Nr.

4 Iunie 2009 Oradea

MOLDOVA,
încotro?

ASEB Oradea
România, jud. Bihor, Oradea, str. Universității nr. 1
Universitatea din Oradea, Corp F, Tel. 0746/92.73.91
http://aseb.lightdesignworks.com, e-mail: aseb_oradea@yahoo.com

Revistă realizată de Asociația Studenților și Elevilor Basarabeni, Oradea

 Realizată cu sprijinul Direcției Județene Pentru
Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural din Bihor

Oradea, monument istoric Palatul Vulturul Negru, 1907

Cuprins

Epigrame........................................................................................................2
Promisiunile lui Voronin...........................................................................................3
Gloanțele puterii asupra tinerilor țării!........................................................................4
Moldova - un efect de real.......................................................................................5
Interviu cu Anatol Cojocari, Președintele A.S.E.B..................................................6
Comunistul din 423.................................................................................................7
Moldova îşi perde “minţile”.......................................................................................8
Mihai Eminescu - 120 de ani de la moarte..............................................................9
Întâlnirea extraterestă............................................................................................13
Date biografice: Vasile Şoimaru...............................................................................14
Pentru necunoscători..............................................................................................16
Andrei Gamarţ........................................................................................................17
Mai în glumă, mai în serios!
Mă tot informam şi eu zilele astea privi-
tor la alegerile „mult” aşteptate din 5
aprilie şi, cum alte surse în afară de
internet nu îmi sunt accesibile, foc verde
pentru site-urile pline cu informaţie ,care
mai de care.
Şi acolo să vezi, măi frate, articole „serio-
ase” şi nu prea, născute în toate culorile
politice existente! Mă tot întreb de unde
atâta seriozitate la poporul moldav??
M-am gândit că ar trebui să mai zâmbim
din când în când, medicii spun că ajută,
În fine, vă las să gustaţi câteva zâmbete
din epigramele pre-electorale!
Poftă Bună….
…Noroc să ai
Ca să câştigi la loerie,
Îţi cumperi numai un bilet,
Să vezi apoi ce bucurie-
Un loc călduţ în parlament !
Destin studenţesc
E greu să fii student moldav,
Trăind pe apă şi pe pâine,
Nici nu-ţi mai arde de votat,
Nici nu te… ce-o să fie mâine!
Adevărul politic
Partidul nostru este exemplar.
Nu veţi găsi nici o greşeală,
De veţi căta, tot în zadar.
Securitatea are-o bună şcoală.
Dilema
Eu cred în tine, chip moldav!
Ce încântat cuvântă la tribună.
După alegeri tot voi fi sărac,
Chiar dacă mi-ai promis o viaţă bună.
Inima
Tovarăşi, de vă zic, nu vă jenează ?
Căci tot trăim în comunism,
Chiar de poporul degradează,
Cu «inima» mereu gândim!
Conflict sufletesc
Votaţi cu inima, tovarăşi!
Mereu alături fiind, vom reuşi!
Votaţi cu inima, tovarăşi!
Dacă cu capul nu puteţi gândi.
Poveste de cartier
Albastru, roşu, galben şi oranj-
Culori ce se aseamănă,
Într-o poveste de garaj,
Atâţia ani se deapănă.

Tentaţii culinare
Tovarăşi, să luptăm pentru dreptate!
Un porc, strigă pasionat de la tribună,
A doua zi să vezi, măi frate…
Prin parlament mirosuri de friptură.

Cristian Saulea

1
 Promisiunile lui Voronin
(sau cum te speli pe mâini după alegeri)

Moldova este o ţară frumoasă, prosperă, cu oameni gospodari şi cu un vii-

tor măreţ; noi ne uităm cu încredere în viitor, pentru că Moldova este o ţară de suc-
ces. Nu este altceva decât o parafrazare pe scurt a mesajelor pe care comunistii le-au
folosit ca intoxicare în masă în aceşti opt ani de conducere. Dacă la început au venit cu
promisiuni că salamul va costa un leu, acum Moldova a prosperat considerabil, a ajuns
o figură importantă pe plan internaţional, Preşedintele V. Voronin este un conducător
demn al Patriei noastre, care, cu dăruinţă şi sârguiţă, îşi face datoria faţă de popor.
Realitatea, însă, o ştim cu toţii, Moldova a ajuns la fundul prăpastiei şi, parc-
tic, nu mai are unde cădea : economie inexistentă, viitor sumbru, iar următorul pas
este doar foametea pe tot teritoriul ţării. Anul 2008-2009 a fost an electoral, an greu
pentru toţi. Opozitia, din puţinele resurse de care a dispus, a făcut tot ce a putut pen-
tru a convinge populaţia să aibă curajul să voteze fără frică schimbarea. Comuniştii,
dimpotrivă, au insistat pe stabilitatea deja creată. Ei au folosit fără jenă toate resursele
ţării în scop electoral, inclusiv toată presa deja aservită lor, şi totuşi pierdeau. Asta i-a
şocat, şi atunci au hotărât, cu un an înainte de alegeri, că trebuie să câstige cu orice mi-
jloc, mai precis : falsificarea. Sondajele corecte arătau 20-25 de locuri în parlament pen-
tru comunişti. Nici un astfel de sondaj n-a apărut în presp ; s-a aflat doar după alegeri.
Tot anul 2008 pentru ei a fost an electoral : au înlăturat rapid toate persoanele incon-
venabile din posturile-cheie, înlocuindu-i cu oameni fideli lor. Toate acestea cu scopul
de a falsifica mai uşor alegerile şi de a se pune comod în fotolii pentru încă patru ani.
Promisiunile mari şi uşor exprimate erau de ordinul fantasticului : gazificarea tu-
turor satelor, mai exact acolo unde primarul e comunist, rezolvarea problemelor cu apa în
toate localităţile săteşti, cu aceeaşi specificare de mai sus. Dar promisiunea făcută tinerilor
a şocat cela mai mult : studii universitare gratuite, anularea taxelor de studii, mai multe
fonduri pentru universităţi. Oamenii au fost puşi pe gânduri, pentru că nu erau doar prom-
isiuni ,ci legi active. La admiterea din vară taxele erau anulate, lucru deja clar din martie.
Majoritatea studenţilor şi profesorilor se întrebau de unde veneau aceste fonduri, ţara este
săracă, criză economică în toată lumea, iar ei creează aşa avantaje. Totul s-a lămurit în 7
aprilie, comuniştii ştiu să se descurce bine în toate situaţiile : în 8 aprile au anulat toate
legile promise studenţilor, pentru repararea parlamentului banii au fost luaţi din bugetul
Învăţământului. Voronin a criticat dur a doua zi profesorii şi decanii, pentru că nu ştiu să-şi
educe studenţii şi, de fapt, ei sunt vinovaţi de ce s-a intimplat. ‘‘Ei (studenţii) vin la za-
ciotcî (restanţe) cu bani şî voi li daţ (examenu), şi (ce) credeţi, cî (că) nu ştim, noi tăt (tot)
ştim, şi o să luăm măsuri’’, aşa vorbea Voronin la întâlnirea cu profesorii universităţilor.
Comuniştii au avut de la început acest plan de anulare a tuturor promisiunilor,
destul de uşor de realizat şi cu multe ramificaţii : pe lângă anularea promisiunilor, in-
cendierea Preşedinţiei şi a Parlamentului, este asemănătoare cu cea a Reichstag-ului, şi
cum Voronin şi Tcaciuc n-au încercat să reinventeze roata, la fel se prezintă scopul final:
arestarea opoziţiei şi instaurarea dictaturii.
Alexandru Ionel

