir de activităţi
incitante apte să contribuie la cultivarea elevilor prin lectură, care la rîndul său va condiţiona un
demers atitudinal de succes. Propunem un şir de tehnici posibile de realizat în cadrul decadei de
lectură:
ZIUA I
1. Zilele cărţilor deschise: vizite ale elevilor din clasele superioare, primare, ale profesorilor din
treptele superioare, primare la biblioteca şcolii; asistenţe la lecţii: oaspeţi - profesori din clasele
superioare, primare, părinţi, elevi; activităţi de parteneriat; 10 zile de lectură intensivă;
2. Gazete de perete netradiţionale: prezentarea clasei sub forma unei cărţi; caracteristica clasei
utilizîndu-se diferite texte literare: Povestea clasei; Întîmplări ciudate în clasa noastră; Legenda
clasei; O zi de mister în clasa noastră; Perepeţiile clasei noastre; Aventurile fericite ale clasei
noastre; cei mai buni cititori ai clasei noastre.
ZIUA a II-a
3. Vizite şi ore de lectură la biblioteca liceului.
4. Concurs: Prima noastră (a clasei) carte despre „Nică din Amintiri din copilărie” (sau alt
personaj literar). Lansare de carte. (clasa a –VI-a, a –IV-a)
ZIUA a III-a
5. Concursul declamatorilor de proză (clasa a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a)
6. Concursul declamatorilor de poezie despre carte (clasa a II-a -- a IX-a)
7. Parada (Balul) personajelor literare (clasa a II-a, a VI-a): elevi îmbrăcaţi în personaje literare;
transfigurarea elevilor în personaje literare prin prezentarea acestora din urmă.
8. Tîrgul de carte citită (clasa a –IV-a , a VI–a, a VIII-a)
ZIUA a IV-a
9. Festivalul, salonul cărţilor pentru copii (clasa a –III-a, a V-a, a VII-a,). Completarea
jurnalului de lectură (caiet în care vor nota emoţiile , atitudinile proprii faţă de lectură, personaj,
mesaj şi discuţiile cu colegul referitoare la textul citit). Completarea Agendei de Lectură şi
Creaţie (fişei de lectură).
ZIUA a V-a
10.. Concurs „Ateliere de creaţie” (clasa a –III-a, a –IV-a): Activităţi de creaţie în baza textelor
literare citite. Poezii despre textul citit. Scrisori personajelor literare, scriitorilor. Jurnale
imaginare ale personajelor. Reprezentarea grafică a copertelor unor cărţi citite. Ilustrarea unor
cărţi, etc.
11. Concursul pe staţii „Omul cititor e ca pomul roditor” (clasa a –II-a)
Staţia 1: Ghici, ghici ghicitoarea mea! Staţia 5: Alcătuieşte propoziţii!
Staţia 2: Capcanele ilustraţiilor. ( din cărţi Staţia 6: Colorează !( de exemplu-personajele
pentru copii) pozitive din imaginea ce reprezintă povestea
Staţia 3: Recită poezia! „Capra cu trei iezi”)
Staţia 4: Citeşte expresiv! Staţia 7: Cîntă! (cîntec despre carte)

NB. Clasele pot fi prezentate de 6-8 elevi.


