Adaptarea plantelor si animalelor

Animalele
Diverse specii traiesc in conditii de caldura, frig excesiv sau intuneric total, in desert,
zone polare, oceane ,pesteri sau munti. Tipuri de comportament, cat si adaptari fizice le permit
sa supravietuiasca in aceste habitate.

Supravietuire in regiunile polare

Iarna, in regiunile polare, temperatura poate cobori sub -80 . !tatul sub zapada,
undetemperatura scade rare ori sub -" este o metoda de supravietuire. # femela de urspolar si puii ei
isi petrec lunile cele mai reci ale anului intr-un barlog sapat in nameti dezapada. $cesta este
format dintr-un tunel din care se intra in camera mamei iar apoi incamera puilor. Incaperea femelei se
continua cu o camera inferioara, si este aerisitaprintr-o gura de ventilatie. Inainte de intrarea in tunel se
gaseste o creasta mare dezapada.%rana este foarte saraca cand pamantul si marea ingheata si sunt
acoperite cu zapada.&ulte animale au metode ingenioase de obtinere a hranei. 'ulpile adulmeca
lemingii de subzapada si-i omoara sarind cat mai sus si apoi cazand cu toata greutatea astfel incat
sasparga crusta de gheata de deaspura lemingului. 'ara vulpile polare ingroapa hrana si oua
instratul de suprafata al tundrei. (le scot hrana inghetata din ascunzatori, in timpul iernii.)ocile fac
gauri de gheata pentru a putea respira. *rsii polari localizeaza focile dupa mirossi le asteapta
sa apara. De asemenea ei sparg gheata pentru a prinde puii de foca. +uiul estescos afara cu laba
si apoi apucat cu falcile.
Supravietuire in desert

In desert temperaturile pot atinge ,0 in tipul zilei iar apa este foarte putina.$nimalelede desert
trebuie sa-si pastreze temperatura corpului fara sa piarda prea multa apa prinevaporare.In acest
scop ele folosesc multe metode.$dapostirea sub pamant sau la umbraeste una dintre cele mai
obisnuite.'everitele de pamant petrec pana la sapte luni in vizuineadanci unde dorm pana la
sase ore odata conservand apa si energia.'izuina se gaseste la unmetru sub pamant.&a-oritatea
animalelor care trebuie sa-si petreca timpul la soare se misca astfel incat sareduca suprafata
corpului aflata in contact cu nisipul fierbinte.(xista o foarte stransa legatura intre comportamentul
animalelor si adaptarile lor fizice.
Plantele

.n natur/ plantele tr/iesc pretutindeni, popul0nd toate mediile de via / 1terestru,
acvatic, aerian2. (le 3 i desf/ oar/ ciclul de via / sub influen a factorilor de mediu. .n decursul
dezvolt/rii istorice a plantelor 1deci 3ntr-un timp 3ndelungat2 acestea au fost supuse marilor
varia ii ale factorilor abiotici. +entru a supravie ui, plantele i-au modificat 3n timp structurile,
forma organelor i 3nf/ i area, aceasta fiind adaptarea plantelor la mediul de via .
!punem c/ ele s-au adaptat la mediul de via / 3n care tr/iesc.
Adaptarea organismelor la mediul de viata
#rganismele reactioneaza atat la schimbari in mediul lor de viata cat si la
schimbari din corpul lor.$semenea schimbari se numesc stimuli si exista sub mai multe
2
formei ca lumina, sunetul, atingerea, caldura si substantele chimice. 4aspunsul
organismului nu depinde doar de un mecanism care simte schimbarea ci si de
capacitatea acestuia de a raspunde la stimul printr-un organ efector. *n exemplu de
organ efector sunt muschii pentru ca permit unui animal sa se miste ca raspuns la un
stimul. 4aspunsul animalelor este de obicei mult mai rapid decat raspunsul plantelor
care necesita o schimbare in directia de crestere si nu o miscare brusca.
In unele cazuri raspunsul unui organism implica urmari mai de lunga durata ca
schimbari in felul de crestere si metabolism 5 aplecarea unei plante catre sursa de
lumina , bronzarea pieilii la lumina puternica a soarelui sau cresterea numarului de
celule rosii in sangele oamenilor care locuiesc la altitudini mari. In aceste cazuri,
datorita perioadei lungi a actiunii stimulilor, raspunsurile organismeor sunt mentinute.
$tunci se spune ca organismele s-au aclimatizat mediului de viata.