2
 GLOANŢELE PUTERII ASUPRA TINERILOR ŢĂRII!

După ce anul 2008 a fost declarat prin decret prezidenţial ”Anul Tineretului”, contextul
electoral al anului 2009 a angajat regimul comunist în lupta împotriva tineretului. Generaţia
tânără a fost prima care, în vremuri de răstrişte, a reprezentat forţa motrice în lupta pentru
apărarea ţării. Anume reprezentaţii acestei generaţii au devenit catalizatorul amplelor mişcări
de decomunizare a societăţii, şi procesul a început înainte de alegerile din 5 aprilie 2009.
Amintim în acest sens acţiunile aripilor tinere ale partidelor liberale. Membrii Organizaţiei
de Tineret a Partidului Liberal au venit la sfârşitul anului 2008 în faţa Preşedinţiei cu 365 de
baloane, pe care ulterior, le-au spart, in semn că Anul Tineretul a fost o iluzie deşartă. Tinerii
din Partidul Liberal Democrat au pichetat zi de zi Parlamentul cu mesaje : “Au mai rămas 65
de zile de guvernare rosie”. Comuniştii au încercat să alimenteze cumva dorinţa de schimbare
parvenită din partea fiilor ţării, prin instituirea anului dedicat lor, doar că formula prin care
a fost conceput şi transpus în practică, a fost una de proiect politic comunist, cu evidente
scopuri de manipulare electorală. Speranţa tinerilor într-un viitor European nu a putut fi ni-
cidecum suprimată în 7 aprile. Imediat după ce au fost comunicate oficial datele alegerilor,
Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău trebuia să devină locul în care să fie comemorat
viitorul ţării. Mesajele au fost transmise pe internet şi Piaţa situată în faţa Guvernului, a fost
împânzită de tineri. În faţa a 30000 de opozanţi, forţele de ordine au cedat instituţiile statu-
lui, provocându-i la violenţe, pentru ca ulterior, să-şi justifice represiunea. Serviciile menite
să asigure ordinea publică au avut şi forţa, şi capacitatea să dea un răspuns promt, dar odată
începută, confruntarea tinerilor cu poliţia, ea a devenit subiectul, la care comuniştii au apelat
ori de cîte ori au dorit să demonstreze, că agresivitatea lor din ziele care au urmat, a fost un
rău necesar. Valeriu Boboc a devenit prima victimă, un tînăr de 23 de ani, care fusese arestat,
şi după care, a decedat la secţia de poliţie din motive necunoscute. A doua victimă a fost Ion
Ţibuleac, care, după ce a suferit fracturi costale,la picior, şi hemoragie internă, a murit. O altă
victimă, Maxim Canişev, 20 ani, găsit mort în lacul Ghidighici, in suburbia mun. Chişinău,
despre care poliţia afirmă că s-ar fi aruncat în lac, deşi examenul medico-legal arată că avea
coloană vertebrală fracturată. Cei care au fost învinuiţi că ar fi liderii informali ai moldovenilor
opozanţi, au avut parte de un comportament inuman; exempu: lui Oleg Brega, preşedintele
Asociaţiei Civice “Hyde Park”, i-au fost distruse două camere video şi a fost arestat; Anatol
Mătăsaru, care a devenit cunoscut după ce a protestat deghizat în porc, ca urmare a abuzurilor
poliţieneşti, după evenimentele din 7 aprile, a fost arestat, şi astăzi se mai află încă în detenţie.
Imediat după ce acţiunile protestatarilor au degenerat în acţiuni violenţe şi acte de vandalism,
Preşedintele V. Voronin l-a acuzat pe omul de afaceri, Gabriel Stati, de finanţarea protestelor,
şi a cerut ca acesta să fie arestat în aceeaşi zi, ceea ce s-a şi întâmplat, fiind reţinut în Ucraina.
Amintim că G. Staţi este fiul patronului holdingului “ASCOM GROUP”, Anatol Stati, care,
de altfel, este cea mai râvnită afacere a fiului preşedintelui R.M, miliardarul Oleg Voronin.
Un alt învinuit este exconsilierul prezidenţial, Sergiu Mocanu, luat cu forţa din stradă de 10
persoane îmbrăcate în civil, care nu s-au legitimat, dar au spus că sunt poliţişti. Şi astăzi, cei
arestaţi se mai află în detenţie. Acum, cel mai important ultim decret al guvernării, ar fi să
declare anul 2009 “Anul Intimidării Tinerilor”! Toate măsurile în acest sens au fost deja între-
prinse: pemanentele persecutări, aplicarea neîntemeiata a forţei din partea organelor de resort.
Dar pînă la urmă, Dumnezeu nu a murit de frică, ci a fost răpus de durere. Bunicii noştri, când
au fost exilaţi în Siberii, nu au fost îngenunchiaţi de frică, ci de tristeţe. De ce să ne fie nouă
teamă să facem o schimbare? Dragoş Bivol