Itinerarele fiecărei echipe pot fi reprezentate prin hărţi, cărţi, etc.
ZIUA a VI-a
12. Olimpiada lecturii (clasa a –II-a – a IX-a)
• Cei mai buni cititori concurează la recunoaşterea personajelor literare, pasajelor de text.
• Concursul declamaţiei.
• Concursul creaţiei.
13. Întîlniri cu scriitorii pentru copii.
ZIUA a VII-a
14. Masa rotundă „Cum se face o carte?!” sau „De ce aş vrea să trăiesc în lumea lui Nică
( Guguţă, Bobocel, Moromete, Puiu Faranga, Otilia, Ion Glanetaşu, Alexandru Lăpuşneanul
etc.)” (clasa a –IV-a, a –XII-a)
15. Excursii la bibliotecile municipale.(clasele I-XII)
16. Prezentări de carte (clasa a –II-a, a –III-a, a X-a )
• Fiecare clasă prezintă cartea citită la orele de lectură
17. Conferinţe de presă simulate (clasa a III-a, a XI-a). Copii în rol de scriitori. Copii în rol de
jurnalişti. Prezentări de carte. Interviuri referitor la mesajul cărţilor prezentate.
ZIUA a VIII-a
18. TVC „Cele mai îndrăzneţe Amintiri din copilărie” ( clasa a –VII-a)
19. Gazete de perete „G. Călinescu - Model ilustru pentru tînăra generaţie”: ( clasa a –XI-a)
20. Scena liceului. „Concurs de dramatizare a unor opere literare”, clasele a VIII-a - a IX-a
ZIUA a IX-a
21. Concurs de inteligenţă:
„ În realitate, literatura unui popor izvorăşte din natura specifică sensibilităţi sale ...”
(clasa a –X-a) (Eugen Lovinescu)
22. Şezătoare literară: „Cică a fost odată ...” ( clasa a –VI-a): valorificarea poeziei populare;
valorificarea cîntecului popular; dansul popular; datini, obiceiuri din bătrîni; victorină folclorică;
înscenarea unui fragment; epilog de poveste; zicători, proverbe, ghicitori
ZIUA a X-a
23. Concursul „Celei mai enigmatice Otilii” (elevii – personaje literare – prezentarea lor
artistică) ( clasa a –XI-a)
24. Excursii la Casa Limbii Române, la Muzeul de Literatură ( clasele a –VII-a – a –XII-a)
25. Evaluarea decadei. Decernarea premiilor.
Elevii claselor a IV – a, a IX-a, a XII-a, au participat în cadrul proiectului “Decada lecturii”,
derulat pe parcursul disciplinei opţionale în: clasa a IV-a -„Eu şi cartea”, a IX-a - „Pro lectura”, a
XII-a - „Lecturiada”.
Demers experienţial:
Experimentul formativ al cercetării noastre a înregistrat efecte formative care au fost dintre
cele mai promiţătoare. Dezvoltarea atitudinilor elevilor faţă de opera literară a cunoscut eficienţa
graţie antrenării elevilor în activităţi incitante, captivante, inteligente, variate. Activitatea de
solemnitate desfăşurată în prima zi a dat start unor emoţii deosebite. Elevii au început o lectură
intensivă; au avut posibilitatea sa-şi cunoască partenerii de proiect prin vizite reciproce. Iată
cîteva opinii la început de drum:
E una din zilele cele mai importante din viaţa mea. Sîntem aproape o sută de elevi care ne
vom gîndi timp de zece zile la acelaşi lucru – lectura. (Irina L., clasa a IV-a)
Nici n-am crezut că în clasa a XII-a sînt băieţi care vor citi odată cu noi. Credeam că pe ei
nu-i mai interesează decît maşinile, computerul şi... fetele. E o zi fantastică: Decada lecturii!
(Mihaela P., clasa a IV-a)
Nu-mi prea place să citesc. Dar azi la “Deschidere”, mi-a stat tocmai ruşine că atîţia colegi
onorează cititul. Mă apuc serios de lectură! (Alexei R., clasa a IX-a)
În acest proiect voi reciti Ion de Liviu Rebreanu. Cred că în faza preBac e cel mai bun lucru.
Am întîlnit la deschidere un coleg din clasa a XII-a care vrea şi el să citească Ion. Cred că vom
avea ce discuta. (Sergiu G., clasa a XII-a)
Ziua a doua a fost şi mai interesantă. Elevii au participat la o activitate interactivă, derulată
pe parcursul unei ore astronomice cu titlul Posterul Citeşte şi tu!
Fiecare a contribuit la îmbogăţirea posterului realizînd un colaj din hîrtie colorată, carton,
materiale naturale, prezentat de personajele operelor pe care le citesc. Clasa a IV-a a reprezentat
posterul prin Căsuţa cu poveşti. Clasa a IX-a a redat o imagine subiectuală: un vrăjitor care se
uită într-un caleidoscop şi vede personaje literare. Clasa a XII-a a ilustrat carnavalul personajelor
literare. Iată cîteva reflecţii din partea elevilor înregistrate după prezentarea posterelor:
M-am străduit să-l redau pe Robin Hood aşa cum mi l-am imaginat la începutul poveştii.
Colegii chiar m-au întrebat pe cine l-am reprezentat, iar Denis a spus că vrea să citească şi el
povestea. I-am povestit cît de curajos este şi că vreau să mă asemăn cu el. (Lucian L., clasa a
IV-a)
Mi-am ales-o pe Smărăndiţa popii, căci fac lectura „Amintirilor din copilărie”. I-am
desenat dinţii prea rari şi colegii mei au atras atenţia. De-odată m-am supărat, dar mai apoi
chiar m-au pus să le povestesc ceva despre ea. (Cristina B., clasa a IX-a)
Ora aceasta chiar mi-a plăcut, căci am cooperat şi cu toţii am discutat despre personajele
cărţilor noastre de parcă eram avocaţii lor. (Tatiana A., clasa a IX-a)
Eu am modelat din materiale naturale în poster personajul lucrării pe care o citesc – una
din oile păstorului din „Toiagul păstoriei” de Ion Druţă. Am folosit lînă de oi. Colegii m-au
întrebat de ce nu l-am arătat pe păstor. Eu m-am gîndit că mioara a fost adevăratul pretext,
motiv al existenţei păstorului, şi de fapt reprezintă un simbol sacru. (Cristina C., clasa a XII-a)
În figura de mai jos sînt prezentate secvenţe din lucrările elevilor în cadrul proiectului
Posterul Citeşte şi tu!