and o schimbare brusca de temperatura omoara cea mai mare parte a unei
populatii anumiti indivizi pot supravietui. De exemplu, cand sunt folosite antibiotice
pentru a omora bacteriile in cazul unei infectii, unele supravietuiesc pentru ca au gene
care le confera rezistenta. Descendentul supravietuitorului mosteneste imunitatea si
astfel apare o populatie de bacterii rezistente la antibiotice. In acest exemplu o intreaga
populatie evolueaza datorita unui stimul.4itmurile biologice permit animalelor sa se
adapteze la difeitele schimbari din mediul lor de viata. Durata unui ritm biologic poate
dura de la cateva secunde la ani. $cestea pot fi de trei feluri5 circadiene 1care dureaza o
singura zi2, lunare si anuale. In stepe cresc multe varietati de iereburi. Toate plantele
sunt nevoite sa supravietuiasca perioadelor secetoase si animalelor care le mananca
frunzele.
PLANTELE DE USCAT SI DE APA
&a-oritatea plantelor de uscat isi iau apa necesara din sol, prin radacini. (le au
nevoie de apa pentru a-si prepara hrana prin fotosinteza. In frunze, o parte din apa se
transforma in vapori, care se pierd in aer. Intodeauna apa din sol urca in plante si
a-unge in aer in acest mod. Daca plantele raman fara apa, mai intai se ofilesc, apoi se
3
usuca, iar daca nu primesc apa, ele mor.
SUPRAVIETUIREA IN PERIOADE DE SECETA
opacii sunt plante mari. u cat plantele sunt mai mari, cu atat au nevoie de mai
multa apa. Desi au radacini lungi si adanci, ma-oritatea copacilor nu gasesc in stepa apa
pentru a supravietui. Ierburile sunt mai mici decat copacii, dar au si ele radacini lungi
cu care absorb putina apa pe care o gasesc in stepa. (le pot supravietui cu aceasta
cantitate de apa, deoarece consuma mai putin decat copacii.
REGENERAREA IERURILOR DE STEPA
Ierburile au frunze lungi si drepte, care cresc odata cu planta. and varfurile
frunzelor sunt mancate de animale, ele continua sa creasca de la baza. Deci, ierbivorele
flamande nu sunt un pericol real pentru ierburile de stepa.
opacilor le cresc frunze noi in fiecare an. 6a inceput, frunele se dezvolta
repede, apoi inceteaza sa creasca. and sunt mancate, nu se refac decat in anul urmator.
opacii trebuie sa impiedice animalele sa le manance frunzele. (xista copaci care pot
supravietui in stepe si savane, unde apa este putina. In tinuturile ierboase din $ustralia
si in savana africana cresc copaci precum acacia, baobabul si eucaliptul, ei au frunze
mici si dure, ca cele ale plantelor de desert.
In regiunile foarte uscate, cresc numai ierburi mici. In locurile mai umede, cresc
iereburi putin mai inalte. &ulti copaci de savana inmagazineaza apa in trunchiurile lor.
Trunchiurile baobabilor sunt umflate de apa pe care o absorb. &ulte animale se 7adapa7
din ei, de pilda, elefantii ii zdrobesc pentru a bea apa. *nele plante, ca paducelul, au
spini pe ramuri. &a-oritatea animalelor evita sa le mamance. 8u numai ca au spini, dar
unii copaci, ca acacia au frunze rele la gust. (rbivorele, de pilda girafele, renunta sa le
mai manance si cauta plante mai gustoase.
4
UTILI!AREA IERURILOR
&ulte plante de cultura ca graul, orzul, ovazul, orezul si secara sunt niste specii
de ierburi. !tramosii lor, ierburi salbatice de stepa, aveau aspect putin diferit. +rimii
agricultori au selectat plantele cu semintele cele mai mari. (i au pastrat semintele
pentru a le sadi in anul urmator. $stfel, de-a lungul timpului, din ierburile salbatice s-au
dezvoltat plante de cultura cu multe seminte mari.
In locurile cele mai aride nu cresc plante, dar in alte locuri, plantele s-au adaptat
perioadelor lungi de seceta.In regiunile aride, plantele sunt foarte importante.
4adacinile lor absorb apa de ploaie si fixeaza solul, impiedicand spalarea sau
spulberarea lui.*nele plante de desert au radacini lungi, pentru a a-unge la apa din
adancime. Tufele mes9uito au radacini care cresc pana la :0m adancime pentru a a-unge
la apa din subteran. $lte plante profita de scurtele perioade ploioase, facandu-si
depozite de apa in corpul lor in momentele cand apa este din belsug in -ur. In general,
plantele pierd multa apa prin frunze, dar plantele de desert sunt nevoite sa retina apa.
*nele au frunze speciale 7acumulatoare de apa7.

Bibliografe:
5
Cotig C. Ecologie i protecia mediului. Editura Sitech, Craiova, 2005
Ghineea . Aprarea naturii. Editura !tiin"ifc #i Enciclo$edic. Bucure#ti,
%&'(
http5;;ro.<i=ipedia.org;<i=i;$daptarea>plantelor>la>mediu
)