3
 Moldova - un efect de real

zantropia e în vogă - reproşuri, acuzaţii

şi ură. Panourile publicitare sunt unicele
imagini ce comunică pozitivism, dar noi
toţi cunoaştem că suntem grupul-ţintă,
pentru care se emite un mesaj comercial
şi atât! Se folosec de noi şi persoanele, în
Un scurtcircuit violent produs în mâinile cărora se află soarta întregii ţări,
creierul meu, care a făcut să explodeze re- şi devine cam obositoare o aseamenea
alitate şi nu a lăsat decât RUINE: stare a lucrurilor. Te transformi mai apoi
NU există biruinţă asupra răului, a într-o fire apatică şi nu ai nevoie de nimic,
bogăţiei asupra sărăciei, a credinţei asupra deoarece nu mai crezi în nimic! Nu mai
necredinţei, a inteligenţei asupra prostiei, găseşti capătul acestui cerc vicios… Ne
a frumuseţii asupra sluţeniei, a vieţii asu- este dor de sinceritate!
pra morţii...
NU mai există raţiunea unei “Unica scăpare,
naţionaliste blocate în convingerile sale şi E o vacanţă la mare”
în negarea obscură a “puterii de stat”, a
rămas doar raţiunea deschisă a OMULUI Aceste versuri dintr-un cânte-
NOU! cel pop se auzeau dintr-o maşină de lux
Am devenit cu toţii ALŢII, lipsiţi şi atunci am realizat că poate într-adevăr
de idealuri, iar tendinţa de reabilitare asta e soluţia: E VARĂ! O călătorie la
întârzie să apară. Un “APRIL” care ne-a mare mai poate salva ceva din idealurile
metamorfozat până şi privirile, care a care mi-au mai rămas!
şocat opinia publică, care ne-a inter-
Larisa Sîrbu
zis accesul spre bătrâna şi înţeleapta
Europă, a rămas în urmă. Acum e vară, e
soare , “viaţa învinge în pofida mizeriei”.
ÎNVINGE! Dar, din păcate, nu şi în R.M.,
poate e prea multă mizerie aici... Îmi per-
indez umbra pe străzile Chişinăului şi re-
alizez cât de nefericiţi suntem. Mi

4
Interviu cu Anatol Cojocari,
Președintele Asociației Studenților și Elevilor Basarabeni
R – Salut, Anatol , ce faci?
A – Salut, ce să fac, învăt, e sesiune. Între timp,
mă relaxez.
R – Zi-mi câteva cuvinte despre tine.
A – Sânt născut în orașul Rîbnița, am copilărit
la bunici, în satul Saharna-Nouă. Acum sânt stu-
dent la Facultatea de Științe Economice, spec.
Finanțe-Bănci, anul 2. Cunosc România încă din
liceu, pe care l-am făcut la Ștei. Acum se numește
Colegiul Național “Avram Iancu”. Mi-ar plăcea
să fac masteratul in Franța.
R – Ce înseamna ASEB pentru studenții basara-
beni din Oradea?
A – Înseamnă pentru noi căpătarea unei identități
pe plan local, oportunitatea de a desfășura și
organiza evenimente, stabilirea de legături cu
studenți din alte asociații orădene, precum și asociații de studenți basarabeni din alte
centre universitare din România. Am avut ocazia să colaborăm cu autoritățile locale și
sperăm să avem o relație cât mai bună pe viitor.
R – Pe 26 iunie s-a împlinit un an de la înființarea ASEB-ului. Care au fost evenimentele
importante organizate de asociația noastra?
A – Chiar din primele zile de la înființare, ASEB-ul a organizat un marș de solidaritate
cu elevii din Chișinău, cercetați de către Procuratura Generală pentru postarea pe i-net
de mesaje pro-române.
În toamna anului trecut, am organizat prima Adunare Generală a Asociației, la
care au participat reprezentanții studenților din Oradea, directorul Bibliotecii Universi-
tatii, d-ul C. Mălinaș, precum și presa locală.
Am participat la Simpozionul “ Unirea Bucovinei cu România”, organizat de
Asociația ProBasarabia și Bucovina și am mers într-un grup mare la Alba-Iulia, pe 1
Decembrie, pentru a sărbători Unirea Principatelor Române din 1918.
Am organizat prima ediție a Festivalului “Zilele Basarabiei” pe 27 Martie, în
cadrul căruia am reconstituit Podul de Flori și am relansat revista “Vreme vine”.
Pe 5 aprilie ne-am deplasat la București, pentru a ne exercita dreptul la vot. În
acest sens, ASEB mulțumește Primariei și Prefecturii municipiului Oradea pentru spri-
jinul acordat.
Participarea, în calitate de membru fondator, la înființarea LSBR, Liga Studenților
Basarabeni din România.
R – Ce-și propune ASEB pe viitor?
A – Consolidarea structurii sale, organizarea de training-uri pentru membrii acesteia,
demararea proiectului pentru a doua ediție a Festivalului “Zilele Basarabiei”, editarea
în continuare a revistei “Vreme vine”.
R – Iți multumesc pentru interviu.
A – Cu multă plăcere! Andrei Bucur
5
Comunistul din 423*
* Articolul de mai jos este un pamflet adus învăţământului superior din R. Mol-
dova. Timp de un an de zile m-am complăcut în acest sistem. Din păcate, textul „nu s-a
încadrat în politica redacţională a ziarului Universităţii de Stat din Moldova”, şi a stat
ceva vreme „în sertar”. Nu cred că suntem codaşi la capitolul “ învăţământ superior/
calitatea procesului didactic”(mai există şi Congo pe harta lumii), însă o doză de critică
constructivă nu strică.

Credeam că statul la coadă e o povestioară gen SF, rămasă în amintirea predeceso-

rilor noştri, care “au trăit când era bine”, ”când era rubla calu’”, “pe vremea lu’ Brejnev”...
Dar nu despre acel, veritabil, comunism vreau să vorbesc, referindu-mă-voi la un comu-
nism nou, cu faţa de la Bologna (sau de la Polonia, cum zice o colegă).
Procesul didactic, în cadrul instituţiei de învăţământ superior, presupune un mecan-
ism mobil de predare-învăţare. Partea leului, adică cea de învăţare, îi revine, bineînţeles,
studentului, care n-ar trebui să se limiteze la ceea ce-i oferă lectorul, se pune accentul pe
documentarea, studierea, analizarea de sine stătătoare.
Tovarăşul lector îţi rămâne pînă la urmă un camarad, un ghid, o enciclopedie cu
picioare. Nenea sau tanti lector îţi primesc doar nişte lucrări, foiţe trase la indigo. E sim-
plu: dai lucrarea - iei nota. Ca pe timpuri, dai talonul (bonul) şi primeşti kilogramul de
zahăr.
Totul ar fi O.K., dacă tanti lector n-ar cere OPT taloane, pentru că TREBUIE să iei
OPT kilograme de zahar – aşa-i PLANUL de la Comitetul Central (Decanat).
Deci, sărmanii studenţi (proletari) sunt nevoiţi să piardă timpul la coadă, să pr-
ezinte taloanele lui tanti lector, pentru că n-au îndeplinit PLANUL. Mi-e silă de zahărul
vostru!
Stimaţi tovarăşi, rog insistent să nu ne mai torturaţi cu taloanele astea, căci s-a
dovedit ineficienţa lor. N-ar fi mai bine dacă am merge mai des pe câmp (a se citi pe
terenul activităţii profesionale)? Sau aşteptaţi un nou octombrie?

