Patria este ceea ce ştii să faci din ea.

ASEB Oradea « România, jud. Bihor, Oradea, str. Universităţii nr. 1, Universitatea din
Oradea, Corp F; www.aseboradea.ro, aseb_oradea@yahoo.com, tel. 0746/92.73.91 »

Revistă realizată de Asociaţia Studenţilor şi Elevilor Basarabeni, Oradea

 Realizată cu sprijinul Facultăţii de Ştiinţe Economice,
Universitatea din Oradea.

Cuprins
Cuvânt înainte..................................................................................................................................2
27 martie 1918...................................................................................................................................3
Un moment de reculegere.................................................................................................................4
Lacrimile Basarabiei........................................................................................................................5
Interviuri - Dl Ioan Rada....................................................................................................................6
Prezent trecut, trecut prezent?..........................................................................................................7
Rădăcinile puterii.............................................................................................................................8
Exodul femeilor din RM....................................................................................................................9
Când Republica Moldova va fi membru în Uniunea Europeană?..................................................10
Pro-Cultura....................................................................................................................................11
Despre accentul ca la “O-zone”......................................................................................................12
Drepturi şi Obligaţii.......................................................................................................................13
Relaţiile comerciale dintre Republica Moldova şi România.........................................................14
Sunteţi stresat? Angoasat? Dezamăgit? Alienat? Încercaţi o spălare de creier!..............15
Nicotina, Despre mâini şi dragoste, S-a rupt lăstarul.....................................................16
Cum să inveţi... mai uşor!................................................................................................17
Alertă globală...................................................................................................................18
Ambasadorul iubirii sau nostalgia unor timpuri încă neştiute.......................................................18
Obiective turistice..........................................................................................................................19
Echipa de redacţie:
Redactor responsabil
Anatol Cojocari Facultatea Ştiinţe Economice din Oradea, II
Redactor Coordonator
Andrei Bucur Facultatea de Medicină şi Farmacie din Oradea, V
Secretar de redacţie
Anastasia Ceban Facultatea de Ştiinţe Sociale din Oradea, I
Redactori
Valeriu Uja Facultatea de Ştiinţe Politice din Oradea, II
Cristian Saulea Franţa, Bordeaux, Universitatea Michel de Montaigne
Mihai Iliev Fac de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Oradea
Iurie Boico C.N. “Mihai Eminescu” din Oradea, cl. XI
Mariana Ioniţă Facultatea de Litere din Oradea, III
Sergiu Zgardan Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj, drd
Maria Ţurcanu Facultatea de Medicină şi Farmacie din Oradea, I
Cezara Filipov Facultatea de Ştiinţe Economice din Oradea, masterant
Alexandru Ciupac s. Rachitna, regiunea Cernăuţi, Ucraina
Alexandru Burunsus Facultatea de Ştiinţe Juridice din Oradea, III
Larisa Sârbu Rep Moldova, Fac de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării
Graficieni/Tehnoredactori
Diana Ţânţari Facultatea de Arte Vizuale din Oradea
Camelia Filipov Liceul de Arte din Oradea, cl. XI

1
Cuvânt înainte...
Am aflat că o revistă nu se naşte uşor,
când nu o face altcineva în locul tău. Dure-
rile iţi aparţin, nu te poţi lepăda de ele. E
un drum care merge într-o singură direcţie,
care ajunge la capăt în mâna ta, cititorule.
Acest număr trei apare după ani
de abandon, de aşteptări... Acum, însă,
când astrele sunt favorabile şi condiţiile
prielnice, declarăm: ’’Doamnelor şi Dom-
nilor, Revista ,,Vreme vine ’’ a renăscut
astăzi, pe 27 Martie, 2009!’’. Asociaţia
Studenţilor şi Elevilor Basarabeni din
Oradea îşi asumă actul unei moşteniri,
crearea unei tradiţii şi perpetuarea ei pen-
tru generaţiile viitoare. Revista este acum
copilul nostru, îi oferim cămin şi căldură!
Am ales data de 27 Martie pen
tru încărcătura pe care o poartă, pen-
tru a onora această Mare Zi, în care
Basarabia a vibrat la unison şi pri-
ma s-a ridicat pentru a striga Unire!
Ca proiect în cadrul ASEB-ului,
membrii căreia sunt tineri şi entuziaşti, re-
vista vine cu un suflu nou! Ea îşi propune să
dea glas întrebărilor şi frământărilor aces-
tora, să caute răspunsuri, să formeze opinii.
Spaţiul ei va găzdui deasemenea, informaţii
despre activităţile şi realizările Asociaţiei.
Începând cu acest număr, vom avea
colaborări cu persoane care nu sânt membri
ASEB sau nu se află la studii în România.
La final... Acest mănunchi de
scrieri apare ca o necesitate şi invită citi-
torul la o privire în intimitatea gândirii şi
simţirii noastre. Avem emoţii, e primul
nostru pas, călcăm atent, cu bătăi puter-
nice în piept, dar încrezători...şi tineri!
redacţia
2
 27 MARTIE 1918
Întrucât cauzele declanşării Primului
Război Mondial au fost numeroase şi di-
verse , acesta avea să rezolve multe dintre
problemele lumii. Astfel, existau popoare
care nu-şi aveau locul în propria lor ţară,
fiind jefuite, persecutate, manipulate, su-
puse unor asimilări incompatibile de limbă,
tradiţii şi obiceiuri, organizaţie politică.
Un exemplu concret a fost poporul
român dintre Prut şi Nistru, a cărui soartă
a fost hotărâtă prin negocierile dintre
Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist, în
cadrul tratatului de pace de la Bucureşti
din data de 28 mai 1812, la sfârşitul ce-
lui de-al cincilea război ruso-turc (1806-
1812). Atunci are loc anexarea Basarabiei
la Imperiul Ţarist. La început, ca provin-
cie de graniţă, apoi ca gubernie, acest teri-
toriu a fost nevoit să meargă după tiparul
ruşilor mai bine de un secol, înlocuindui-
se în acest fel “jugul de lemn” al otoma-
nilor cu”jugul de fier” al slavilor. Româ-
nii basarabeni nu au avut prilejul să se
bucure de finele secolului anterior, cunos-
cut şi sub denumirea de secol fanariot, în
timpul căruia turcii au “strangulat Ţarile
Româneşti pâna la sânge”. Venise peste
ei o napastă şi mai mare : oamenilor li se
neagă originea lor română sub ameninţarea
sabiei şi li se impune învăţarea limbii
ruse. Se declanşează un puternic proces de
rusificare, prin ‘‘convertirea’’ populaţiei
băştinaşe, cât şi prin migraţii considera-
bile ale ruşilor in Basarabia, majoritatea
acestora deţinând funcţii de conducere.
Cu toate astea, însă, populaţia
majoritară de ţărani nu uitase limba
strămoşească, iar tradiţiile şi obiceiurile
au rămas aproape neclintite în cadrul ei.
Problema consta în faptul, că reprezentanţii
ei erau,de obicei, rusofoni. Avea să fie
rezolvată prin desemnarea unui organ cu
3
funcţie legislativă, ce reprezenta intere-
sele majorităţii poporului, “Sfatul Ţării”.
Prima şedinţă ţinută de Sfatul Ţării s-a
desfăşurat pe data de 21 noiembrie, 1917,
fiind condusă de preşedintele acestuia, Ion
Inculeţ. Legislativul îşi desemnase totodată
şi un organ executiv, ”Consiliul Director”,
condus de P.Erhan. Profitând de momentele
de slăbiciune ale Rusiei , ieşită din război şi
puternic bântuită de revoluţii, Sfatul Ţării
declară în data de 2 decembrie 1917 Re-
publica Democrată Moldovenească ca parte
federativă. Socialiştii şi bandele bolşevice
din Chişinău şi din Ucraina nu au recunos-
cut Sfatul Ţării, şi au acţionat prin violenţă,
creând o stare de anarhie. În aceste condiţii,
conducerea de la Chişinău solicită ajutor
armatei române. România reacţionează
pe măsură, conştientă fiind de şansa pe
care nu avea dreptul s-o rateze. Aşa că la
13 ianuarie 1918, divizia a XI-a a Armatei
Române, condusă de generalul Broşteanu,
trece Prutul. Intră în Chişinău şi după 3 zile
reuşeşte să alunge bandele bolşevice dinco-
lo de Nistru. Ca reacţie din partea Rusiei,
Ministrul României aflat la Sankt Peters-
burg este arestat şi închis la Petropavlov-
sk, iar relaţiile diplomatice au fost rupte.
În data de 24 ianuarie 1918, Sfatul
Ţării proclamă independenţa Republi-
cii Democrate Moldoveneşti , Ion Inculeţ
devine preşedinte, Consiliul Direc-
tor devine Consiliul de Ministri, prim-

