Marin Marian Stefan

*renumitul lagar de concentrare Auscwitz

*renumitul simbol Nazist








*celebrul salut Nazist






*imagine a unui crematoriu din lagarul de concentrare Auscwitz






Holocaust distrugerea aproape complet a evreilor din Europa de ctre Germania nazist si
colaboratorii ei n timpul celui de-al doilea rzboi mondial (1939 1945). n cultura iudaic, evreii se
refer adesea la Holocaust folosind cuvntul "Shoah" (cuvnt de origine ebraic nsemnnd catastrof
sau distrugere total). Ca etimologie, cuvntul holocaust deriv din grecescul holo (ntreg) si caustos
(ars) desemnnd la origine o ofrand n flcri sau un sacrificiu religios care este consumat n ntregime
de flcri.
Holocaustul a fost unul dintre cele mai ngrozitoare genociduri din istorie. Un alt genocid similar a fost
cel al armenilor omorti de turci sub conducerea lui Mustafa Kemal Ataturk, "printele" Republicii
Turcia. Cei care l-au svrsit au creat metodic mijloacele de a aduna si de a omor milioane de oameni.
Holocaustul a determinat elaborarea legilor internationale mpotriva nclcrii drepturilor omului.
Evreii nu au fost singurele victime ale nazistilor n timpul celui de-al doilea rzboi mondial. Nazistii au
ncarcerat si omort si oameni care se mpotriveau regimului lor pe motive ideologice; tigani; germani
care prezentau un handicap mental sau fizic; homosexuali; soldati slavi capturati n rzboi, dizidenti
religiosi (Martorii lui Iehova, etc).
Conditiile istorice
Timp de secole, crestinii din Europa au avut o atitudine discriminatorie fat de evrei. Pentru multi dintre
ei prejudecata mpotriva evreilor mbrca forma anti-semitismului.
Unii cercetatori privesc anti-semitismul ca pe o prejudecata religioasa. Altii il vd ca pe o varietate anti-
evreiasc a unui sentiment de ur general ndreptat mpotriva minorittilor etnice. n conceptia anti-
semit, evreii reprezint forte misterioase, mitice si diabolice, sunt atotputernici si joac un rol sinistru
n istoria omenirii. n Evul Mediu, crestinii anti-semiti predicau interzicerea contactului cu evreii si multi
credeau c evreii sunt aliatii Diavolului.
Multi credeau c de fapt evreii nici nu sunt oameni si c folosesc magia pentru a crea aparenta c sunt
ca ceilalti. Toate aceste credinte s-au amestecat cu superstitiile privind puterea magic a sngelui uman,
vrjitoria si perversiunea, ajungdu-se la "eticheta de snge", falsa acuzatie c evreii folosesc sngele
copiilor crestini n ritualurile lor.
Asemenea idei stereotipe despre evrei au interactionat in mintea multor europeni cu teama de orice era
strin cunoasterii lor, dar si cu tensiunile economice si sociale. Ca rezultat, violenta anti-semit s-a
manifestat n repetate rnduri.
Biserica crestin si diverse guverne au adoptat legi care interziceau evreilor s desfsoare anumite
activitti, s aib anumite ocupatii, i obligau s locuiasc numai n anumite zone, i mpiedicau s
urmeze studii universitare sau chiar i ndepartau de pe teritoriul anumitor state. Secole la rnd, Biserica
Romano-Catolic a incurajat credintele si atitudinile anti-semite. Desi invtturile bisericii nu au sustinut
si nici nu au justificat uciderea evreilor, propagarea urii, insultelor, degradrii si deseori demonizarea
evreilor a fcut ca multi catolici s accepte msurile anti-semite introduse de nazisti si colaboratorii
acestora n secolul 20.
Aceeasi situatie este valabil si pentru bisericile protestante. Pamfletul intitulat Despre evrei si
minciunile lor, scris in 1542 de reformatorul religios german Martin Luther, foloseau un limbaj extrem
de violent. Acesta i instiga pe crestini s incendieze sinagogile, s distruga casele evreilor si s-i puna pe
evrei n grajduri si i sftuia pe oamenii de stat s i alunge pe evrei din trile lor. Scrierile lui Luther au
avut o influent semnificativa asupra teologilor germani protestanti si a contribuit la crearea unui climat
de opinie care cerea sau aproba persecutarea evreilor.
n secolul al 19-lea, evreii din majoritatea trilor europene au fost emancipati adic li s-au garantat
drepturi egale cu cele ale cettenilor crestini si celoralti cetteni ai statelor respective.
Revolutia industrial era n desfsurare si evreii au nceput s joace un rol important ca ntreprinztori n
noile industrii si afaceri. Mobilitatea social si economic precum si avansul cultural al evreilor europeni
n aceast perioad a fcut din ei unul din cele mai vizibile simboluri ale modernizrii.
Indivizii care s-au opus modernizrii din secolul 19 de la aristocrati la trani i percepeau pe evrei ca
pe o fort distructiv. Atitudinea traditional, care a persistat si dup emanciparea evreilor, si noua
imagine a evreilor s-au combinat cu frustrrile contemporane si mania rezultate din schimbrile sociale
aduce de capitalism.
n a doua jumtate a secolului 19, anti-semitismul modern a penetrat cercurile politice catolice si