Mihai Iliev

6
 Moldova îşi perde “minţile”

După două decenii de experienţă migraţională, o criză şi mai gravă iese la iveală
— exodul de creiere. În lipsa soluţiilor, experţii prevăd continuarea exodului de tineri
dotaţi spre statele dezvoltate, în detrimentul R. Moldova.
Deşi le este dor de casă, tinerii intelectuali recunosc că Occidentul le oferă şansa realizării
profesionale, pe care Moldova nu le-o oferă.
Elita intelectuală basarabeană: între dor de casă şi vise împlinite
Sergiu Coroban (nu a dorit să-i facem public numele adevărat — n.r.), Dorin
Duşciac şi Gabriela Caraman sunt tineri basarabeni care, la prima vedere, nu au nimic
în comun decât locul naşterii — R. Moldova. În realitate, toţi trei au reuşit să se afirme
prin capacităţi şi cunoştinţe excepţionale în domeniile în care activează, obţinând succese
profesionale. Zi de zi, ei contribuie la dezvoltarea statelor care i-au câştigat: Germania,
Franţa şi Belgia.
Premiu german în ştiinţă pentru un cardiochirurg basarabean
Sergiu Coroban se află în Germania de
10 ani. După absolvirea facultăţii de medicină
din Chişinău, a obţinut o bursă de la Asociaţia
Europeană de Cardiochirurgie pentru un stagiu în
Germania. În acest răstimp, Sergiu a reuşit să-şi
încheie cu succes studiile de doctorat şi să real-
izeze o serie de cercetări ştiinţifice în medicină.
În prezent, este cardiochirurg la o Universitatea
de medicină din Germania. La numai 34 de ani,
Sergiu a reuşit să înregistreze succese deosebite în
chirurgie. A absolvit doctoratul în 2005, a ajuns şef
de departament, deseori fiind invitat la congrese
internaţionale pentru a-şi împărtăşi cunoştinţele şi
experienţa.
În 2006, Sergiu a obţinut Premiul Rudolf Shoen pentru realizări deosebite în
medicină. El consideră drept cea mai mare realizare salvarea vieţilor pacienţilor săi.
«Datorită tehnologiilor performante, am posibilitatea să efectuez tratamente optimale
pentru pacienţi», spune Sergiu. Deşi cel mai mare dezavantaj al şederii în Germania este
distanţa de casă, aceasta îi oferă şansa să-şi pună cunoştinţele în aplicare şi să beneficieze
de un salariu adecvat.
Primul doctor din Moldova la Ecole Polytech-
nique
Dorin Duşciac are 27 de ani. Înainte de a
merge în Franţa, şi-a făcut studiile la Liceul «Mircea
Eliade». Încă din liceu, a participat la diverse con-
cursuri pentru admiterea în instituţiile de învăţământ
superior din Vest. Până la urmă, a ales Institutul
Naţional de Ştiinţe Aplicate din Lyon, Franţa, care
i-a acordat o bursă de studii. «Doream să obţin o
7
diplomă de studii superioare occidentală, pentru că oferă mai multe posibilităţi de evolu-
are profesională», mărturiseşte Dorin. «În domeniul meu e dificil să obţii cunoştinţe de
calitate într-un context în care dotarea tehnică a laboratoarelor de la Universitatea de Stat
şi de la Universitatea Tehnică din Moldova lasă foarte mult de dorit».
După absolvirea facultăţii, cu două masterate în CV, a devenit, în 2008, primul
doctor basarabean la Ecole Polytechnique (EP) din Paris, instituţie pe care au absolvit-o
savanţi cu renume mondial precum matematicienii Poisson, Poincaré, Cauchy; fizicienii
Becquerel, Biot, Arago; chimiştii Clapeyron, Gay-Lussac. Teza de doctor şi-a realizat-o
în cadrul unui laborator modern. «Am lucrat timp de trei ani la un subiect de cercetare pa-
sionant, aflat la frontiera dintre chimia organică şi fizica semiconductorilor, cu aplicaţii în
microelectronică», povesteşte tânărul savant. După susţinerea tezei de doctor, Dorin şi-a
continuat activitatea de cercetător în fizica atomică şi nucleară cu aplicaţii în medicină.
Acum este angajat al Comisariatului pentru Energia Atomică (CEA) al Franţei.
Pentru Dorin, cel mai mare dezavantaj al faptului că se află în Franţa este senti-
mentul permanent de dor şi imposibilitatea de a petrece cât mai mult timp cu familia sa,
rămasă acasă. Dar se gândeşte la unii colegi de liceu care se află şi mai departe de casă, în
ţări precum Canada, SUA sau Brazilia. Acest dezavantaj este incomparabil cu ce i-a oferit
Franţa: un vis împlinit. «Până acum am obţinut realizarea unui scop pe care mi l-am pro-
pus încă din liceu», spune Dorin. Spre deosebire de Moldova, cadrul ştiinţific din Franţa
permite o bună derulare a celor mai ambiţioase proiecte de cercetare. Aici, activitatea
ştiinţifică este foarte variată şi se bucură în permanenţă de atenţia autorităţilor publice,
conchide tânărul cercetător.
Stagiară la Comisia Europeană
Gabriela Caraman are 27 de ani şi completează rândurile
tinerilor talentaţi stabiliţi peste hotare. Fiind licenţiată
în economie şi în drept internaţional în Moldova, s-a
angajat la Ministerul Economiei. După o perioadă rela-
tiv scurtă, a decis să-şi continue studiile peste hotare,
alegând Colegiul European din Parma, care i-a oferit un
masterat în Studii Europene Avansate.
Acum, Gabriela efectuează un stagiu la Comi-
sia Europeană, în Bruxelles, şi intenţionează să obţină
un post la o organizaţie internaţională. «Am plecat din
Moldova pentru o slujbă mai bine remunerată şi cu per-
spective de avansare», ne mărturiseşte ea, «iar Europa
îmi oferă posibilitatea de a circula liber şi de a mă simţi
în siguranţă». Gabriela spune că există şi dezavantaje,
cum ar fi birocraţia stufoasă, dar «aici simt că drepturile
mele sunt cu adevărat garantate».
Creierele de aur nu prezintă interes
Deocamdată, autorităţile abilitate susţin că nu cunosc numărul exact al persoanelor
care îşi fac studiile în străinătate, iar problema exodului de creiere nu este reglementată.
Ludmila Pavlov, şefa Direcţiei relaţii internaţionale şi integrare europeană din cadrul
Ministerului Educaţiei, declară că, în temeiul protocoalelor semnate între R. Moldova şi