ministru este desemnat D.Ciugureanu.
Unei ţări tinere cum era Basara-
bia îi venea greu să se autoguverneze.
Soluţia logică era să se unească cu Româ-
nia, iar când lucrurile se bazează pe logi-
ca conducerii şi sentimentul puternic al
poporului, atunci ele sânt de neoprit. Ba-
sarabenii nu au ezitat să facă Unirea cu
Ţara-Mamă. Aşadar, în 26 martie 1918,
soseşte la Chişinău Delegaţia Diplomatică
Română în frunte cu A.Marghiloman, noul
preşedinte al Consiliului de Miniştri din
România, însărcinat să primească vestea
fericită a proclamării Unirii. A doua zi,
în data de 27 martie 1918, Sfatul Ţării
votează Unirea : din 125 deputaţi 86 au
votat pentru, 3 au votat împotrivă, iar
36 s-au abţinut. Unirea s-a proclamat în
anumite condiţii : recunoaşterea refor-
mei agrare, a autonomiei provinciei, re-
crutarea pe baze teritoriale a armatei, re-
spectarea drepturilor minoritătţilor etnice,
menţinerea libertăţilor civice şi a sufragi-
ului universal. Toate aceste condiţii au fost
acceptate de Guvernul României şi regle-
mentate mai târziu, cu unele modificări,
prin Constituţia din 1923. La nivel
internaţional, Unirea a fost recunoscută
mai târziu la 28 octombrie 1920 de către
Franţa, Anglia, Italia şi Japonia. Franţa şi
Anglia ratifică în 1922, Italia abia în 1927.
Odată cu Unirea tuturor teritoriilor
româneşti într-o Românie Mare, s-a real-
izat visul tuturor românilor, care au înţeles
că drumul lor se face numai împreună şi
mereu însoţit de principii democratice,
ceea ce glontele nu poate strivi in veci!!!
Trăiască România Mare!!!
Valeriu Uja
4
Un moment de reculegere
În ziua de 18 ianuarie 2009 s-a stins
din viaţă marele nostru poet Grigore Vieru,
născut la 14 februarie 1935 în satul Pererîta
de pe malul stâng al Prutului. A fost un art-
ist desăvârşit, o conştiinţă a tot ce însemnă:
Mama, Patria, Cuvântul, şi nu în ultimul rând
un “pedagog naţional” pentru noi, “copiii”.
Grigore Vieru a primit, în 1988, cea
mai prestigioasă distincţie internaţională
în domeniul literaturii pentru copii: Di-
ploma de Onoare Andersen. La 13 noiem-
brie 1990 a devenit membru de onoare din
străinătate şi la 23 martie 1993 membru
corespondent al Academiei Române, care
l-a propus, în 1992, pentru Premiul Nobel
pentru Pace. Decorat cu Ordinul Republicii
(Republica Moldova) şi laureat al multor
premii pentru poezie. În anul 2000 a primit
din partea Guvernului României Meda-
lia "Eminescu - 150 de ani de la naştere".
Poezia sa ne-a învăţat să ne iubim
neamul, într-un mod simplu, frumos şi fas-
cinant. Ne-a dăruit primele litere, cuvinte,
scrise în abecedarul copilăriei noastre. Ne-a
dat “Albinuţa” şi ne-a colorat copilăria-n
vii culori cu filmul “Maria, Mirabela”.
Grigore Vieru, părinte al nostru, nu
te vom uita niciodat! Vei rămâne pentru noi
un nemuritor, o pasăre liberă, plăpândă,
măiastră!
Anatol Cojocari
 Lacrimile Basarabiei
Mi s-a dat să citesc o carte. Se
numeşte ’’Basarabia’’, de Paul Goma. Se
citeşte greu. Autorul posedă un mod partic-
ular de a scrie, iar datele multe din text nu
te lasă să treci repede la pagina următoare.
Dar nu contează. Sunt prea implicat în toată
povestea asta. Ş-apoi, cum aş putea fi con-
vins altfel, doar se vorbeşte despre istorie ac-
olo, despre trecut. Şi despre prezent. Ajung
la un capitol al cărţii şi la durere, trezită şi
simţită în mine parcă undeva în adâncuri.O
durere uitată, îngropată. Basarabia a plâns
că a fost bătută, jefuită, violată, deportată,
înfometată, ucisă… Sună cumva şocant?
UN ADEVĂR NU FOST NICIODATĂ
ALTFEL.
Înfometarea Basarabiei, anii 1946-
1947, morţi 200.000. Din ’’Cartea foame-
tei’’ de Larisa şi Valeriu Turea, Chişinău,
1991, povesteşte Anatolie Costişanu, Co-
dru, Teleneşti : ’’ Eu m-am născut în anul
1936, când s-a decretat foametea, aveam 10
anişori. Ţin minte re-ocupaţia din ’44, mare
teama s-a vârât în inimile noastre în anii
aceia- nimic nu se uită…
(…) În 1948 ta a strâns olecă de
pâine- însă activul ne-a luat grâul, păpuşoii,
fasolea, tot, tot, până la un bob. Ne-a rămas
la suflet vaca şi calul. Noi, copiii, sora Nina,
fraţii Ion şi Vasile tăiam lemne cu beschia,
mama amesteca rumeguşul cu ce putea, îl
fierbea şi aşa mâncam toţi şapte. Dar cât pu-
teai să te ţii cu inimă de copac? Aşa că tata
a tăiat calul. Vreo două săptămâni am dus-o.
(…) Într-o zi tata zice:’’ Anică,
îmi iau doi băieţi şi plec spre Polonia.
Dacă găsesc ceva de mâncare, mă în-
torc să-i iau şi pe iştialalţi.’’ A luat tata
două lăicere mari şi frumoase, hainele
mamei de nuntă - şi, cu mine şi Ion, am
pornit tustrei la drum tare lung şi greu.
(…) Aşa am ajuns la Bălţi, de ac-
olo - la Cernăuţi. Acolo, tata m-a lăsat
5
pe mine să vând lăicere, iar el cu Ion
s-au dus prin piaţă. Nu ştiu nici azi cum
s-a întâmplat, dar nişte blestemaţi mi-
au furat lăicerele şi am rămas cu nimic.
(…) Am umblat aşa din sat în sat,
din oraş în oraş până am ajuns la Strji. In-
tram în magazine şi cerşeam :’’Dedea, dai
hleb, dai tri rublea’’. Vânzătorilor li se făcea
milă şi ne dădea, care pâine, care bani, că
pe-acolo n-au tras aşa foame straşnică.
(…) Ne aciuisem într-o casă
părăsită. Fiind mai mititel, nu mai puteam
de picioare, tata şi Ion erau prea slăbiţi ca să
mă târâie prin bălţi, omăt, apă la cerşit. S-au
gândit să mă lepede la vreun spital sau casă
de copii. Când am bătut la uşa spitalului din
Stanislav, eram orb de păduchi, picioarele
umflate, pline cu apă pe sub piele. Doctorii
m-au îmbăiat, m-au culcat…Parcă-l văd
şi acum pe tata cum a deschis uşa şi mi-a
spus:’’ Tolică, noi ne ducem mai departe…’’
Am rămas acolo trei luni, după
care m-au dus la o casă de copii. Tata s-a
întors acasă, cu de mâncare, dar frăţiorul
Vasile, mai mic decât mine, era înmormân-
tat deja. N-au avut din ce-i face sicriu, l-au
dus la groapă pe o scară de suit în pod…
(…) În 1948 am scris unde mă aflu,
a venit tata şi m-a luat.
(…) Să nu tragă nici puiul de şarpe
ce-am tras noi, basarabenii, sub ruşi. Le
povestesc copiilor mei cu lacrimi în ochi,
cum oamenii nu mai aveau nici măcar
lobodă, ştir sau frunze de salcâm. Se umflau
bieţii oameni şi mureau, câte 10-15 suflete
pe zi. Eu îi învăţ pe copiii mei şi pe toţi care
mă ascultă să strângă orice bob de jos, să
sărute fiecare bucăţică de pâine, să nu deie
cu piciorul în ea - că tare-i greu şi rău când
nu o ai în casă. Pâinea-i tot aşa de scumpă
ca părinţii, ca fraţii, ca surorile, ca Patria.
Andrei Bucur
 Interviuri
Interviu cu Dl Rada Ioan,
Preşedintele Filialei Menumorut din
Oradea a Asociaţiei Culturale Pro Ba-
sarabia şi Bucovina.
Asociaţia Culturală Pro Basarabia
şi Bucovina a fost constituită în ziua de 11
ianuarie, 1990, la Bucureşti. În acest an,
se aprobă şi primul Statut al Asociaţiei.
În peste 100 de localităţi s-au constituit
filiale, printre care şi Filiala Menumorut
din Oradea.
Primul Congres a avut loc la Iasi,
în noimbrie 1990. Acţiunile cele mai im-
portante au fost: transporturi de carte
românească şi ajutoare umanitare în
Basarabia şi Bucovina, organizarea de
filiale ale Asociatiei în aceste teritorii,
organizarea “Drumului Crucii” cu tra-
seul Bucureşti-Chişinău ,acţiuni pentru
eliberarea grupului de patrioţi români
întemniţaţi la Tiraspol (demersuri ofi-
ciale şi conferinţe de presă), organizarea
anuală a “Lunii Basarabiei”, etc.
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI:
N.C. - Domnule Rada, care este scopul sau,
mai bine zis ,idealul Asociaţiei Culturale
Pro Basarabia şi Bucovina?
R.I. - Idealul Asociaţiei este unirea
spirituală a românilor de pretutindeni, a
românilor din vechile teritorii româneşti,
înstrăinate în urma celui de-al Doi-
lea Război Mondial, aflate în present în
Ucraina şi Republica Moldova. În ultimii
ani, ne-am axat mai mult peTransnistria.
N.C. - Cum anume reuşiţi să realizaţi această
unire spirituală a românilor de pretutindeni?
R.I. - Anume prin aducerea elevilor şi
studenţilor din Ucraina şi Republica Mol
dova, dar şi a cadrelor didactice.Toţi ele-
vii şi studenţii sunt urmăriţi îndeaproape
pe timpul şcolarizării, iar noi îi ajutăm,
în măsura posibilităţilor. Şi anume, : le
oferim cazare gratuită, organizăm ex-
cursii în zona Munţilor Apuseni. Cadrele
didactice pe care le invităm, fac niste cur-
suri cu program special de predare a Is-
toriei şi Limbii Române, pentru a căpăta
experienţă profesională. Acest program
durează două săptămâni.
N.C. - Aţi publicat cărţi sau articole?
R.I - Da, am scris cărţile “Pro Basarabia
şi Bucovina” şi “Transnistria”.
N.C. - Care credeţi că a fost cea mai eroică,
dacă îmi permiteţi să spun aşa, faptă
realizată pentru românii din Republica
Moldova?
R.I. - Cea mai frumoasă faptă a fost adu-
cerea şi tratarea celor peste 100 de răniti
de la Nistru , din conflictul care a avut
loc în 1990, la spitalul de recuperare din
Băile Felix.
N.C. - Vă mulţumesc!
Anastasia Ceban
6

