Legea civila - izvor de drept

Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Drept
Specializare : Drept
REFERAT
Drept Civil
Tema : Legea civila
- izvor de drept -
Student : Indrumator :
Olteanu Ligia Prof. Univ.
Anul I !r."#$ Petrica %rusca
In literatura juridica se considera ca notiunea de izvor al dreptului civil , ca si cea de izvor de drept in
general , are doua intelesuri sau sensuri .
Intr-un prim sens flosofc , epresa desemneaza conditiile de eistenta care genereaza normele
dreptului civil ! aceasta acceptie se desemneaza prin epresia izvor de drept civil in sens material . Alt"el
spus , prin izvor de drept civil in sens material se inteleg necesitatile care determina si impun intr-un anumit
moment dat aparitia unei normel juridice civile . #ecesitatile care determina si impun aparitia unei norme
juridice sunt di"erite : economice , sociale sau politice .
In al doilea sens juridic , intelesul se desemneaza prin epresia izvor "ormal . $rin urmare , prin izvor de
drept civil , vom intelege "ormele specifce de eprimare a normelor de drept civil .
#otiunea de lege se "oloseste in mod o%isnuit in doua acceptiuni. In sens strict juridic legea desemneaza
actul normativ al puterii legislative care reglementeaza cele mai importante raporturi sociale, se ela%oreaza
dupa o procedura specifca si are "orta juridica superioara "ata de toate celelalte acte normative care se
intemeiaza pe ea.
In terminologia politica - juridica cuvantul &Lege& este "olosit intr-un sens deose%it de larg, desemnand in
mod generic orice norma de drept sau regula cu caracter o%ligatoriu, juridic, provenind de la un organ de
stat.
$ornind de la defnitia juridica a legii ii putem sta%ili principalele trasaturi, im%inand criteriile de ordin "ormal
cu cele de ordin material:
Legea emana, de regula, de la puterea legislativa, in cadrul tarii noastre parlamentul, unicul organ legiuitor,
compus din doua camere, 'enatul si Adunarea (eputatilor, in organizarea actuala Adunarea (eputatilor si
'enatul in sedinta comuna ce constituie de drept in Adunare )onstituanta pentru adoptarea )onstitutiei
Romaniei. $ana la intrarea in vigoare a acesteia, parlamentul isi va des"asura activitatea ca si adunare
legiuitoare, iar dupa intrarea in vigoare a )onstitutiei, parlamentul va *otari organizarea de noi alegeri in
termen de cel mult un an.
$arlamentul adopta )onstitutia cel mai important act normativ al unui stat sau legea "undamentala a
acestuia, intrucat toate celelalte legi tre%uie sa fe con"orme cu aceasta. $arlamentul este indreptatit sa dea
interpretarea general - o%ligatorie a legilor. )*iar daca guvernul, organ de var" al puterii eecutive, poate da
ordonante in temeiul delegarii legislative in domenii rezervate legii, acestea tre%uiesc supuse spre ratifcarea
parlamentului, ceea ce demonstreaza ca respectivele acte administrative nu pot depasi ca "orta juridica
legea. (e asemenea "aptul ca $resedintele Romaniei si el organ de var" intre autoritatile statului, emite
decrete, inclusiv cu caracter normativ in realizarea atri%utiilor si de reprezentare pe plan intern sau
international, aceste acte au o "orta juridica in"erioara legii "ata de care tre%uie sa se con"ormeze.
In statele unitare eista, de regula, un singur organ legislativ, indi"erent de numarul camerelor care il
compun, pe cand statele "ederale sau "ederative eista, alaturi de organul legislativ "ederal sau unional, si
organe legiuitoare ale repu%licilor sau statelor componente si ale caror tre%uie sa fe con"orme cu legile
"ederale +"ederative,.
In mod cu totul eceptional unele sisteme de drept considera re"erendumul ca "orma populara de adoptare a
legilor ori de modifcare a constitutiei.
)onsacrarea si recunoasterea provenientei legii de la unicul organ legiuitor avand "orta juridica suprema este
epresia organizarii democratice si eercitarii in acelasi mod a puterii pu%lice in stat, a "aptului ca intreaga
activitate normativa tre%uie sa se realizeze numai pe actele celui mai reprezentativ organ din stat si care
eprima in modul cel mai direct vointa intregii natiuni.
Legea reglementeaza cele mai importante relatii sociale si in mod primar, originar +nederivat, ceea ce
eplica si rolul ei in cadrul izvoarelor de drept. Intr-adevar, prin lege se consacra juridic sistemul politic al
unei societati, modul de eercitare a puterii pu%lice, "orma si structura statului, drepturile si li%ertatile
cetatenesti, proprietatea, organizarea autoritatilor statului, in"ractiunile si pedepsele etc.