8
alte state, circa 450 de tineri pleacă anual la studii. Numărul acestora, însă, e mai mare,
deoarece mulţi pleacă de sine stătător.
Întoarcerea în ţară reprezintă o problemă şi mai delicată, or, mulţi preferă să facă
masterate sau doctorate şi îşi amână revenirea acasă, mai adaugă Pavlov.
Însă migranţii care stau mai mult de trei ani în străinătate nu se mai întorc, cu atât
mai mult tinerii care studiază şi îşi construiesc o carieră solidă peste hotare, este de părere
expertul Oleg Chiriţă din cadrul Centrului Internaţional pentru Dezvoltarea Politicilor
Migraţionale. Până în prezent, fenomenul exodului de creiere şi impactul său pentru Mol-
dova nu a fost analizat în profunzime. Sumarele date disponibile despre specialiştii înalt
calificaţi arată că, în 2005, erau plecaţi circa 15 mii de medici şi fizicieni. De atunci,
această cifră, cu siguranţă, a crescut. Cu toate acestea, Guvernul nu a reacţionat adecvat,
conchide expertul.
Prevederi speciale cu privire la exodul creierelor nu există, dar acest aspect este
tangenţial reflectat în unele documente cu privire la migraţie, ni s-a spus la Ministerul
Economiei şi Comerţului. De exemplu, Planul de acţiuni cu privire la revenirea migranţilor
de peste hotare are un compartiment special, dedicat măsurilor de întoarcere a tinerilor, iar
aici se includ şi tinerii înalt calificaţi.
Experţii, însă, critică acest plan şi îl consideră declarativ şi imposibil de realizat
din cauza lipsei de mecanisme şi de fonduri alocate în această privinţă. Din păcate, Guver-
nul nu a acordat o atenţie cuvenită nici migraţiei, dar nici exodului de creiere. Este vorba
despre capitalul uman cu studii în Occident, care ar putea aduce schimbarea mult dorită în
ţară, ne spune Oleg Chiriţă.
Migraţia elitelor intelectuale din domeniul economic, politic, ştiinţific, managerial
sau cultural pune în pericol realizarea reformelor în statele de tranziţie. Investiţiile făcute
în educaţia acestor migranţi sunt pierdute, iar absenţa electoratului educat la alegeri pune
în pericol procesul de democratizare. Chiar dacă s-ar întoarce acasă, mulţi dintre aceşti
tineri nu ar putea să-şi găsească de lucru conform calificărilor. «În ceea ce priveşte ac-
tivitatea mea profesională, cred că Moldova este încă departe de a oferi spaţiul necesar
de dezvoltare unui cercetător ştiinţific care doreşte să-şi completeze lucrările teoretice cu
realizări practice. În Moldova, aş fi forţat să-mi investesc efortul doar în anumite domenii
de cercetare, care nu corespund obiectivelor mele, povesteşte Dorin Duşciac. De aceeaşi
părere e şi Sergiu Coroban, care spune că ar putea să se întoarcă acasă dacă ar avea
condiţiile necesare, care lipsesc acum, pentru a-şi practica profesia.
La ce se pot aştepta tinerii înalt calificaţi care revin de peste hotare? Ludmila Pav-
lov spune că aceştia au aceleaşi oportunităţi ca şi toţi ceilalţi. S-ar putea ca uneori diploma
obţinută peste hotare să fie un avantaj pentru ei, adaugă Pavlov.
Totuşi pentru un cercetător în domeniul fizicii nucleare ar fi greu să găsească un
loc de muncă care să corespundă cerinţelor unui specialist de această talie. Ca să dovedim
acest fapt, am contactat Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă. În baza de date a aces-
teia, însă, nu există nici un post vacant la categoria cercetător în ştiinţele fizice, chimice,
matematice şi tehnice. Dar nici pentru specialităţile de biofizician sau biochimist nu există
vreo slujbă.
800 de lei şi o verificare la SIS
Situaţia este diferită pentru cei cu specializare în domeniul sănătăţii. Există posturi

9
vacante cam în toate spitalele din Moldova, însă salariile de la 1000 până la 3000 de lei nu
sunt o alternativă pentru cei care deja lucrează în spitalele europene.
Pentru un specialist în problematica europeană, activitatea în cadrul Ministerului
de Externe ar fi o opţiune. Ca să vedem cum se poate angaja un absolvent al Colegiului
European din Parma, cu studii europene avansate, am sunat la Ministerul Afacerilor Ex-
terne şi Integrării Europene (MAEIE). Aplicantul trebuie să trimită o cerere ministrului,
solicitând angajarea, ni s-a comunicat. La întrebarea dacă o facultate absolvită în SUA şi
un masterat în Europa ar reprezenta un avantaj, ni s-a răspuns că, de fapt, acest lucru ar
putea fi un minus. Un absolvent al unei instituţii de învăţământ din R. Moldova cunoaşte
mai bine realităţile şi legislaţia de aici, a urmat explicaţia. Cererea şi CV-ul vor fi exami-
nate de o comisie în frunte cu ministrul de Externe. Dacă solicitantul este acceptat şi există
un post vacant, atunci va fi angajat, dar numai după ce va fi verificat de organele compe-
tente. La întrebarea despre ce organe competente este vorba, ni s-a explicat: «SIS, că doar
suntem un minister cu «secrete». Apoi, debutantul va trece o perioadă de probă cu durata
de şase luni, după care va fi atestat şi reconfirmat în post. Dacă nu există posturi vacante,
atunci solicitantul va fi înscris în baza de date a MAEIE şi va aştepta apariţia unui post
liber. Cariera la MAEIE începe cu poziţia de ataşat, care presupune un salariu de 800 de
lei.
Există şi soluţii
Din cauza atitudinii autorităţilor faţă de migraţie, mulţi dintre cei plecaţi nu mai
doresc să revină. Astfel, se constituie o «generaţie pierdută» în favoarea altor state. Pier-
derea potenţialului uman este gravă şi dureroasă pentru un stat aflat la începutul auto-
definirii sale, este de părere Dorin Duşciac.
Remedii există, dar acestea sunt complexe şi nu vor produce efecte imediat, spune
expertul Chiriţă. «Mai întâi, ar trebui să fie creat un cadru investiţional transparent şi
atractiv, care ar spori economia. Totodată, ar trebui consolidate procesele democratice».
Dorin Duşciac are viziunea sa asupra soluţiilor pentru exodul de creiere. Un
prim pas, potrivit acestuia, ar fi ca autorităţile R. Moldova să manifeste curaj politic şi
să recunoască existenţa exodului masiv, care atinge toate vârstele, categoriile sociale şi
profesionale. Or, la momentul actual, Guvernul de la noi este mai mult adept al politicii
struţului, care găseşte soluţia problemei în abandonarea ei completă. O primă soluţie ar
fi crearea unui adevărat Minister al Emigrării, care ar elabora un set de obiective pentru
combaterea urmărilor negative ale exodului, inclusiv de creiere. Nu cred că e realist să
sperăm că, în următorii 10-15 ani, foarte mulţi dintre intelectualii plecaţi ar reveni acasă.
Dar intelectualii pot contribui la redresarea situaţiei prin păstrarea legăturii cu ţara lor de
origine. Ar trebui creat un Comitet Economic şi Social al R. Moldova, format din per-
soane care şi-au făcut studiile la cele mai prestigioase instituţii din lume. Comitetul ar
elabora recomandări pentru politici sociale şi economice. În situaţia actuală, este alogic şi
iresponsabil ca sute de absolvenţi ai celor mai bune instituţii din lume să nu fie chemaţi la
o contribuţie intelectuală în favoarea ţării lor de origine.
Acest articol a fost realizat în cadrul Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism, mai
2009, Chişinău.