P
rezent trecut,
trecut prezent?
‘‘Se poate face un circ cu purici. Pu-
ricii trebuie dresaţi, primul lucru care trebuie
făcut este să se obţină ca puricii să nu mai
sară. Cum se ajunge aici? Se pun puricii sub
un păhar. Puricii încearcă să sară, se lovesc de
sticlă, cad la loc. Dintr-un anumit moment, ei
nu mai sar. Păharul poate fi ridicat. Şi iată-i pe
purici avansând încet, prostiţi; ei pot fi împinşi
cu degetul, se poate sufla peste ei, nu mai sar!’’
(Eugen Lovinescu)
În una din zilele de hodină, stând
în camera mea îmbrăţişat cu lenea, ur-
mând sfatul “marelui istoric şi lingvist”
V.Stati: “googluiam moldoveneşte” pe net.
Întâmplător sau nu, am dat de această cuge-
tare a marelui critic şi scriitor român, Eu-
gen Lovinescu. După ce am citit câteva rân-
duri, parcă m-a trăsnit, şi atunci am înţeles
de ce unicul circ din Republica Moldova
nu mai funcţionează de ceva timp! A câta
oară politicienii noştri nu s-au evidenţiat
prin originalitate (vorbesc de toate cu-
lorile curcubeului politic moldovenesc)
şi au găsit o metodă aplicată la un număr
mai mic de vietăţi, într-un spaţiu mai re-
strâns, care poate avea succes în Moldova!?
Voilà, circul e gata! Biletele sunt gra-
tuite! După atâţia ani de antrenamente,
fiind dresaţi de cei mai buni “îmblânzi-
tori moldoveni” am ajuns şi la etapa când
7
“păharul a fost ridicat” şi noi, ameţiţi de ae-
rul bogat în gaze de eşapament, pur şi sim-
plu ne-am îmbătat de fericire: fericirea de a
fi independenţi (dar săraci) şi liberi (la figu-
rat desigur). Au trecut câţiva ani şi «lumea»
a început să înţeleagă că a fost prostită.
Nici un fel de Europă nu ne vrea şi nu ne
rămâne decât să mergem înainte, şi să spu-
nem oftând din tot sufletul: “Tot ce se face,
se face spre bine”. Ah, ce l-aş mai snopi
în bătăi pe cel ce a rostit primul această
aberaţie care ne parazitează minţile!
Mă întreb mereu, de unde atâta opti-
mism la moldoveni? Mă tem că degrabă,
împinşi de atâta optimism, vom vedea în
loc de crucile din cimitiruri, doar plusuri !
E mai uşor să dai vina pe Dumnezeu, forţe
malefice sau alte chestii inexplicabile pen-
tru creierul omului, decât să recunoşti umil
: « am greşit noi, e vina noastră » . Am ales
singuri seminţele, roadele au fost amare,
acum le mâncăm îngâmfaţi, dar nici să
vadă alţii că am greşit !
Şi iarăşi mă întorc la circ…
Cică un circ de succes trebuie să meargă
în turnee prin alte ţări, ca să arate sca-
matorii şi tot felul de trucuri. Moldo-
venii noştri, pentru a nu se abate de la
tradiţie, organizează şi ei turnee înde-
lungate prin Spania, Italia, Franţa, Gre-
cia şi alte ţări din întreaga lume, unde
dau dovadă de “talente” incomparabile!
Aşa că , dragi confraţi întru Europa,
deschideţi larg porţile, vine circul din
Moldova !!!!!
P.S: Mesaj pentru circurile de peste ho-
tarele RM: “Domnilor, circul vostru nici nu
se compară cu cel din Moldova,18 ani de
antrenamente zilnice au facut din noi nişte
PROFESIONIŞTI!
Iar pentru cei şmecheri, care se dau
drept vedete de trotuar , o urare din su-
flet: “iubiţi tovarăşi, să vă ia circul!”
Cristian Saulea
Rădăcinile puterii!
Întorcându-mă în ţara pedepsită,
Care de ani buni stă împăienjenită,
Văd doar umbre întunecate,
Străzi pustii îndurerate,
Aşteptându-şi nevoita soartă,
Ce din colţuri roşii se arată.

Însă pe alocuri se ivesc,

Lumini albe, împărăteşti,
Cafenele larg deschise,
Covoare roşii întinse,
Pentru ,,superioritatea intelectuală”,
Ce duc mari afaceri în ţară.

Toţi se ceartă şi se-nfruntă,

Neavând bani deajuns în pungă,
Maşini scumpe în parcare,
Şi conturi de milioane,
Neglijând drepturile unui popor,
Ce cerşeşte un ,,adevăr’’ înjositor.

Însă, intrând pe uşă domnul Preşedinte,

Un mistreţ de-o rasă rară,
Unicat fiind în ţară,
Neînţelegerile încep să dispară,
Ascultând idei strălucitoare,
De-a menţine clasa proletară.
Îndestulat de binele ţării muncitoare,
E roşu, rumen plin de splendoare,
Alături de feciorul ingenios,
Care e şi el un animal hidos,
Pun în aplicare legi şi afaceri murdare,
Pentru satisfacerea ,,puterii
conducătoare’’.
Idealul ,,mistreţului intelectual’’
Este un alt animal,
Care se află într-o regiune îndepărtată,
Cu idei bine punctate şi finanţe impor-
tante,
Trimiţând scrisori semnate,
Ce trebuie de ,,intelectual’’respectate.
Prezentându-se un conducător deschis,
Nu-i decât un dictator egoist,
Înfometat după putere,
Ca albina după miere,
Ducând o ,,politică reformată’’,
Într-o ţară democrată.
Însă ţara este într-o criză totală,
Nu doar financiară, ci şi morală,
Toţi încercând din ea să fugă,
Pentru a avea o viaţă cât mai lungă,
Blestemând şi înjurând cârmuirea,
Care fură cu desăvârşire omenirea.
Cât va mai dura această nebunie?
Cu siguranţă încă nu se ştie.
Rădăcinile sunt adânc înfipte,
De ani buni sunt îngrijite,
Şi vor fi în continuare,
Pân-la ultimul ,,mistreţ’’ce moare!
Iurie Boico