#ormele generale pentru toate domeniile vietii social - economice sunt sta%ilite prin lege si nu prin acte
su%ordonate si derivate legii, precum *otararile sau instructiunile. Reglementarea primara, prin lege a
relatiilor sociale se aplica prin "aptul ca legea poate reglementa orice raport social si in orice modalitate "ara
nici o ingradire sau autorizare, parlamentul find limitat in materia atri%utiilor legislative decat de )onstitutie
si actele internationale la care statul nostru este aparte. Toate celelalte acte normative intemeiate pe lege
sunt de natura secundara, derivata, "acand aplicarea normativa a domeniilor de reglementare rezervate legii
sau intervenind in domenii nerezervate acesteia ori in care nu s-a recurs la o reglementare primara
legislativa eistand doar un cadru juridic mult prea general.
Tocmai datorita marii varietati de raporturi sociale si a diversitatii de reglementare continutul legilor este
"ormat di"erit iar ele se pot clasifca dupa cele mai diverse criterii.
Legea se adopta cu o anumita procedura, ceea ce "ace ca sa se deose%easca de toate acte normative,
inclusiv ale organului legiuitor, ca de eemplu, *otararile. (e "apt si de drept, su% aspect "ormal, procedura
de adoptare este cea care poate di"erentia cel mai %ine - mai ales din punct de vedere al "ortei juridice -
actele aceluiasi organ, iar in cazul dat procedura legislativa asigura legii, comparativ cu alte acte ale
parlamentului sau ale camerelor sale, "orta juridica superioara. Aceasta procedura se compune din mai multe
etape.
- prima etapa o constituie procedura de adoptare a legii care cuprinde, la randul sau mai multe "aze in
cadrul fecarei camere si anume initiativa legislativa, avizarea proiectului legii, dez%aterea acestuia, votarea,
trimiterea actului spre dez%atere si votarea celeilalte camere, eventual medierea divergentelor, daca acestea
eista in urma necorelarii tetelor normative.
- a doua etapa cuprinde indeplinirea unor "orme posterioare adaptarii si anume semnarea actului legislativ
de catre presedintia celor doua camere, respectiv al 'enatului si al Adunarii (eputatilor promulgarea legii de
catre $resedintele Repu%licii si pu%licarea acesteia in .onitorul -fcial al Romaniei, partea a - I-a.
Legea are o "orta juridica superioara tuturor celorlalte acte normative ale statului tocmai ca o consecinta
freasca a primelor trei elemente deja indicate. 'uprematia legii este depasita doar de )onstitutie, care este
tot o lege, dar cu caracter "undamental si a carei superioritate juridica rezida din "aptul ca, in reglementarea
actuala, ea este produsul mani"estarii de vointa comuna a intregului parlament, "ormat de Adunarea
)onstituanta pentru adoptarea )onstitutiei. In acest sens legea detine o pozitie deose%ita in ierar*ia
izvoarelor de drept find emanatia organului reprezentativ suprem. (atorita acestei pozitii orice alt act
normativ se su%ordoneaza legii si tre%uie sa fe con"orm cu ea, iar legalitatea lui se apreciaza numai in raport
cu legea.
/om "ace in continuare re"eriri succinte asupra principalelor legi - izvoare ale dreptului civil .
)onstitutia
In literatura de specialitate se "ace deose%irea intre legea "undamentala care este )onstitutia , si celelalte
legi numite ordinare , care includ si codurile . Ea reprezinta legea "undamentala a tarii si sta la %aza tuturor
celorlate legi .
)od civil roman
Este legea care constituie cel mai important izvor al dreptului civil deoarece grupeaza in cuprinsul sau
imensa majoritate a normelor acestei ramuri de drept .
)odul Familiei
)u toate ca acest cod constituie principalul izvor de drept pentru dreptul "amiliei contine si norme care
reglementeaza relatii juridice , care intra in s"era de reglementare a dreptului civil . Avem in vedere in primul
rand , dispozitiile privind capacitatea civila a persoanei fzice .
Legile ordinare
'e caracterizeaza prin aceea ca in comparatie cu codurile - civil , "amilei etc. - au un o%iect determinat in
privinta reglementarilor pe care le contin . Legile ordinare care contin reglementarile cu privire la o%iectul
dreptului civil reprezinta si ele un important izvor al acestei ramuri de drept .
In concluzie putem spune ca prin notiunea de izvor de drept civil urmeaza sa intelegem normele juridice
grupate in di"erite acte normative - legi , *otarari - care se ocupa de reglementarea raporturilor juridice civile
.