partidele.
Ziarul iezuit "Civilta Cattolica", publicat la Roma, rspandea permanent prejudecti anti-semite a cror
influenta se resimtea cu mult dincolo de granitele Italiei. In Austria, Partidul Social Crestin, care se
bucura de sprijinul Bisericii Catolice, cuprindea puternice elemente anti-semite si a renviat eticheta de
snge. n Franta, presa catolic rspandea si ea idei anti-semite, mai ales n timpul afacerii Dreyfus (o
controversat propagand de presa ce implica un ofiter evreu din armata francez care fusese
condamnat pe nedrept pentru trdare, n 1894).
Pe la jumtatea secolului al 19-lea n Europa a aprut o noua teorie: cea a rasei. Potrivit acestei teorii,
umanitatea era impartita n rase superioare si rase inferioare. Dup prerea celor care credeau n
aceasta teorie, evreii erau o ras sub-uman si o amenintare mortal la adresa purittii raselor
superioare.
Aparitia partidelor si organizatiilor anti-semite, indiferent c se bazau pe principii economice, religioase
sau de ras, sau pe o combinatie a tuturor acestora, constituie caracteristica cea mai important a anti-
semitismului politic modern. Asemenea partide s-au manifestat mai ales n Germania n anii 1880. n
Imperiul Rus anti-semitismul a devenit politic oficial a guvernului care, n 1881 si 1882, a ncurajat
violente atacuri armate mpotriva evreilor, cunoscute ca pogramuri. La nceputul secolului 20 existau
multi anti-semiti convinsi pe tot teritoriul Europei, dar mai ales n Franta, Germania, Austro-Ungaria,
Rusia si Romnia. Desi partidele anti-semite nu au primit prea mare sustinere din partea electoratului,
anti-semitismul nu era doar foarte rspndit ci si acceptat din punct de vedere social.
Aparitia natiunilor-state n estul Europei dup prabusirea imperiilor Rus, German si Austro-Ungar la
sfrsitul primului rzboi mondial (1914 1918) a adus un val de anti-semitism fr precedent. Att
indivizi ct si guverne au svrsit acte ostile evreilor. Multi dintre liderii Revolutiei Bolsevice din 1917 din
Rusia comunista erau evrei, ceea ce a alimentat ideile anti-semite ale conservatorilor anti-comunisti din
multe tri. n perioada cuprins ntre sfrsitul primului rzboi mondial si nceputul celui de-al doilea
rzboi mondial n unele tri msurile anti-semite au devenit politica oficial de stat. n tri ca Polonia,
Romnia si statele baltice Lituania, Letonia si Estonia, ideile traditionale anti-semite s-au mpletit cu
noua imagine a evreilor ca promotori ai comunismului.
Atitudinea fat de evrei n Germania dup Primul Rzboi Mondial
Multi germani i-au nvinovtit pe evrei pentru nfrngerea Germaniei n primul rzboi mondial, unii
sustinnd chiar c evreii au trdat natiunea german n timpul acestui rzboi. Mai mult, la sfrsitul
rzboiului un grup cu orientare comunist a ncercat s organizeze o revolutie de tip bolsevic n statul
german Bavaria. Majoritatea liderilor acestei tentative esuate erau evrei. Ca urmare, unii germani i
asociau pe evrei cu bolsevicii si priveau ambele grupri ca pe inamici periculosi ai Germaniei.
Dupa rzboi, n Germania s-a instaurat Republica de la Weimar. Politicienii si intelectualii evrei au jucat
un rol important n viata Germaniei n timpul acestei republici si multi ne-evrei au fost nemultumiti de
influenta lor.
Avnd ca baz convingerile sale anti-semite, Adolf Hitler a atacat rolul impresionant jucat de evrei n
societatea german in timpul Republicii de la Weimar, mai ales n cercurile intelectuale si n politica de
stnga, referindu-se la ei ca cium si cancer.
n cartea sa "Mein Kempf", publicat in 1926, Hitler a pus situatia grea a Germaniei la sfrsitul primului
rzboi mondial pe seama unei conspiratii internationale a evreilor, folosind termeni ca extirpare si
exterminare n relatie cu acestia. El sustinea c evreii au dobndit puterea economic si abilitatea de a
controla si manipula mass-media n avantajul propriu si a scris despre necesitatea eradicrii puternicei
lor pozitii economice chiar prin eradicare lor fizica, dac este cazul.
Unicitatea anti-semitismului nazist
Legarea acuzatiilor anti-semite de problema rasial a determinat gravitatea extrem si efectele genocide
ale nazismului.
Nazistii credeau c evreii sunt rspunztori de ceea ce era privit ca "degenerarea societatii moderne".
Hitler vedea ideologiile moderne ce sustineau ideea de egalitate si emancipare ca pe o revolta a claselor
si indivizilor inferiori condusi de evrei.
Nazistii considerau bolsevismul ca pe cea mai radicala forma recenta a vechii conspiratii evreiesti ce
urmarea dezmembrarea si dezintegrarea natiunii, iar pentru Hitler nazismul era o doctrin a salvrii
umanitatii de pericolul evreiesc-bolsevic. Era convins c rasa german trebuia s dobndeasc si s
pstreze suprematia total prin rzboiul total mpotriva evreilor, un rzboi n care unica alternativ
pentru ambele tabere, era victoria sau disparitia total.