8

Exodul femeilor din RM
Exod - părăsire în masă a unui terito-
Alţii suportă greu lipsa
riu, a unei ţări de către populaţia respectivă.
De vreo zece ani încoace, se produce
un fenomen social de largă răspândire : fe-
meile din Republica Moldova pleacă să lu-
creze in Italia, Grecia, Franţa, dar mai ales
în Italia. Pleacă din sărăcie, deznădejde,
pentru o viaţă mai bună. Ştim acest lucru.
Mai ştim şi cum se ajunge in ţara latină
dătătoare de euro şi speranţă. Şi care e preţul
plătit pentru asta. Mă frământă, însă, alt-
ceva : situaţia familiilor rămase fără mamă,
soră, soţie, fiică. Societatea s-a trezit brusc
privată de un număr impresionant de femei.
Astfel, tinerele căsătorite care pleacă,
lasă de multe ori un copil mic în grija soţului,
şi el tânăr. Se creează o situaţie delicată,
greu de suportat. Uneori, pentru a evita un
divorţ, pleacă şi soţul. După posibilităţi.
Odrasla ajunge inevitabil la bunici. Nu-i aşa
de rău până la urmă. Totuşi, lipsa mamei, a
ambilor părinţi, dacă stau să mă gândesc, este
resimţită de copilul mic. Pe de altă parte, nu
toţi bunicii se descurcă la fel de bine, fie că
e vorba de sănătatea lor sau de educaţia şi
afecţiunea pe care o dau nepoţelului aban-
donat temporar. Poate exagerez pe unde-
va, poate îmi fac prea multe griji, nu ştiu.
În alte cazuri, bătrânii care nu mai au nepoţi
de crescut, bolnavi, rămân singuri, neajutoraţi.
Banii trimişi din Italia nu înlocuiesc prezenţa
umană de care au atâta nevoie. Este o imag-
ine foarte tristă. O observaţie atentă şi plină
de ironie: femeile noastre au grijă de copiii şi
bătrânii lor. Pe bani,desigur. Nimic de reproşat.
Merg mai departe şi mă gândesc la
adolescenţi. Ei reprezintă o categorie apar-
te, dacă luăm în considerare perioada pe
care o parcurg, cu toate aspectele ei. Liber-
tatea gratuită brusc apărută în urma plecării
mamei sau, mai rău, şi a tatălui, le schimbă
viaţa cu siguranţă. Unii adolescenţi, mai
înţelepţi sau mai supravegheaţi, ştiu ce au
de făcut. Sau, forţaţi de împrejurări, au în
grija lor fraţi mai mici, bunici mai bătrâni.
9
mamei şi devin
introvertiţi, se izolează tot mai mult de cei
din jur. Uneori, se produc agravări de situaţie
sau chiar accidente. Cei extrovertiţi, socia-
bili, profită din plin de împrejurări, dar se
întâmplă să exagereze şi s-o ia pe căi greşite,
ratându-şi uneori şcoala, posibilităţile, tal-
entul. În sfârşit,o parte din ei calcă pe ur-
mele părinţilor. Astfel, cercul se închide.
Familiile cu un plus de ani şi copii mai
mari trec, în general, mai uşor peste aceste
schimbări. Ce se întâmplă însă, cu bărbaţii
rămaşi acasă? Unii rezistă, au grija căminului
şi merg mai departe. Alţii, rămaşi singuri ( co-
pii plecaţi pe la şcoli sau căsătoriţi), obosiţi
de aşteptare, bârfe şi certuri, încep să bea.
Simt un regret adânc pentru aceste familii,
altădată prospere. Sunt şi bărbaţi care n-o duc
rău în lipsa soţiei, dimpotrivă. Banii munciţi
şi trimişi de ea acasă ajung pentru băutură şi
femei ( pe loc stătătoare, de ţară iubitoare ).
Copiii au cel mai mult de suferit în astfel de
situaţii. Aşa că mamele care nu mai suportă
sau care au destul curaj, divorţează. Unele
îşi iau copiii şi se stabilesc în Italia, nu de
alta, dar au văzut care sunt drepturile şi re-
spectul de care se bucură femeia acolo. Şi
copiii, mai ales copiii. Sunt şi familii între-
gi, nedestrămate, care le urmează exemplul.
Înseamnă că au trecut testul răbdării şi al în-
crederii. Bravo lor. Dacă aş fi întrebat ce părere
am despre cei care pleacă pentru totdeauna,
probabil aş răspunde că fiecare îşi caută locul
pe pământ. Până una alta, cei mai mulţi se
duc să se întoarcă. Locul lor e acasă. Şi se vor
mai duce. Pentru că trebuie, pentru că vor sa
trăiască mai bine şi situaţiile de care am vorbit
în acest articol se vor repeta...şi se vor repeta.
Un ochi râde şi altul plânge, vorba
lui Paul Goma. Aşa se vede biata noastră
Moldovă, palma asta de pământ care ne-a
plămădit şi ne-a crescut, şi... ne-a lăsat să
plecăm... termin cu un oftat adunat şi lung.
Andrei Bucur
Când Republica Moldova
va
fi membru în Uniunea Europeană?
Uniunea Europeană este astăzi cea
mai puternică şi prosperă comunitate de
state de pe Terra. După 50 de ani, de la Tra-
tatul de la Paris (18 aprilie 1951) şi până
la ora actuală Uniunea Europeană a avut o
evoluţie rapidă, devenind cel mai impor-
tant bloc comercial şi cel mai mare actor
comercial global. Rând pe rând multe state
din Europa au aderat la această structură
economică, unele urmează (state candidate:
Turcia, Croaţia, Macedonia) iar altele aspiră
să adere (state potenţial candidate), cum e
Republica Moldova. Integrarea în Uniunea
Eurpeană al Republicii Moldova reprezintă
astăzi cel mai în vogă subiect. După Acor-
dul de Parteneriat şi Cooperare (APC , 1994
- 2008), ce a stabilit baza juridică dintre
RM şi UE, Chişinău şi Bruxelles-ul a de-
marat un nou cadru juridic ce prevede ader-
area RM la UE (Planul de Acţiune Uniunea
Europeana – Republica Moldova, 2009 – ?
«2017»). Totodată, partea moldovenească
şi-a formulat deja poziţia sa, solicitând
un Acord de Asociere, care ar prevede o
perspectivă clară de aderare la UE pentru
ţara noastră. Şi acest Plan de Acţiune va cu-
prinde în principal 12 etape pe care Repub-
lica Moldova trebuie să le pargurgă până la
aderare: 1. Denunţarea reciprocă a Acordu-
lui de Parteneriat şi Cooperare (2009) - RM
trebuie să treacă de la politica de vecinătate
la o politică de asociere, prin semnarea unui
Acord de Stabilizare şi Asociere cu UE; 2.
Ieşirea de sub monitorizarea Consiliului
Europei (2009); 3. Reorientarea politicii
externe a RM de la o politică de vecinătate
către o politică de asociere la UE (2009) -
contextul actual al relaţiilor dintre R. Mol-
dova şi UE nu presupune o abordare de tip
„integrare europeană”, ci are un statut de
vecin al UE. Chişinăul ar trebui, în continu
are, să depună eforturi de lobby pe
lângă statele membre ale UE, în ve-
derea atragerii susţinerii a 6-7 ţări mem-
bre ale UE ce dispun de un mecanism
extins de influenţă diplomatică asupra
celorlalţi membri UE (Germania, Franţa,
Marea Britanie, Italia, etc) spre obţinerea
unui Acord de stabilizare şi asociere cu UE;
4. Semnarea Acordului de Stabilizare şi
Asociere cu UE (2009-2010) - va permite
trecerea relaţiilor RM-UE la un nivel calita-
tiv nou, obţinând acces la instrumente finan-
ciare europene mai importante, asigurând o
continuitate a proceselor de reformă; 5. Ac-
tivitate de lobby pe lângă guvernele state-
lor membre, în vederea acceptării statutului
de ţară candidată (2009-2011) - instituirea
unui parteneriat privilegiat cu România
ne va permite atragerea susţinerii RM din
partea marilor state ale UE. Astfel, asigu-
rarea susţinerii din partea României pentru
aderarea Moldovei la UE, este o necesitate
vitală în procesul de lobby al RM pe lângă
guvernele statelor membre, în vederea
acceptării statutului de ţară candidată; 6.
Îndeplinirea celor două criterii: politic şi
economic, de la Copenhaga (2009-2012)
- trebuie să îndeplinească anumite condiţii
şi criterii: Criteriul politic, care presupune
10
ca ţara noastră să realizeze stabilitatea
instituţiilor care garantează democraţia,
statul de drept, respectarea drepturilor
omului etc. Şi criteriul economic, care
înseamnă existenţa unei economii de piaţă
operaţionale, precum şi capacitatea de a
face faţă presiunii concurenţei şi forţelor
pieţei din cadrul UE; 7. Depunerea cer-
erii de aderare (2012) - Art. 49 al Tratatu-
lui de la Maastricht asupra Uniunii Euro-
pene: «Cererea de aderare este adresată la
Consiliul Miniştrilor al Uniunii, adică ţării
care exercită preşedinţia Consiliului»); 8.
Începerea negocierilor pe capitole, în con-
formitate cu Acquis-ul comunitar (2013) -
Acquis-ul comunitar reprezintă ansamblul
de drepturi si obligaţii comune ce unesc
statele UE; 9. Transpunerea Acquis-ului
în legislaţia naţională şi îndeplinirea cri-
teriului legislativ de la Copenhaga (2009-
2014); 10. Finalizarea negocierilor (2015);
11. Semnarea tratatului de aderare (2015);
12. Ratificarea tratatului de aderare de
către toate statele membre (2017) - pen-
tru intrarea în vigoare, Tratatul trebuie
ratificat de către ţările membre, Parla-
mentul European şi ţara solicitantă, potri-
vit prevederilor constituţionale respective
(de către Parlament sau prin referendum
naţional). De regulă, procedurile de rati-
ficare durează 1,5-2 ani. Abia după ratifi-
carea Tratatului de aderare, apartenenţa
Moldovei la UE va deveni efectivă.
Aşadar, stimaţi cititori, la ora
actuală relaţiile dintre Republica Moldo-
va şi Uniunea Europeană au atins „etapa
premergătoare obţinerii statutului de stat-
candidat la Uniunea Europeană”, însă
deocamdată nu m-aş pronunţa că în 2017
Republica Moldova va fi membră Uniunii
Europene.
Anatol Cojocari
11
Pro-cultura
Filarmonica de Stat Oradea
1. Concert simfonic Joi, 5 aprilie, ora 19 În
Sala Filarmonicii. Program: P. I. Ceaikovski:
Serenada pentru coarde, op. 48 A. K. Glazu-
nov: Concert pentru saxofon şi orchestră în
Mi bemol major, op. 109 C. Debussy: Rapso-
die pentru clarinet şi orchestră, O. Respighi:
Fântânile Romei -poem simfonic.
2. Concert simfonic, Joi, 12 aprilie, ora 19 În
Sala Filarmonicii. Program: F. Liszt: Fantezia
ungară pentru pian şi orchestră, F. Liszt: Con-
cert nr. 2 pentru pian şi orchestră în La major
L. van Beethoven: Simfonia a II-a în Re major,
op. 36
Teatrul de stat Oradea
1.Nevestele vesele din Windsor de W. Shake-
speare, directia de scenă Victor Ioan Frunza -
sâmbătă, 14 aprilie, ora 18, Sala Studio.
2.Strip-tease de Slawomir Mrozek, regia Doru
Fârte - duminică 15 aprilie, ora 18, Sala Mare
3.Cenuşăreasa după Charles Perrault şi Fraţii
Grimm, regia Eugen Tugulea - marţi, 17 aprilie,
ora 10, Sala Studio.
4.Salonul nr.6 de A.P. Cehov, regia Petru
Vutcărău - sâmbătă, 21 aprilie, ora 18, Sala
Mare.
Merită vizitat:
Galeria Foto-Art Oradea str. Moscovei, nr. 5,
tel. 0259-441.978, 0721-21.21.11; Luni - Vin-
eri 08:00 – 18:00 Sâmbătă:09:00-13:00.
Galeria de Artă - str.Calea Republicii 8,
Oradea Telefon: (0259) 436 438; luni-vineri:
09.00-18.00, sâmbătă-duminica: închis
Muzeul Ady Endre - str. Parcul Traian 1,
Oradea l:inchis, marţi-joi-dum: 10:00-14:00,
16:00-18:00, miercuri-vineri-sâmbătă: 10.00-
15:00
Galeria de Artă - str.Calea Republicii 8,
Oradea Telefon: (0259) 436 438 luni-vineri:
09.00-18.00, sâmbătă-duminică: închis
Galeria Empire - Adresa: Str. Cuza Vodă,
Oradea Telefon mobil: (0766) 592 640 luni-
vineri:10.00-17.00, sâmbătă: 10.00-13.00
Muzeul Iosif Vulcan - Str. Iosif Vulcan 16,
Oradea l: închis, ma-joi-dum: 10:00-15:00, mi-
vin-sâm: 10:00-14:00, 16:00-18:00
Cezara Filipov
 Despre accentul ca la “O-zone”
„Ai accentul ca la „O-zone”. E su-
per tare! Să nu-l schimbi.”
Cu această frază m-am ales în prima
promenadă din direcţia campusului univer-
sitar din Oradea spre căminele studenţeşti.
Eram însoţit de doi proaspeţi colegi, bi-
horeni, care aveau să-mi devină camarazi
de nădejde. Drept răspuns, n-am putut decât
să le zâmbesc. Abia atunci am început să
simt pe propria-mi piele valenţele regionale
ale limbii române.
Primele săptămâni academice
anevoie am schiţat câteva dialoguri cu,
(virgulă) colegii. N-aveam nici un fel de
teamă sau ruşine faţă de româna pe care
o ştiu. Eram curios. Curios şi amuzat în
acelaşi timp. Încercam să înţeleg cum de
este posibil ca într-un schimb de fraze, cu
o durată de zece, cincisprezece secunde,
încap trei sau chiar patru „no bene”. După
câteva zile de la „incidentul cu O-zone” am acestei „diversiuni lingvistice” cu raţiuni
fost nevoit să mai fac un efort diplomatic. politice subliniind că, citez: „nici un lingvist/
Cu greu am parat întrebarea unui profesor, dialectolog român sau străin nu a identifi-
de altfel, foarte apreciat de mine, care suna cat vreodată un grai basarabean şi, cu atât
cam aşa: „Ştii română? Şi să scrii?”. mai puţin, o limbă basarabeană.[…] Limba
La scurt timp după cele două „in- vorbită azi în Basarabia este şi trebuie să fie
cidente”, am dat peste deviza Uniunii Eu- LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ.”.
ropene - „Unitate în diversitate”. Ceea ce Mă întreb atunci: „E mai român ca
m-a făcut să gândesc dintr-un alt punct de mine ardeleanul sau maramureşeanul?”.
vedere sintagma „accentul ca la O-zone” şi „Cît de puternică poate fi o naţiune dacă a
nu numai... căzut atât de multe ori pradă unor nonsen-
Fraza, citată mai sus, mi se pare suri cu iz stalinist?”.
„mai puţin ştiinţifică”. Subînţeleg prin Totuşi, adevăr vorbea Cantemir:
„accentul ca la O-zone” – graiul moldove- „Astfel că astăzi Moldovenii, Muntenii,
nesc vorbit în Basarabia. Despre o „limba Valahii de peste munţii Carpaţi, cei din
basarabeană” nici nu poate fi vorba, pentru Balcani, cei din Bugeac şi Eprioţii, toţi se
simplul motiv că graiul vorbit în Basarbia numesc cu numele îndeopşte nu de Vala-
este unul şi acelaşi cu graiul vorbit în Mol- hi, ci de Români, iar limba lor de-acasă o
dova, provincie istorică a României. Aca- numesc „limba română”.
demia Română s-a pronunţat demult asupra Mihai Iliev