Daniela Guţu
10
 Mihai Eminescu - 120 de ani de la moarte
În acest an, s-au împlinit 120 de
ani de la moartea lui Mihai Eminescu.
Cu această ocazie, Marele Poet a fost
sărbătorit în toată România şi în unele
regiuni din Basarabia, fiindu-i recitate
poezii şi aduse laude pentru rolul său ju-
cat în literatura română. Însă, Eminescu
nu a activat doar ca poet, ci şi ca un gân-
ditor politic. Moştenirea sa publicistică
prezintă situaţiile politice din secolul
al XIX-lea, aduce critici la adresa put-
erii cârmuitoare. Astfel, între 1877 şi
1878, vor apărea în jur de douăzeci de
articole referitoare la soarta Basara-
biei, după ,,Tratatul de la Berlin’’, cînd
se semnează retrocedarea Basarabiei ,,
cu supoziţia tacită că ar fi fost o parte a
Rusiei’’. Articolele vor apărea în ziarul
,,Timpul’’, la care Eminescu, în acea
vreme, era redactor-şef. Acestea aveau
menirea să ţină în viaţă patriotismul
poporului român. Însă, în această luptă
pentru adevărul istoric, marele patriot se
luptă de unul singur cu o imensă armată de uzurpatori. Jocul de culise al puterii de la con-
ducere a folosit marionete pe scena culturală şi politică, şi a dus pînă la capăt scenariul re-
gizat cu multă iscusinţă. Lui Eminescu nu i-a rămas nimic altceva, decât să-i demascheze
pe adevăraţii vinovaţi ai acestui furt.
,,Ce se numeşte astăzi Basarabia?’’, se întrebă Eminescu într-un articol din
primăvara anului 1878. Ce este astăzi Basarabia - mă întreb şi eu în vara anului 2009.
Este ,,braţul cel lung al unei istorii de 500 de ani’’, alături de România, sau fenomenul
imperial care încearcă să scrie de regulă istoria altui popor. Scenariul pe care l-a început
Imperiul Ţarist cu 197 de ani în urmă este continuat şi astăzi de Rusia, al cărui regizor este
,,Putin’’sarcastic în ceea ce priveşte adevărul istoric.
Astăzi, articolele eminesciene sunt privite ca nişte opere de artă, rămânând un
model, datorită conţinutului lor. Istoria care a fost călcată în picioare de-a lungul anilor
1812, 1877 şi 1945, a dus la deznaţionalizarea poporului român, însă noi, cetăţenii acestui
pământ, cunoaştem istoria , şi nu vom lăsa pe nimeni să ne-o rescrie.
,,Dacă nu am putut păstra întreaga moşie rămasă de la părinţii noştri, ne-am păstrat
şi voim să ne păstrăm conştiinţa întăritoare, că ne-am făcut datoria, şi că din vina noastră,
nu cu învoirea noastră a fost ştirbită’’.
Iurie Boico

11
 ÎNTÂLNIRE EXTRATERESTRĂ...
Vineri, 22 mai 2009, în Aula Magna a Universităţii din Oradea, a avut loc lansarea
albumului-monografie: ‘’Românii din jurul României în imagini’’, autor prof. univ. dr.
Vasile Şoimaru, unde se prezintă imagini fotografice a comunităţilor de români din Cau-
cazul de Nord (Rusia), Banatul Sârbesc, Valea Timocului, Macedonia, Albania, Grecia,
Ungaria, Slovacia şi Ucraina.

De pe Internet, am aflat că, în ultimii ani, autorul albumului s-a manifestat ca

pasionat al artei fotografice, cu numeroase expoziţii şi albume de fotografii. Astfel, în
decembrie 2002, a organizat expoziţia de fotografii “De la Columna lui Traian la Valul
lui Traian”, la Muzeul Naţional de Istorie, iar în martie 2003 - în Aula Magna a ASEM.
Alte expoziţii foto de V. Şoimaru au devenit şi ele evenimente culturale: “Pe urmele lui
N. Iorga”, (2006; donată Casei-muzei „N. Iorga” din Botoşani), “Pe urmele lui M. Sa-
doveanu”, (2005, donată Muzeului scriitorului, la Fălticeni), “Pe urmele lui A. Golopenţia
la est şi vest de Bug”, (Biblioteca ASEM, 2007), “50 de poeme în imagini” (Biblioteca
ASEM, 2007), “90 de imagini cu românii din jurul României la 90 de ani de la Marea
Unire” (idem, 27 mart. 2008), “Pe urmele lui D. Cantemir”, (oct. 2008, Biblioteca din Un-
gheni) ş.a. Numeroase lucrări fotografice de V. Şoimaru au fost reproduse în publicaţiile:
“Natura”, “Limba Română”, “Literatura şi arta”, “Flux”, “Timpul” ş.a. (Chişinău),
“România Liberă”, “Economistul”, “Ziua”, “Flacăra”, “Formula AS”, “România literară”
(Bucureşti).
Din curiozitate de breaslă (ocupându-mă şi eu de fotografie de toate genurile,
inclusiv cea documentară, abordată în albumul prezentat) şi din poziţia de membru al