Irina Iaroşenco: Irina Iaroşenco: Veronica Bugeac, Tatiana Jurju,


Fluturele negru din Fluturele negru din Ana din romanul Ion de Ion din romanul cu acelaşi
Povara bunătăţii noastre Povara bunătăţii noastre Liviu Rebreanu nume de L. Rebreanu.
de Ion Druţă de Ion Druţă

Figura 1. Indici calitativi ale experienţei de valorizare a textului literar de către


subiectul receptor pe baza posterului Citeşte şi tu!

Observăm preferinţa literară a elevului - cititor în contextul de mai sus şi atitudinea lui
pozitivă faţă de un personaj, care îi serveşte drept model elevului. Activitatea de suscitare a
interesului pentru lectură s-a produs la nivel de colegi. Imaginea creată a provocat discuţii care
au generat reflecţii valorice determinate de trăsăturile personajelor. În răspunsurile de mai sus
evidenţiem o pledoarie pentru: comunicare; creativitate; atitudine vizavi de mesaj, personaje,
valori. Conexiunea cu educaţia plastică şi-a demonstrat rolul în dezvoltarea atitudinii elevului
faţă de opera literară.
O activitate similară s-a produs în cadrul Paradei personajelor literare. Echipa clasei a
pregătit cîte trei elevi-deghizaţi în eroii cărţilor citite. Selecţia “Celor trei” s-a produs prin
argumentul fiecăruia de a participa la paradă. Anume activitatea dată a constituit secvenţa
urmărită de noi avînd ca pretext accentuarea personajului ca valoare, adică o manifestare
atitudinală – pro personaj.
Reflecţii:
Am reuşit să-i conving pe colegi că Scufiţa roşie e cea mai „tare”. Nu i-a fost frică să
vorbească cu lupul, e grijulie, căci a mers la bunica bolnavă, e amabilă cînd vorbea cu bunica-
lup. (Scufiţa roşie – Cristina R., clasa a IV-a)
Grupul nostru n-a ezitat să mă aleagă pentru paradă. I-am convins cu demonstraţia hainelor
pe care le-am adus de la casa de cultură a USM – bondiţă, catrinţă, ie. Chiar mi-au zis că
seamăn cu ea la caracter: îndrăzneaţă, sigură, insistentă. (Vitoria Lipan – Mariana T., clasa a-
IX-a)
Am pledat pentru acest personaj din două motive: unul că seamănă prin virtuţile sale cu
tatăl meu şi pentru că tatăl meu nu mai este, mi-am dorit să-l aduc în viaţă în aşa mod. (Ilie
Moromete – Adrian N., clasa a XII-a)
Crîmpeele de mai sus vorbesc de o atitudine declanşată. Ceea ce a fost lesne de observat este
autocunoaşterea. Majoritatea elevilor au pledat pentru personajul ales, stabilind similitudini între
ei (sau viaţa lor) şi erou. Atitudinea s-a marcat prin trasarea ataşamentului, prin detalierea
virtuţilor, iar una dintre componentele manifestării propriu-zise, fiind puterea argumentului.
Din cele zece zile dedicate cărţii elevii au remarcat următoarele:
• Nu voi uita niciodată conferinţa de presă cînd ne-am jucat şi parcă am discutat pe
adevăratelea cu personajele cărţilor citite – Guguţă ne-a încîntat pe toţi. Vreau şi eu o bancă şi
o cuşmă ca a lui. M-am hotărît să stau de vorbă cu el serios, citind cartea lui Spiridon Vangheli,
pentru că n-am citit-o încă. De ce să stau de vorbă cu el? Pentru că e isteţ, face atîtea pozne, nu
rele şi cred că nu se întrece cu nici un alt personaj. (Dan S., clasa a IV-a)
• În cadrul decadei mi s-a părut foarte utilă Lansarea de carte. Grupul nostru s-a
străduit să-l prezinte pe Nică din Amintiri din copilărie în cele mai deocheate trăsături. Am