12
 Drepturi şi Obligaţii
Nu de puţine ori, ne întâlnim cu
situaţii în care ni se pretinde să avem un
anumit comportament, fără să ştim exact
pe ce temei legal se cere acest lucru. Ideal
ar fi ca noi, studenţii şi elevii basarabeni,
să fim la curent cu toate legile în vigoare,
precum şi cu modificările care apar, dar fi-
ind un lucru aproape imposibil de realizat,
e bine să cunoaştem măcar drepturile şi
obligaţiile care ne privesc zi de zi. Pentru
că, deşi SUNTEM trup şi suflet ROMÂNI,
legal suntem cetăţeni străini cu domiciliu
temporar în ROMÂNIA. Sună revoltător,
dar asta e realitatea acum. Vă propun un
extras din legislaţia română pentru a VĂ
aduce la cunoştinţă care sunt drepturile şi
obligaţiile de care benefeciem în ROMÂ-
NIA .
Drepturile străinilor:
(1) Străinii care locuiesc legal în
România se bucură de protecţia generală
a persoanelor şi a averilor, garantata de
Constituţie şi de alte legi, precum şi de drep-
turile prevăzute în tratatele internaţionale la
care România este parte.
(2) Străinii aflaţi legal în Româ-
nia se pot deplasa liber şi îşi pot stabili
reşedinţa sau, după caz, domiciliul oriunde
pe teritoriul României.
(3) Străinii care locuiesc legal în
România şi părăsesc temporar teritoriul
statului român au dreptul de a reintra pe
toata durata valabilităţii permisului de
şedere.
(4) Pot beneficia de măsuri de
protecţie sociala din partea statului, în
aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, nu-
mai străinii cu reşedinţa sau domiciliul în
România.
(5) Străinii cărora li s-a eliberat
un document de către Autoritatea pentru
străini au dreptul de a verifica datele perso
13
nale înscrise în acesta şi, cand este cazul, să
solicite corectarea sau eliminarea unor date
care nu corespund realităţii.
(6) Străinii cuprinşi în învăţământul
de toate gradele au acces, fără restricţii, la
activităţile şcolare şi de instruire în soci-
etate.
Obligaţiile străinilor:
(1) Pe timpul şederii în România
străinii sunt obligaţi sa respecte legislaţia
română.
(2) Străinii nu pot organiza pe teri-
toriul României partide politice ori alte
organizaţii sau grupări similare acestora şi
nici nu pot face parte din acestea, nu pot
ocupa funcţii şi demnităţi publice şi nu pot
iniţia, organiza sau participa la manifestaţii
ori întruniri care aduc atingere ordinii pub-
lice sau siguranţei naţionale.
(3) Străinii nu pot finanţa partide,
organizaţii, grupări sau manifestaţii ori
întruniri dintre cele prevăzute la alin. (2).
(4) Străinii aflaţi pe teritoriul
României sunt obligaţi sa respecte scopul
pentru care li s-a acordat dreptul de a in-
tra şi, după caz, de a rămâne pe terito-
riul României, să nu rămână pe teritoriul
României peste perioada pentru care li s-a
aprobat şederea, precum şi sa depună toate
diligentele necesare pentru a ieşi din Româ-
nia până la expirarea acestei perioade.
(5) Străinii care intra pe teritoriul
statului român sau care ies de pe acesta au
obligaţia de a se supune controlului pentru
trecerea frontierei de stat, potrivit legii.
(6) Străinii aflaţi pe teritoriul
României au obligaţia de a se supune, în
condiţiile legii, controlului organelor de
poliţie şi al celorlalte autorităţi publice
competente în acest sens.
Alexandru Burunsus
Relaţiile comerciale
dintre Republica Moldova şi România
După proclamarea independenţei, Re-
publica Moldova s-a dovedit a fi nepregătită pen-
tru noile realităţi politice, sociale şi economice.
A fost necesară o revizuire a strategiilor pentru
alinierea la standardele mondiale existente.
În perioada 1995-2008, comerţul ex-
tern a crescut puternic, însă foarte dezechili-
brat, importurile prevalând în mod net asupra
exporturilor. În această perioadă, Uniunea
Europeană a devenit principalul partener
comercial al Republicii Moldova. În 2008,
ţărilor UE le reveneau 51,4% din exporturile
moldoveneşti şi 43,0% din importurile ţării.
România, pe parcursul acestor ani, a
devenit unul dintre principalii parteneri com-
erciali ai Republicii Moldova. Acest fapt s-a
datorat, în primul rând, legăturii istorice din-
tre cele două state care a dus la semnarea unor
acorduri care au creat premisele dezvoltării şi
diversificării relaţiilor comerciale bilaterale.
Între anii 1995-2007, comerţul din-
tre cele două ţări s-a derulat în baza Acordu-
lui de Comerţ Liber, semnat la 15 februarie
1994, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1995.
Conform prevederilor acestui Acord, comerţul
era complet liberalizat, agenţii economici
moldoveni, precum şi cei români beneficiind
de un regim tarifar vamal foarte avantajos.
Aderarea României la Uniunea
Europeană a adus produs schimbări, astfel
încât din 2007 politica comercială utilizată
este cea a UE. Astfel, pâna la 1 martie 2008,
Republica Moldova a beneficiat de Sistemul
Generalizat de Preferinţe Plus, prin care 7200 de
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Datele nu includ operaţiunile de export-import
ale întreprinderilor şi organizaţiilor din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender.
14
produse au beneficiat de acces liber pe piaţa UE,
fiind scutite de plata taxelor vamale (în aceste
condiţii, circa 87,77 % din exporturile Repub-
licii Moldova au beneficiat de acces liber).
Din martie 2008, UE instituie Sistemul
Preferinţelor Comerciale Autonome (ATP) şi
contingentele tarifare la o serie de produse
sensibile (vin, zahăr, ouă de păsări, carne de
bovină, porcină, ovină, grâu ş.a.), ceea ce ex-
tinde şi mai mult lista mărfurilor ce pot fi ex-
portate în spaţiul comunitar, fără taxe vamale.
În anul 2008, volumul schimburi-
lor comerciale dintre Republica Moldova şi
România a însumat 926,6 mil. USD, faţă de
660,3 mil. USD în anul 2007, reprezentând o
creştere cu 40,3 %. Exportul moldovenesc a
fost, în anul 2008, de 335,8 mil. USD, faţă de
211,2 mil. USD în anul 2007, reprezentând o
creştere cu 59,0 %, iar importul din România a
însumat în anul 2008, 590,8 mil. USD faţă de
449,1 mil. USD în anul 2007, reprezentând o
creştere cu 31,6 %. Astfel, în 2008 România a
devenit principalul partener de export al Repub-
licii Moldova şi al treilea partener de import.
Republica Moldova are o balanţă
comercială deficitară în relaţiile sale cu
România (plăţile pentru importuri depăşesc
încasările din exporturi). O reducere a defi-
citului comercial, până la echilibrare chiar,
se poate face prin creşterea competitivităţii
produselor moldoveneşti care va avea ca
efect o creştere valorică a exporturilor (mai
ales că majoritatea produselor moldoveneşti
sunt exportate în UE fără taxe vamale).
Sergiu Zgardan