12
Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România, dar şi pentru a afla mai multe despre autorul
lucrărilor, m-am aşezat în sala unde urma să se desfăşoare lansarea. Acolo am aflat că,
manifestarea cu pricina face parte din programul Sesiunii Naţionale a Doctoranzilor în Is-
torie, autorul fiind invitat special al Facultăţii de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale
din Oradea.
După deschiderea oficială a manifestării, au fost invitaţi să spună câteva lucruri
despre album, însă şi despre creaţiile literare proprii, oaspeţii din Basarabia. Am uitat să
precizez că, Vasile Şoimaru a fost însoţit de alţi doi oameni de cultură basarabeni, respec-
tiv, Vlad Pohilă, lingvist, scriitor şi ziarist din Chişinău, şi scriitorul Ion Iachim. Cuvintele
alese, cu o încărcătură emoţională deosebită, rostite cu atâta demnitate şi înverşunare,
despre România şi românism, despre pericolele şi ideologiile otrăvite, care macină puţin
câte puţin fiinţa naţională, parcă făceau din oaspeţii basarabeni, fiinţe din altă lume, ex-
traterestre, venite pentru a ne deschide ochii sufletului. Am simţit că ei sunt adevăraţii
români, iar noi, cei din sală, comunităţi de români, răspândite prin lume, prea ocupaţi cu
integrările, până la diluare...
Totul s-a petrecut atât de rapid, dar şi de profund, încât pare o bătaie de joc şi o
lipsă de respect de sine, că oaspeţilor basarabeni care au venit de la atâţia kilometri şi care
aveau atâtea să ne spună, li s-a acordat o jumătate de oră. Rămân cu speranţa că astfel de
întâlniri de gradul zero (cu extratereştri)
să fie tot mai dese şi mai bine organi-
zate, de ambele părţi. Sper, de aseme-
nea, că voi găsi un exemplar din album,
pentru a-l cumpăra şi studia, cu ochii
sufletului...
Date biografice:
Vasile Şoimaru este născut
la 30 aprilie 1949, Cornova, RSS
Moldovenească, URSS, actualmente
raionul Ungheni în Republica Moldova,
din familia ţăranilor Şoimaru Alexei şi
Nina (n. Roşca). Licenţiat al Facultăţii
de Economie a Institutului Politehnic
(ulterior - Universitatea Tehnică) din
Chişinău (1971), cu studii de doctorat
(1973-1977) la Institutul de Finanţe şi
Economie din Leningrad (Sankt Peters-
burg), susţinând, în 1978, teza de doc-
tor în economie cu subiectul “Progno-
zarea productivităţii muncii în industria
RSSM”. În anii 1971-1973 este asistent
la catedra de Economia a muncii de la
Politehnica din Chişinău. În perioada
1977-1990 a lucrat la Facultatea de Economie a Universităţii de Stat din Moldova: lector,
lector superior, conferenţiar universitar (din 1982), prodecan. În 1991-1994 este vicerec-
tor al nou-fondatei Academii de Studii Economice din Moldova (ASEM). În iulie 1994,
în urma unui proces politic, P. Bran şi V. Şoimaru au fost destituiţi.
În plan politic, face parte din grupul (fracţiunea) de opoziţie Blocul ţăranilor şi in-
13
telectualilor din cadrul Parlamentului R. Moldova (1995-1998), iar în perioada 1998-2001
deţine funcţia de preşedinte al Asociaţiei Economiştilor din Moldova.
A fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova în anii 1990-1994 şi 1998-
2001, în ambele mandate fiind vicepreşedinte al Comisiei permanente pentru economie.
În această calitate, a militat împotriva privatizării cu bonuri patrimoniale, care s-a dovedit
a fi un eşec total. A optat pentru promovarea şi ameliorarea unor legi şi dispoziţii favora-
bile reformării efective a economiei R. Moldova.
Odată cu alegerea unei noi conduceri a ASEM, în 2002, revine aici în funcţia de
conferenţiar universitar la catedra de Management social a Facultăţii Economie generală
şi Drept. A debutat cu articole tipărite în reviste de specialitate. Editorial, debutează cu
monografia “Productivitatea muncii în industrie”, (1982, în lb. rusă), urmată de: “Progno-
zarea social-economică a dezvoltării regionale”,(Leningrad, 1987, în colab., în lb. rusă)
şi “Productivitatea muncii şi progresul tehnico-ştiinţific”, (1987, în lb. rusă) ş.a. În 1993
a publicat prima carte de specialitate în limba română: “Managementul afacerilor mici şi
mijlocii”, (editura Logos, în colab.).
În ultimele două decenii V. Şoimaru s-a manifestat şi ca un apreciat publicist,
care a abordat subiecte de actualitate stringentă din viaţa economică şi social-politică a
R. Moldova, în articole şi studii publicate în: “Literatura şi arta”, “Moldova Suverană”,
“Învăţământul public”, “Făclia”, “Sfatul Ţării”, “Ţara”, “Mesagerul”, “Jurnal de
Chişinău”, “Flux”, “Timpul” (Chişinău), “Economistul”, “România Liberă”, “Formula
AS” (Bucureşti), “Delovoi mir-Business World” (Moscova) ş.a. A întemeiat prima revistă
economică în limba română din Basarabia postbelică, “Curierul economic” (1999). Volu-
mul său “Căderea premierilor” (1999), cu publicistică economică şi social-politică din
anii 1990-1999, a constituit, în opinia autorului, adevăratul său debut editorial.
Având ca imbold şi model preocupări¬le lui D. Gusti şi ale părintelui Paul Mihail,
ambii cercetători ai satului Cornova, V. Şoimaru iniţiază, coordonează şi realizează volu-
mul monografic Cornova (2000, colectiv de autori).
Următorul volum monografic, Neamul Şoimăreştilor (coautor, dr. Al. Furtună),
constituie un omagiu adus memoriei străbunilor trăitori în ultimele cinci secole; mulţi
din ei s-au ghidat de principiul “Fapte, nu vorbe”, devenit blazonul familial al lui V.
Şoimaru.
În 2004 editează albumul “Poeme în imagini”, care conţine circa 300 de fotografii
artistice, iar în 2008 – albumul monografie “Românii din jurul României în imagini”, cu
un studiu introductiv şi circa 850 de imagini, selectate din mii de lucrări efectuate în ul-
timii cinci ani în zece ţări, pe trasee ce însumează peste 100.000 km. „Este o carte pentru
veşnicie, pentru că niciodată nu vor mai putea fi surprinse mărturiile aşa cum V. Şoimaru
le-a înregistrat şi pe care le lasă tuturor românilor.
V. Şoimaru este autorul , coordonatorul şi autorul proiectului de imagini al
următoarelor volume: “M. Vulcănescu. Litanii pentru trei stări: (poezie, teatru, traduc-
eri)”, (2004), “N. Iorga: Cugetări”, (2005), “Născut la Cornova: omagiu lui Paul Mihail”,
(2006), “V. Preutu, A. Preutu. Satul Şoimăreşti: cinci veacuri de existenţă demnă”, (2006)
ş.a. Cărţile lui V. Şoimaru sau cele editate cu contribuţia sa, au beneficiat de lansări şi de
recenzii elogioase atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti, Iaşi, Piatra Neamţ, Huşi, Bârlad,
Ploieşti etc., precum şi la Cernăuţi, Praga, Vidin (Bulgaria), în Macedonia, Serbia, Alba-
nia, Polonia. Albumul-monografie “Românii din jurul României în imagini” a beneficiat
de o amplă prezentare în cadrule misiunii lui Cr. Tabără “Parte de carte” de la Pro TV - Bu
cureşti. Iura (Ghiță Petrilă)
14
 ...pentru necunoscători...
Am trecut zilele astea pe la nişte prietene, basarabence şi ele, am vorbit despre
tot felul de lucruri, până s-a ajuns la un subiect mai vechi, dar încă actual, se pare.
- Lângă Slovenia?
- În Rusia!
- Lângă Rusia!
- În Siberia.( poftim?!!!)
Caz. Un prieten, Sergiu, stă de vorbă cu un adolescent :
- De unde eşti?
- Din Basarabia.
- Basarabia?! Pe unde vine?
- Între Belgia şi Olanda!
- Şi cum ai ajuns în România la studii?!
- Părinţii mei sânt români.
- Clar!
Stupoare....Indignare! Deci, unde se află Republica Moldova pe hartă? Haideţi să
înlăturăm această incertitudine interminabilă şi supărătoare, să lămurim odată şi pentru
totdeauna această chestiune.
Republica Moldova, tot ea Basarabia, trăieşte peste Prut (de care sigur aţi auzit,
domnilor confuzi), la est de România; este parte a provinciei istorice Moldova, trup din
trupul României. Nu se află în Rusia, nici lângă Rusia, se învecinează cu Ucraina, care e de
vreo 3 ori mai mare ca România, ca să vă daţi seama. Da, şi mai e ceva! Nu toţi sântem din
Chişinău! Da, vorbim şi rusa, dar nu sântem ruşi! Nu toţi sântem infractori şi prostituate!
Şi cum e la noi? Haideţi să vedeţi cum e la noi, eu vă invit! Nu băgaţi în seama vizele, n-o
să ţină mult oricum. Eu vă invit, chiar dacă după 20 ani încă se întreţine o stare de tensiune
între cele două maluri de Prut, sau mai rău, de ură; chiar dacă informaţia care circulă încă e
distorsionată, denaturată,
fracţionată; chiar daca
marea parte a populaţiei
este ignorantă. Eu vă pro-
voc să nu mai fiţi ignoranţi
şi dezinteresaţi! Fac apel
la dis-cernământ, nu la
dis-criminare, la recep-
tivitate, nu la opacitate, la
românism. Eu vă chem,
cu braţele şi inima de-
schise, să veniţi la noi!