ilustrat fiecare năzbîtie. Am înţeles că nu prea am accentuat calităţile lui bune cum au făcut-o
colegii noştri. Acum după lansare am pătruns mai adînc în ideea cărţii. Mai demult mi se părea
că o poveste, ca o simplă întrebare, însă după ce ne-am gîndit şi cum vorbeşte Nică selectînd
replicile lui, analizîndu-i cauzele poznelor, am înţeles cum se analizează un personaj şi cel mai
important care este rolul lui în această povestire. Ceea ce m-a pus pe gînduri este că niciodată
nu-mi analizam poznele, iar acum ştiu de ce copii le fac, cum le fac şi ce urmări pot exista. (Ion
B., clasa a IX-a).
Valorizarea textului artistic de către subiectul receptor s-a realizat ca principiu de dezvoltare
a atitudinii elevului faţă de opera literară prin următorii factori implicaţi: manifestarea
sensibilităţii artistice prin lectură; demonstrarea preferinţelor literare; exprimarea atitudinii
personale faţă de textele literare; prezenţa unui gust estetic, raportîndu-şi afirmaţiile la o anumită
situaţie narativă; emiterea judecăţilor de valoare, conturînd virtuţile şi viciile personajelor şi
totodată contribuţiile acestora în prestaţia artistică a operelor literare.
Strategia didactică selectată în cadrul experimentului de formare, realizată prin tehnicile:
Momentul de lectură, Calendarul de lectură şi atitudine, Jurnalul de lectură, orele opţionale,
cercurile literare, Decada lecturii asigură realizarea concomitentă a trei principii de dezvoltare a
atitudinii elevului faţă de opera literară şi anume: operaţional, al valorizării textului artistic şi
de stimulare a interesului pentru lectură. Intensitatea maximă de exprimare atitudinală se
datorează permisivităţii principiilor date, asigurată de integralizarea lor. Efectul scontat se
datorează factorilor constituenţi ai principiilor date: reorganizarea părţilor problemei;
posibilitatea de simplificare a ei; încercările şi erorile selective; construcţia şi reconstrucţia
modelelor de situaţie cu diferit grad de abstractizare; solicitarea operaţiilor gîndirii: analiza,
sinteza, generalizarea, abstractizarea; acţiunea de creare şi de comunicare a unei valori pe care
opera nu a avut-o încă la momentul acţiunii.

Resurse bibliografice:

1. Călinescu G. Principii de estetică .- Bucureşti: Editura pentru Literatură, 1968, p. 103),


2. Curriculum şcolar, Clasele I-IV, Aria curriculară: Limbă şi comunicare, Editura Lumina,
Chişinău, 2003;
3. Cornea P. Introducere în teoria lecturii .- Iaşi: Polirom, 1998.-256 p.
4. Gherguţ L., Atitudine şi personalitate, Revista de psihologie, 1973, nr. 4, p. 415.
5. Marin, M., Eu şi cartea, Caiet de lectură şi creaţie, Univers Pedagogic, Chişinău, 2006.
6. Niculcea T., Marin M., Limba română, clasa a III-a, Ghidul învăţătorului. Editura Cartier,
2007;
7. Oprescu, V. Aptitudini şi atitudini, Bucureşti, Editura Ştiinţa, 1991.
8. Parfene C. Literatura în şcoală /Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi, 1997, pagina 16
9. Pâslaru Vl. Introducere în teoria educaţiei literar-artistice .- Ch.: Museum, 2000
10. Radu, C., Artă şi convenţie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989, p. 129.
11. Şchiopu C., Receptarea operei literare: Condiţii, etape şi niveluri.// L. română, nr. 1-3.(139-
141)/2007
12. Şchiopu C., Creativitatea la orele de literatură română// L. română, 1996, nr. 3.