SUNTEŢI STRESAT?
ANGOASAT? DEZAMĂGIT? ALIENAT?
ÎNCERCAŢI O SPĂLARE DE CREIER!
De astăzi nu ascult nici un post de
radio, nu citesc nici un ziar, nu ma uit la
TV...
De astăzi nu mai sunt actuală...
De astăzi trăiesc pe lună....
M-am trezit azi dimineaţă cu ciuda-
tul sentiment că nu mai sânt în patul meu,
în camera mea, în casa mea...Sunt în ro-
manul lui Kafka...Mi-am aprins TV-ul şi
am realizat că sunt mai multe dimensiuni
ale realităţii, şi multi dintre noi vieţuim în
aceeaşi dimensiune din simplul motiv – CI-
NEVA îşi doreşte asta. NOTA BENE: para-
dox: acest CINEVA nu este un Alter-Ego
de-al nostru...
Suntem figuranţi în propria noastră
existenţă, jucând după un scenariu impus.
Să fim oare cu toţii manipulaţi?...Manipu-
larea reprezintă acţiunea prin care un ac-
tor social (persoană, grup, colectivitate)
este determinată să gândească şi/sau să
acţioneze într-un mod compatibil cu intere-
sele iniţiatorului, şi nu conform convingeril-
or proprii. Acum voi toţi consideraţi că nu
puteţi fi supuşi unei voinţe străine, că sunteţi
stăpânii propriei vieţi, şi sunteti mult prea
inteligenţi pentru a fi folosiţi. Aveţi perfectă
dreptate- suntem generaţia LIBERĂ.
Noi nu putem fi dirijaţi atâta timp
cât e democraţie, domnilor!
Cât timp suntem în mileniul trei!
Cât timp suntem fiinţe raţionale!
Acestea vă sunt gândurile, acestea
15
au fost şi ideile mele, până nu am ajuns să
realizez că avem astăzi manipulare de dra-
gul îndobitocirii, şi manipulare de dragul
trezirii... Suntem înconjuraţi de multiplele
tehnici de manipulare, astfel încât noi nu
cunoastem cum este să fim în afara acestui
sistem. Noi înşine suntem produsul manip-
ularii!
Tot ce am afirmat pină acum pare
să fie discursul unui paranoic... Dar nu este
aşa. Este suficient să vă conectaţi spiri-
tul de observaţie, să anexati spiritul anal-
itic, şi să vă debarasaţi de MASS-media .
Fără panică, rog mult, experimentul poate
dura şi o singură zi, pentru ca să realizaţi
într-un final cât de dependenţi sunteti de
părerea unui CINEVA. Avem prea multe
autorităţi pentru a ne găsi propriul loc în
viaţă, pentru a afla unde este limita dintre
lumea interioară şi cea exterioară, pentru a
ne cunoaşte pe noi înşine.
«Omul este măsura tuturor lucruri-
lor». În interiorul nostru, vocile nu pot fi su-
primate, realitatea proprie nu este denaturată
chiar autodistrugerea este un proces pe care
il putem stopa oricind. E adevarat ca nu
suntem insule, dar la fel de cert este faptul
ca intreaga noastra existenta poate fi trans-
formata intr-un «Proces».
Larisa Sârbu
Nicotina... Despre mâini şi dragoste…