Andrei Bucur

15
 Andrei Gamarţ
Trezit, mâncat, discovery- când va avea loc primul contact cu extratereştrii şi cum, la
fete, cafea, sunat pe mama, mess, youtube, hyperliteratura: andrei gamarţ şi hose pablo
la bucureşti, lansare de carte,snoop doggy dog, eu mă gândesc la andrei gamarţ…vica
zice că e cel mai trist om din lume( mai trist ca ea? mă întreb eu).nu-l cunosc. sergiu
spune că ar trebui neapărat să-l cunosc.nu l-am întâlnit niciodată.l-am cunoscut pe andrei
din povestite, din lucrările de pictură, pe care le-am văzut (ani în urmă) la o galerie din
chişinău, din poeziile sale,( toamna trecută,) în care el spune dragoste, din clipul pe care
l-am văzut aseară, în care el cântă margareta în club <a>.
născut în republică, la chişinău în 1980 september 8
copilăria şi adolescenţa si-o petrece într-un mediu destul de tensionat, departe de stabili-
tate şi pace.
în ’92 stă la bunica si priveste tancurile ce se îndreptau spre tighina.
absolveşte liceul ştefan cel mare în ‘95
după care în ’99 tânărul finisează studiile la colegiul c.r.a.p. plămădeală
iar în 2004 absolveşte academia de muzica, teatru şi arte plastice din chişinău
valoric andrei gamarţ debutează cu volumul “măsura aproapelui” 2004, editura museum
în prezent simte un balans între poezie, proza scurtă, dramaturgie, eseu şi pian(HOSE
ARMANDO PABLO)
singur în supermarket din volumul “eu spun dragoste”

singur în supermarket
din volumul “eu spun dragoste”
nu am cunoscut nicio
eu am un rucsac fată
permanent cu mine un tip stă în uşă
sufletul meu taci!!! şi e atent
şi mii frică cată
singur să prindă pe cineva
de când ai plecat un microfon în ureche
24 ore pline îi spune cum

intru în supermarket după o pâine

unde toate sunt mă târăsc
unde devii repede şi dintrodată şi nu am nimic
fericit nimic printre oameni
unde una îmi zice să las rucsacul eu vreau ceva cred
la ea rucsacul acesta tot timpul asta am vrut
tot ce am microfonul lui mic
în el
nu vreau vocea ta
dar mii foame şi în vocea ta
24 ore pline dragoste
multă dragoste
Andrei Bucur
16
 Echipa de redacție
Redactor responsabil
Anatol Cojocari Facultatea Ştiinţe Economice din Oradea, II
Redactor Coordonator
Andrei Bucur Facultatea de Medicină şi Farmacie din Oradea, V
Secretar de redacție
Anastasia Ceban Facultatea de Ştiinţe Sociale din Oradea, I
Redactori
Mihai Iliev Fac de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Oradea
Larisa Sîrbu Rep Moldova, Fac de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării
Iurie Boico C.N. “Mihai Eminescu” din Oradea, cl. XII
Daniela Guţu Chișinău, Şcola de Studii Avansate în Jurnalism
Iura (Ghita Petrilă) Membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România
Dragoş Bivol Facultatea de Drept si Sociologie, anul I (OSBB Brașov)
Alexandru Ionel Facultatea de Științe Politice din Oradea, mester II

Graficieni/Tehnoredactori
Diana Ţânţari Facultatea de Arte Vizuale din Oradea
Camelia Filipov Liceul de Arte din Oradea, cl. XI

Festivalul “Zilele Basarabiei”, Ediția I - refacerea Podului de flori din 6 mai 1990
În 29 iulie 2009 / alegeri anticipate în Republica Moldova!
Nu uita să participi!