Nicotina 0,6 mg. Gudron 8 mg. De dragoste trebuie să te apropii,
Monoxid de carbon 9 mg. oprindu-te brusc din mers,
Am inceput sa fumez acum trei ani. N- să paralizezi 3 secunde şi...
aveam incotro. Intr-o gasca de tocialari să întinzi mâna cu degetele răsfirate,
care adormeau cu gindul la Eminovici si se într-o mare taină...
trezeau pe note bacovienene - n-aveai inco- Aşa am făcut azi.
tro. Ne-a facut cunostinta un amic, intim- A urcat în mână şi
plator, el nu fuma, avea mai multe tigari la am dus-o la inimă, şi
el. Nu mi-a facut nici o propunere. Am luat am mers mai departe.
singur. Era o tigara simpla, ca multe altele Fără să mă uit la ea.
pe care le vazusem anterior. Mai târziu, când m-am gândit
Nicotina 0,6 mg. Gudron 8 mg. la cele lumeşti şi m-am uitat,
Monoxid de carbon 9 mg. nu mai era acolo.
Nimic special. Totusi, avea sa fie prima. Capul a rămas plecat spre inimă.
Afara. Am iesit in curte, asa stiam ca pro- Andrei Bucur
cedeaza domnii, s-o savurez. Grabit. Eram
grabit, plin de nerabdare sa o cunosc. Ne
S-a rupt lăstarul...
priveam. Felinarele orasului gri lasa pe fata
S-a rupt lăstarul,
celor doi provinciali o vaga lumina de bu-
Pe suflet se aşterne bruma,
curie. I-am zimbit. Am tras doar un fum.
Pe inimă - amarul.
Nu vroiam mai mult. Alveolele au protestat
vehement. Am ascuns-o apoi intr-un buzu-
Tăcerea ţi-e mireasă,
nar. Stiam amindoi ca ne vom reintilni.
Apusul îţi surâde
Nicotina 0,6 mg. Gudron 8 mg.
Cu dragoste aleasă.
Monoxid de carbon 9 mg.
Acasa. Am lasat-o la bunica. Intr-un borcan
Un strigăt doar rămâne
pitit, ascuns sub patul din casa mare, linga
Şi moartea te sugrumă,
lada cu nuci. 20 de km si un cimp de tutun
Ca foamea pe o pâine.
- atita ne despartea. Ma gindeam mult timp
la ea. Statea singura. Inchisa intr-un borcan.
Ai fost o aşteptare,
Nicotina 0,6 mg. Gudron 8 mg.
În schimbul unor pietre,
Monoxid de carbon 9 mg.
Ai dăruit iertare.
Vacanta. A doua zi am ajuns la bunica.
Lucra in gradina. N-am salutat-o. Am luat
Ţi-ai împlinit destinul,
borcanul. Alveolele n-au mai protestat; s-au
Şi-n sufletul sleit,
contopit cu fumul de tigara. Tigara?...Au
Îţi înflorise crinul.
mai fost si altele dupa aceea, cu alte arome
si alte preturi. Altele. Insa...
S-a rupt lăstarul
Nicotina 0,6 mg. Gudron 8 mg.
Şi strugurii s-au rupt.
Monoxid de carbon 9 mg.
Rămase doar amarul.
N-am fumat niciodata...
Alexandru Ciupac
Mihai Iliev

16
 Cum să inveţi...
mai uşor!
Chiar dacă ( stre)siunea a trecut
(cu bine sau ...), de invăţat nu scăpăm
aşa uşor. Greu pentru unii, uşor pentru
alţii sau, pur si simplu inexistent, pen-
tru că s-a inventat copiatul, învăţatul este
totusi, una din activităţile importante
ale unui student, sau cel puţin aşa ar tre-
bui să fie. Să-i acordăm atenţia cuvenită!
Am făcut câteva cercetări pe
metode eficiente de învăţat. Sper să vă
placă şi să vă ajute în egală măsură...
Mulţi dintre noi învaţă când au timp,
chiar dacă nu este cea mai bună perioadă
din zi. Cu siguranţă ştii perioada din zi
în care poţi asimila mai uşor informaţia.
Aşa vei reţine cel mai bine. Şi atenţie: nu
invăţa când eşti obosit! Oricum e degeaba.
Alege locul cel mai bun de studiu!
(nu cel mai comod, care te poate dis-
trage). Daca iti place liniştea, poţi învăţa
în bibliotecă; dacă îţi place să inveţi cu
muzică, poţi folosi căştile, dar atenţie:
nu da volumul prea tare; pentru linişte
deplină, foloseşte dopurile de urechi.
Nu tărăgăna! Nu lăsa de azi pe
mâine testele şi proiectele. Împarte-ţi tim-
pul de studiu în perioade mici şi uşor de
gestionat. De exemplu, ai o carte întreagă
de învăţat: alege capitolele mai uşoare
şi împarte-le în două. Capitolele grele le
bagi la mijloc, şi alternezi: studiezi pri-
ma parte de capitole uşoare/mici, apoi
partea de capitole grele/mari, şi termini
cu a doua parte de capitole uşoare/mici.
Unii învaţă uşor in grup. Însă
atenţie, în acest caz se poate trece uşor la
discuţii colaterale, bârfe şi glume. Dacă
totuşi, ai pus-o de-o ,,orgie intelectuală ca
la carte’’, va fi prezentă cel puţin o persoană
care vă va sili să învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!
17
Nu uita de pauze (foarte impor-
tant!!!!). E revigorant şi motivant să faci
o pauză, şi e bine şi pentru corp: te mai
dezmorţeşti. E recomandat să te plimbi
un pic, să iei o gură de aer proaspăt. Te
vei simţi mai bine şi te vei concentra mai
uşor. Poţi lua o pauză de somn, de 20 de
minute, nici mai mult ,nici mai putin. Stu-
dii au demonstrat că un somn de 20 min
te ţine în formă 4 ore. Cele mai bune ore
de dormit sunt între 22.00 si 1, timp în
care corpul secretă anumiţi hormoni, ce
restabilesc echilbrul şi relaxează mintea.
Învaţă să te motivezi! Niciodată
nu ştii destul, oricât ai susţine că ai
învăţat. Recapitulează şi aprofundează
materia de bază; află noi detalii,
care la prima vedere pareau inutile.
Încearcă să pui tot ce înveţi în
practică! Dacă nu textul în sine, măcar
principiul. Ajută enorm de mult. Poţi
ajunge chiar expert în ceva anume, dacă
te dedici destul de mult principiului.
Fii insistent! Chiar dacă pare
foarte greu la început, nu ceda în faţa
grosimii unei cărţi sau a unui volum
imens de informaţii. Au mai fost şi alţii
înaintea ta. Albert Einstein a spus: “Ge-
niul e 1% inspiraţe şi 99% transpiraţie!’’.
Acestea fiind spuse, dragi citi-
tori, vă urez succes în ceea ce v-aţi pro-
pus. Succes studenţilor în urmatoarea se-
siune şi elevilor în ani terminali. Sper să
vă fi ajutat sfaturile culese special pentru
voi. Multe dintre ele le-am pus în practică
şi vă asigur că au dat rezultate bune.
Ce îmi mai rămâne de spus? Spor la
învăţat!!!!!!
Maria Ţurcanu
 Alertă globală !!!

Încălzirea atmosferei la niv-
el global este o problema cu care ne
confruntăm zilnic. Clima se modifică
cu o viteză uimitoare fiindcă “lucruri-
le care se petrec în mod normal la scară
geologică se întamplă acum într-o viaţă
de om”- spune Fagre(cercetător stiinţific).
Temperatura creşte din cauza ard-
erii combustibililor fosili, în urma căreia
se produc gazele cu efect de seră. Creşte
concentraţia dioxidului de carbon. La
acest fenomen, participă şi vulcanii prin
gazele din magmă şi cenuşa vulcanică.
În cea mai mare parte, însă, oamenii sunt
cei care contribuie la aceste schimbări,
modifică durata şi caracterul anotimpu-
odată cu dezvoltarea tehnico-stiinţifică, şi
rilor, iar trecerea de la un anotimp la al-
continuă s-o facă, fără a lua măsuri majore
tul se face brusc. Iarna este tot mai caldă,
în ceea ce priveşte sănătatea Pămantului.
primăvara ne surprinde, vara este arzătoare,
Topirea gheţarilor, creşterea nive-
iar ploile din toamnă ne înspăimântă.
lului mării, extremele climatice, dispariţia
Dacă se transformă natura, chimia apei
unor specii de plante si animale, afect-
şi cea a aerului, atunci cu siguranţă sunt
area sănăţii oamenilor – iată consecinţele
puse în pericol vieţuitoarele acvatice şi
neprotejării mediului, născute din ignoranţă
cele de pe uscat. Unele animale, plante
şi cinism. Nivelul de topire al gheţarilor
şi insecte încearcă să-şi adapteze mod-
este măsurat de către specialişti şi în fiecare
ul de viaţă şi de reproducere la noile
an rezultatele sunt tot mai îngrijorătoare.
condiţii de mediu. În afară de efectul ma-
S-a constatat că în anul 2100 gheaţa pe
siv de poluare al industriei, exploatarea
timp de vară va dispărea. Creşterea tem-
iresponsabilă a resurselor naturale are un
peraturii grăbeşte retragerea gheţarilor
ecou puternic asupra acestor modificări
care, la rândul lor, sporesc nivelul apei în
(vezi defrişările brutale, şocante care se
oceane şi modifcă circulaţia curenţilor de
produc in multe ţări, cum ar fi România).
aer şi de apă, ducând la schimbări climatice
Cataclismele naturale se produc tot mai
drastice într-un timp foarte scurt. Astfel,
des. Trăim într-o lume în care ne asteaptă
ne confruntăm cu două probleme majore:
o climă îngrozitoare. Contribuim zilnic
inundaţia zonelor situate în vecinătatea
la apariţia ei. E important ca fiecare să
apelor şi seceta din zonele uscate, unde
conştientizeze acest lucru şi să contribuie
este mare nevoie de apă, necesară pen-
la îmbunătăţirea calităţii aerului, solului şi a
tru absorbţia dioxidului de carbon.
apelor pentru generaţiile prezente şi viitoare!
O dată cu aceste fluctuaţii majore, se
Se trag semnale de alarma!!!

Mariana Ioniţă

18
Ambasadorul iubirii sau
nostalgia unor timpuri încă neştiute
Într-o epocă în care adevărul nu
mai este la modă, iar prostia se extinde ca
gripa, când lumea păşeşte într-un marş al
nebuniei crezând cu sinceritate în dem-
nitatea acestui proces, încerc să-mi asum
riscul dezaprobării, autoproclamându-mă
ambasadorul iubirii.
Cândva, când logos-ul nu se
năştea decât din centrul inimii pătrunse de
speranţă, în negura unor timpuri apuse din-
colo de orizonturile imaginaţiei, iubirea nu
se agăţa de vârful unei vorbe folosite-n van,
ci se afla în sânul existenţei pământeşti.
Azi totul e altfel, chiar mult prea nefiresc,
pe dos. Vorbim despre iubire, o cântăm, de
parcă am invoca o zeitate adormită, iar fra-
za „te iubesc” devine secvenţa unui ritual
obligatoriu.
Mă întreb de ce faimoasa Mona
Lisa a renumitului Da Vinci rezistă peste
veacuri, chiar mai mult, devine o icoană a
cărei valoare îşi depăşeşte limita. Oare ce
îi dă atâta magnetism? Răspunsul nu ezită
să apară şi este simplu: femeia zilelor no-
astre este victima unor împrejurări, care undeva schimbându-şi chiar şi formele (în
denaturează postura de purtătoare de neam, care se reflectă trăsături ale unui neam în-
căzând ca o pradă în gura ignoranţei; pe treg), spre bucuria pervertită a bărbatului.
când misterioasa Mona Lisa devine, fără Acesta încă n-a conştientizat , că rolul său
să-şi dorească, un ideal, dacă nu imposi- în perpetuarea speciei umane nu e nici pe
bil, atunci cam mult prea greu de urmat. aproape a fi cel mai important. Realităţile ce
Degradarea comportamentală a femeii bat la uşă mă duc cu gândul la Roma antică,
contemporane o situează în opoziţie faţă în care indulgenţa faţă de plăcerile efemere
de femeia lui Leonardo, faţă de însăşi distrug un imperiu întreg, ca un vierme în
natura sa. O figură poate fi lăudată numai miezul fructului răscopt. Aceste gânduri
atunci, când oglindeşte zbuciumul sufletu- fugitive, care mă tulbură în nopţile fără de
lui, afirmă Leonardo da Vinci. Gioconda somn, îşi caută un loc în poezie, se manifestă
reuşeşte acest lucru cu siguranţă. Dar ce căutându-şi scopul de a servi ca slugă şi
exprimă femeia de astăzi?... Sărmana, ea îndemn femeii ce urmează să se nască!
e silită să-şi dezgolească fragilul trup, pe Alexandru Ciupac

19
 Obiective turistice din Bihor
Dacă vă întrebaţi ce locuri din
Oradea aţi putea arăta unui prieten care
a venit in vizită… Dacă aveţi chef să vă
relaxaţi în week-end, şi nu oricum, dar de-a
dreptul plăcut şi sănătos… Atunci aruncaţi
o privire peste aceste rânduri.
Un tur al oraşului oferă şansa de a
admira clădiri deosebite, cu o arhitectură
frumoasă, specifică. Iată câteva dintre ele.
Complexul Baroc, aflat vis-à-vis
de Parcul Petofi (ca reper), este format
din Palatul Episcopal sau fostul Muzeul
Ţării Crişurilor( care încă activează, dacă
nu mă înşel, deci, poate fi vizitat) şi Bazil-
ica Romano-Catolică , în interiorul căreia
găsim numeroase fresce impresionante, re-
alizate de J.N.Schoph şi Francesco Starno.
În afară de asta, e un loc frumos unde se
poate sta în linişte pe o bancă sau face o
plimbare, mai ales când înfloresc magnoli-
ile.
Şirul Canonicilor, aflat chiar în
vecinătatea complexului, construit în a
doua parte a secolului al XVIII-lea , poate
fi un loc bun de visare, nostalgie şi… făcut
poze (când e mult soare afară) .
Fostul Palat al Finanţelor, 1890, re-
alizat în stil eclectic (adică îmbinarea mai
multor stiluri), găzduieşte actualmente
Policlinica (lângă magazinul Crişul, şi are
mare nevoie de o lucrare amplă de restau-
rare).
Biserica Mănăstirii Capucinilor,
ridicată în anul 1837, în stil neoclasic, se
află în centrul oraşului. Teatrul de Stat,
1899-1900, este o clădire impunătoare şi
frumoasă (mai ales după ce s-a lucrat la
faţadă şi a fost instalat sistemul de ilumin-
are). Lucrările de interior încă nu s-au final-
izat (stagiunea se ţine la Casa de Cultură a
Sindicatelor).
20
Un alt complex mare al oraşului, Vulturul
Negru (1907-1909), se află chiar în centrul
Oradiei Mari, şi este alcătuit din Palatul
Vulturul Negru si pasajul care îl străbate
(interesantă structură arhitectonică), ofer-
ind o imagine foarte frumoasă şi plăcuta
senzaţie de spaţialitate. În interiorul pasaju-
lui, şi la intrare, se pot vedea vitraliile care
înfăţişează simbolul complexului- vulturul
negru, într-un decor specific.
Alte atracţii turistice de trecut în
agendă sânt: Palatul Apollo (1913-1914),
situat peste drum de Parcul ,,1 Decembrie’’,
Biserica cu Lună (denumirea se jusitifică,
pentru că arată fazele lunii printr-un me-
canism ingenios folosit de arhitecţii biseri-
cii), Catedrala Ortodoxă “Adormirea Mai-
cii Domnului’’.
Cât despre week-end… Cunoscute
încă din antichitate, izvoarele cu apă termală
din apropierea Oradei, sunt şi astăzi apreci-
ate de către o mare categorie de turişti. Af-
late la 8 km de Oradea, staţiunile balneare
Băile Felix şi Băile 1 Mai beneficiază de
prezenţa nămolurilor saprapelice şi a apelor
termale oligometalice, bicarbonate, calcice
, sodice, cu temperaturi de 43-49 grade.
Climatul temperat continental, cu
ierni blânde şi veri moderate, este influenţat
de existenţa unor păduri întinse de foioase,
care asigură celor două staţiuni atmos-
fera ideală, în orice sezon, pentru relaxare
şi tratament. Aici, ploaia sau frigul iernii
nu este o piedică în calea unei băi cu apă
termală, în aer liber!
Cu siguranţă mai sunt locuri de
văzut în Oradea pe care le ştiţi şi nu au fost
pomenite aici. Eu vă invit să decoperiţi
altele, noi. La www.oradea-online.ro sau
www.oradea-bihor.ro sau… la picior.
Anastasia Ceban